ATTSIBXG

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L.
DUMBRAVENI________________________
MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
- Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic Zonal Balta Mica a Brailei - Amplasament : Judetul Braila - Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL - Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILIUL JUDETEAN BRAILA - Proiectant general: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. BUCURESTI - Proiectant de specialitate: S.C. WATER PIN S.R.L. com. Dumbraveni, jud. Vrancea
1.1. Obiectul P.U.Z.

PUZ Parcul Natural Balta Mica a Brailei este o documentatie de amenajarea teritoriului la nivel zonal inter-comunitar, de tip PATIC, detaliata printr-un regulament cadru de urbanism pentru terenurile cuprinse n Parcului Natural Balta Mica a Brailei. Caracterul complex al documentatiei este determinata de caracterul special al obiectului care a generat studiul, respectiv zona protejata de nivel parc natural. Teritoriu de referinta al documentatiei de amenajarea teritoriului este constituit din unitatile administrativ- teritoriale ce detin terenuri n Parcul Natural Balta Mica a Brailei. Aria PNBMB, conform OMMD -1964/2007 este mpartita n urmatoarele Unitati administrativ teritoriale (U.A.T.-uri) din judetul Braila: - Municipiul Braila partea de sud(18%) - Bertestii de Jos (38%) - Chiscani (29%) - Gropeni (13%) - Marasu ( 5%) - Stancuta (35%). Necesitatea documentatiei este generata de cresterea presiunii asupra terenurilor n zona Parcului Natural Balta Mica a Brailei (PNBMB) si a zonelor sale de influenta, n conditiile cresterii exigentelor de protejare a patrimoniului natural.
1 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________
Situarea PNBMB pe cursul inferior al Dunarii, n segmentul navigabil fluvial si n apropiere de cel navigabil maritim, n vecinatatea municipiului Braila cu dezvoltare economica si sociala relativ importanta n regiune si principala n judet, precum si dinamismul dezvoltarii teritoriilor periurbane ale Brailei creaza presiuni antropice mari asupra acestei arii din patrimoniul natural national si european. n istoria teritoriului actualului judet Braila s-au pastrat puternice relatii de conditionare a activitatilor economice de mediul natural specific: Dunarea, zonele de balta si campia. Astfel activitatile de pescuit au fost si raman una din ocupatiile de baza ale locuitorilor zonei adiacente Dunarii- zona Baltaretilor. Mentinerea unei stari de dezvoltare economica si sociala scazuta n aceste localitati creaza amenintari permanente asupra zonei protejate a PNBMB prin tentatia braconajului si mentinerea unei atitudini nerespectuoase fata de mediul natural. Concomitent cu aceasta creste interesul valorificarii prin turism a terenurilor detinute sau vizate din aceasta zona. Diversificarea activitatilor economice n localitatile rurale se poate realiza att prin sprijinirea micii industrii prelucratoare cat si prin dezvoltarea turismului. Conditia de baza, nsa este realizarea acelor forme de turism care sa nu afecteze aria PNBMB si a teritoriiilor cu care aste este relationat. Prezenta PNBMB n teritoriul judetului influenteaza puternic vectorii de dezvoltare economica si sociala, crend n acelasi timp nevoia protejarii stricte a patrimoniului natural, conform legislatiei n vigoare si exigentelor vietii contemporane. n acest sens dezvoltarea teritoriului adiacent PNBMB este necesar sa fie conceputa ntr-o maniera integrata si n conditiile implicarii active ale comunitatilor locale. Din aceste considerente scopul elaborarii documentatiei urmareste urmatoarele: stabilirea directiilor, prioritatilor de dezvoltare a teritoriului studiat pentru perioade medii si scurte de timp utilizarea rationala si echilibrata a resurselor teritoriului PNBMB si a teritoriilor adiacente care interactioneaza cu acesta corelarea intereselor colective cu cele individuale n stabilirea conditiilor de ocupare a teritoriului studiat integrarea n procesele de dezvoltare a potentialului antropic si natural, inclusiv integrarea n contextul suprateritorial protectia mediului natural si a patrimoniului natural si construit evaluarea riscurilor naturale asupra teritoriului studiat cresterea calitatii vietii n localitatile aflate n apropiere PNBMB ndeosebi prin sustinerea dezvoltarii serviciilor si conditiilor de locuire stabilirea reglementarile de urbanism pentru teritoriul PNBMB fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica n teritoriul studiat asigurarea suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire. Documentatia de amenajare a teritoriului si elementele de reglementare urbanistice care o vor nsotii sunt documente oficiale care se alatura planului de management al PNBMB, pentru a asigura conditiile necesare administrarii sale n contextul teritorial si legislativ actual, dupa principiile dezvoltarii durabile.
1.2. Caracterul adaptativ, integrat, interactiv

Planul de management al PNBMB se elaboreaza pentru o perioda de patru ani, iar documentatiile de amenajarea teritoriului au o perioada de valabilitate de circa zece ani, timp n care cadrul legislativ si conditiile economico-sociale pot suferi modificari. Din aceste motive la elaborarea acestor documentatii se va avea n vedere asigurarea unui caracter adaptativ pentru a putea fi utile n aceste intervale de timp. Interactiunea istorica dintre activitatile economice si sociale din comunitatile locale riverane aria BMB, precum si nevoile de protejare ale acestuia, generatoare de probleme, disfunctionalitati dar si stimulatoare de dezvoltare diversificata sunt conditiile care determina necesitatea abordarii ntr-o maniera integrata a dezvoltarii acestui teritoriu. Caracterul integrat al planurilor de dezvoltare teritoriala este n acord cu cerintele metodologice actuale n elaborarea documentelor strategice de dezvoltare a teritoriilor ntrucat asigura optimizarea utilizarii resurselor endogene si viabilitatea propunerilor. n acest sens conceptia cadrului reglementar al PNBMB avand ca suport o documentatie de amenajarea teritoriului este soltia optima de a asigura o fundamentare complexa si o abordare integrata a dezvoltarii teritoriului. Pentru eficientizarea strategiei de dezvoltare teritoriala este necesara asigurarea unui caracter democratic al acestei documentatii, prin implicarea comunitatilor locale si a tuturor factorilor interesati, n fazele importante de conceptie si cele de implementare ale acesteia. n vederea elaborarii strategiei de dezvoltare se propune mprimarea unui caracter interactiv, prin crearea unui grup de lucru, deschis dialogului si colaborarii de pe pozitii echivalente ntre administatia judeteana, locala, administratia PNBMB si diversi factori interesati. Parcul Natural Balta Mica a Brailei scopul si categoria ariei naturale protejate Parcul Natural Balta Mica a Brailei este cuprins n lista Rezervatii ale Biosferei, Parcuri Nationale sau Naturale cu o suprafata de 17.529 ha, prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National si este desemnat de catre Secretariatul Conventiei Ramsar ca Zona Umeda de Importanta Internationala n special ca habitat al pasarilor de apa. Balta Mica a Brailei este situata n sud-estul Romaniei, pe cursul inferior al Dunarii, n regim natural de inundatie, n Ecoregiunea Romaniei nr. 20. Administrativ PNBMB este situat n judetul Braila, pe teritoriul UAT-urilor (conform OMMD -1964/2007): - Municipiul Braila (18%) - Bertestii de Jos (38%) - Chiscani (29%) - Gropeni (13%) - Marasu ( 5%) - Stancuta (35%).
Pe teritoriul PNBMB nu sunt asezari umane. La sud se invecineaza cu judetul Ialomita - comunele Gura Ialomitei si Giurgeni- si judetul Constanta- orasul Harsova si comuna Ciobanu. Parcul Natural Balta Mica a Brailei ocupa un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunarii, ntre podul Giurgeni - Vadul Oii (km 237 n amonte) si municipiul Braila (km 175 n aval), fiind delimitat astfel: - la sud: ramificatia Dunarii n cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunarea Navigabila (lat. 444516.02); - la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la km 186 (long. 275955.23) bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186 pana unde se ntalneste cu Dunarea navigabila (km 174); - la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila (km174 lat.4514a10.36"N) - la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 274912.08E), bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197, bratul Calia de la km 197 pana la 180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174. Conform HG 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora delimitarea Parcului Natural Balta Mica a Brailei este urmatoarea: Limita Parcului Natural Balta Mica a Brailei este reprezentata de fluviul si bratele Dunarii la cotele maxime de inundatie ntre podul de la Giurgeni - Vadul Oii si pana la sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea. n interiorul acestor limite parcul cuprinde totalitatea ostroavelor si insulelor aflate la sud de Braila pana la podul de la Giurgeni - Vadul Oii, respectiv: Insula Arapului, Insula Fundul Mare, Insula Calia, Insula Mica a Brailei, Ostrovul Cracanel, Insula Varsaturii si Bratul Arapu, Bratul Calia, Bratul Pasca, Bratul Cremenea, Bratul Manusoaia, Bratul Valciu si Bratul Cravia. Principalele puncte de acces n PNBMB sunt : drumul european 60, Bucuresti - Constanta, prin punctul Broscoi Verde situat la piciorul podului Giurgeni - Vadul Oii, acces cu ambarcatiuni fluviale usoare individuale (caiace si canoe) si n grup (ambarcatiuni cu motor), n aval catre PNBMB, n special pentru vizitarea cabanei si zonei de protectie integrala Egreta ; municipiul Braila, acces cu ambarcatiuni fluviale pentru vizitarea zonei de conservare speciala de protectie integrala Fundu Mare ; comuna Gropeni, acces la punctul de trecere cu bacul n Insula Mare a Brailei si cu ambarcatiuni fluviale pe Dunarea Navigabila n amonte si n aval si pe bratele Valciu si Calia, n insula Calia si n Insula Mica a Brailei.
Evolutia Zonei Parcului Natural Balta Mica a Brailei Zona umeda a Dunarii n Romania, pana n anul 1964, ocupa 3.322 km si formau o autentica delta. Grigore Antipa sustinea n 1910 ca Dunarea de la intrarea n tara si pana la Marea Neagra avea o zona inundabila de 891.232 ha, din care daca se scade suprafata Deltei (404.748 ha), rezulta ca Lunca Dunarii ca formatie geomerfologica distincta, se ntindea pe 4.865 km. Tot ce a creat aici natura n secole de evolutie a fost distrus prin ndiguirile, desecarile si defrisarile din deceniile 6 si 7 ale secolului trecut. Astfel zona umeda s-a redus de 5 ori, la cele 17.529 ha protejate n Parcul Natural Balta Mica a Brailei, suprafata care reprezinta 11% din fosta Balta a Brailei si 0,5% din fosta Lunca Inferioara a Dunarii (segmentul fluviului de la Silistra pana la confluenta cu Prutul). n trecut, la ape mari vasele pescariei circulau pe canalul Filipoiu, astazi undeva n mijlocul Insulei Mari a Brailei.n Balta Mare a Brailei se desfasura o nfloritoare activitate fara a deranja situl natural. Daca nu ar fi avut loc ndiguirile, la Braila ar fi existat un bogat potential pentru turism, vanatoare si pescuit sportiv pe 149 mii ha. Anual, pe terenurile mai nalte, fertilizate de malul adus de inundatii, se obtineau recolte nsemnate de porumb si zarzavaturi. Toate asezarile din zona erau asigurate cu lemn de foc si de constructii rurale din padurile ce se aflau pe terenurile nalte. De asemenea pe aceste grinduri pasunau n regim semi salbatic mari turme de bovine, cabaline si porcine fara a depasi limitele capacitatii de suport a ecosistemelor naturale. Asa cum precizeaza tratatul, realizat n anii 1975-1977, sub ngrijirea Centrului de ndrumare a Creatiei Populare si a Miscarii Artistice de Masa Studii de etnografie si folclor n zona Brailei, ocupatiile principale specifice asezarilor din Balta Brailei si din zona adiacenta au fost n egala masura: cresterea animalelor, pescuitul si agricultura, apoi au urmat ca ocupatii cresterea albinelor si a viermilor de matase si abia n ultimul rand cultivarea plantelor textile cum ar fi canepa si inul. Microzona satelor de la malul Dunarii s-a remarcat printr-o nflorire a mestesugurior feminine (covoare si tesaturi) si masculine (mpletituri din nuiele - cosuri, garduri din papura si stuf - acoperisuri si rogojini). Din categoria tesaturilor specifice acestei zone semnalam : foita, scoarta, pelitarul, covorul, velinta, fete de perna si cearceafuri, stergarele si perdele de borangic. O nota aparte a acestei microzone o confera cusaturile pe costumele populare facute cu arnici si lana colorata n diferite tehnici de lucru specifice cum ar fi : orzisorul si musculita. Pentru aceste costume populare exista o cerere din ce n ce mai mare din partea familiilor romanesti din diaspora, dar si din partea tineretului din tara care se arata deosebit de interesat de valorile foclorice si de originalitatea vestimentatiei. Dupa cel de al II-lea razboi mondial acesta dezvoltare prospera a societatii aflata n deplin acord cu potentialul natural oferit de Balta Brailei, a fost curmat brusc. Asa cum substituirea a 120 de mii de hectare de complexe de ecosisteme acvatice si terestre cu poldere agricole a produs o degradare ierversibila a mediului ambiant sub raport climatic, geografic, pedologic si peisagistic, industrializarea fortata pe care a cunoscut-o municipiul Braila, pe langa o dezvoltare care n cele din urma s-a dovedit a fi nedurabila si nefundamentata, a produs si o degenerare a calitatii mediului socio-economic n oras. Drept urmare, majoritatea italienilor, grecilor si evreilor au emigrat n tarile de origine.
Societatea civila braileana a avut rolul de a aduce pentru prima oara n constiinta clasei politice locale si nationale, cat si n atentia opiniei publice la nivel mondial, a valorii biodiversitatii existente n Balta Mica a Brailei. Reprezentand un varf de exprimare a societatii civile la nivelul organizatiilor neguvernamentale, n perioada 1993-1998, Fundatia Naturalista Alexandru Borza organizeaza o serie de simpozioane internationale la Braila care fac cunoscuta n ntreaga lume valoarea habitatelor si speciilor din Insula Mica a Brailei. nsa motorul actiunilor care au dus la implementarea legislatiei de protejare a Baltii Mici a Brailei a fost activitatea din perioada 1992-2002, a Departamentului de Ecologie Sistemica, de elaborare a Planului de management integrat si adaptativ pentru Balta Mica a Brailei, n cadrul proiectului LIFE 99 Natura 006400, finantat de Comunitatea Europeana (75%) si Universitatea Bucuresti (25%). Desecarea Baltii Brailei, mpreuna cu lucrarile hidrotehnice de amploare realizate ulterior n amonte (barajele de la Portile de Fier 1 si 2 si canalul Dunare-Marea Neagra) au declansat importante schimbari eco-socio-geografice n regiune : a avut loc o transformare a Luncii Dunarii, n sens geografic, prin reducerea de sase ori a albiei majore ; s-a modificat profund regimul hidrologic al fluviului, destabilizandu-se astfel echilibrul dinamic al biotopului acvatic, componenta fundamentala a PNBMB ; s-a dat o lovitura decisiva biodiversitatii existente n fosta Balta a Brailei prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice si terestre, detinatoare a unui genofond si ecofond de o mare diversitate, cu agrobiocenoze si ligniculturi uniclonale de plopi euramericani si salcii selectionate ; s-au produs modificari ambientale esentiale n sensul aridizarii climatului din Campia Romana si Podisul Dobrogei, aceasta tendinta culminand cu stepizarea microclimatului de lunca; au avut loc nsemnate mutatii sociale, n plan fizic, prin stramutari de asezari umane si calitativ, prin schimbarea modului traditional de viata al locuitorilor. Demn de remarcat este faptul ca la un interval de numai trei ani, Statia Hidrologica Braila a nregistrat atat minimul istoric n anul 2003, cat si maximul istoric n anul 2006. Iar acest dezechilibru hidrologic se manifesta pe fondul unei tendinte de aridizare severa a climei n judetul Braila. Desigur ca aceasta combinatie de excese climatice si hidrologice au loc pe fondul efectului global de sera, ce a produs modificari esentiale n climatul european si n hidrologia celor 817 mii km2 cat masoara bazinul dunarean, dar avem convingerea ca ndiguirea fostei balti a Brailei are o contributie nsemnata n modificarea climatului si hidrologiei locale.
1.3 Scopul si categoria ariei protejate PNBMB

Conform art. 5, alin. 1, lit. a)-c) si alin. 2 din OUG 57/2007, scopul si regimul de management al unui parc natural sunt urmatoarele: Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice n care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, ncurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se ncurajeaza activitatile stiintifice si educationale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN (International Union for the Conservation of Nature)Peisaj protejat: arie protejata administrata n principal pentru conservarea peisajului si recreere. Arie naturala protejata: zona terestra, acvatica si/sau subterana n care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale. n afara statutului de parc natural, Balta Mica a Brailei are si statutul de sit Natura 2000, parte a retelei europene Natura 2000, atat ca sit de importanta comunitara cat si ca sit de protectie speciala avifaunistica. Sit de importanta comunitara - situl/aria care, n regiunea sau n regiunile biogeografice n care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar si care contribuie semnificativ la coerenta retelei "Natura 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice n regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespunda zonelor din areal n care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii. Sit de protectie speciala avifaunistica - situl de importanta comunitara desemnat printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual n scopul aplicarii masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a populatiilor speciilor de pasari pentru care situl este desemnat. n afara legislatiei care a stat la baza declararii parcului administrarea PNBMB se bazeaza si pe alte acte normative nationale si internationale cu aplicabilitate n domeniul protectiei mediului si naturii prezentate succint n capitolul urmator.
1.4. Acte normative

- 1978 - Comunicarea Cancelariei C.C a P.C.R nr. 1508/1978 prin care a fost aprobata valorificarea rationala a rezervatiilor naturale situate n fondul agricol, Insula Mica a Brailei (Ostrovul Popa) a fost mentionata ca rezervatie zoologica, cu o suprafata de 5336 ha. - 1979 - Hotararea Consiliului Popular al judetului Braila nr. 11/29.09.1979 privind mbunatatirea activitatii de protectie a mediului nconjurator face de asemenea referire la aceasta zona, Insula Mica a Brailei fiind declarata ca rezervatie naturala. - 1994 - Decizia nr. 350/17.03.1994 emisa de Consiliul Judetean Braila prin care s-au stabilit masuri concrete pentru protectia zonei Insula Mica a Brailei pana la declararea acesteia ca rezervatie naturala; Hotararea Consiliului Judetean Braila, nr. 20/29.09.1994 prin care Insula Mica a Brailei a fost declarata zona protejata rezervatie mixta, botanica si zoologica.
- 1997 -Adresa nr. 3872/7.08.1997, prin care A.P.M. Braila a naintat catre M.A.P.P.M. un memoriu tehnic prin care s-a propus declararea ca rezervatie naturala a ntregii zone inundabile de pe teritoriul judetului Braila, cu o suprafata totala de 17586 ha. - 1998 -Procesul verbal nr. 2213/5.06.1998 si adresa nr. 2250 din 8.06.1998 catre Consiliul Judetean Braila, prin care Directia Silvica Braila a propus constituirea Parcului National Baltile Mici ale Brailei, n fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor Silvice Braila si Lacu Sarat, cu suprafata de 11.024 ha. - 2000 - Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea a III-a Zone protejate, n care zona inundabila braileana este mentionata sub denumirea Balta Mica a Brailei, n anexa I, n lista Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale. - 2001 - la 15.06.2001 Insula Mica a fost declarata Zona umeda de importanta internationala prin includerea n lista Ramsar, la pozitia 1074, ca cel de-al doilea sit Ramsar al Romaniei, dupa Delta Dunarii. - 2007- HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 si Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 n Romania Balta Mica a Brailei este desemnat si arie de protectie avifaunistica sit de importanta comunitara integrat n reteaua ecologica NATURA 2000. Din 21.05.2004 Regia Nationala a Padurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mica a Brailei prin contractul ncheiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (nr. 744/MMGA), 22.05.2004 si 65/RNP/21.05.2004) conform prevederilor Ordinului MAPAM 850/27.10.2003 privind procedura de ncredintare a administratorului sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate. Administratia Parcului Natural Balta Mica a Brailei are un numar de 13 angajati din care 7 agenti de teren si 6 persoane ncadrate la activitati de birou ( sef parc, sef paza, contabil sef, responsabil turism si comunitati, biolog, inginer IT). Principalele activitati sunt: paza biocenozelor si habitatelor, valorificarea potentialui turistic, educatie si relatii cu comunitatile locale, initierea si derularea de proiecte. Acte normative din domeniul protectiei naturii Infiintarea regimului de protectie si administrarea acestei arii naturale protejate, conform categoriei sale de protectie se bazeaza pe o serie de acte normative nationale si internationale specifice care cuprind urmatoarele: Legislatie nationala: Legea 265/2006 (aproba OUG 195/2005 privind protectia mediului); O.U.G. nr. 164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195_2005 privind protectia mediului Legea 49/ 2011 privind regimul ariilor naturale protejate, pentru aprobarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. O.U.G. 57/29 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si completata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 154/2008
O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006 O.U.G. nr. 68/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006 OM nr. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice - M.Of. nr. 648/ 11.09.2003 O.M.-MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania prin care Balta Mica a Brailei este declarata sit de importanta comunitara purtand codul : ROSCI0006 H.G. 1284/2007 prin care Balta Mica a Brailei este declarata arie speciala de protectie avifaunistica avand codul ROSPA0005 H.G. 230/2003 - privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora; H.G. 1.529/1 noiembrie 2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 Legea 5/2000 2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea a III-a Zone protejate - prin care Balta Mica a Brailei este declarata parc natural pe o suprafata de 17529 ha Legea nr.13/1993 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979 OUG 195-2005 privind protectia mediului HG nr.1586/2006 privind ncadrarea unor arii naturale protejate n categoria zonelor umede de importanta internationala O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului Codul Silvic aprobat prin Legea 46/19 martie 2008 privind activitatile ce se desfasoara n fondul forestier de stat si/sau privat Ordin nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si, respectiv, fauna salbatice si a importului acestora HG nr.1586/2006 privind ncadrarea unor arii naturale protejate n categoria zonelor umede de importanta internationala si administratiilor acestora Ordin nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogarilor de la masurile de protectie a speciilor de flora si de fauna salbatice Legea 407/2006 privind vanatoarea si protectia fondului cinegetic Legea 215/2008 care modifica si completeaza Legea 407/2006 privind vanatoarea si protectia fondului cinegetic
OUG 23/5 martie 2008 privind pescuitul si acvacultura Ordin Nr. 203/14 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogarilor de la masurile de protectie a speciilor de flora si de fauna salbatice- al MM si MAPDR Legea 755/2001- pentru aprobarea Ordonantei de Guvern 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatilor de turism n Romania Ordin nr. 255/2007 privind unele masuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comertul cu specii salbatice de fauna si flora OUG nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul si acvacultura Ordin de Ministru nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de importanta internationala, n special ca habitat al pasarilor acvatice, ncheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991 Lege nr.59 - 11/03/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica (semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000 Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul publicului la informatii participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie n probleme de mediu semnata la Aarhus n data de 25.06.1998 Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice - M.Of. nr. 236/30.05.2000 Legea nr.622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana de adoptare a Acordului privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua europeana de informare si observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, si a Acordului dintre Romania si Comunitatea Europeana privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua europeana de informare si observare a mediului; Legea nr.13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979 Legea nr.69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind commertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, adoptata la Washington la 3 martie 1973 Decretul 187/1990 de acceptare a Conventiei privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata de Conferinta generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 16 noiembrie 1972 - M.Of. nr. 46/31.03.1990. HG 1679 din 2 decembrie 2008 privind modalitatea de acordarea a despagubirilor prevazute de Legea nr.407/2006 Legea nr.451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20.10.2000. Ordin nr. 1166/2007 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului national de
mbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi n localitati (M.Of. Partea I, nr. 502/ 26.07.2007) Legislatie comunitara: Directiva Pasari (74/409/CCE), are ca obiect speciile de pasari care se regasesc n stare salbatica pe teritoriul european al statelor membre, avand ca obiective protectia, gestionarea si reglementarea statutului acestor specii precum si a exploatarii lor. n baza de date a PNBMB sunt nscrise 207 specii de pasari din care 68 sunt trecute n Anexa I (transpunere prin OUG.57/2007); Directiva Habitate, Flora si Fauna (92/43/CCE), are ca obiect habitatele si speciile din fauna si flora salbatica de interes comunitar, avand ca obiective mentinerea sau daca este posibil, restabilirea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor ntr-o stare de conservare favorabila, pe cuprinsul arealelor de raspandire naturala. n PNBMB din 19 tipuri de habitate identificate, 9 se regasesc pe Anexa I a directivei, iar dintr-un total de 726 specii de animale terestre si acvatice pe Anexele I, II, IV si V sunt nscrise 3 specii de mamifere, 2 specii de reptile, 7 specii de amfibieni si 14 specii de pesti. (transpunere prin OUG.57/2007); Conventia de la Berna (19 septembrie 1979) privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (transpunere prin L.13/1998 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor din Europa); Conventia de la Sofia (1985), prin care cele 7 tari dunarene au hotarat instituirea Culoarului Verde al Dunarii; Conferintele Ministeriale pentru Protectia Padurilor din Europa la care Romania este parte semnatara (Helsinki - 1993, Lisabona - 1998, Viena - 2003); Acordul de la Haga (1995) privind conservarea pasarilor de apa migratoare africaneurasiatice (transpunere n legislatia romaneasca prin Legea 89/2000). Legislatie internationala aplicabila n Europa: Conventia de la Washinton - CITES (1975) privind comertul international cu specii salbatice de flora si fauna pe cale de disparitie; Conventia de la Bon (23 iunie 1979) privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (transpunere prin L egea 13/1998 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor din Europa); Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, Rio 1992, prin : o Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii se refera la principiile fundamentale ale relatiilor dintre mediu si dezvoltare; o Agenda 21 care reprezinta un ndrumar din care rezulta programul de actiuni necesare nfaptuirii dezvoltarii durabile; o Conventia asupra diversitatii biologice ocazie cu care biodiversitatea a fost definita ca variabilitate a lumii vii indiferent de treptele acesteia de organizare, pornind de la gene si specii ajungand pana la biocenoze si complexe de ecosisteme.(transpunere prin Legea 58/1994). Reuniunea de la Johanesburg a sefilor de Stat si de Guverne din septembrie 2002, cunoscuta si sub numele de Rio+10, unde a fost reluata, reanalizata si aprofundata problematica conceptului de dezvoltare durabila.
Protocolul de la Kyoto din 2000 care a nsemnat punctul de plecare pentru o noua strategie forestiera mondiala prin care se recunoaste rolul deosebit al padurilor si culturilor forestere n retentia carbonului atmosferic ce duce implicit la reducerea efectului de sera cu toate consecintele climatice favorabile globale ce decurg de aici. Pentru Balta Mica, Protocolul de la Kyoto prezinta importanta n accesarea unor proiecte n cadrul Fondului Prototyp Carbon al Bancii Mondiale, prin care sa se instaleze n zona de cooperare, ligniculturi plopicole uniclonale, intens energetice, prin care pe langa realizarea retentiei CO, se creeaza o alternativa pentru culturile plopicole actuale din Lunca Dunarii, determinand implicit o scadere a presiunii antropice asupra biodiversitatii din PNBMB.
2. DESCRIEREA PNBMB 2.1. Mediul biotic din Parcul Natural Balta Mica a Brailei
n ultimul secol datorita necesitatilor impuse de cresterea economica rapida bazata pe principiile economiei neoclasice si datorita lipsei sau nivelului scazut al informatiilor stiintifice necesare ntelegerii si evaluarii rolului multifunctional al zonelor umede, majoritatea dintre acestea au fost tratate ca suprafete neutilizabile, zone fara importanta economica si n consecinta complexele de ecosisteme terestre si acvatice au fost transformate prin lucrari de ndiguire, desecare, drenaj si defrisare n agrobiocenoze si culturi lignicole uniclonale, dandu-se astfel o lovitura decisiva biodiversitatii (Vadineanu et al., 2004 ; Moisei, 2003). S-a creat astfel o noua ordine n sistemul biologic al zonelor umede de pe Dunarea Inferioara (Albu, 2001). Remarcabil nsa este faptul ca din punct de vedere al biodiversitatii, PNBMB conserva la o scara redusa toate tipurile de habitate si ecosisteme caracterisice starii de referinta a fostei delte interioare a Dunarii (Vadineanu et al., 2004), parcul reprezentand totodata ultimul esantion si cel mai putin influentat antropic din fosta delta predeltaica (Stoiculescu,2000).. Se evidentiaza faptul ca mai mult de 50% din constituientii Baltii Mici a Brailei sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale si doar 20% au fost afectate n totalitate de interventia omului (Vadineanu et al., 2004). Magnitudinea biodiversitatii din Parcul Natural Balta Mica a Brailei
Specificatii total Numarul speciilor din care cu statut de conservare : directive U.E.* Total numar de specii Pasari Mamifere Reptile Amfibieni Pesti Nevertebrate - total 913 207 11 3 8 52 400 91 68 3 2 7 11 0 alte legi ** 163 140 9 0 1 9 0 (Onea, 2002) (Vadineanu et al., 2002) (Vadineanu et al., 2002) (Vadineanu et al., 2002) (Florea, 1998) (Vadineanu et al., 2002) Sursa citata

Plante superioare - total din care : Plante lemnoase arborescente e lemnoase arbustive Plante ierboase terestre Plante ierboase acvatice Plante inferioare - total din care: Alge Ciuperci-total 218 8 11 167 32 14 8 6 0 0 0 0 0 0 0 0 3 3 0 0 0 1 1 0 (Vadineanu et al., 2002)
* Anexele I din Directiva Pasari si I, II, IV si V din din Directiva Habitate Flora si Fauna ale UE ** alte legi - Conventia de la Berna, OUG.57/2007 si Lista rosie a plantelor din Romania
Magnitudinea biodiversitatii atinge cote nalte. S-au identificat 19 tipuri de habitate cu peste 345 de habitate (Vadineanu et al., 2004), dintre care 9 tipuri habitate se regasesc pe Anexa I a Directivei Uniunii Europene Habitate, Flora si Fauna. Dintr-un total de 913 de specii introduse n baza de date a Adm. parcului (Tabelul 2.8 ), 91 sunt nscrise n listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adauga alte 163 specii protejate conform altor legi europene si romane (Conventia de la Berna, OUG.57 din 2007 si Lista rosie a plantelor din Romania). Trebuie mentionat faptul ca n constituirea inventarului biodiversitatii, Adm. beneficiaza de sprijinul de nalt nivel stiintific al unor institutii de prestigiu : Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila al Universitatii Bucuresti (DESDD), Facultatea de Acvacultura si Piscicultura a Universitatii Dunarea de Jos Galati (UDJ) sau Societatea Ornitologica Romana (SOR). Precizam ca nivelul inventarului biodiversitatii completat pana n prezent de Adm., Baza de date unitara a PNBMB este deficitara la unele categorii taxonomice (cum ar fi algele care cu siguranta n BmB sunt reprezentate de mai mult de 8 specii). Flora si comunitatile de plante Desi nu au fost efectuate foarte multe studii despre vegetatia din PNBMB, pana n prezent au fost identificate 218 specii de plante superioare (cormofite), ncadrate n 42 de genuri. Ponderea cea mai mare o au plantele terestre, fiind studiate un numar de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase, iar 167 de specii sunt plante ierboase. n categoria plantelor superioare acvatice au fost dentificate 32 de specii. Dintre plantele inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, ca organisme specifice zonelor umede. Desi n literatura de specialitate sunt mentionate mai multe genuri, n zona au fost identificate doar 8 specii de alge. De asemenea, n categoria plantelor inferioare, pe teritoriul PNBMB se ntalnesc mai multe specii de ciuperci, pana n prezent fiind identificate doar 6 specii. Pana n prezent au fost, de asemenea, identificate 19 asociatii fitosociologice (Tabelul 2), efectuarea unor studii urmand a completa aceasta baza de date.
Tabelul 2 Principalele asociatii fitosociologice (comunitati de plante)

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
Denumirea asociatiei Lemnetum minoris, Lemnetum trisulcae, Lemno-Spirodeletum, Wolffietum arrhizae Potamogetonetum perfoliati, Potamogetonetum graminei, Elodeetum canadensis Rumici obtusifoliae Urticetum dioicae Poetum pratensis, Ranunculo repentis Alopecuretum pratensis, Agrostideto Festucetum pratensis Salicetum albae - fragilis Fraxino danubialis - ulmetum Bidenti - Polygonetum hydropiperis Calamagrostio - Tamaricetum ramosissimae Agrostietum stoloniferae Myriophyllo - Nupharetum Hydrocharitetum morsus-ranae Salvinio Spirodeletum polyrrhizae Salicetum triandrae Rubo caesii - Salicetum cinereae Eleocharitetum palustris Eleocharitetum palustris Oenanthum - Rorippetum Scirpo - Phragmitetum Typhetum angustifoliae, Typhetum latifolie
Vegetatia lemnoasa Importanta padurii n aceasta zona umeda este incontestabila, arboretele fiind principala componenta biosistemica. Ocupand ntregul profil vertical al complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar nfipt adanc n sol si pana la partea superioara a coroanei aflata n contact direct cu atmosfera, prin arbore exista un permanent schimb de materie anorganica, materie organica, energie si de informatie genetica ntre sol si atmosfera apropiata, de care beneficiaza toate verigile biosistemului (Necula, Moisei, 1997). Astfel, prin capacitatea de a regla echilibrul dinamic si ecologic, arboretul devine un important factor de stabilitate a ntregului complex de ecosisteme acvatice si terestre. Altfel spus, arboretele din BmB au o contributie majora la conservarea complexelor de ecosisteme terestre si acvatice si prin arboret ntregul sistem se autoregleaza. De aceea stabilitatea complexului de ecosisteme terestre si acvatice creste cu cat stabilitatea arboretelor este mai mare. Si n plan orizontal ecosistemul forestier are o deosebita importanta prin faptul ca determina o trecere armonioasa de la habitatele acvatice caracteristice depresiunilor inundabile, la habitatele cu ierburi xerofite de pe coamele de grind rar inundabile (Necula, Moisei, 1997). ndiguirile, desecarile si despaduririle, survenite acum patru decenii n Balta Brailei, au diminuat cantitativ de 5 ori zona umeda Balta Brailei, de la 149 mii ha (Antipa, 1910), la 30 mii ha de lunca inundabila n prezent (Moisei, 2003). nlocuirea brutala a exceptionalei biodiversitati detinute de complexele de ecosisteme acvatice si terestre, cu ntinse monoculturi agricole ce ocupa 80% din fosta balta n incintele ndiguite, a reprezentat prima mutatie calitativa de proportie. Dar natura nu a fost lasata n pace nici n zonele cu regim hidrologic de inundatie. A
doua schimbare majora, care a nsemnat lovitura de gratie data biodiversitatii, s-a produs n urma substituirii zavoaielor prin culturi uniclonale plopicole si salicicole. Amploarea impactului antropic reflectat la nivelul arboretelor existente apartinand PNBMB, este relevat de caracterul actual al tipului de padure (Tabelul 3 si Figura 1), structura (Tabelul 4 si Figura 2) si varsta (Tabelul 5 si Figura 3) arboretelor (Stoiculescu, 2001 - corelat cu date ulterioare extrase din amenajamentele ocoalelor silvice Lacu Sarat si Braila).www
Clas` de regenerare Reconstruit ecologic Artificial Total derivat Par\ial derivat Natural fundamental
0 2000 4000 6000 8000 10000
Suprafa\a (ha)
Fig. 1 Caracterul actual al tipurilor de padure

Clas` de regenerare Echiene Relativ ecchiene Relativ pluriene Pluriene
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000
Suprafa\a (ha)
Fig. 2 Structura arboretelor pe categorii de varsta
Tabelul 3 Caracterul actual al tipurilor de padure (Stoiculescu, 2001, Moisei 2006)

Caracterul actual al tipurilor de padure Specificatii Natural fundamental Suprafata (ha) Ponderea (%) 1.783 13 Partial derivat 13 Total derivat 3 9.054 65 Artificial Reconstruit ecologic 1.974 14 Clasa de regenerare 1.051 8 Total suprafata 13.878 100
n Parcul Natural Balta Mica a Brailei, caracterul natural fundamental al tipului de padure s-a conservat n proportie de 21%, cu variatii locale de la insula la insula. Restul arboretelor, n proportie de 49%, sunt artificiale, iar 14% din fondul forestier era clasa de regenerare la 30 septembrie 2004. De remarcat este faptul ca deja 1.017 ha (adica 16% din total fond forestier ce apartine parcului) este renaturat prin reconstructie ecologica n cadrul Proiectului Fondului Carbon, ce se deruleaza n prezent, n parteneriat ntre RNP si Banca Mondiala, n Insula Mica a Brailei, ostrovul Cracanel si Chiciu Orbului. De asemenea, la nivelul datei de 31 martie 2008, sau mpadurit cu specii forestiere autohtone 92 ha n cadrul actiunilor C1 Substituirea ligniculturilor plopicole clonale pe 237 ha si C2/C3 Distrugerea/substituirea arbustului invaziv Amorpha fruticosa pe 212 ha, de reconstructie ecologica a fostei paduri aluviale n cadrul proiectului LIFE 06 NAT / RO / 000172 pe care Adm. l deruleaza ncepand cu septembrie 2006. Tabelul 4 Structura arboretelor pe categorii de varsta (Stoiculescu, 2001)
Structura arboretelor pe categorii de varsta Specificatii Pluriene 5 Relativ pluriene 101 1 Relativ Echiene 1.181 8 Echiene 11.540 83 Clasa de regenerare 1.051 8 Total suprafata 13.878 100
Suprafata (ha) Ponderea (%)
Sub raportul structurii, arboretele pluriene conservate pe numai 5 ha, nu se regasesc evidentiate n expresie procentuala, n timp ce arboretele echiene ocupa un procent de 70% din suprafata ocupata cu vegetatie forestiera. Analizand structura arboretelor pe clase de varsta, se constata ca ponderea arboretelor de varsta mai mica de 25 ani este n prezent de 72%, iar normalizarea n urmatorii doi ani a clasei de regenerare prin mpadurire, va ridica acest procent la peste 4 decenii cand structurile forestiere renaturate n prezent prin reconstructie ecologica n cadrul proiectelor amintite, vor depasi varsta de 30 ani, adica jumatate din ciclul propus n planul de management.
Tabelul 5 Structura arboretelor pe clase de varsta (Stoiculescu, 2001)

Specificatii <7 Suprafata (ha) Ponderea (%) 3.093 22 8 - 14 5.625 41 Clasa de varsta (ani) 15 - 22 2.824 20 23 - 30 1.034 7 > 30 251 2 Clasa de regenerare 1.051 8 Total suprafata 13.878 100
n raport cu formatiile forestiere descrise n amenajamente, ligniculturile de plopi eura-mericani reprezinta 92% din suprafata mpadurita n cadrul urmatoarelor grupe de tipuri natural fundamentale de padure : plopisuri de plop negru, amestecuri de plop alb si negru si zavoaie de plopi indigeni si salcii (Pascovschi, 1958 ; Moisei, 2003). Fig. 3 Structura arboretelor pe clase de varsta
Clas` de regenerare Clas` de v@rst` (ani) > 30 23 - 30 15 - 22 8 - 14 <7

0 500 1000 1500 2000 2500
Suprafa\a (ha)
n ceea ce priveste formatia salcetelor, proportia arboretelor artificiale este mult mai redusa (45%), acestea fiind reprezentate de regula de ligniculturi salicicole ulterioare taierilor de refacere a salcetelor mbatranite, nscaunate prin ciolpanire, pe parcursul mai multor generatii. Patura erbacee Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase (Anexa 2.9), ncadrate sistematic n 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poa-les, Malvales, Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales. Vegetatia acvatica Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii (Anexa 2.9) nca-drate n 15 ordine (Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales). Fiind zona umeda, poate par putine specii acvtice, dar fitocenozele baltilor sunt deosebit de bogate n plante acvatice inferioare, dintre care dominante sunt algele.
Dintre plantele inferioare sunt ntalnite alge verzi, albastre si alge silicioase. Fauna Daca numarul speciilor de plante superioare din PNBMB este redus (numai 218 specii), datorita socului hidric anual major produs de trecerea brusca de la un regim vernal al apei din sol submers, n timpul inundatiilor de primavara, la unul arid, nca din primele luni de vara, caracteristic stepei, numarul mare de vertebrate (325 de specii dintre care 68 specii sunt incluse pe Anexa I a Directivei Pasari - 79/409/CCE si alte 26 specii se regasesc pe Anexele I, II, IV si V a Directivei habitate, Flora si Fauna - 92/43/CCE) reprezinta principala atractie a PNBMB. Avifauna din PNBMB Dupa interventia omului prin ndiguirea si desecarea Baltii Brailei, PNBMB a ramas cea mai mare zona n regim liber de inundatie de pe cursul european al Dunarii, ceea ce face ca acest teritoriu sa reprezinte, dupa Delta Dunarii, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunare. Pe teritoriul tarii noastre au fost identificate un numar de 403 de specii de pasari, ncadrate sistematic n 19 ordine si 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul PNBMB au fost semnalate un numar de 207 specii de pasari, ncadrate n 18 ordine si 50 de familii (reprezentand 51% din avifauna Romaniei), din care 68 de specii sunt nscrise pe Anexa I a Directivei Pasari (79/409/CCE). Fenologic, avifauna din PNBMB se mparte n doua mari grupe: - pasari sedentare - 60 de specii, reprezentand 29% din avifauna PNBMB; - pasari migratoare - 147 de specii, reprezentand 71% din avifauna PNBMB. Fiecare dintre aceste grupe se mpart n mai multe subdiviziuni, rezultand urmatoarele subgrupe fenologice, reprezentate grafic n figura 4 si tabelul 6 (Onea, 2002) :
OV 30% MP 13%
S 16% P AC 6% P-OI-OV 1% 0% AC OV OI-P OI-P 9%
OV-P 24% OV-DH 1%
S OV-P P
MP OV-DH P-OI-OV
Fig.4 Subgrupele fenologice de pasari din BmB Simbol OV OV-P Subgrupa fenologica Oaspeti de vara Oaspeti de vara n pasaj % 30 24
S MP OI-P P AC OV-DH
Sedentare Partial migratoare Oaspeti de iarna si/sau n pasaj Specii n pasaj Specii accidentale OV n deplasare de hranire
16 13 9 6 1 1
Tabelul 6 Subgrupele fenologice de pasari din PNBMB Pentru ornitofauna semnalata n BmB ponderea cea mai mare o detin speciile de pasari migratoare oaspeti de vara cu 30 % (OV), urmate de speciile oaspeti de vara n pasaj cu 24% (OV-P), sedentarele cu 16% (S) si partial migratoare (13%). Celelalte categorii fenologice au o pondere mai mica, sub 10% (oaspetii de iarna si/ sau n pasaj - 9%; speciile n pasaj - 6%; speciile accidentale - 1%, iar specii n pasaj si/sau oaspeti de iarna si/sau oaspeti de vara se afla situate sub 1%). Datorita specificitatii imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice, ornitofauna din parc poate fi caracterizata si dupa apartenenta speciilor la unul din cele doua tipuri de mediu: acvtic si terestru. Potrivit cerintelor ecologice ale fiecarei specii n parte, acestea se pot clasifica n: - specii acvatice; - specii terestre. n grupa speciilor acvatice au fost incluse numai acele specii de pasari care prin cerintele lor ecologice pot fi observate numai n cadrul unui ecosistem acvatic. Astfel, din numarul total de 207 specii semnalate n parc, din grupa pasarilor de apa fac parte un numar de 98 de specii (47%), ncadrate n 10 ordine si 23 de familii, iar din grupa pasarilor terestre un numar de 109 specii (53%) ncadrate sistematic n 12 ordine si 33 de familii. Desi din punct de vedere numeric (si procentual) speciile de pasari acvatice sunt sub nivelul celor terestre, totusi, datorita caracteristicilor generale imprimate de prezenta ecosistemelor acvatice importanta acestora este foarte mare, fiind cele care garanteaza statutul de Sit Ramsar.
OV 35% OV-P 19%
MP 12% S 2% AC 2% AC OV OI-P P-OI-OV 1% P 12% S OV-P P MP OV-DH P-OI-OV
OV-DH 2% OI-P 15%
Fig. 5 Structura fenologica a avifaunei Simbol OV OV-P S MP OI-P P AC OV-DH P-OI-OV Subgrupa fenologica Oaspeti de vara Oaspeti de vara n pasaj Sedentare Partial migratoare Oaspeti de iarna si/sau n pasaj Specii n pasaj Specii accidentale OV n deplasare de hranire Pasaj si/sau OI si/sau OV
acvatice % 35 19 2 12 15 12 2 2 1
Tabelul 7 Subrupele fenologice de pasari de apa n BmB n cadrul pasarilor de apa ntalnim atat specii sedentare, cat si migratoare. Din punct de vedere al ncadrarii fenologice, avifauna acvatica apartine la aceleasi subgrupe fenologice care au fost desemnate pentru ntreaga ornitofauna din PNBMB (Figura 5 si Tabelul 7). Astfel, cea mai mare contributie o au speciile oaspeti de vara cuibaritoare n insula cu un procent de 35 % (OV), urmate de speciile oaspeti de vara n pasaj, care nu cuibaresc n zona (OV-P 19 %) si de oaspetii de iarna si/sau n pasaj (OI-P 15 %). O pondere egala, de 12 %, o au speciile aflate doar n pasaj (P, atat pentru zona BmB, cat si pentru Romania), si speciile partial migratoare (MP). Speciile sedentare reprezinta doar 2 % din numarul total de pasari de apa semnalate. De asemenea, grupa accidentalelor (AC 2 %), a oaspetilor de vara aflati n deplasari de hranire (OV-DH 2 %) si a speciilor aflate n pasaj si/sau oaspeti de iarna si/sau oaspeti de vara (P-OI-OV 1 %) au o pondere foarte mica la formarea avifaunei acvatice. Caracteristic pentru speciile acvatice din PNBMB este faptul ca pe o suprafata destul de restransa (comparativ cu situatia din Delta Dunarii), are loc o concentrare a tuturor tipurilor zoogeografice prezente pe teritoriul tarii (exceptie facand doar tipul tibetan, specific zonelor alpine). Astfel, pentru avifauna acvatica din Balta Mica a Brailei avem urmatoarele tipuri zoogeografice: arctic siberian transpalearctic mongol mediteranian european chinez Proportia si distributia celor sapte tipuri zoogeografice de care apartin pasarile de apa din PNBMB este direct conditionata de originea geografica a fiecarei specii n parte. Succesiunea si prezenta lor n diferite anotimpuri pe parcursul unui an cores-punde adaptarilor si cerintelor
ecologice, pe care pasarile cauta sa le gaseasca n habitatele pe care le frecventeaza. Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar si terestre, este semnalata n Insula Mica a Brailei (n zona baltilor Dobrele, Sbenghio-su, Lupoiu, Curcubeu, Gasca, Jigara, Vulpasu si Cucova) si n insula Fundu Mare. Dintre speciile cuibaritoare, migratoare si sedentare, a caror prezenta poate fi considerata ca deosebita (conform Directivei Pasari si Directivei Habitate), amintim: toate speciile de corcodei: corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), corcodelul cu gat rosu (Podiceps grisegena), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul cu gat negru (Podiceps nigricollis), cormoranul mare si cormoranul mic (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmaeus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), starcul pitic (Ixobrychus minutus), starcul de noapte (Nycticorax nycticorax), starcul galben (Ardeola ralloides), starcul rosu (Ardea purpurea), tiganusul (Plegadis falcinellus), lopatarul (Platalea leucorodia), lebada de vara (Cygnus olor), rata pestrita (Anas strepera), rata caraitoare (Anas querquedula), rata rosie (Aythya nyroca), codalbul (Haliaeetus albicilla), vanturelul de seara (Falco vespertinus), crestetul pestrit (Porzana porzana), cristelul de camp (Crex crex), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chirighita neagra (Chlidonias niger), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), pescarasul albastru (Alcedo atthis), lastunul de mal (Riparia riparia), dumbraveanca (Coracias garrulus) etc. Alte specii sunt prezente doar ca oaspeti de iarna sau n pasaj: cufundarul mic si cufundarul polar (Gavia stellata, Gavia arctica), corcodelul de iarna (Podiceps auritus), pelicanul comun si pelicanul cret (Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus), garlita mare si garlita mica (Anser albifrons, Anser erythropus), gasca cu gat rosu (Branta ruficollis), califarul rosu (Tadorna ferruginea), rata sulitar (Anas acuta), rata cu ciuf (Netta rufina), ferestrasul mic si ferestrasul mare (Mergus albellus, Mergus merganser), acvila de camp (Aquila heliaca), uliganul pescar (Pandion haliaetus), soimul dunarean (Falco cherrug), prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus), fluierarul cu picioare rosii (Tringa totanus), pescarusul mic (Larus minutus), chira mica (Sterna albifrons), prigoria (Merops apiaster) etc. Numarul speciilor care pot fi desemnate ca fiind deosebite este cu siguranta mult mai mare. Prezenta lor constanta n PNBMB face ca aceasta arie protejata sa si merite statutul de Parc Natural si de Sit Ramsar si cu siguranta ca dupa Rezervatia Biosferei Delta Dunarii reprezinta cea mai importanta zona umeda de pe cursul european al Dunarii unde se concentreaza un numar asa de mare de pasari acvatice si neacvatice. Deosebit de importante pentru parc, ca sit Ramsar, sunt cele trei colonii mixte de pe teritoriul parcului (Vulpasu, Cucova si Chiriloaia), n care se ntalnesc 10 specii acvatice ncadrate sistematic n 2 ordine si 3 familii (Tabelul 8). De asemenea importante sunt si coloniile formate dintr-o singura specie, cum ar fi lastunii de mal Riparia riparia, pe teritoriul PNBMB gasindu-se 7 colonii de lastuni de mal care sunt populate periodic, n functie de nivelul apelor Dunarii. Tabelul 8 Specii de pasari din coloniile mixte de pe teritoriul PNBMB
Ordinul Pelecaniforme Ciconiiforme Familia Phalacrocoracide Ardeide 1. Phalacrocorax carbo 2. Phalacrocorax pygmeus 3. Egretta garzetta 4. Egretta alba 5. Ardeola ralloides 6. Ardea cinerea Specia Cormoran mare Cormoran mic Egreta mica Egreta mare Starc galben Starc cenusiu 21 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ 7. Nycticorax nycticorax 8. Bubulcus ibis 9. Plegadis falcinelus 10. Platalea leucorodia Starc de noapte Starc de cireada iganus Lopatar
Threskiornithide
Se observa ca 3/4 din avifauna nregistrata pe teritoriul parcului este alcatuita din specii migratoare. Pentru marea majoritate a speciilor migratoare, fluviul Dunarea este un reper geografic usor de detectat si de urmat. Din observatiile facute atat n timpul migratiei de primavara cat si a celei de toamna, tronsonul dunarean este folosit de un numar foarte mare de pasari, de aceea se poate vorbi de un Coridor ecologic Est-Dunarean de migratie avifaunistica. Din punct de vedere al originii, culoarul Est-Dunarean de migratie se desprinde din evantaiul de migratie caucazo zambeziana, care reprezinta trunchiul comun din care se ramifica pe parcurs toate rutele de migratie ale Europei de Est. Coridor ecologic Est-Dunarean de migratie avifaunistica reprezinta doar un esantion din trunchiul comun de migratie, care pe teritoriul Romaniei se suprapune n mare parte peste cursul Dunarii de Jos.
Egreta
Cormoranul Mare
Starcul galben
Pentru toate speciile de pasari migratoare care folosesc acest culoar, aceasta zona ofera trei mari avantaje : loc de popas atat pentru ospetii de vara cat si pentru oaspetii de iarna ; loc de hranire, indiferent de regimul trofic (vegetal, omnivor, animal) ; loc de reproducere pentru speciile ncadrate n grupa fenologica a migratoarelor oaspeti de vara. Ca loc de popas, PNBMB are o pozitie si un statut aparte, de care se folosesc toate pasarile, atat clocitoare, cat si neclocitoare (oaspeti de iarna: specii oaspeti de iarna si/sau pasaj (OI P), specii de pasaj si/sau oaspeti de iarna si/sau oaspeti de vara (P OI OV), specii accidentale
(AC) si oaspeti de vara: specii oaspeti de vara (OV), specii oaspeti de vara n pasaj (P OV), specii migratoare de pasaj (P), specii oaspeti de vara n deplasare de hranire (OV DH)). Amplasata pe firul apei fluviului, ntre Silistra si Galati (Dunarea de Jos), PNBMB este un reper usor de detectat. Odata cu ndiguirea celor doua mari balti dunarene, Balta Ialomotei si Balta Brailei, BmB a ramas singura zona umeda functionabila n regim de inundabilitate de pe cursul Dunarii. n cele trei habitate existente n PNBMB (acvatic, amfibiu si terestru) pasarile de apa gasesc o diversitate de biotopuri, care pot corespunde cu cerintele ecologice ale fiecarei specii, pe care i folosesc ca locuri de popas pe perioada cat se afla n zona. Speciile strict acvatice cauta ntotdeauna luciul baltilor, n timp ce speciile euritope se orienteaza spre biotopii de la marginea apei sau spre cei terestri. Alaturi de gasirea unor medii prielnice pentru odihna si refacerea fortelor, de o importanta majora este si existenta unor surse bogate n hrana. Satisfacerea acestor doua cerinte vitale reprezinta pentru pasarile acvatice migratoare aflate n pasaj conditiile esentiale pentru stationarea ntr-o anumita zona. Ca loc de hranire, PNBMB ofera prin mediile sale de viata resurse aproape inepuizabile de hrana, atat de origine animala, cat si de origine vegetala. Pe parcursul unui an, reteaua hidrografica interna a insulei, reprezentata prin cateva tipuri de ecosisteme acvatice (balti de diferite marimi, mlastini, canale), atrage o fauna si o flora de o diversitate care nu mai este ntalnita nicaieri n aceasta structura de-a lungul fluviului pana n Delta Dunarii. De asemenea, si mediul terestru nvecinat ofera la fel de multe posibilitati de hranire pentru acele specii care sunt mai putin legate de mediul acvatic. Indiferent de apartenenta lor la un anumit regim trofic (vegetal, omnivor, animal), toate speciile sunt angrenate n realizarea unor lanturi trofice, a unei retele trofice complexe si, implicit a circuitului materiei n zona. Daca pentru speciile acvatice migratoare aflate doar n pasaj prin PNBMB, gasirea unor locuri propice de popas si hranire sunt singurele conditii pe care le cauta, pentru speciile migratoare cuibaritoare oaspeti de vara (OV), se mai adauga si necesitatea aflarii unor biotopuri optime n vederea realizarii celei mai importante functii din lumea animala: reproducerea. Observatiile noastre au relevat faptul ca majoritatea speciilor cuibaritoare n Delta Dunarii cuibaresc si n Parcul Natural Balta Mica a Brailei, ceea ce denota ca aici pasarile acvatice gasesc aceleasi conditii prielnice de cuibarire si de crestere a puilor. Una dintre principalele actiuni n cadrul proiectului LIFE 06 NAT / RO / 000172 este D1 Observarea dinamicii populatiilor de pasari si a cuiburilor utilizate ntre zona de protectie integrala comparativ cu zona de management durabil, dinamica este urmarita si analizata pe o perioada de 25 de luni (mai 2007 - iunie 2009). n continuare sunt necesare cercetari ornitologice, n PNBMB, axate pe urmatoarele trei directii : identificarea speciilor si monitorizarea populatiilor de paseriforme (se banuie ca se va mbogati, cu cel putin 10 15 specii, Baza de date unitara a PNBMB) ; identificarea si managementul speciilor de avifauna din PNBMB, pe urmatoarele trei categorii: o specii de interes comunitar periclitate n PNBMB, o specii de interes national (conf. OUG.57/2007) periclitate n PNBMB, o alte specii de avifauna (de interes local) periclitate n PNBMB ; studiul ponderii celor 7 tipuri zoogeografice n cadrul Coridorului ecologic Est-Dunarean de migratie avifaunistica.
Pescarasul albastru
Vulturelul de seara
Corcodelul cu gat rosu
Mamiferele din PNBMB Alternanta ntre perioadele de inundatie si perioadele de seceta si-a pus amprenta si asupra reprezentativitatii mamiferelor pe teritoriul PNBMB, acestea avand o prezenta accidentala si aperiodica n functie de nivelul Dunarii. Pana n prezent au fost observate si identificate un numar de 11 specii de mamifere, ncadrate sistematic n 4 ordine si 7 familii (Tabelul 9 ). Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate atat prin legislatia nationala (Ordonanta 57/2007), cat si prin Directiva Habitate, n anexele careia se ntalnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului, si prin Conventia de la Berna (6 specii). n afara speciilor semiacvatice, cum sunt vidra si bizamul, care gasesc locuri favorabile de hranire chiar cand cota Dunarii este crescuta, celelalte specii se ntalnesc atunci cand nivelul apei este mai scazut, ele trecand not bratele Dunarii.iiii Desi ntalnesc conditii destul de favorabile de hranire si reproducere si n zonele adiacente parcului, atunci cand nivelul apei le permite, mamiferele prefera teritoriul parcului pentru reproducere mai ales datorita faptului ca aici presiunea de orice fel exercitata asupra lor este extrem de scazuta. Tabelul 9 Lista speciilor de mamifere ntalnite n PNBMB
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Denumirea stiintifica Sus scrofa Capreolus capreolus Felis silvestris Nyctereustes procynoides Lepus europaeus Vulpes vulpes Mustela nivalis Mustela putorius Ondatra zibethica Meles meles Lutra lutra Denumirea populara Mistret Caprior Pisica salbatica Caine enot Iepure de camp Vulpe Nevastuica Dihor Bizam Bursuc/Viezure Vidra OUG 57/2007 Anexa 5B Anexa 5B Anexa 3 Anexa 5B Anexa 5B Anexa 5B Anexa 5B Anexa 5A Anexa 5B Anexa 5B Anexa 3 Statutul de conservare Directiva Conventia 92/43/CCE de la Berna Anexa IV Anexa 2 Anexa 3 Anexa 3 Anexa V Anexa 3 Anexa 3 Anexa II, IV Anexa 2 24 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
Bizam
Mistret
Vidra
Amfibienii si reptilele din PNBMB Amfibienii si reptilele, consumatori de ordinul II, se ntalnesc atat n cadrul ecosistemelor terstre cat si acvatice, dar ca numar de specii sunt destul de slab reprezentati. Pana n prezent au fost identificate 3 specii de reptile (tabelul 10)
Testoasa de apa
Sarpe de apa
Triton
Tabelul 10 Lista speciilor de reptile ntalnite n PNBMB

Nr. crt. 1. 2. 3. Denumirea stiintifica Natrix natrix Natrix tesselata Emys orbicularis Denumirea populara Sarpe de casa Sarpe de apa |estoasa de apa Statutul de conservare OUG 57/2007 Directiva Conventia 92/43/CCE de la Berna Anexa3 Anexa 4A Anexa IV Anexa 2 Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa 2
si 8 specii de amfibieni (tabelul 11), 7 dintre acesta specii aflandu-se pe listele de protectie stricta atat n legislatia nationala cat si n cea europeana.
Tabelul 11 Lista speciilor de amfibieni ntalnite n PNBMB

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Denumirea stiintifica Rana esculenta Rana ridibunda Hyla arborea Rana dalmatina Pelobates fuscus Bombina bombina Bufo bufo Triturus cristatus Statutul de conservare OUG 57/2007 Directiva Conventia 92/43/CCE de la Berna Broasca de lac mica Anexa 5A Anexa V Anexa 3 Broasca de lac mare Anexa 5A Anexa V Anexa 3 Brotacelul Anexa 4A Anexa IV Anexa 2 Broasca rosie de padure Anexa 4A Anexa IV Anexa 2 Broasca sapatoare Anexa 3,4A Anexa II, IV Anexa 2 Buhaiul de balta cu burta Anexa 3,4A Anexa II, IV Anexa 2 rosie Broasca raioasa bruna Anexa 4B Anexa 3 Triton cu creasta Anexa 3,4A Anexa II, IV Anexa 2 Denumirea populara
Ihtiofauna din PNBMB Conform studiilor efectuate ntre anii 1960 - 1980 privind componenta faunei piscicole, n PNBMB au fost nregistrate circa 88 de specii de pesti. Desi nu s-au efectuat studii privind ihtiofauna strict din Balta Mica a Brailei, din studiile realizate de diversi autori se poate contura o imagine destul de corecta asupra ihtiofaunei din aceasta zona. n cele 52 de lacuri si balti interioare, vegetatia submersa deosebit de bogata constituie o sursa de hrana inepuizabila pentru speciile fitofage. Totodata, o dezvoltare exploziva a vegetatiei n perioadele cand nivelul hidric este mai scazut, poate constitui un pericol pentru toate vietuitoarele acvatice. Noaptea, n urma respiratiei organismelor vegetale si animale, cantitatea de oxigen din apa scade mult, n timp ce cantitatea de CO2 creste. Acest fapt, coroborat cu temperaturile mari din timpul verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care contribuie la mentinerea echilibrului ecologic n cadrul populatiilor de pesti este dat de prezenta speciilor de rapitori. n studiile mai recente (ncepand din anii 90) se observa reducerea numarului de specii nregistrate, cel mai probabil factor determinant pentru aceasta situatie fiind cel antropic, aici ncadrandu-se ndiguirile din anii 60, amenajarile realizate pentru desfasurarea activitatii de pescuit comercial care au dus la colmatarea lacurilor, braconajul piscicol, etc. Din cele 52 de specii de pesti nregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunarii 24 specii se regasesc pe anexele directivelor europene si cele ale legislatiei nationale n vigoare, fiind specii strict protejate (Tabelul 12).
Nisetru
Morun
Mreana vanata
26
DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
Tabelul 12 Lista speciilor de pesti de interes comunitar si national din PNBMB

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. Denumirea stiintifica Acipenser gldenstaedti A. stellatus A. ruthenus Huso huso Alosa pontica A.caspia nordmanni A. caspia tanaica Gymnocephalus baloni Gymnocephalus schraetzer Aspius aspius Gobio albipinnatus Gobio kessleri Chalcalburnus chalcoides Pelecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Carassius carassius Misgurnus fossilis Cobittis taenia Cobittis elongata Lota lota Stizostedion volgense Proterorhinus marmoratus Barbus barbus Zingel zingel Denumirea populara Nisetru Pastruga Cega Morun Scrumbie de Dunare Rizeafca Rizeafca de Dunare Ghibort de rau Raspar Avat Porcusor de nisip Petroc, guvid de balta Obletul mare Sabita Boarta Caracuda |ipar Zvarluga Mihaltul Salaul vargat Moaca de bradis Mreana Pietrar Statutul de conservare OUG.57/2007 Directiva 92/43/CCE Anexa 5 A Anexa II Anexa 5 A Anexa 5 A Anexa 5 A Anexa 3 Anexa II, V Anexa 5 A Anexa II, V Anexa 5 A Anexa II, V Anexa 3 Anexa 3 Anexa II, V Anexa 3 Anexa II Anexa 3 Anexa 3 Anexa II Anexa 3 Anexa 3 Anexa II Anexa 4 B Anexa 3 Anexa II Anexa 3 Anexa II Anexa 3 Anexa 4 B Anexa 4 B Anexa 4 B Anexa 5 A Anexa 3 Anexa II, V
Diversitatea nevertebratelor din PNBMB Din cercetarile efectuate de Facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti, rezulta ca PNBMB are o fauna bogata de nevertebrate, constand din (Vadineanuet al., 2002) : 49 de taxoni superiori de never-tebrate terestre, fiecare reprezentata de un numar mare de specii (de exemplu : 166 specii de carabide) ; peste 100 de specii de Gastropode si si Bivalve ; 12 taxoni superiori de organisme bentonice cu mai mult de 60 de specii identificate si peste 120 de specii de Cladocere, Copepode si Rotifere.
3% 8%
3%
2%
5% 10%
6% 6% 3%
6% 2% 2% 6% 13% 8% 2% 2% 2%
2% 2% 3% 5%
Agelenidae Araneidae Pisauridae Amaurobiidae Dysderidae Pholcidae Clubionidae Zoridae Thomisidae Salticidae Tetragnathidae
Lycosidae Linyphiidae Atypidae Dictynidae Segestriidae Gnaphosidae Liocranidae Sparassidae Philodromidae Theridiidae Metidae
Fig. 6
Diversitatea araneofaunei n anul 2007
n Baza de date unitara a PNBMB au fost nregistrate date despre arahnofauna (Figura 6). n PNBMB au fost observati si capturati reprezentanti apartinand la 62 de specii de paianjeni care nsumeaza arahnofauna acestei zone pe perioada anului 2007 (Avedic, 2008). Cele 62 de specii sunt ncadrate taxonomic dupa cum urmeaza: familia Agelenidae cu 3 specii reprezentante, familia Lycosidae cu 6 specii, familia Araneidae cu 4 specii, familia Linyphiidae cu 2 specii, familia Pisauridae cu o specie, familia Atypidae cu o specie, familia Amaurobiidae cu 2 specii, familia Dictynidae cu 3 specii, familia Dysderidae cu o specie, familia Segestriidae cu o specie reprezentanta, familia Pholcidae cu o specie reprezentanta, familia Gnaphosidae cu 5 specii, familia Clubionidae cu 8 specii, familia Liocranidae cu 4 specii, familia Zoridae cu o specie, familia Sparassidae cu o specie, familia Thomisidae cu 4 specii, familia Philodromidae cu 4 specii, familia Salticidae cu 5 specii, familia Theridiidae cu 2 specii, familia Tetragnathidae cu 2 specii si familia Metidae cu o specie reprezentanta (Avedic, 2008). Habitatele din PNBMB Tabelul 13 Principalele categorii de habitate din Parcul Natural Balta Mica a Brailei
Nr. crt. 1. 2. 3. Denumirea habitatului Comunitati danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spyrodela polyrhiza si Wolffia arrhiza Comunitati danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. Lucens, Elodea canadensis si Najas marina Comunitati danubiene cu Sparganium erectum, Berula Cod Romania R 2202 R 2206 R 5304 Cod N.2000 3150 3150 3150 Palearctic 22.411 22.421 53.143 Eunis C1.221 C3.243 28 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ erecta si Sium latifolium Pajisti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis si Alopecurus pratensis Paduri daco-getice de plop negru (Poplus nigra) cu Rubus caesius Paduri danubiano-pontice de lunca de Populus alba cu Rubus caesius Paduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius Paduri danubiene joase de Salix alba cu Lycopus exaltatus Paduri danubiano-pontice de lunca mixte de Quercus robur, Fraxinus sp., Ulmus sp. Comunitati ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalii si Polygonum hydropiper Tufarisuri danubiene de catina rosie (Tamarix ramosissima) Comunitati danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum si Potamogeton natans Pajisti danubian-panonice de Agrostis stolonifera Tufisuri de rachita (Salix triandra) Tufisuri de zalog (Salix cinerea) cu mur (Rubus cae-sius) Tufarisuri de salcam pitic (Amorpha fruticosa) Comunitati danubiene mezohigrofile cu Eleocharis palustris Comunitati danubiene cu Oenanthe aquatica si Rorippa amphibia Comunitati danubiene cu Typha angustifolia si Typha latifolia
4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
R 3716 R 4405 R 4406 R 4407 R 4408 R4404 R 5312 R 4422 R 2207 R 3715 R 4416 R 4421 R 4423 R 5302 R 5303 R 5305
6510 91E0 92A0 92A0 92A0 91F0 3270 92D0 3160 -
37.263 44.6612 44.6611 44162 44.1621 44.434 24.52 44.8141 22.43111 37.263 44.121 44.921 53.14A 53.146 53.13
E2.251 G1.365 G1.365 G1.1142 G1.2234 C3.52 F9.3141 E2.251 F9.121 F9.21 F9.1 C3.511 C.246 C3.231 C3.232
Datorita faptului ca teritoriul parcului este supus n fiecare an unor perioade sucesive si alternnate de inundatie, cele 2 tipuri de ecosisteme, terestre si acvatice, sunt interdependente, rezultand un biom specific Dunarii (Tabelul 13 ).
Bra\ele Dun` rii Lacuri permanente Mla] tini, sm@ rcuri P` dure aluvial` P` ] uni inundabile Construc\ii
Fig. 7 Categorii de habitate n PNBMB

Tabelul 14 Distributia categoriilor de habitate n PNBMB

Specificatii Bratele Dunarii Lacuri permanente Mlastini si smarcuri Padure aluviala Pasuni inundabile Constructii, alte amenajari TOTAL PNBMB Km2 61,3 32,2 12,1 138,8 0,7 0,4 245,5 % 25,0 13,1 4,9 56,5 0,3 0,2 100,0
ntre aceste tipuri de ecosisteme nu exista o delimitare teritoriala si temporala stricta, o succesiune si nlocuire periodica. Atunci cand viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem terestru va apare unul acvatic, iar n perioadele de seceta prelungita, ecosistemele acvatice vor fi nlocuite de o serie de ecosisteme terestre. Ecosistemele terestre Ecosistemele terestre pot fi grupate n trei categorii : - paduri; - tufarisuri; - pajisti. I. PADURILE reprezinta 56,5% din suprafata PNBMB (si 99,2% din suprafata ecosis temelor terestre) si sunt paduri tipice de zavoi, alcatuite majoritar din esente moi, cum ar fi salcia, plopul alb si negru si diseminat din esente tari, cum ar fi speciile de ulm si de frasin. Biotopul este alcatuit din formele pozitive de relief, adica : grindurile de mal, de prival si interioare, sectoare plane si proeminente ; iar solul este de tip aluvionar. Biocenozele sunt destul de sarace, tocmai datorita dispunerii insulare al acestui teritoriu, precum si datorita regimului de inundabilitate. Padurile din BmB se mpart n mai multe tipuri : Padurile de salcii reprezinta elementul autohton de baza al fondului forestier din PNBMB, fitocenozele edificate prin specii europene si eurasiatice ocupa biotopurile terestre cele mai joase (grad de inundabilitate 5,5 - 7,0 hg) situate pe sectoarele plane dinspre zona lacurilor. Etajul arborilor este compus de regula exclusiv din salcie alba (Salix alba), sau, uneori, n amestec cu salcia plesnitoare (Salix fragilis), plop negru (Populus nigra) si mai rar plop alb (Populus alba). Stratul arbustilor este slab dezvoltat sau lipseste complet, mai ales n arboretele tinere. Stratul ierburilor si subarbustilor este dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus sau Rubus caesius care poate acoperi uneori complet solul. Amestecurile de plop si salcie - paduri naturale amestecate de plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) si salcie alba, ce ocupa
biotopurile mai nalte situate pe grindurile de mal (peste 7,5 hg), grindurile de prival (7,0 - 7,5 hg), dar si insular, pe proeminente, n interiorul sectoarelor plane dins-pre lacuri. Diseminat pot fi ntalnite specii de ulm (Ulmus foliacea) sau frasin (Fraxinus angustifolia, F. pallisae). Stratul arbustiv, dezvoltat variabil, este compus din Rosa canina. Stratul ierbos si subarbustiv este de regula bine dezvoltat si dominat de Rubus caesius si specii din genurile Poa si Carex. Padurile cultivate (ligniculturile clonale plopicole si salicicole) - se gasesc pe locurile unde s-au efectuat defrisari ale padurilor naturale. Speciile forestiere autohtone au fost substituite cu specii de plop cu o crestere rapida, cum ar fi diferite clone ale plopului euroamerican (Populus X euramericana). Plantatiile de plop n zona malurilor a avut un efect negativ manifestat printr-o puternica eroziune, deoarece sistemul radicelar pivotant al plopului nu asigura stabilitatea malurilor, comparativ cu salcia, care prezinta un sistem radicelar pivotant-trasant, de multe ori mult extins pe orizontala n cautarea unui spatiu vital cat mai extins n scopul de a-si asigura nutrientii necesari dezvoltarii. II. TUFARISURILE. Tufarisurile sunt destul de slab reprezentate, facand parte din structura pajistilor sau izolate pe suprafete restranse n zona malurilor nisipoase. Se mpart n doua tipuri de ecosisteme: - tufarisuri interioare; - tufarisuri de maluri nisipoase. Tufarisurile interioare Fitocenoze alcatuite din specii mezo-higrofile, mezoterme. Stratul arbustiv este dominat de Tamarix ramosissima n proportie de 90%, alaturi de care se mai ntalnesc Rosa canina, Cornus sanguinea. Stratul ierbos este extrem de redus, cel mai frecvent fiind ntalnita Urtica dioica, dar n tufarisurile rare dominante sunt gramineele: Cynodon dactylodon, Agrostis stolonifera si Elymus repens. Tufarisurile de maluri nisipoase Fitocenoze diferentiate n insule de cateva sute de m2 n perimetrul vegetatiei ierboase, de-a lungul canalelor si bratelor Dunarii, pana la suprafata apei. Specii higrofile, higrofite, mezoterme, eu-mezotrofe. Dominante sunt speciile de Salix : Salix triandra, Salix cinerea, Salix fragilis. Stratul ierbos este dominat de specii iubitoare de apa : Urtica dioica, Artemisia vulgaris, Cirsium arvense, Rubus caesius, Berula erecta. De asemenea se mai ntalnesc tufarisuri de salcam pitic (Amorpha fruticosa), care formeaza stratul dominant, avand tendinta sa nlocuiasca asociatiile de Salix. Aceste fitocenoze au valoare negativa, fiind un stadiu invaziv. Amorpha fruticosa este o specie extrem de putin pretentioasa n ceea ce priveste ecologia. Prefera solurile sarace, degradate, uscate si nisipoase. De asemenea, rezista n conditii climatice extreme, cu variatii mari de temperatura si vanturi puternice. Acest lucru, precum si prolificitatea deosebita a speciei au dus la o explozie n dezvoltarea speciei, cu efecte negative asupra mediului nconjurator si a altor specii. Arbustul are o crestere rapida, facand concurenta speciilor autohtone cu care mparte acelasii areal Salix triandra, Salix purpurea pe care uneori reuseste chiar sa le nlocuiasca. n ultimii ani, pe teritoriul parcului s-a constatat ca arbustul s-a adaptat si la soluri cu umiditate mare sau excesiva, supravietuind chiar n conditii de inundatii prelungite. Daca nainte putea fi gasit pe grindurile mai nalte, acum s-a extins chiar pana n apropiere de malul Dunarii.
III.
PAJISTILE. n PNBMB pajistile ocupa suprafete destul de mici, fiind caracteristice doua tipuri de ecosisteme : pajisti de lunca; pajisti de stepa. Pajisti de lunca - Se gasesc pe anumite portiuni ale sesurilor depresionare sau ale grindurilor interioare, la marginea sau ntre padurile de amestec. Fitocenozele sunt dominate de : Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Festuca pratensis si Alopecurus pratensis. n amestec cu acestea se dezvolta : Poa trivialis, Daucus carota, Lolium perene, Solanum dulcamara, Medicago falcata. Pajisti de stepa, sunt mult mai sarace din punct de vedere al compozitiei fitocenozelor si se ntalnesc pe sesurile depresionare mai nalte. Aceste ecosisteme sunt ntr-un continuu regres datorita pasunatului. Sunt formate n principal din Xanthium spinosum (holera), Eryngium campestre (scaiul dracului), Euphorbia palustris (alior), Cynodon dactylon (pir gros), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului). Ecosistemele acvatice Asa cum am amintit mai sus, ecosistemele acvatice de pe teritoriul PNBMB sunt direct influentate de regimul hidrologic al Dunarii. Alimentarea cu apa a lacurilor si baltilor interioare se realizeaza prin intermediul inundatiilor sezoniere de primavara sau toamna. Dupa retragerea apelor, nivelul apei din lacuri poate scadea destul de mult, cu exceptia catorva iezere care au nivel optim de supravietuire. Totusi, n anii foarte secetosi, chiar si aceste lacuri pot pierde toata apa, facandu-se trecerea de la ecositemele acvatice la cele terestre specifice zonei de stepa. Ecosistemele acvatice se pot mparti n urmatoarele tipuri : - lacuri si balti ; - mlastini; - zone mlastinoase; - privale (canale). Aceste tipuri se pot mparti n ecosisteme temporare sau permanente, n functie de dinamica sezoniera si anuala a cotelor apelor Dunarii, aproape ntotdeauna ecosistemele acvatice transformandu-se n ecosisteme terestre si invers. I. LACURILE si BAL ILE n cadrul acestui tip de ecosistem ntalnim lacuri permanente si balti temporare, diferenta ntre acestea fiind aceea ca, n conditii hidrice normale, lacurile permanente si pastreaza integral structura ecologica, n timp ce baltile temporare se transforma n ecosisteme semiacvatice de tip mlastina, zona mlastinoasa sau chiar terestre. Adancimea lacurilor si baltilor este destul de mica, ceea ce face ca distributia asociatiilor de organisme sa fie relativ uniforma, atat pe fundul cuvetelor (bentosul), n masa apei (pelagialul), cat si la suprafata apei (neustonul). Fitocenozele sunt bine dezvoltate si cuprind atat macrofite, cat si microfite. La suprafata apei se ntalnesc comunitati danubiene cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spyrodela polyrhiza, Salvinia natans, Hydrocharis morsus-ranae. Asociatiile vegetale ncep sa se formeze primavara, n timpul verii atingand densitatea maxima, de cele mai multe ori acoperind n totalitate luciul apei. Interiorul baltilor este de asemenea populat de numeroase specii de plante submerse sau natante. Cel mai adesea stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum, Potamogeton natans, P. perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Nymphoides peltata, Elodea canadensis, Najas marina, Utricularia vulgaris, Vallisneria spiralis. De asemenea prezinta un
apogeu al dezvoltarii n timpul verii, mpreuna cu palntele care se dezvolta la suprafata apei formand un adevarat hatis care mpiedica patrunderea n interiorul baltilor. Cantonate la marginea bazinelor acvatice, ocupand ape cu adancime mica (0.5 0.8 m), se ntalnesc comunitati cu Typha angustifolia si T. latifolia, nsotite de Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Alisma plantago-aquatica. Microfitele sunt reprezentate destul de bine, fiind ntalnite alge, ciuperci, bacterii, cele mai numeroase fiind algele. Acestea apartin urmatoarelor grupe sistematice : alge verzi, alge albastre si alge silicioase, cele mai comune fiind genurile : Volvox, Closterium, Spyrogira, Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra. Pentru baltile temporare, structura ecosistemului este aceeasi, doar n cazul cand balta se transforma n mlastina sau chiar n ecosistem terestru apar diferente semnificative. Cu toate acestea, n momentul n care conditiile hidrice revin la normal (nivelul apelor Dunarii creste suficient de mult pentru a asigura alimentarea cu apa a lacurilor si baltilor), ecosistemele acvatice se instaleaza din nou cu o rapiditate uimitoare. II. MLASTINILE : Sunt ecosisteme acvatice temporare, reprezentand o etapa de tranzitie ntre balti si ecosistemele terestre, determinate fie de scaderea accentuata a nivelului Dunarii si scurgerea apei din balti, fie de evapotranspiratia intensa din timpul verii. n cel de-al doilea caz are loc o concentrare a tuturor substantelor organice si anorganice din apa, ceea ce va duce la schimbari importante n structura biocenozelor care se vor instala pe acel teren. Cea mai importanta dintre acestea este dezvoltarea exploziva a componentelor vegetale. O problema deosebit de importanta este fenomenul de eutrofizare al baltilor, care se accentueaza n cazul mlastinilor. Acesta se manifesta printr-un consum ridicat de oxigen si o acumulare crescuta de CO2, ceea ce afecteaza ntregul ecosistem. Unul dintre cele mai importante efecte este colmatarea baltilor, ducand n timp la disparitia acestora, daca nu se iau masuri reabilitare hidrologica a ecosistemelor acvatice. III. ZONELE MLASTINOASE : Se ntalnesc la limita dintre uscat si apa, fara sa fie precis delimitate, deoarece lacurile si baltile din PNBMB au o adancime destul de mica iar panta este lina, ceea ce face ca limitele malurilor sa varieze n functie de nivelul apei din balti. Astfel, zonele mlastinoase si pot mari sau micsora suprafata n functie de evolutia baltilor pe parcursul unui an. Fitocenozele, la fel ca si n cazul mlastinilor, sunt caracterizate de prezenta unei vegetatii palustre, facand parte din structura baltii. IV. PRIVALURILE : Acestea sunt canale naturale care fac legatura ntre Dunare si balti, fiind modalitatea prin care iezerele sunt alimentate cu apa n timpul viiturilor de primavara sau toamna. Si privalurile pot fi mpartite n permanente si temporare, cele permanente fiind cele care, atunci cand nivelul Dunarii scade destul de mult, nca mai pastreaza apa, cele temporare, n aceleasi conditii secand complet. Desigur, n conditii hidrice extreme (ani foarte secetosi), chiar si privalurile considerate permanente pot deveni nefunctionale. Pentru cele trei mari exploatatii piscicole existente nnainte de 1989, la gura de deversare spre fluviu a patru privaluri principale, au fost construite stavilare, concomitent cu adancirea acestor canale. Rolul acestora era, pe langa concentrarea productiei de peste n aceste puncte, de a mentine un timp mai ndelungat apa n balti, atunci cand nivelul apei din Dunare era n scadere. Aceste stavilare au si o influenta asupra dezvoltarii biocenozelor de pe canale. Astfel, n prima parte a canalului, din punctul de legatura cu Dunarea pana la stavilar, datorita curentului de apa destul de puternic, dezvoltarea biocenozelor este destul de redusa, fiind localizata cu precadere n zonele de mal. Dominante sunt lintita (Lemna minor, L. trisulca), ciulinul de balta (Trapa
natans), iar pe mal Echinochloa crusgalii, Polygonum hydropiper, Bidens tripartita. n a doua parte a privalurilor, influenta curentilor de apa scade semnificativ, fitocenozele avand o mai mare dezvoltare. Malurile sunt dominate de comunitati de rachita, zalog, salcie alba, cu substrat de mur, iar pe masura ce ne apropiem de balti apar comunitati de stuf si papura. Un alt tip de canale sunt privalurile interioare, care fac legatura ntre baltile de pe interiorul insulelor. Aceste sunt canale temporare, fiind functionale mai ales n timpul viiturilor de primavara. Apoi, dupa scaderea nivelului apelor, se transforma pentru o perioada n mlastini, ulterior secand complet. Din punct de vedere al biocenozelor, prezinta caracteristici comune atat cu privalurile, n zona de mal, cat si cu baltile ntre care fac legatura. Peisajul BmB Cu exceptia habitatelor sarate si salmastre de pe litoral, si a celor cu stejari xerofiti de pe grindurile Letea si Caraorman, PNBMB conserva pe o suprafata de 25 de ori mai mica majoritatea habitatelor si speciilor din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Daca este greu n prezent sa precizam unde se pozitioneaza Balta Mica a Brailei ntr-un clasament al biodiversitatii, n mod cert, n Romania ocupa un loc important n categoria de arii naturale protejate a parcurilor nationale si naturale. Peisajul reprezinta spatiul geografic n care una sau mai multe componente (naturale sau antropizate) dau o nota dominanta. Este rezultatul mbinarii a trei elemente : suportul ecologic reprezentat de relief, ape, clima; comunitatile biotice si activitatile umane. Dupa cum spunea Brunet, 1965 peisajul este portiunea unei regiuni pe care natura o prezinta ochiului care o priveste. Peisajul este o notiune complexa, dinamica, n puternice consonante pluridisciplinare, care ar defini acea unitate teritoriala cu anumite trasaturi omogene din punct de vedere structural si functional, reflectate de interactiunea componentelor naturale biotice si abiotice si ale celor introduse de catre om si colectivitatile umane si n care se detaseaza o componenta sau grup de componente, vizibile si durabile care imprima mediului geografic o anumita specificitate sau reprezentativitate. Spre deosebire de Delta Fluviala a Dunarii unde ecosistemele forestiere reprezinta 3,6% (1,2% paduri aluviale n regim inundatie, paduri pe grinduri maritime 1,0% si 1,4% paduri n incinte ndiguite), n PNBMB ecosistemele forestiere reprezinta 56,5% din suprafata totala a ariei protejate. Tocmai din proportia diferita de participare a padurii aluviale n cadrul complexelor de ecosisteme acvatice si terestre rezulta unicitatea structurala a biodiversitatii si a peisajului. n vreme ce Delta impresioneaza prin nesfarsirea biotopurilor terestre si acvatice acoperite cu stuf (cea mai mare ntindere stuficola din lume), atractia BmB consta n permanenta variatie a privelistei datorata alternantei dintre ecosisteme forestiere cu cele acvatice, fapt ce determina si o echilibrare a peisajului pe verticala. Pentru clasificarea peisajului geografic trebuie avuta n vedere acea componenta din cadrul conceptului care stabileste ca trasaturi fundamentale ale acestuia omogenitatea si eterogenitatea. Eterogenitatea este o caracteristica care decurge dintr-o integrare a unor componente diferite ce i asigura functionalitatea, flexibilitatea sistemica si prin aceasta dezvoltarea si adaptarea la diverse impulsuri exterioare.
Omogenitatea este expresia unor identitati de ordin ecologic, de ordin functional, de ordin spatio-temporal care asigura o anumita continuitate sau uniformitate spatiului pe care se regasesc. Astfel, dupa criteriul impus de aspectele reliefului, peisajul din PNBMB este un peisaj de campie. n aceasta zona, vegetatia a impus un peisaj specific de lunca. Peisajul de lunca este definit n primul rand de bratele Dunarii care nconjoara Balta Mica a Brailei, canalele marginite de siruri de salcii, lacurile partial acoperite de nuferi si nconjurate de stuf, papura si asociatiile vegetale forestiere, pajistile de lunca, padurile de lunca, etc. Acesta este un tip de peisaj de ordin superior, n care se ncadreaza, pe diferite trepte ierarhice, peisaje de diferite ordine, date de categoria de elemente reprezentative pentru o anumita unitate spatiala definita. n Balta Mica a Brailei se gasesc urmatoarele tipuri de peisaj: lacustru, stepic, privaluri (canale naturale), peisaj de padure, peisaj antropizat/umanizat (modificat de om).
Peisajul de lacuri si balti Peisajul de lacuri se ntalneste pe aproape jumatate din suprafata parcului si este influentat de nivelul apelor din Dunare. Suprafata lacurilor poate varia de la cateva hectare pana la sute de hectare, dar caracteristica dominanta este data de vegetatia acvatica de la suprafata apei (nufar, plutica, ciulin de balta) si de malurile acoperite cu stuf si papura. Unele dintre cele mai frumoase peisaje ntalnite n parc sunt pe lacurile Chiriloaia, Misaila, Popa, Cucova, Sbenghiosu, Curcubeu. Peisajul de stepa Desi ne aflam ntr-o zona umeda, nivelul apei din Dunare are o influenta destul de mare asupra peisajului stepic. Deoarece lacurile din parc sunt alimentate cu apa din Dunare, cand nivelul acesteia este scazut, majoritatea lacurilor seaca complet si sunt nlocuite cu pajisti ntinse. Componenta principala a vegetatiei sunt gramineele, morcovul salbatic, holera, scaiul-dracului, traista ciobanului. Fauna este destul de saraca, cel mai bine reprezentate fiind nevertebratele (mai ales insecte). Privalurile Acestea sunt canale naturale care fac legatura ntre Dunare si lacuri, fiind modalitatea prin care baltile sunt alimentate cu apa primavara. Peisajul difera pe privaluri n functie de apropierea de Dunare. n prima parte, deoarece curentul de apa este mai puternic, dezvoltarea biocenozelor este redusa, fiind localizata mai ales n apropierea malurilor, dominante fiind lintita si ciulinul de balta. n apropierea lacurilor, curentul de apa scade mult si se ntalnesc comunitati de rachita, zalog, salcie alba si mur. Peisajul de padure Asezarea geografica, structura geologica, relieful si factorii pedoclimatici au dus la instalarea n aceasta zona a unor paduri tipice de zavoi, formate n principal din esente moi. Acest tip de peisaj se diferentiaza n mai multe subcategorii, n functie de specia dominanta. Paduri de salcii ntalnite mai ales de-a lungul malurilor Dunarii si a canalelor sau pe malurile lacurilor, datorita functiei lor de fixare a solului. Paduri de plop ntalnite n zonele mai nalte din parc, pe grinduri. n parc se ntalnesc si paduri formate din esente tari, cum sunt ulmul si frasinul. Peisajul este dominat de aceste paduri, unele naturale, alte plantate de om, iar solul este acoperit cu un covor des de mur salbatic. Fauna este reprezentata atat de nevertebrate cat si de vertebrate amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Peisajul antropizat/umanizat (modificat de om) Aproape 50% din suprafata parcului a suferit modificari mai mici sau mai mari din cauza activitatilor desfasurate de om. Aici putem enumera: construirea de stavilare (baraje) pe canale pentru a prinde peste, pasunatul animalelor, plantatii cu copaci din specii care nu apartin zonei, exploatarea lemnului, constructii, turism. Toate aceste activitati au produs modificari importante asupra peisajului initial. Tocmai din acest motiv, administratia parcului si-a propus sa protejeze biodiversitatea si peisajul si sa promoveze un turism prietenos fata de natura nconjuratoare. 5. Procese si relatii ecologice n PNBMB n Delta stabilitatea complexelor de ecosisteme este asigurata de ntinderea zonei umede (5.193 km2 la care se adauga vecinatatea Marii Negre) care determina un microclimat si un regim freatic specific, mult diferit de PNBMB. Prin comparatie cu Delta, BmB, datorita suprafatei (de 25 de ori mai mica), a distributiei puternic nesimetrice a acestei suprafete (PNBMB are o
lungime foarte mare pe axa nord-sud 63 km fata de o latime ce variaza ntre 4 si 11 km) si n conditiile disparitiei microclimatului de lunca si a actiunii combinate a hazardurilor climatice cu cele hidrologice asa cum s-a demonstrat anterior, PNBMB reprezinta un complex de ecosisteme deo-sebit de fragil. Spre deosebire de Delta Fluviala a Dunarii, unde cuvetele lacustre se afla sub nivelul apelor fluviului (Onea, 2002), n Balta Mica a Brailei, cele 52 de lacuri interioare sunt situate deasupra etiajului Dunarii. Astfel, n anii cand se nregistreaza inundatii vernale normale (statistic, n 7 ani din 10 Popescu, et al., 1982), dupa trecerea viiturilor apa din cele 52 de lacuri se retrage gravitational n Dunare si n bartele fluviului, ntr-o prima faza pe privalele de legatura si ulterior pe cale freatica. De aceea, principalul factor care determina succesiunea relatiilor ecologice pe teritoriul parcului este reprezentat de nivelul apelor Dunarii, care influnteaza n primul rand succesiunea ecosistemelor. La un nivel ridicat al apelor, ecosistemele terestre se transforma n ecosisteme acvatice si invers. De asemenea, durata inundatiilor conditioneaza componentele biotice si abiotice ale ecosistemelor. De exemplu, daca nivelul ridicat al apei persista pentru o perioada mai lunga de timp, acest lucru este benefic pentru speciile de pesti care migreaza din Dunare n lacurile interioare n vederea reproducerii, dar are un impact negativ asupra altor specii de vietuitoare, n special terestre, care sunt nevoite sa-si prelungeasca activitatea de reproducere sau chiar sa-si gaseasca alte locuri pentru reproducere. Un nivel redus al apei corelat cu seceta prelungita influenteaza n mod negativ atat populatiile de pesti cat si populatiile de pasari acvatice, care sunt nevoite sa-si paraseasca locurile de hrana si cuibarit, deoarece cerintele lor ecologice sunt strict legate de existenta unui habitat acvatic. Dintre factorii ecologici cu un impact puternic asupra acestei zone nu trebuie uitat factorul antropic, care are de cele mai multe ori o influenta negativa asupra biodiversitatii. n primul rand ndiguirile din deceniul 6 a secolului trecut au determinat modificarea profunda a regimului hidrologic al fluviului, n special n sensul inversarii raportului dintre debitul solid / suprafata de depunere a aluviunilor (aceiasi cantitate de aluviuni n suspensie purtate de Dunare se depun pe o suprafata n regim liber de inundatie de 5 ori mai mica). Pe de alta parte, amenajarile (stavilarele construite pe privale si adancirea canalelor de legatura) realizate n vederea cresterii productiei piscicole n insula Fundu Mare si n Insula Mica a Brailei, au avut un puternic impact negativ asupra biocenozelor prin modificarea circuitului natural al apei ntre Dunare si lacurile interioare, ceea ce a dus la accelerarea si accentuarea procesului de colmatare al lacurilor. Desi au fost realizate studii asupra florei si faunei din parc, multe dintre relatiile ecologice sunt nca putin cunoscute, fiind necesare studii asupra relatiilor dintre diversele componente ale ecosistemelor si factorii care pot crea dezechilibre ecologice n aceasta zona. Aceste lacune identificate n cunoasterea ntr-o maniera integratoare a biodiversitatii BmB, vor fi acoperite prin implementarea unor proiecte cu fonduri structurale si de coeziune care sa vizeze identificarea speciilor si habitatelor periclitate si managementul integrat al acestora. Concluzii Din cele prezentate mai sus se desprind 3 concluzii :
I. Pe teritoriul PNBMB exista un numar mare de habitate si specii, dintre care multe se regasesc pe anexele speciale a directivelor europene Pasari si Habitate, flora si fauna, fapt ce justifica pe deplin acordarea Baltii Mici a Brailei a 3 statute de conservare : arie naturala protejata la nivel national (parc natural) ; zona umeda de importanta internationala (Conventia Ramsar) ; sit NATURA2000, atat ca sit de importanta comunitara-SCI, cat si ca arie speciala de protectie avifaunistica-SPA.
II. Schimbarile climatice si modificrea regimului hidrologic sunt doi factori abiotici majori, care n BmB actioneaza de regula combinat, fapt ce determina ca actiunile de reconstructie ecologica si reabilitare ecologica sa fie nu numai necesare ci si oportune. III. Peisajul natural din PNBMB se conserva nealterat pe aproximativ 50% din suprafata parcului, 30% sunt peisaje putin antropizate si doar 20% sunt peisaje puternic antropizate. Pentru mentinerea ntr-o stare buna de conservare a peisajelor naturale din parc este nevoie sa se stabileasca masuri de conservare care sa limiteze interventia antropica, fara a supune peisajele la diverse impulsuri exterioare. Este imperios necesar ca orice interventie desfasurata pe teritoriul parcului sa nu implice modificarea peisajului si sa respecte toate caracteristicile acestuia.
Lebede n zbor
Copac cu cormorani
Prival
2.2 Aspecte socio-economice

2.2.1. POPULATIA Populatia judetului este n prezent de 359119 locuitori (an 2010), din care sunt n: - Mediu urban: 233431locuitori, - Mediu rural:125 688 locuitori. Reteaua de localitati a judetului Braila este formata din:
urban rural
1 municipiu si 3 orase 1 municipiu : Braila, resedinta de judet- 211161 locuitori Ianca- 11168 locuitori nfiintat n anul 1989 - cu satele Berlesti, Gara Ianca,Oprisenesti, Perisoru, Plopu, Tarlele, Filiu nsuratei- 7095 locuitori- nfiintat n anul 1989- cu satele Lacu Rezii, Maru Rosu, Valea Calmatui Faurei- 40007 locuitori - o localitate - 40 de comune cuprinznd 131 de sate. Localitatile, n numar de 144 sunt grupate n 44 de UAT1. Dintre acestea : - 4 UAT sunt urbane, nsumand un numar de 13 localitati ( 4 localitati urbane propriu-zise si 9 sate apartinatoare) ; - 40 UAT sunt rurale (comune) nsumand 131 sate. Populatia stabila a judetului pe sexe si medii 2010 Populatie stabila femei 184684 121852 62832 % femei 51,4 52,2 50,0 Populatie stabila barbati 174435 111579 62856 Populatie stabila total 359119 233431 125688
Total judet Braila Mediu urban Mediu rural
Sursa date : INSDRSBraila- Buletin Statistic lunar al Judetului Braila- 04.2010
Judetul Braila este un judet cu urbanizare ridicata - 34.02%- cauza principala fiind volumul mare de populatie din municipiul Braila, raportat la media nationala si regionala de 44,9%. Structura pe sexe a populatiei releva o pondere relativ mare a populatiei feminine din judet. Tendinta de feminizare a populatiei este mai mare n mediul urban, unde ponderea femeilor ajunge la 52,2. Pentru zona de studiu s-a delimitat un teritoriu ocupat de UAT-uril considerate ca avnd influenta antropica asupra PNBMB. Zona din Judetul Braila cuprinde urmatoarele UAT: Populatia UAT din zona PNBMB n anul 2010 Populatia Ponderea totala populatiei UAT UAT n zona MUNICIPIUL BRAILA 211161 88.189 BERTESTII DE JOS 3112 1.30 CHISCANI 5725 2.39 GROPENI 3344 1.40 MARASU 3111 1.30
1
Unitati Administrativ- Teritoriale 40 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
STANCUTA TICHILESTI TUFESTI Total zona
3584 3790 5617 239444
1.50 1.58 2.35 100
Sursa date : INSDRSBraila- Buletin Statistic lunar al Judetului Braila- 04.2010
Ponderea populatiei zonei n totalul judetului este mare, respectiv 66,68%, datorita faptului ca municipiul Braila are cel mai mare volum de populatie din judet (pondere n judet 58,79%). Ponderea populatiei Brailei n zona de influenta a PNBMB este covarsitoare, 88,18%, celelate localitati avnd n totalitate o pondere de 11,8%. ntre acestea ponderea cea mai mare o are comuna Chiscani situata n zona periurbana a Brailei si Tufesti, comuna care nu detine terenuri n PNBMB.
total zona restul judetului
Ponderea populatiei zonei n cadrul judetului- 66,68%
BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI
Ponderea populatiei UAT-urilor n cadrul zonei de studiu- 88,18% municipiul Braila. Distributia populatiei n UAT-urilor este diferita si se ncadreaza n specificul judetului. Astfel, sunt comune relativ mari cu populatia concentrata ntr-o localitate si comune cu populatia dispersata n multe localitati (cartograma 1). Zonele cu populatia dispersata sunt cele aflate n zona baltii Bretestii de Jos, Stancuta, Marasu, Frecatei. Populatia satelor la recensamant 2002
Commune BERTESTII DE JOS BERTESTII DE JOS BERTESTII DE SUS GURA CALMATUI GURA GIRLUTEI NICOLESTI SPIRU HARET CHISCANI CHISCANI LACU SARAT VARSATURA GROPENI GROPENI MARASU MARASU BANDOIU MAGURENI PLOPI TACAU STANCUTA STANCUTA CUZA VODA POLIZESTI STANCA TICHILESTI TICHILESTI ALBINA TUFESTI TUFESTI Numar locuitori 3312 930 374 408 6 5 1589 5383 3904 1179 300 3604 3604 3486 1100 481 682 346 877 3854 1702 1594 165 393 4320 3993 327 5853 5853 1 2 4 5 1 3 nr sate 6
Populatia satelor are o distributie diferita n teritoriu. Astfel se remarca sate de dimensiuni foarte mici comunele Tichilesti, Stancuta, Marasu si sate de dimensiuni relativ mari Tufesti, Gropeni, Chiscani, Tichilesti. Rolul teritorial al acestora din urma este deosebit de important pentru antrenarea dezvoltarii n spatiul rural, ca o alternativa la dezvoltarea urbana prin diversificarea activitatilor si valorificarea potentialului local. Populatia la recensamntul din 2002 este redata n graficul de mai jos. Pozitia comunei Tufesti este dominanta, fapt care a determinat includerea sa n zona de influenta a PNBMB.

7000
6000
5000
4000 Series1 3000
2000
1000
0
M AR I A BA SU N D O M AG I U U R EN I PL O PI TA ST C A AN U C U C TA U ZA VO D PO A LI ZE ST I ST AN TI C C A H IL ES T AL I BI N A TU FE ST I I ST ET AT S S U A R TU G R O I I I JO SU AT AN TE AR LU LE C PE R N
SA U VA
IS
AL
IC
II
ST
ST
IR
TE
TE
BE
FENOMENE DEMOGRAFICE SPECIFICE Caracteristicile demografice la nivel judetean analizate pe perioada 2000-2006 au relevat urmatoarele: - structura pe sexe a populatiei relativ echilibrata, cu o usoara tendinta de feminizare n urban, unde proportia medie judeteana este de 48,0% barbati si 52,0% femei; - densitate a populatiei mai mica decat media nationala - scaderea populatiei urbane n perioada 2000 - 2006 cu 6,4%, cu un ritm mediu anual de 1,1%; - mortalitatea infantila n perioada 2000-2006, nregistreaza o crestere de aproape 7 puncte procentuale n mediul rural, n conditiile scaderii constante a natalitatii n aceasta perioada; - pondere ridicata a populatiei varstnice (peste 65 ani) fata de cea nregistrata la nivel national (16,47% fata de 14,77%); - populatia cu varsta peste 65 ani se afla inegal distribuita n cele doua medii, ponderea acesteia n rural depasind-o cu mult pe cea din urban (22,3% fata de 13,3%); - raportul de dependenta demografica n mediul rural aproape dublu fata de cel din urban (65% fata de 35%), comunele cu valoarea acestui indicator peste medie fiind grupate n jumatatea estica a judetului; - natalitate foarte scazuta n majoritatea localitatilor, mai accentuata n zona central sudestica a judetului; - sporuri naturale negative n toate localitatile judetului (cu exceptia comunei Vadeni, 0.8), arealul cu cele mai accentuate scaderi naturale de populatie fiind situat n partea estica a judetului, care are si populatia cea mai mbatranita - populatie mbatranita demografic pe tot teritoriul judetului, foarte accentuata n partea rurala estica a judetului
BE
SP
LA
II
SA
IR
tendinta de scadere a raportului de dependenta demografica; spor anual negativ n 2006 (-6,9), datorita atat valorilor negative ale sporului natural (3,8) cat si ale celui migrator (-3,1).
Fata de aceste tendinte au fost analizate la nivelul zonei de studiu evolutia fenomenelor semnalate la nivel judetean, pentru perioada urmatoare, respectiv 2006-2009. In limita datelor disponibile s-a analizat si situatia UAT-urilor aflate n judetele vecine, care detin terenuri n PNBMB. n perioada 2006-2025, la nivelul judetului Braila se estimeaza scaderi ale populatiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul ca n mediul urban evolutia descendenta a populatiei este mult mai accelerata decat n mediul rural (-19.9% n urban fata de -17.2% n rural). n 19 din cele 44 de localitati ale judetului sunt preconizate diminuari ale populatiei de peste 20%. Populatia UAT-urilor din judetele vecine 2009
JUDET Constanta UAT ORAS HARSOVA POPULATIE 2009 Nr. locuitori 10442 3478 13920 Ialomita Ialomita GIURGENI GURA IALOMITEI 1548 2883 4431 18351
Constanta CIOBANU Total Judet Constanta
Total Judet Ialomita Total populatie din judetele vecine
judet braila judete vecine
Populatia nsumata de localitatile aflate n Judetul Braila n zona de studiu si localitatile din judetele vecine care detin terenuri n parc este de 107573locuitori(2009).
Ponderea populatiei din localitatile vecine este de 7,1% din totalul populatiei de107573locuitori. Volumul populatiei n UAT-urile vecine este prezentat n graficul urmator. Este de remarcat faptul ca n zona se afla orasul Harsova oras de dimensiuni reduse dar care poate constitui un pol de dezvoltare n sudul zonei.
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0 BERTESTII DE JOS GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI ORAS HARSOVA CIOBANU GIURGENI GURA IALOMITEI
FENOMENELE DEMOGRAFICE CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI Evolutia populatiei analizata pe perioada de dupa anul releva o scadere continua a numarului de locuitori, care se nscrie n tendintele judetene si nationale. La nivelul localitatilor exista totusi commune n care populatia este n crestere sau stagnare.
Populatia Judetului Braila 2000-2010 390000
385000
380000
375000
370000
365000
360000
355000 Braila TOTAL Total 350000
345000 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Ani Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Scaderea populatiei la nivel judetean n perioada 2000-2009
450000 JUDET BRAILA MUNICIPIUL BRAILA 400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Ani
Comparatie ntre volumul si evolutia populatiei din municipiul Braila si populatia totala a judetului. Se poate constata influenta majora a evolutiei populatiei din municipiu asupra populatiei judetului, datorata ponderii sale covarsitoare. Evolutia populatiei UAT-urilor mici n perioada 2000-2010 este urmatoarea:

7000
6000
5000
4000
3000
2000
BERTESTII DE JOS GROPENI MARASU

1000
STANCUTA TICHILESTI TUFESTI
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Se poate constata ca tendintele sunt diferite: - comunele Bertestii de Jos, Tufesti, Marasu au tendinte de stagnare sau scadere mica n ultimii ani;comuna Marasu are o scadere mai accentuata n perioada ultimilor ani; - comuna Stacuta, dupa o crestere din perioada anilor 2000-2003 continua printr-o scadere usoara; - stagnare se nregistreaza n comunele Gropeni, Tichilesti; - comuna Chiscani este singura care nregistreaza cresteri de populatie de 5,3%; - municipiul Braila are reduceri de circa 3% n perioada ultimilor 4 ani. Feminizarea populatiei este un fenomen care se manifesta n ultimii ani si este datorat unor cauze multiple, printre care mbatrnirea populatiei, migratia populatiei s.a. Desi era un fenomen specific spatiului rural feminizarea ancepe sa afecteze si mediul urban. Municipiul Braila este un exemplu de crestere a ponderii populatiei feminine n ultimii ani.
t ot al f eminin t ot al masculin
Ponderea populatiei feminine n zona de studiu- 52,1 % Ponderea populatiei feminine este relativ ridicata, fenomenul de feminizare fiind puternic n municipiul Braila- 52,4% o reprezinta femeile n anul 2009.
53,00
52,00
51,00
50,00
49,00
48,00 JUDET BRAILA % femei 47,00 BRAILA % femei BERTESTII DE JOS % femei 46,00 GROPENI % femei MARASU % femei 45,00 STANCUTA % femei TICHILESTI % femei TUFESTI % femei 44,00 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Ponderea femeilor n populatia totala- evolutie Din reprezentarea grafica se poate observa tendinta aproape generala de feminizare atat la nivelul judetului cat si la nivelul UAT-urilor. Exceptie face comuna Marasu. O evolutie accentuata se nregistreaza n comunelea Gropeni si Stancuta. Ponderea crescuta a femeilor are repercusiuni asupra fortei de munca ndeosebi n mediul rural unde predominant sunt activitatile agricole. MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIE Dintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca importanta cele doua tipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde natalitatea si mortalitatea si miscarea migratorie . Natalitatea Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori ntr-o perioada determinata (un an calendaristic). n anul 2009 n judetul Braila rata natalitatii avea valoarea de 8,7. Evolutia natalitatii este indiciu pentru puterea de regenerare a populatiei n localitati si evolutia posibila a fortei de munca pe termen lung fiind relevanta pentru stabilirea strategiilor pe termen lung. Adeseori, nsa natalitatea crescuta este asociata zonelor afectate de saracie. Comparativ cu judetele din regiune valoarea indicelui este foarte redusa.
Desi sunt diferente ntre mediul urban si rural, comparativ cu mediile din judetele vecine se observa ca natalitatea medie este redusa chiar si n rural. Una din cauze este desigur fenomenul de mbatranire a populatiei rurale.
JUDET BRAILA 8,7 8,3 9,4 Rata natalitatii () JUDET JUDET JUDET CONSTANTA TULCEA GALATI 11,6 9,1 9,7 11 9,5 8,9 13,1 8,8 10,7 JUDET BUZAU 9,2 9,1 9,2 JUDET VRANCEA 10,1 9,3 10,5
Total urban rural
ROMANIA 10,4 10,3 10,4
Sursa datelor: INS Directia Regionala de Statistica 2010
La nivelul localitatilor mici variatiile sunt foarte mari, dare tendinta generala este de scadere.
20,0
MUNICIPIUL BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0 2000 2001 2002 3003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Evolutia natalitatii La nivelul localitatilor mici analiza natalitatii pe un an nu este relevanta din cauza volumului mic de populatie. Din graficul de mai sus se poate observa evolutia n ultimii 10 ani a natalitatii cu toate variatiile sale. Variatii foarte mari se nregistreaza n comuna Marasu, Bertestii de Jos, Tichilesti. Din acest motiv analiza pe care se face perioada de timp este importanta. S-a convenit ca perioada de dupa 2006 este utila, deoarece se pot compara analizele cu cele ale PATJ Braila. Astfel, desi comunele sunt situate n cadrul judetului ntr-o zona cu natalitate ncadrata n valori medii se poate constata o scadere semnificativa a acestui indicator n comunele Stancuta, Tufesti si n Braila. Comuna Bertesti are o evolutie medie constanta, avand cea mai mare natalitate din zona. In localitatile din judetele vecine, natalitatea este crescuta n Harsova si comuna Ciobanu. In ultimul an natalitatea a crescut n municipiul Braila si influentand astfel natalitatea medie pe judet, de la 8,4 la 8,7.
Mortalitatea Mortalitatea este un fenomen demografic sintetic fiind un indicator al calitatii vietii. Mortalitatea este influentata de factori economici si sociali cum ar fi accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie dar si de factori ecologici. Un indicator al mortalitatii este rata bruta a mortalitatii, care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori ntr-o perioada determinata (un an calendaristic). n mod direct este asociata zonelor cu populatie mbatrnita, care n Romnia sunt specifice mediului rural. In context regional mortalitatea n judetul Braila este ridicata dupa cum releva tabelul urmator. Valorile ridicate sunt pe seama mortalitatii crescute din mediul rural. In teritoriul judetului valor sub 10 se ntalnesc rar, comuna Chiscani avnd mortalitatea cea mai scazuta.
Rata mortalitatii ()
ROMANIA JUDET BRAILA JUDET CONSTANTA JUDET TULCEA JUDET GALATI JUDET BUZAU JUDET VRANCEA
Total urban rural
12 9,9 14,6
12,9 11,3 15,9
10,4 9,9 11,5
12,1 8,7 15,5
10,9 8,8 13,7
13,6 9,1 16,8
12,0 8,1 14,3
Fata de anul 2006 mortalitatea n judet a nregistrat usoare cresteri de la 12,4 la 12,9, valoari superioara celor nregistrate pentru Romania (12 ). In localitatile mici, asemeni natalitatii, mortalitatea este relevanta pe o perioada mai mare de un an (cartograma 5). Mortalitatea medie 2006-2009 se mentine ridicata n comunele Gropeni (16,1), Bertestii de Jos(15,5), Stancuta(15,1), Tufesti(14,1). Valori sub 12 se nregistreaza n Braila si localitatile din judetele vecine.
25,0
2006 2007 2008 2009
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0 BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI
Evolutia mortalitatii n localitati 2000-2009
Sporul natural Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul existent ntre cele doua fenomene: natalitate si mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta ntre numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc ntr-un an raportata la volumul populatiei. Un spor natural pozitiv nu nseamna neaparat o crestere a populatiei, volumul acesteia depinzand si de fluxurile migratorii. n judetul Braila acest spor natural este negativ, respectiv -4,2 n 2009 avand valori reduse comparativ la nivel regional si national. Sporul natural n judetul Braila nregistreaza o scadere accentuata pe cale naturala a populatiei si acest fapt se datoreaza n principal mediului rural.
Spor natural
ROMANIA JUDET BRAILA JUDET CONSTANTA JUDET TULCEA
JUDET GALATI JUDET BUZAU JUDET VRANCEA
Total urban rural
-1,6 0,4 -4,2
-4,2 -3 -6,5
1,2 1,1 1,6
-3 0,8 -6,7
-1,2 0,1 -3
-4,4 0 -7,6
-1,9 1,2 -3,8
Miscarea migratorie Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea migratorie. Migratia interna, la nivel zonal, chiar daca nu influenteaza volumul total al populatiei, provoaca importante mutatii n structurile dupa varste si sexe ale populatiei, n primul rand pe cele doua medii sociale: urban si rural si, apoi, n profil teritorial-administrativ. Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu nregistrate la nivelul zonei studiate. Au fost analizate datele de migratie neta n perioada 200-2009 si sporul migrator.la nivelul zonei de studiu se constata ca n ultimul an s-a pierdut n total un numar de 825 locuitori, din care 801 din localitatile Judetului Braila. Sporul migrator variaza de la -10,6 n comuna Marasu la 10,7 n comuna Chiscani. Municipiul Braila are un spor migrator de -3,7 , apropiat de media judeteana. Valorile sporului migrator sunt frecvent negative. s-a calculat o media e migratiei n perioada 2006-2009 pentru a surprinde tendintele de eolutie a fenomenului de migratie. Astfel se constata pastrarea tendintelor de migrare spre localitatile rurale din proximitatea municipiului resedinta de judet(cartograma 8). Migratia neta n zona studiata este puternic influentata de tendintele din municipiul Braila.
GURA IALOMITEI 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 TICHILESTI TUFESTI ORAS HARSOVA CIOBANU GIURGENI
STANCUTA
MARASU
GROPENI
BERTESTII DE JOS
MUNICIPIUL BRAILA -1200 -1000 -800 -600 -400 -200 0 200
Migratia neta 2000-2009 Sporul anual al populatiei Sporul anual al unei populatii se calculeaza luand n considerare atat sporul natural cat si migratia neta. Scaderile de populatie nregistrate pe baza acestui spor anual negativ sunt generalizate n ultimii ani la nivel judetean. In zona studiata se poate observa doar comunele Chiscani si Gropeni au avut sporuri pozitive, precum si localitatile din judetele vecine. Cele mai importanteri reduceri de populatie sunt n comuna Marasu, urmata de Bertestii de Jos si Stancuta. Structura populatiei pe grupe mari de varsta Pentru evaluarea potentialului demographic este relevata analiza ponderii grupelor de vrsta n volumul populatiei.
0-14ani JUDETUL CONSTANTA JUDETUL IALOMITA JUDETUL BRAILA TOTAL TARA 14,80 16,33 14,00 15,45 15-64ani 73,20 67,49 69,53 69,78 Peste 65ani 12,01 16,18 16,47 14,77
Fenomenul de mbatranire a populatiei este generalizat n judet. El se refecta n special n raportul de dependenta dupa varsta, indicator care releva n mod sintetic efortul pe care o comunitate trebuie sa l faca pentru a se dezvolta economic.
100% 90%
80%
70%
60%
50%
40%
peste 65
30%
15-64 0-14
20%
10%
0% JUDETUL CONSTANTA JUDETUL IALOMITA JUDETUL BRAILA TOTAL TARA
La nivel judetean zona de studiu nu se afla major afectata de fenomenul de mbatranire. Comunele cu populatie mbatranita sunt Bertestii de Jos, Marasu. Graficele de mai jos ilustreaza fenomenul de mbatranire la nivelul anului 2006 prin ponderea grupelor mari de varsta n volumul total al populatiei.
100%
80%
60%
40%
20%
0%
NI I NU U TA TI I ST VA LA AS PE ES JO EN CU FE BA AI O RG IT A G UR IA LO M EI S
AR
IL
RO
BR
AN
CH
ID
TU
RS
CI
ST
HA
TI
IU
ES
TI
IP
IC
RT
UN
BE
RA
IU
Indicele de innoire a populatiei, calculat ca raport ntre populatia varstnica si cea tanara, evidentiaza o populatie foarte mbatranita pe tot teritoriul judetului Braila si avnd frecvent valori subunitare. Totusi prin acest indice se poate observa ca unele comune, desi cu ponderi mari de varstnici, detin si ponderi mari de tineri- Marasu, Chiscani. n aceste cazuri sarcina este dificila pentru populatia n varsta de munca ce este nevoita sa sustina un volum mai mare de populatie. Pentru comunele care detin ponderi mari de tineri sarcina este suplimentara, n sensul ca pentru aceasta forta de munca ce va aparea n viitor este nevoie de asigurarea locurilor de munca, a locuintelor s.a. Chiscani, Marasu, Bertestii de Jos. Stancuta, Gropeni,Tufesti, Tichilesti sunt comunele cu multa populatie de varstnici- peste 19,8%. Comunele Marasu si Bertestii de jos detin ponderi mari de tineri- peste 18%. n municipiul Braila, desi indicele de nnoire a populatiei este mic nu se semnaleaza ponderi mari de vrstnici, populatia n vrsta de munca fiind de 74,8%. Evolutia structurii populatiei pe grupe de varsta , prezentata n tabelul urmator releva o tendinta de crestere a ponderii varstnicilor si de stabilizare a ponderii tinerilor.
80,00
70,00
60,00
50,00
40,00
0-14 15-64 peste 65
30,00
20,00
10,00
0,00 MUNICIPIUL BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI
Evolutia structurii populatiei pe grupe de varsta Mortalitatea infantila Analiza mortalitatii infantile este relevanta pentru aprecierea conditiilor sociale ale populatiei, respective accesul la servicii de sanatate, educatie si nivel de trai. La nivelul judetului valorile acestui indicator sunt relative bune, n context national si regional. Mortalitatea infantila este nsa crescuta n mediul rural.
JUDET BRAILA 9,9 6,8 Mortalitate infantila JUDET JUDET JUDET CONSTANTA TULCEA GALATI 9,5 7,2 14 7,9 6 10 12,3 9,1 15,8 JUDET BUZAU 11,2 11,7 14,9 JUDET VRANCEA 11,2 6,6 13,6
ROMANIA Total urban 10,1 8,1
rural 12,6 11,7 Sursa datelor: INS Directia Regionala de Statistica 2010
Mortalitatea infantila este un indicator care variaza foarte mult de la un an la altul si nu este relevanta analiza n localitati mici decat prin valorile medii pe serii de ani. Din analizele valorilor medii ale acestui indicator pe perioada 2006-2009 se constata o situatie nesatisfacatoare la nivelul comunelor Marasu, Tichilesti, Chiscani. Valori mari se nregistreaza si n comuna Bertestii de Jos. In perioada 2008-2009 mortalitatea infantila n majoritatea comunelor a fost 0 variatiile indicatorului sunt mari chiar si la nivelul municipiului Braila, dar media este n scadere.
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Mortalitatea infantila n municipiul Braila 2.2. 2. Resursele de munca Resursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care i permit sa desfasoare o munca utila n una din activitatile economiei nationale si includ: populatia n varsta de munca, apta de a lucra precum si persoanele sub si peste varsta de munca aflate n activitate. Populatia activa civila caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a populatiei cuprinzand populatia ocupata civila si somerii nregistrati. Populatia ocupata civila cuprinde toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita n mod obisnuit n una din activitatile economiei nationale fiind ncadrate ntr-o activitate economica sau sociala (cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora, a salariatilor organizatiilor politice, obstesti si a detinutilor) n baza unui contract de munca sau n mod independent (pe cont propriu), n scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata n natura, etc. Din lipsa de date actualizate privind populatia activa s-au analizat resursele de munca pe baza indicatorului salariati. La sfarsitului anului 2009 efectivul de salariati al judetului Braila a fost de 73918 persoane n scadere fata de anul 2008 (80070 pers), conform datelor INSSE Baza de date Tempo-on line si fisa localitatii 2008. Totalul salariatilor din zona de studiu a fost de 64206 reprezentand 84, 65% din totalul judetului. Ponderea mare este data evident de prezenta municipiului Braila cu 62923 salariati.
80000
75000
70000
65000
60000
55000
50000
45000
JUDET BRAILA MUNICIPIUL BRAILA
40000 2000 2001 2002 2003 2004 Ani 2005 2006 2007 2008
Evolutia salariatilor n municipiul Braila si n judet

2500 BERTESTII DE JOS 2000 CHISCANI
1500
GROPENI MARASU
1000 STANCUTA TICHILESTI
500
TUFESTI 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Localitatile din zona au un numar foarte redus de salariati care oscileaza n jurul valorii de 200 persoane, exceptie comuna Chiscani cu 1641 salariati. In cadrul zonei, exceptand municipiul Braila se remarca orasul Harsova si comuna Chiscani. In comunele Chiscani, Tufesti, Gropeni, Marasu, Bertestii de Jos se nregistreaza cresteri n anul 2008.
NUMAR SALARIATI TOTAL JUDET TOTAL ZONA MUNICIPIUL BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI 75845 65848 62923 135 1641 269 118 238 236 288
2000
Anul 2000 1500 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 1000 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
500
0 BERTESTII CHISCANI DE JOS GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI ORAS HARSOVA CIOBANU GIURGENI GURA IALOMITEI
Somajul Somerii nregistrati reprezinta persoanele apte de munca, ce nu pot fi ncadrate din lipsa de locuri de munca disponibile si care s-au nscris la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca. Conform datelor ANOFM si AJOFM la sfarsitul lunii decembrie 2009, n judetul Braila numarul somerilor era de 11101 persoane, dintre care 51, 6% beneficiau de ajutor de somaj. Dintre acestia 49,9% erau din mediul urban, majoritatea din municipiul Braila si 50,15 din mediul rural. Din totalul somerilor 37,8% erau femei. Rata somajului a fost de 8,0%, mai mare decat cea nregistrata la nivel national de 7,8%. In aprilie 2010 rata somajului crescuse la 8,6%.
Evolutia numarului de someri n ultimul an este prezentata n tabelul de mai jos. Se poate constata cresterea generalizata si accentuarea somajului n localitatile care detin cea mai multa forta de munca- Braila si Chiscani.
Evolutie % 1,37 2,28 1,02 1,09 0,73 1,82 1,53 2,06 1,91 1,31 1,56
2009 BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI M. BRAILA Judet - urban Judet- rural Total judet BRAILA
300
2010 82 47 120 228 131 85 73 2352 3124 4515 7639 112 107 122 248 95 155 112 4847 5973 5925 11898
2009 aprilie 2010 aprilie

250
200
150
100
50
0 BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI
Valori comparative ale numarului de someri n comunele din zona Graficul evidentiaza o situatie critica n comunele Chiscani, Tichilesti, tufesti unde cresterile numarului de someri s-au produs n timp scurt. De asemenea comuna Marasu, desi nu detine un numar mare de salariati are un numar relativ mare de someri. Navetisti Avnd n vedere lipsa locurilor de munca n localitatile rurale din zona se presupune ca populatia se deplaseaza pentru munca n alte localitati. Datele cu privire la navetistii din comunele zonei de studiu au fost furnizate de autoritatile locale.

Nr. Navetisti 40 200 150 45 179 250 populatie 3112 CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI 5725 3344 3111 3584 3790 % 1,29 3,49 4,49 1,45 4,99 6,60 107 122 248 95 155 Nr. someri 112
BERTESTII DE JOS
Se poate constata ca numarul navetistilor este comparabil cu al salariatilor si al somerilor. Ponderi relativ mari din populatie face naveta an comunele Gropeni, Stancuta, Tichilesti. Comuna Marasu are un numar mic de navetisti dar n present un numar mare de someri.
2.3 Structura retelei de localitati

Zona de studiu cuprinde un ansamblu de localitati aflate n legatura cu PNBMB, respective 7 comune si municipiul Braila. Aceasta structura este net dominata de municipiul resedinta de judet, ntr-un mod chiar mai accentuat decat se manifesta influenta sa la nivel judetean datorita distantelor mici care despart localitatile. Totusi distributia n teritoriu a localitatilor este n favoarea ruralului, respectiv o suprafata de totala de 112630 ha din care 108238 sunt n rural.. In aceste conditii este necesar pentru evolutia dezvoltarii zonei o analiza a caracteristicilor asezarilor rurale. Raportand zona rurala de studio cu cea a judetului se constata: - Numarul total al satelor reprezinta 16, 8% din totalul satelor din judet; - Numarul comunelor reprezinta 17,5% din totalul comunelor; - populatia rurala reprezinta 22,5 % din totalul populatiei rurale a judetului. Tabelul de mai jos evidentiaza caracteristicile spatiului rural din zona prin valorile indicatorilor caracteristici ruralului.
Zona de studiu An 2010 Numar sate Numar comune Marimea medie comuna Numar mediu sate /comuna Marime medie sat Densitatea satelor 22 7 4040,43 locuitori 3,14 sate/comuna 1285,59 locuitori 2,03 sate/kmp Judet Braila An 2010 131 40 3142,2 locuitori 3,35 sate/comuna 959,45 locuitori 3,02 sate/ kmp Judet Braila An 2006 131 40 3201,3 3,35 sate/comuna 955,6 3,02 sate/ kmp Romania 2006 12951 2854 3388 4,4 746,7 5,43 sate/ kmp
Categorii de marime a satelor n zona de studiu

Categoria -Nr. locuitori Peste 5001 3001-5000 1001-2000 501-1000 Sub 500 Numar total sate Numar comune Numar sate 1 3 5 3 10 22 7 Populatia 5853 loccuitori 11501 loccuitori 7164 loccuitori 2489 loccuitori 2805 loccuitori 29812 loccuitori 29812 loccuitori % 19,63 38,58 24,03 8,35 9,41 100
Caracteristicile localitatilor rurale din zona de studiu sunt:: - densitatea populatiei n rural este de 26,13 loc/kmp, foarte redusa si considerata la nivelul Romaniei ca densitate specifica zonelor cu tendinta de depopulare evaluata la perioada ultimelor 3 decenii; - marimea medie a comunelor este relativ mare raportat atat la teritoriul judetean cat si la cel national; - numarul mediu de sate pe comuna este mai mic de cat la nivel judetean si national, ceea ce reprezinta un avantaj prin concentrarea populatiei n localitati atat pentru puterea economica a acestora cat si pentru eficienta investitiilor; - densitatea satelor n teritoriu este mai mica, aspect specific zonelor de campie si determinat si de existenta zonei ntinse a PNBMB; - marimea medie a satelor este mare, aspect favorabil asemenea marimii medii a comunelor; - n zona varietatea dimensiunii satelor este foarte mare, de la sate peste 5000 locuitori la sate cu populatie sub 500 locuitori, indicand posibile disparitati teritoriale cu privire la sansele de dezvoltare; - ponderea satelor de mici dimensiuni este importanta , acestea fiind situate n partea de sud a judetului si n Insula Mare, multe provenind din fostele sate pescaresti- Bertestii de Jos, Stacuta, Marasu; - satele mari care domina teritoriul prin populatie suntTufesti, Tichilesti, Chiscani, Gropeni; - raportat la teritoriul cuprins si n judetele vecine se poate afirma ca rolul teritorial al orasului Harsova este unul luat n considerare, nu atat prin dimensiunile sale, cat prin statutul de oras si pozitia n raport cu infrastructuta nationala de transport si perspectivele sale de dezvoltare; - celelate sate prezente n judetele vecine sunt de mici dimensiuni- Gura Ialomitei fiind cel mai mare, Giurgeni Vadii Oii, Luciu fiind sate sub 2000 locuitori, iar Vadu Oii si Hagieni sate foarte mici. Satisfacerea indicatorilor minimali n municipiul Braila Analiza retelei de localitati n conformitate cu prevederile Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, referitoare la satisfacerea indicatorilor minimali de definire a localitatilor urbane este utila pentru aprecierea obiectiva a nivelului de urbanizare a localitatilor urbane si stabilirea cuantificabila a obiectivelor de dezvoltare. Valorile indicatorilor sunt calculate conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica prin baza de date TEMPO-Online serii de timp, si Fisa Localitatii 2009. Conform acestor date situatia dotarilor urbane n municipiul Braila este una deficitara pentru domeniul sanatatii si al protectiei mediului.
Satisfacerea indicatorilor minimali de definire pentru municipii Municipiul Braila

1. Numar de locuitori 2. Populatie ocupata neagricola 3. Locuinte cu apa n interior 4. Paturi n spitale la 1000 locuitori 5. Numar medici la 1000 locuitori 6. Unitati de nvatamant 7. Dotari culturale MUNICIPII 25 000 85% 80% 10 2,3 Postliceal Teatre, muzee biblioteci 100 60% Treapta biologica 15 % Mun. BRAILA 211161 99,6% 9,5 2,1 1 1 5 66 80,3% 7% Da Da Da Da Da
8. Locuri n hotel 9. Strazi modernizate 10. Statii de epurare i11. Spatii verzi % din intravilan 12. Depozit controlat deseuri
mecanica
si
Da Da Da
DOTARI PUBLICE Dotari si servicii n domeniul sanatatii si asistentei sociale ntrucat asigurarea cu servicii medicale constituie factori determinanti ai dezvoltarii potentialului demografic al localitatilor si reprezinta sintetic conditiile de viata ale locuitorilor din comunitati. Acesul la servicii de sanatate este o componenta esentiala a ansamblului de elemente ce conditioneaza calitatea vietii populatiei n localitatile urbane si rurale. Nivelul de dotare al localitatilor cu servicii medicale este evaluat prin analiza principalilor indicatori relevanti la nivel teritorial, respectiv numarul mediu de locuitori ce revin la un medic si numarul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu sanitar. Pentru servicii medicale spacializate si de nivel superior este relevanta accesibilitatea localitatilor n raport cu reteaua rutiera si apropierea de un centru urban cu grad de dotare de nivel judetean. Analiza principalilor indicatori s-a realizat pe baza datelor furnizate de INS Baza TEMPO-Online INSSE Bucuresti, Fisa localitatii 2009, Anuarul statistic al Judetului Braila 2007. Valorile medii ale indicatorilor de sanatate
INDICATORI an 2006 numarul locuitori /medic numarul locuitori /CMS Judetul Braila 702,23 142,49 Mun. Braila 478,61 93,40 Zona de studiu 468,08 142,49
Repartitia cadrelor sanitare din domeniul public pe localitati este urmatoarea:

loc/med MUNICIPIUL BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI Media rural zona ORAS HARSOVA CIOBANU GURA IALOMITEI GIURGENI 478,61 3142,00 1886,67 1679,50 3169,00 3661,00 1274,67 5734,00 2936,26 803,23 1731,50 2886,00 1547 loc/cms 93,4 1571,0 1415,0 839,8 1584,5 915,3 382,4 1146,8 993,5 803,23 1731,5
Date: INS Baza TEMPO-Online INSSE Bucuresti
Dotarile de sanatate an 2008

spitale publice centre de sanatate- publice policlinici dispensare medicale- publice cabinete medicale de familie cabinete stomatologice laboratoare medicale laboratoare de tehnica dentara farmacii puncte farmaceutice Crese Cabinete medicale specialitate Judetul Braila 5 2 2 4 152 128 20 1 97 6 3 34 Mun. Braila 4 1 2 2 96 110 18 1 71 3 3 34 Zona de studiu 4 : Braila 1: Braila 2: Braila 3 : Braila, Tichilesti 104: Braila, Bertesti, Chiscani,Gropeni, Marasu, Tichilesti, Tufesti, Stancuta, 114: Braila, Chiscani,Tichilesti Stancuta, Tufesti 18: Braila 1: Braila 77: Braila, Tichilesti, Gropeni,Tufesti, Stncuta 3: Braila 3: Braila 34: Braila
de
Date: INS Baza TEMPO-Online INSSE Bucuresti
Dotari de sanatate n localitatile judetului Constanta: Harsova dotari de sanatate: - 1 spital - 3 cabinet stomatologice - 4 farmacii - 2 puncte farmaceutice
- 6 cabinete medicale de familie - 2 cabinete medicale de specialitate - 11 crese Ciobanu- 2 cabinete medicale de familie Dotari de sanatate n localitatile judetului Ialomita: Gura Ialomitei- 1 cabinet medical de familie. Analiza dotarilor de sanatate si a indicatorilor la nivel de UAT a relevat urmatoarele (plansa nr. 2.1): - numarul mediu de locuitori ce revin la un medic este mai mare n judetul Braila decat la nivelul zonei, dar acest fapt se datoreaza ponderii ridicate a dotarii medicale din mun. Braila - la nivelul zonei rurale indicatorii au valori foarte ridicate raportat la nivelul judetean fapt ce releva o slaba dotare cu servicii medicale de calificare superioara; - numarul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu sanitar este comparabil cu cel de la nivel judetean ceea ce conduce la ideea ca accentul n asigurarea serviciilor medicale n localitati cade asupra nivelului mediu de cdre sanitare; - concentrarea dotarilor de sanatate si a serviciilor medicale de nivel superior este n mun. Braila; - cabinete medicale de familie exista la nivelul tutror localitatilor, serviciile medicale fiind asigurate de 1 sau 2 medici; - n localitatile din judetele vecine serviciile medicale sunt asigurate de orasul Harsova. EDUCATIE Analiza serviciilor de educatie presupune inventarierea dotarilor de nvatamnt si evaluarea principalilor indicatori specifici la nivelul zonei studiate si comparativ cu teritoriul judetean, national. Scopul este evaluarea sanselor de acces ale populatiei tinere la instruire corespunzatoare si diversificata. Serviciile de educatie sunt asigurate n zona de studiu, la nceputul anului scolar 2006-2007 prin urmatoarele unitati: - 4 unitati de nvatamant superior public, din care 2 sunt publice- n municipiul Braila - 2 unitati de nvatamant postliceal-n municipiul Braila - o scoala de arte si meserii- n municipiul Braila - 18 licee: n municipiul Braila - 79 scoli generale (inclusiv invatamantul special): din care 29 n municipiul Braila, 2 n Stancuta si Marasu , iar n restul comunelor cate o unitate - 32 gradinite n municipiul Braila . Principalele dotari de nvatamant sunt amplasate n municipiul Braila, rolul sau teritorial ci privire la nvatamant fiind de nivel judetean. La nivelul anului 2008 serviciile de nvatamant erau reprezentate prin urmatorii indicatori.
Servicii de nvatamant din Mun. Braila 2008

Nr. umitati total Gradinite de copii Scoli din invatamintul primar si gimnazial Scoli de arta si meserii Scoli de maistri Licee Scoli posliceale Institute de invatamint universitar
Sursa date: Fisa localitatii 2009
Elevi inscrisi 26617,00 5371 13152,00 2314 220 10038 893 -
Cadre didactice 2153 335 911 63 779 10 35
78,00 29,00 29,00 1,00 0,00 18,00 1 1,00
Judete
Localitati
Anul 2008 SALI GIMNASTICA 52 : 1 1 1 1 : :
Anul 2008 TEREN SPORT 44 1 2 1 1 5 1 1
Braila Braila Braila Braila Braila Constanta Constanta Ialomita
MUNICIPIUL BRAILA GROPENI STANCUTA TICHILESTI TUFESTI ORAS HARSOVA CIOBANU GIURGENI
BRAILA elevi profesori elevi/prof
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
36274 2612 13,89
34810 2565 13,57
32664 2482 13,16
30809 2385 12,92
28363 2191 12,95
27790 2219 12,52
26617 2153 12,36
Media judet elevi/profesor :15 elevi/profesor Media Romania elevi/profesor : 15,7 elevi/profesor
Indicatorii principali pentru serviciile de educatie:

ELEVI BRAILA BERTESTII DE JOS GROPENI CHISCANI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI MEDIA ZONA BRAILA 29360 ORAS HARSOVA CIOBANU GIURGENI GURA IALOMITEI 1763 423 143 269 2407 116 29 14 31 12,20 15,20 14,59 10,21 8,68 26617 414 361 345 308 339 498 478 PROFESORI 2153 33 37 35 33 35 40 41 ELEVI/PROF 12,36 12,5 9,8 9,9 9,3 9,7 12,5 11,7
Sursa: Baza TEMPO Online, INSSE
- Concluziile analizei cu privire la dotarea localitatilor cu servicii de educatie au evidentiat: - un deficit de cadre didactice, implicit servicii de nvatamnt n toate localitatile rurale ndeosebi Gropeni, Chiscani, Stancuta, dotare relativ buna si diversa a municipiului resedinta de judet cu unitati de nvatamant la toate nivelurile - dotare generala relativ buna a comunelor cu unitati de nvatamant de nivel primar si gimnazial - mediul rural nu se nregistreaza, conform datelor statistice nici o gradinita (ntrucat multe gradinite functioneaza n cadrul scolilor si numarul acestora nu poate fi evidentiat separat) - slaba diversificare a formelor de nvatamant la nivel teritorial - declinul nvatamantului profesional - insuficienta adecvare a ofertelor de educatie n domenii adecvate nevoilor de dezvoltare economica specifice judetului - cresterea accentuata a abandonului scolar n ultimii ani - La nivelul zonei de studiu asigurarea cu cadre didactice este mai redusa, dar se nscrie n nivelul national. LOCUIREA Analiza caracteristicilor locuirii si a tendintelor care se manifesta n prezent sunt importante pentru evaluarea calitatii vietii n localitatile zonei si determinarea presiunilor care se manifesta asupra terenurilor vecine zonei protejate a PNBMB.
n zona locuirea are doua aspecte total diferite. Pe deoparte este municipiul Braila, cu un grad de dezvoltare urbana relativ ridicat si cu un patrimoniu imobiliar remarcabil, pe de alta parte sunt localitatile rurale din vecinatate. Si ntre acestea diferentele de dezvoltare imobiliara sunt diferite datorita pozitiei n teritoriu a comunelor, respectiv: - situarea n proximitatea Mun. Braila determina presoiuni mari asupra terenurilor prin tendinta de construire a locuintelor pe terenuri mai ieftine, bine dotate cu utilitati si accesibile datorita distantelor mici; - situarea n zone de proximitate a PNBMB, ntr-un mediu curat si atractiv din perspectiva recreerii sau a dezvoltarii afacerilor n turism, dar mai ndepartate de mun. Resedinta de judet. Analiza situatiei existente a locuirii ntocmita printr-un set de indicatori relevanti la nivelul anului 2006 a relevat urmatoarele aspecte caracteristice: - concentare mare de locuinte municipiul resedinta de judet si n celelate localitati (64,06% fata de 35,94%); - un confort general redus al locuirii exprimat prin suprafata medie locuibila pe locuinta media n judet de 36,77 mp/locuinta este inferioara mediei pe tara, de 38,21 mp/locuinta; - suprafata locuibila pe locuinta n mediul rural de 39,08 mp/locuinta este mult mai mare decat n mediul urban, 35,49mp/ locuinta, fapt care indica predominanta locuintelor de mici dimensiuni n orase; - deficit relativ de locuinte raportat la nivelul mediu national- suprafata medie locuibila pe locuitor este inferioara mediei pe tara, respectiv de 13,52 mp/locuitor, fata de media pe tara de 14,57 mp/locuitor; - suprafata locuibila raportata la numarul de locuitori pe medii rezidentiale indica faptul ca deficitul de locuinte este mai accentuat n localitatile urbane, respectiv 12,83mp/ persoana n urban fata de 14,84mp/ persoana n rural; valorile ridicate din rural pot fi determinate si de scaderile de populatie accentuate n anumite zone; - Crestere relativ mica numarului de locuinte n ultimii 5 ani raportat la nivelul national (respectiv 103,57% fata de media nationala de 103,57%); - Crestere relativ mica suprafetei locuibile totale n ultimii 5 ani ( 113,17%, fata de media nationala de 114,82%), crestere facuta mai ales prin cresterea nregistrata n rural: 124,1% fata de 107% n urban; - cresteri s-au nregistrat la toti indicatorii de locuire, astfel: dimensiunea medie a locuintelor a crescut de la 33,66mp/ locuinta la 36,77mp/locuinta; suprafata locuibila/ persoana de la 11,39 la 13,53mp/persoana; cresterile s-au realizat n special pe baza locuintelor din rural; - evolutia suprafetei locuibile/ locuinta a nregistrat o crestere medie comparabila cu cea la nivel national, respectiv de 109,3% fata de 110,3% la nivel national; - cesteri mari ale volumului de locuinte se nregistreaza n municipiul Braila, chiar daca procentual nu sunt remarcabile; - dotarea locuintelor cu instalatii de apa n interior este redusa raportat la nivelul national - degradarea fondului de locuinte colective n localitatile urbane din lipsa fondurilor populatiei pentru ntretinerea acestora; - piata constructiei de locuinte a nregistrat o dinamica continua n ultimii ani prin: prezenta firmelor specializate n proiectare si constructie, crsterea investitiilor n domeniul imobiliar, cresterea numarului de tranzactii imobiliare;
- deficitul de locuinteare repercusiuni ndeosebi asupra populatiei tinere, care din cauza nivelului scazut al veniturilor reduce accesul la locuinte; In localitatile din zona riverana Dunarii se nregistreaza o crestere a numarului de locuinte si a suprafetei locuibile, fapt care releva un interes fata de aceasta zona. Interesul fata de investitii n locuinte genereaza presiuni asupra terenurilor, care necesita sa fie reglementate cat mai urgent prin documentatii de urbanism, pentru a nu afecta imaginea si peisajul n aceasta zona. Indicatorii de locuire n mun. Braila
An 2005 suprafata locuibila numar locuinte S loc/locuinta 2762532 78464 35,21 An 2006 2760561 78375 35,22 An 2007 2768127 78394 35,31 An 2008 2779727 78505 35,41 An 2009 2795909 78825 35,47
MUNICIPIUL BRAILA
79500
79000
78500
78000
77500
77000
76500
76000
75500
75000
74500 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Evolutia numarului de locuinte Braila 2000-2009 Se poate constata o crestere continua a numarului de locuinte, mai temperata nsa n ultimii ani. Evolutia numarului de locuinte n rural urmareste aceeasi curba. Exista localitati rurale n care cresterea numarului de locuinte este mai accentuata- Gropeni, Tichilesti, Chiscani. In aceste localitati rurale se nregistreaza si o crestere a suprafetei locuibile pe locuinta, ca expresie a confortului crescut al locuintelor noi. Din analiza comparativa a evolutiei locuintelor dintre localitatile judetelor Brila, ialomita si Constanta se poate observa un nivel mai ridicat al celor din judetul Braila.
Suprafata locuibila pe locuinta

2005 MUNICIPIUL BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI GROPENI MARASU STANCUTA TICHILESTI TUFESTI Media zonei J. Braila ORAS HARSOVA CIOBANU GIURGENI GURA IALOMITEI 35,2 43,3 44,4 44,5 43,1 40,6 48,8 44,8 36,24 39,8 39,2 32,9 39,5 2006 35,2 43,4 44,7 44,5 43,1 40,6 48,8 44,9 36,27 39,9 39,3 32,7 39,5 2007 35,3 43,3 45,0 44,7 43,1 40,6 48,7 45,1 36,37 39,9 39,3 32,8 39,4 2008 35,4 43,5 45,2 44,7 43,1 40,7 48,8 45,1 36,47 40,0 39,3 32,9 39,6 2009 35,5 43,5 47,4 44,9 43,1 40,7 48,8 45,2 36,59 40,0 39,3 33,1 39,8
160000
140000
120000
BERTESTII DE JOS
100000
GROPENI CHISCANI MARASU STANCUTA
80000
TICHILESTI TUFESTI ORAS HARSOVA
60000
CIOBANU GIURGENI GURA IALOMITEI
40000
20000
0 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafata locuibila pe locuinta n toate localitatile riverane PNBMB 2005-2009
50,0 MUNICIPIUL BRAILA BERTESTII DE JOS CHISCANI
48,0
46,0
44,0
42,0 GROPENI 40,0 MARASU 38,0 STANCUTA 36,0
34,0
TICHILESTI
32,0
TUFESTI
30,0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
SUPRAFATA LOCUIBILA PE LOCUINTA
Evolutia suprafetei locuibile pe locuinta n comunele din Judetul Braila 2000-2009 Dotari culturale Gradul de dotare al localitatilor a fost analizat conform datelor statistice disponibile pentru ultimii ani. Serviciile din domeniul culturii sunt asigurate la nivel judetean de o retea de dotari ierarhizate conform rangului teritorial al localitatilor. Repartitia dotarilor pentru cultura n zona studiata este conform cu rangul teritorial al localitatilor. Astfel, majoritatea dotarilor sunt concentarte n municipiul Braila resedinta de judet, care cuprinde dotarile de nivel judetean: institutiile pentru spectacole de tip tetru/ casa de cultura, cinematografe, muzee. Evolutia dotarilor culturale 2002-2006
Teatre dramatice Teatre de papusi Cinematografe Muzee Biblioteci Abonamente TV Abonamente TV/1000 locuitori Abonamenteradio/ 1000 locuitor 2002 1 1 5 5 71 64824 172 59 2006 1 1 1 5 61 88959 241 206 2008 1 1 1 5 66 -
Sursa: INS Fisa Localitatii 2009, D.R.S. BRAILA-ANUARUL STATISTIC AL JUDETULUI BRAILA 2007
La nivelul localitatilor a fost evidentiat gradul de dotare cu biblioteci publice. Se poate constata o stagnare a dotarii cu sali de spectacole , concomitent cu reducerea numarului de cinematografe. Tendintele se nscriu n cele la nivel national, unde interesul pentru vizionarea filmelor la cinematograf a scazut drastic n ultimii ani. Este de remarcat prezenta importanta a muzeelor si a teatrului dramatic din municipiul Braila. Numarul bibliotecilor din judet este n usoara scadere n ultimii ani- de la 206 biblioteci n anul 2000 la 193 n anul 2006. Distributia teritoriala a bibliotecilor n rural este urmatoarea: - 4 n comunele Bertesti de Jos, Marasu, Frecatei - 2 n comunele Chiscani, Gropeni, Stancuta, Tichilesti, , Tufesti, Asistenta sociala este asigurata pentru tot judetul prin 4 centre de ngrijire si asistenta sociala la un total de 444 persoane : - Centrul de ngrijire si asistenta sociala Baldovinesti- pentru 204 copii - Centrul de ngrijire si asistenta sociala Sf. Petru si Pavel din Braila-119 persoane varstnice - Centrul de ngrijire si asistenta sociala Sf. Nicolae din Braila-121 persoane varstnice - Caminul pentru persoane varstnice Lacul Sarat. Accesibilitatea localitatilor Conditiile fizico-geografice generale sunt favorabile unei accesibilitati mari a localitatilor, respectiv relieful de campie, apropierea de Dunare, principala cale navigabila a tarii.Accesibilitatea localitatilor este complexa deoarece modurile de transport sunt diverse. Municipiul Braila beneficiaza de o accesibilitate deosebita, avand legatura directa cu patru drumuri nationale si unul european- DN 23, DN 22/ E87, DN 2B/ E87, DN 21/E 584 - CF linie magistrala si port la Dunare. Configuratia retelei rutiere si feroviare ofera o buna relationare cu capitala tarii dar o legatura dificila cu teritoriul Regiunii de dezvoltare Sud Est, din care face parte, respectiv cu judetele Tulcea si Constanta. Desi zona de studiu este restrnsa accesibilitatea localitatilor prezinta mari variatii. Cele mai accesibile sunt comunele situate n proximitatea Brailie si pe DN 21/E 584. Comunele situate n Insula mare a Brailei sufera de izolare din cauza faptului ca nu exista acces direct n localitati. Comunele au urmatoarele conexiuni teritoriale: - Chiscani- acces la DN 21/E 584, DN 2B, apropierea de Braila sporeste accesul pe CF si pe apa; - Tichilesti, Gropeni situate pe reteaua de transport majora DN 21 si n zona de influenta a municipiului Braila; - Stancuta, Tufesti - situate pe DJ 212 cu legaturi bune spre DN 21; - Bertestii de Jos- situat pe DJ 212, la periferia judetului cu accesibilitate egala spredrumurile nationale si europene din Judetul Braila si Ialomita si ntr-o situare relativ favorabila n relatie cu Municipiul Constanta si litoralul Marii Negre; - Marasu- accesibil doar cu bacul de la Gropeni, Braila si din Judetul Constanta de la Harsova.
2.4. Infrastructura tehnica teritoriala 2.4.1. Infrastructura de transport

Reteaua rutiera
Municipiul Braila este locul de convergenta al retelei rutiere majore din judet si din zona de studiu- DN 23, DN 22/ E87, DN 2B/ E87, DN 21/E 584 . Comunele sunt situate de-a lungul arterelor rutiere de interes national si judetean, ntr-un grup de localitati ce pot forma un sistem teritorial- DN 21/E 584 si DJ 212. De starea DC depinde buna functionare a sistemului de localitati rurale si implicit accesul populatiei rurale la dotari, servicii de nivel superior. Exceptie face comuna Marasu, situata ntre cursul Dunarii si DJ 212 A, care asigura legatura ntre satele Insulei Mari, dar nu este accesibil pe uscat. Disfunctionalitatile n reteaua rutiera sunt urmatoarele: - DN 21/E 584- nu are capacitatea de circulatie necesara dezvoltarii traficului pe axa BrailaCalarasi, - Municipiul Braila nu are o artera ocolitoare pentru preluarea traficului din reteaua majora, - Legatura mun. Braila cu judetul Tulcea este dificila din cauza lipsei unui pod peste Dunare, care sa asigure fluenta traficului, - Accesul n comuna Marasu este dificil n perioada de iarna din cauza accesului doar pe apa, - Starea deficitara a DJ 212 a si a DC 60, DC 62 restrictioneaza circulatia dintre localitatile din Insula Mare a Brailei, - Legatura localitatilor din comuna BertestiI de Jos cu teritoriul judetului este dificila din cauza starii de degradare a drumurilor comunale DC 15, DC 21, - Legatura comunelor Tufesti, Gropeni, Tichilesti cu DN 21 este dificila din cauza starii de viabilitate necorespunzatoare a DC 16, respectiv DJ 255A, DC 9, - Distanta mare si starea proasta a retelei rutiere determina comunele din partea de sud sa si orienteze deplasarile spre judetele vecine. Reteaua feroviara Relatia localitatilor din zona cu reteaua feroviara majora se realizeaza indirect prin Municipiul Braila, deservit de o cale ferata dubla electrificata: sectorul Faurei Braila Galati - magistrala 700 Bucuresti Urziceni Braila Galati. Starea tehnica a retelei de cale ferata este n general buna. Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h .Lucrarile de arta ntalnite pe reteaua de cai ferate a zonei n studiu, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10m si podete cu deschideri ntre 0,5 -10m. Reteaua de cai navigabile Zona de studiu este situata adiacent cursului Dunarii, ceea ce constituie un avantaj n conditiile explatarii corecte si eficiente a cursului navigabil al acesteia. Dunarea este al doilea fluviu ca lungime ntre fluviile Europei, dupa Volga, fiind singurul fluviu european care curge de la vest la est strabatand 10 tari si patru capitale. Construirea canalelor dintre Dunare si Marea Neagra si Main-Rin, a legat Dunarea de Olanda pana la Rotterdam, iar prin reteaua de canale din vestul Europei, cu celelalte tari vestice. Cele trei sectoare ale Dunarii sunt: Dunarea de sus 1072 km- de la izvoave pana la Gonyu, Dunarea de mijloc- 860 km- de la Gonyu pana la Drobeta-Turnu-Severin Dunarea de jos 930- de la Drobeta-Turnu-Severin pana la Sulina Fluviul Dunarea strabate judetul de la sud la nord, avand un senal navigabil fluvio-maritim pe portiunea Braila-Galati-Tulcea-170 km- si un senal navigabil fluvial dela intrarea n judet pana la
Braila, fiind principala artera de navigatie transeuropeana coridorul 7, care asigura legaturi pe apa la Marea Neagra si Marea Mediterana. Pe malul Dunarii, n intravilanul municipiului Braila s-au dezvoltat de-a lungul timpului importante zone portuare avand ca obiectiv activitati comerciale, aprovizionarea si desfacerea productiei industriale, activitati de zona libera si industrie constructoare, reparatii si ntretinere a navelor fluvio maritime. Portul Braila este amplasat pe malul stang al Dunarii la extremitatea amonte a sectorului maritim, ocupand zona cuprinsa ntre km 172+000 si km 168+500. Zona din amonte a portului, km 175+000 si km 172+500, este destinata ntreprinderilor industriale si a spatiilor de agrement. Suprafata teritoriului portuar este de circa 50 ha dintre care platforma amenajata reprezinta circa 15 ha. Portul Braila dispune de o retea rutiera de 9 km si de un dispozitiv feroviar de cca. 6,5 km. Legatura cu Dobrogea spre localitatea Macin din Judetul Tulcea se realizeaza prin punctul de trecere cu bacul la Braila / Smrdan, pentru pasageri si mijloace auto, n zona Bai la km 168+700. Legatura localitilor din Insula Mare cu municipiul resedinta de judet Braila si restul teritoriului judetean se realizeaza prin punctele de trecere cu bacul de la Braila si de la Gropeni. Sudul insulei utilizeza trecerea cu bacul spre Harsova, judetul Constanta.. Fiind aproape de podul Giurgeni- Vadu Oii si implicit accesul la DN si autostrada aceasta directie este preferata pentru navetism.
2.4.2. Retele energetice

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Productia si transportul energiei electrice Municipiul Braila detine principalul furnizor de energie electrica din judet, termocentrala Braila, cu o vechime de peste 35 de ani. Termocentrala are n componenta trei grupuri de cate 200 MW iar n prezent este n curs de extindere si modernizare. Proiectul se realizeaza prin parteneriat incheiat ntre Termoelectrica, Enel (Italia), EON (Germania) si urmareste realizarea unei centrale care sa utilizeze huila. Centrala va fi dotata cu cele mai noi echipamente de captare si difuzare a bioxidului de carbon si se va da n functiune n anul 2014. n 2004 s-a realizat reabilitarea grupului 1 al centralei, grup care foloseste atat gaze naturale cat si pacura, putand functiona fie pe unul din cei doi combustibili, fie pe ambii, n diverse proportii. Prin modernizarea acestui grup s-a realizat si o crestere a puterii instalate de la 210 MW la 230 MW. Teritoriul judetului Braila este strabatut magistrale de transport a energiei electrice, care strabat teritoriul de studiu si converg spre Braila: - linii de 400 kV (LEA 400 kV) Gura Ialomitei Lacu Sarat (Braila) Isaccea - linii de 220 kV (LEA 220 kV) Lacu Sarat (Braila) Galati Distributia energiei electrice se realizeaza prin: Linii de 110 kV pe o lungime de 499,04 km
Braila Romanu Maxineni Braila Urleasca Ianca Faurei Jugureanu Coltea Braila nsuratei Gura Ialomitei Baraganu Jugureanu Rusetu Braila Chiscani Lunca Lebada - Zatna Volumul de instalatii linii electrice aeriene de 110 kV Retele de distributie publica de medie tensiune Retelele de distributie publica de medie tensiune asigura alimentarea cu energie electrica prin intermediul posturilor de transformare a retelelor de joasa tensiune ce deservesc consumatorii de diverse tipuri. n judetul Braila retelele de medie tensiune de 20 kV sunt majoritare. Sunt prezente de asemenea retelele de 6 kV prin linii aeriene sau ngropate. Retele de distributie de joasa tensiune n mediul rural si partial n mediul urban retelele de joasa tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kv) si se ntind pe o lungime de 4488,50 km. n mediul urban, n zonele centrale / sistematizate, retelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv) si se ntind pe o lungime de 543,74 km. Statii de transformare: Statii de transformare de sistem Lacu Sarat 400/220/110 kV 400 MVA Statii de 110 Vv/20 kV - n municipiul Braila: Pisc, Brailita, Port, Hipodrom, Braila Sud. - Gropeni, Spiru Haret, Lunca, Lebada, Zatna, Lacu Sarat. Disfunctionalitati n producerea, transportul si distributia energiei electrice - CET Braila a nregistrat n anul 2007 o depasire cu 3,6% a cotei maxime alocate, adica a eliberat peste ratia stabilita circa 17.000 tone de dioxid de carbon - gradul ridicat de uzura fizica si morala al echipamentelor; - liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decat n mica masura de reparatii capitale; - liniile electrice subterane (LES) sunt n parte nvechite, avand depasita varsta medie de functionare; - mentinerea tensiunii de 6 kV n retelele de medie tensiune; - sisteme de iluminat public depasite fizic si moral, cu randamente luminoase scazute la consumuri energetice mari, n special n mediul rural; - Linia de 110 kV Braila Chiscani Lunca Lebada Zatna traverseaza teritoriul PNBMB. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA Conform datelor extrase din Recensamantul Populatiei si Locuintelor din anul 2002, modul de ncalzire al locuintelor din judetul Braila se prezinta procentual astfel: 50 % sobe cu combustibil solid 34 % alimentare cu caldura din surse centralizate 7 % sobe functionand pe gaze naturale 5 % centrale termice individuale pe gaze naturale
4 % alte surse (centrale individuale pe combustibil solid, centrale individuale pe combustibil lichid, sobe pe combustibil lichid etc.)
Sistem de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) n judet mai exista doar n Municipiul Braila, fiind n prezent ntr-un proces de restrangere. Principalele cauze ale renuntarii la alimentarea cu energie termica n sistem centralizat sunt legate de deficientele din cadrul sitemului si de orientarea consumatorilor spre alte surse mai rentabile. Extinderea retelelor de distributie a gazelor naturale si montarea de surse de energie termica care folosesc acest combustibil, precum si cresterea pretului energiei termice livrata centralizat au contribuit major la renuntarea la SACET n localitati. n Municipiul Braila sursa de producere a energiei termice si electrice CET II Braila, amplasata pe platforma industriala SC Celhart Donaris SA, la o distanta de circa 9,4 km de zona urbana, este echipata cu urmatoarele instalatii principale: 4 cazane de abur viu de cate 150 t/h, 139 bar, 540oC, functionand pe gaze naturale 3 grupuri turbogeneratoare de cate 25 MW cu contrapresiunea la 4 bar si priza reglabila la 11 bar. CET Braila poate debita: o putere electrica nominala instalata: 75 MW un debit total de abur viu instalat n cazane: 600 t/h. Centrala este n prezent n patrimoniul public al Municipiului Braila, conform HG 1081/2001. Statia de reglare masurare predare (SRMP) aferenta CET cu capacitatea SRMP de 20.000 m3N/h este racordata la reteaua de transport gaze naturale apartinand SNTGN TRANSGAZ Medias. n paralel este prevazuta o gospodarie de combustibil lichid greu compusa din 2 rezervoare de 10.000 m3 si 4 rezervoare de 3.000 m3, gospodarie care n prezent este n conservare. Sistemul primar de retele termice de apa fierbinte are o lungime de circa 95 km, conductele fiind amplasate atat suprateran, cat si subteran, cu diametre ntre DN 50.900 mm. Alimentarea orasului se face prin 2 magistrale de termoficare care se ramifica dintr-o retea de transport 2 DN 900 mm n lungime de circa 9 km care face legatura ntre CET si oras. Conductele de transport a agentului termic au adeseori o vechime de peste 20 ani. Sistemul de alimentare centralizata cu energie termica (SACET) al Municipiului Braila este compus din 58 puncte termice urbane si din retelele termice de agenti termici (apa calda de ncalzire si apa calda menajera). Capacitatea termica instalata n punctele termice este de 354,37 MW, iar cea n punctele termice variaza ntre 0,2510 MW. Toate punctele termice sunt echipate cu schimbatoare de caldura cu placi (SCP) si sunt prevazute cu contoare de energie termica la iesire. n Municipiul Braila sunt n functiune si un numar de 12 centrale termice de cuartal si o centrala termica modulara, combustibilul folosit fiind gazele naturale. Capacitatea termica instalata n aceste centrale termice este de 72,59 MW. Numarul apartamentelor debransate aflate n cladirile condominiale de locuit a scazut continuu, ca si cantitatea de caldura livrata anual (aceasta scazand de la circa 11,1 Gcal/an.apart. n 1995 la 9,3 Gcal/an.apart. n 2007 n principal datorita montarii repartitoarelor de caldura si iernilor mai blande). In localitatile rurale ncalzirea locuintelor din zona de studiu se realizeza n functie de racordarea la reteaua de gaze:
- localitati unde sunt realizate distributii de gaze naturale care alimenteaza si consumatorii casnici (Chiscani) alimentarea cu caldura si apa calda menajera se realizeaza folosind n principal acest combustibil folosind sobele de teracota sau utilizand centralele termice. - n localitatile fara distributii de gaze naturale sau n care acestea nu sunt distribuite populatiei, pentru ncalzire sunt folositi combustibilii solizi (lemne si carbuni), iar la dotarile de interes public si combustibilul lichid si gazele petroliere lichefiate. Lipsa izolarii termice corespunzatoare a cladirilor constituie un element negativ care conduce la la cresterea consumului de energie termica si a costurilor ntretinerii atat a cladirilor racordate la sistemele centralizate, cat si a celor cu sisteme individuale de ncalzire. Avand n vedere faptul ca doar locuintele construite n ultimii ani dupa normativele actuale au o izolare termica suficienta se poate afirma faptul ca alimentarea cu energie termica creaza probleme de confort ale locuirii, costuri ridicate si pierderi de enrgie termica. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Judetul Braila este racordat la Sistemului national de transport al gazelor naturale dezvoltat initial n sistem radial si unind zacamintele de gaz metan din centrul tarii si cele de gaze asociate cu consumatorii de gaze. Presiunea maxima de lucru a conductelor este de 45 bari. Din punct de vedere al conditiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intra n categoria conductelor de presiune nalta. Conductele de transport gaz sunt fabricate n totalitate din otel, protejate 80-90%, catodic contra coroziunii. n judetul Braila alimentarea cu gaze se face n principal prin intermediul unor conducte de transport de nalta presiune care urmaresc 3 trasee principale : Din zona Isaccea intra n judet prin zona Vadeni (Galati) doua conducte de transport gaze naturale DN 700 mm si DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimenteaza (din zona de la nord de Vadeni) doua conducte care pleaca spre Moldova si Galati si trei conducte (DN 500, DN 800 si DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucuresti prin Urziceni (DN 500 mm Ghergheasa si DN 800 mm Jugureanu). Acest nod important de la nord de Vadeni este alimentat si dintr-o conducta DN 600 mm, conducta import gaze Isaccea Gropeni Silistea. O conducta de nalta presiune de la STC Silistea cu DN 350 mm alimenteaza municipiul Braila prin intermediul Statiei de reglare masurare predare (SRMP) amplasata la km 1 al soselei spre Focsani, la intersectia cu DN 2B. Reteaua de repartitie de medie presiune conduce gazele spre statiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusa sunt distribuite catre consumatori. Doua conducte sunt prevazute sa alimenteze consumatorii de la Chiscani. Capacitatea SRMP aferenta CET este de 20.000 m3N/h. De la SRMP pleaca o conducta de medie presiune DN 350 mm care alimenteaza localitatile Ianca si Faurei (DN 250 mm dupa trecerea printr-o statie de comprimare a gazelor). Majoritatea localitatilor n care s-au realizat distributii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor statii de reglare masurare predare (SRMP) pentru coborarea presiunii gazelor de nalta la medie si apoi la redusa. n prezent localitatile din judetul Braila n care au fost nfiintate distributii de gaze sunt : Municipiul Braila si satele Cazasu, Chiscani, Varsatura si statiunea Lacu Sarat .
n localitatile Tichilesti, Plopu, Urleasca, DISTRIGAZ SUD detine sisteme de distributie pentru consumatori izolati. Cea mai importanta disfunctionalitate din cadrul judetului n ceea ce priveste alimentarea cu gaze este constituita din faptul ca nfiintarea distributiilor de gaze naturale s-a realizat numai n zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate nainte de 1990.
Localitatea Mii mc / an total 2000 86538 1321 1290 103638 57 467 194951 2001 87169 1117 2417 106343 39 1195 198280 2002 86093 1212 1798 87 126107 607 215904 2003*) 239805 1561 2200 194 221 29 244010 2004 109775 1387 2138 243 76503 295 62 575 190978 2005 87837 1488 2778 340 172344 790 66 393 693 266729 2006 91857 1810 3069 315 216096 1180 68 331 2 620 315348
Braila Faurei Ianca Cazasu Chiscani Gropeni Silistea Tichilesti Traian Vadeni TOTAL Localitatea Braila Faurei Ianca Cazasu Chiscani Silistea TOTAL
Mii mc / an pentru uz casnic 2000 2001 2002 49143 34818 36723 1051 727 748 1758 1517 1208 87 35553 51 297 87505 37113 39063
2003 42644 1006 1435 194 163 29 45471
2004 38069 888 1285 226 160 40 40668
2005 41583 954 1396 291 193 53 44470
2006 42030 903 1244 924 272 55 44798
In zona de studiu sunt situate comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti. Este de remarcat, de asemenea, ca din anul 2000 consumul de gaze a crescut continuu, ceea ce reflecta cresterea numarului localitatilor, precum si al abonatilor racordati la sistemul de alimentare cu gaze naturale. Conductele de transport gaze sunt realizate din otel fiind montate subteran. Conducta de transport gaze DN 600 mm de la Isaccea traverseaza PNBMB si Insula Mare iesind din judet pe la Frecatei. Localitatile din zona PNBMB care beneficiza de racordarea la SNTGN n anul 2008 sunt: - Braila- retea de 200 km, - Chiscani - retea 32 km, - Gropeni- retea de 4,3 km, - Tichilesti- izolat 25 mc distributie DISTRIGAZ SUD. n judetul Braila, zacamintele de titei si gaze asociate se afla situate n doua unitati geologice distincte si anume: - n zona sud-estica a Platformei Moesice
- n zona nordica a Promotoriului Nord Dobrogean. n cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse n evidenta si se afla n exploatare zacaminte de titei si gaze pe aliniamentul structural orientat sub-vest nord-est Urziceni-GarbovaBraganeasa-Padina-Jugureanu-Oprisenesti-Plopu-Bordei Verde-Liscoteanca-Stancuta-Bertesti. Zacamintele de hidrocarburi din cadrul Promotoriului Bordei Verde-nsuratei au fost puse n evidenta zacamintele de titei de la Oprisenesti, Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Liscoteanca, Bertesti, Stancuta. Dintre acestea n zona de studiu sunt cele situate n comunelele Bertestii de Sus si Stancuta. n zona vestica Bordei Verde-nsuratei, se ntalnesc zacaminte de titei si gaze asociate n lungul anticlinalului principal Moara Vlasiei-Urziceni-Jugureanu, zacaminte exploatate de titei fiind la Jugureanu si Padina. Zacamintele de gaze libere n zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse n evidenta si se afla n exploatare la Oprisenesti, Bordei Verde, Liscoteanca, Bertesti, Stancuta, Jugureanu, Padina, Gradistea, Balta Alba. RETELE DE TELECOMUNICATII Telecomunicatiile sunt realizate n teritoriul de studiu prin operatorul de telefonie ROMTELECOM S.A. care acopera cu retea automata (digitala) toate localitatile judetului si operatorii de sisteme de telefonie mobila (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil). Dintre traseele de fibre optice ce strabat judetul, zona de studiu cuprinde: Braila Galati ; Braila Insuratei Slobozia- pe traseul DN 21; Braila Ianca Faurei Ciresu Ulmu Rusetu- pe traseul DN 2B: Braila Silistea Romanu Movila Miresii Gemenele Ramnicelu Maxineni Traseele de cablu coaxial de I.F. si J.F. ce sunt amplasate n teritoriul judetului: Buzau Faurei Ianca Braila Galati; Braila nsuratei Tandarei Slobozia. Acoperirea GSM nu este realizata n toate localitatile. Operatorul Cosmote nu are semnal n localitatile Marasu, Tacau, Bandoiu, Gropeni, Tufesti, Bertestii de Sus.
2.4.3. GOSPODARIREA APELOR

RESURSELE DE APA- DATE GENERALE
Resursele de apa de suprafata Zona studiata se afla situata n administratiile bazinale de apa: A.B. Buzau-Ialomita, A.B. Dobrogea-Litoral, iar nordul municipiului Braila n A.B. Prut- Barlad. Administratia Bazinala Dobrogea- Litoral are n administrare: Suprafata - 16.501 kmp(judetele Constanta, Tulcea si parte a judetului Braila), structurata pe bazinele hidrografice Dunare si Litoral.
Lungimea cursurilor de apa - 1.623 km cursuri de apa interioare, din care n bazinul hidrografic Litoral 842 km iar n bazinul Dunare 781 km si 341,5 km de fluviu Dunare (fluviul Dunare, de la Ostrov la confluenta cu bratul Macin, fluviul Dunare, de la Giurgeni la Braila, bratele Macin, Rau si Dunarea maritima). 77 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
Administratia Bazinala Buzau-Ialomita are n administrare: Suprafata - 22.289 Kmp, din care: Buzau 5.264 Km2; Ialomita 10.350 Km2; Calmatui 1.668 Km2; Mostistea 1.758 Km2; Dunare si Zona endoreica 7.165 Km2; Lungimea cursurilor de apa - 5.424 Km, din care lungimea cursurilor principale: Buzau 308 Km; Ialomita 400 Km; Prahova 176 Km; Calmatui 144 Km; Mostistea 98 Km; Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad are n administrare 7.778 km cursuri de apa din care: 4.551 km n b.h. Prut 2.565 km n b.h. Barlad 662 km afluenti Siret Zona este strabatuta de fluviul Dunarea cu sistemul sau de ramificatii ce delimiteaza teritoriile aflate n fosta Balta a Brailei, amenajate prin sisteme hidrotehnice sau lasate n regim naturalPNBMB. Fluviul Dunarea este cea mai importanta resursa de apa a zonei. Lungimea pe teritoriul national ( ntre Buzias si Sulina) este de 1 078 km, debitul multianual al Dunarii este de 5390 mc/s, la intrarea n tara, si 6 340 mc/s la varsarea n Marea Neagra. Dunarea este de categoria a II a , reprezentand un stoc anual de aproximativ 194,1 miliarde mc. In comuna Bertestii de Jos Dunarea se afla n confluenta cu Raul Calmatui la Gura Calmatui. Raul Calmatui, L=119km, Q=0,872m3/s tranziteaza teritoriul judetului numai ntre localitatile Jugureanu si Gura Calmatui pe o lungime L = 84 km, fiind practic utilizat numai pentru irigatii; Lacurile existente n zona , n principal lacuri fluviatile si de lunca: - Lacu Sarat - Braila, lac de meandru parasit al Dunarii, acum complet izolat de aceasta cu salinitate medie n jurul a 80 g/l. Caracteristicile fizico-chimice si biotice au dus la formarea namolului mineralizat sapropelic, cu calitati terapeutice fapt care a dus la dezvoltarea la sfarsitul secolului XIX a unei statiuni balneare legata de Braila printr-o linie de tramvai(an 1900); Parcul Natural Balta Mica a Brailei cu o suprafata de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apa al baltilor si iezerelor din aria protejata.
Principalele resurse de apa subterana sunt cantonate n: Depozitele aluvionare loessoide de lunca si terasele Dunarii (Campia Brailei si Campia Calmatuiului). Adancimea variaza ntre 0 m n raza de lunca si 20 m, n campiile acoperite
cu nisipuri. Se caracterizeaza prin debite mici si grad ridicat de mineralizare. Apele freatice cu grad de potabilitate II si III se ntalnesc n luncile Siretului si Dunarii, dar si n zona centrala a judetului. Acviferul aferent "Stratelor de Fratesti" (arealul Baltii Brailei si cursul inferior al Calmatuiului) si "Nisipurilor de Mostistea". Apele de adancime din depozitele cuaternare apar n 2-3 orizonturi pana la adancimea de 200 m, n pietrisurile de Fratesti apele de adancime se gasesc ntre 20 50 m si 50 100 m. Apa de adancime se afla cantonata la adancimi care variaza ntre 20 200 m cu n campia Brailei sunt lipsite de ape de adancime potabile. Din punct de vedere hidrochimic, apele de adancime din depozitele nisipoase cu granulatie fina sunt n general nepotabile, cu mineralizatii ntre 3 si 8 g/l. Cele din pietrisurile de Fratesti prezinta calitati potabile mai bune. Apele de adancime, n marea lor majoritate nu ndeplinesc conditiile de potabilitate, si din acest motiv sistemul de alimentare cu apa din foraje de medie si mare adancime, nu este dezvoltat. Volumele de apa captate din subteran sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti care nu necesita apa de calitate (industrie si ferme agricole). Acviferul freatic din judetul Braila are o resursa totala de 6.614,44 l/s, din care resursa totala potabila are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilant), iar restul de 5.830,89 l/s reprezinta ape nepotabile. Prelevarile de apa la nivel judetean sunt de 189.000 mii m3, din care: suprafata: 185.000 mii m3; subteran: 3.935 mii m3. Captari de suprafata din judet sunt situate pe teritoriul comunelor Chiscani si Gropeni:
Denumire priza Dunare-Chiscani Dunare - Gropeni Dunare-Chiscani Curs de apa Dunare Dunare Dunare Utilizator/Localitati alimentate R.A. APA/m.Braila SC Judeteana de Apa SA/Localitati din judet SC Celhart Donaris SA/m. Braila, Chiscani Debit med. (m3/zi) 90000(**) 13284 (*) Pop. deservita 222000 31100 (*)
Sursa Date: CJ Braila, 2008

(*) priza folosita doar n caz de necesitate (**) debit autorizat pentru ambele captari la Dunare/Chiscani
Captarea din fluviul Dunarea asigura cerinta curenta de apa pentru sistemul centralizat judetean constituit din: priza de apa si statie de tratare Gropeni; conducta de aductiune Gropeni Ianca, = 800 mm, L = 37,5 km; conducta de aductiune Urleasca Movila Miresii, = 200 mm, L = 11,5km; conducta de aductiune Ianca Faurei, = 400 mm, L = 20,5 km; conducta de aductiune statia de pompare Gropeni sat Gropeni, = 200mm si L = 1,0 km. Principalele lucrari hidrotehnice Derivatii si aductiuni Asigurarea cerintei de apa potabila si industriala a principalilor consumatori din judetul Braila, se realizeaza avnd ca priza de apa fluviul Dunarea.
Cele mai importante aductiuni sunt: aductiunea Dunare Ianca, L = 37,5 km, Q = 270 l/s; aductiunea Liesti Vadu Rosca Braila, L = 41 km, Q = 510 l/s (apa potabila si industriala pentru consumatorii casnici si industriali ai m.Braila). aductiune Urleasca Movila Miresii, L = 11,5km; aductiune Ianca Faurei, L = 20,5 km; aductiune statia de pompare Gropeni localitatea Gropeni, L = 1,0 km. Lucrari de ndiguiri si regularizari In conditiile geomorfologice existente, pentru dezvoltarea comnunitatilor locale si a activitatilor social-economice a fost nevoie de masuri de aparare impotriva inundatiilor la limitele de nord si de est fata de Siret si Dunare, sau fata de Prut. Dintre lucrarile hidrotehnice existente care au ca destinatie apararea mpotriva inundatiilor se afla n zona de studiu: Regularizari: pe raul Calmatui- partial. ndiguiri: pe fluviul Dunare, sectoarele Braila, Noianu-Chiscani, Varsatura cu lungimea totala 6,8km; pe raul Calmatui, sectoarele Calmatui, Bertestii de Jos- partial. Insula Mare a Brailei a fost integral indiguita, precum si malul drept al Dunarii n judetul Tulcea. Lungimea totala a digurilor este de 350km. In jurul Insulei Marii a Brailei, coronamentul digurilor este la cote de 8-10m pentru un grad de asigurare de 10%, realizand o incinta cu suprafata de 72376 ha. Indiguirile sunt cele mai frecvente masuri de aparare impotriva inundatiilor, dar creaza totodata o serie de conflicte pentru problemele de protectie si conservare a apei prin efectele de bariera atat n cadrul circuitului apei cat si pentru habitate si specii acvatice. ALIMENTAREA CU APA A LOCALITATILOR In judetul Braila sisteme centralizate de alimentare cu apa exista n toate localitatile urbane, precum si n 36 din cele 40 de comune ale judetului. Sursa de apa de suprafata este fluviul Dunarea, reprezentand sursa principala de alimentare cu apa. Aceasta alimenteaza cele doua sisteme zonale, si anume: sistemul zonal Braila, din care sunt alimentate localitatile Braila, Chiscani (Chiscani, Lacul Sarat, Varsatura), Cazasu, Vadeni (Vadeni, Baldovinesti). Captarea apei din Dunare se realizeaza printr-o priza de mal, situata n localitatea Chiscani, pe canalul de aductiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. Sucursala Braila, pusa n functiune n anul 2000. Tratarea apei captate se realizeaza n doua statii de tratare, una la Chiscani cealalta la Braila. I) Statia de tratare Chiscani cu capacitatea de 800 l/s, este amplasata pe teritoriul platformei chimice Chiscani si a fost pusa n functiune n anul 1987. Apa tratata este pompata printr-o conducta de aductiune Dn 1000 mm PREMO, cu 7,8 km lungime n reteaua de distributie a orasului Braila. Debitele de apa la intrarea n statia de tratare, debitul de apa potabila si debitul de apa bruta trimis spre statia de tratare Braila, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete. Supravegherea calitatii apei brute, cat si pe fiecare treapta de tratare, se face prin intermediul laboratoarelor de chimie bacteriologie.
II) Statia de tratare Braila cu capacitatea de 600 l/s, este amplasata n municipiul Braila si a fost pusa n functiune n anul 1987, suferid de-a lungul anilor numeroase transformari pe linie tehnologica. Apa bruta necesara procesului tehnologic, este transportata de la statia de tratare Chiscani printro conducta PREMO cu DN 1000 mm si aductiunea veche alcatuita din doua fire: Dn 600 mm, otel si Dn 800 mm, PREMO. Debitele intrate n statia de tratare si cele de apa potabila furnizata populatie, sunt contorizate cu debitmetre cu ultrasunete. Sistemele de inmagazinare si distributie locale au fost realizate din fonduri proprii ale acestora si pana la formarea operatorului regional sunt administrate de acestea. Aceste sisteme locale nu deservesc n prezent ntreaga populatie. nmagazinarea apei se realizeaza n doua mari complexe, si anume: I) Statia de nmagazinare - repompare RADU NEGRU Statia de nmagazinare Radu Negru are n componenta un rezervor de 20.000 m3 si o statie de repompare. Din acest rezervor se asigura necesarul de apa pentru zona de nord - est a municipiului si consumul de apa n orele de varf ale sistemului. Statia de nmagazinare se alimenteaza cu apa din Statia de tratare Chiscani. II) Statia de nmagazinare - repompare APOLLO Complexul Apollo este situat n partea de nord a municipiului si este compus din doua rezervoare cu capacitatea de 20.000 m3 si o statie de pompare. Alimentrea rezervoarelor cu apa potabila se face din Statia de tratare Chiscani prin intermediul statiei de repompare Radu Negru. Din statia Apollo apa este distribuita n oras prin intermediul a trei conducte magistrale: doua conducte cu Dn 1000 mm si o conducta cu DN 600 mm. sistemul regional Ianca Gropeni. Captarea apei se face printr-o priza de mal pe bratul Calia, n localitatea Gropeni cu capacitatea de 430 l/s. Apa captata este tratata n trei statii de tratare: Gropeni, Ianca si Movila Miresii, care asigura apa potabila pentru orasul Ianca si 13 comune astfel: 1. ramura Gropeni (statia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichilesti, Tufesti; 2. ramura Ianca Movila Miresei (statia de tratare Ianca): Bordei Verde, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Gradistea, Sutesti si (statia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racovita, Gemenele, Traian, Ramnicelu. Statia de tratare Gropeni are o capacitate de 25 l/s si deserveste comunitatile Gropeni, Tichilesti si Tufesti. Sursa de apa subterana se caracterizeaza n general printr-un deficit de debit. Comunele cu sisteme de alimentare din sursa subterana sunt Stancuta si Bertestii de Jos. Comunele care nu beneficiaza de sisteme de alimentare cu apa utilizeaza fantanile cu alimentare din panza de apa freatica: localitatile din comuna Marasu Consumul real de apa n localitatile bransate la sistemele de apa existente este determinat de volumele lunare si anuale de apa facturate, raportate la numarul abonatilor din fiecare sistem de alimentare cu apa. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apa, consumurile la nivelul anului 2007 sunt:

Populatie Localitate (loc) numar sistem Braila zonal 218.904 32.465 numar 212.959 20.909 Populatie bransata (loc) % 97,3 64,4 Volum de apa (mii m3/an) furnizat 18.761 1.828,6 facturat 10.753,7 1.190,2
Pierderi mii m3 8.007,3 638,4 % 42,7 34,9
Consum real l/om zi 138,35 159,95
sistem regional Ianca
Pentru localitatile rurale care si-au realizat sisteme locale de alimentare cu apa n intervalul 2005 2007 (n baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004) sistemele au fost dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adaugat consumurile pentru animalele din gospodariile taranesti si industria locala, n total cca. 100 l/om/zi. Dotarile infrastructurii de alimentare cu apa n municipiului Braila sunt: Municipiul Braila are un sistem centralizat de alimentare cu apa datand de aproape o suta de ani, iar primele statii de tratare au fost construite n anul 1888 (o parte din acestea sunt si astazi n functiune). Captarea apei se face printr-o priza de mal, situata pe canalul de aductiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. Sucursala Braila, pusa n functiune n anul 2000. Tratarea apei brute prelevata se face printr-un proces conventional de tratare n cele doua statii de tratare: Chiscani (pe platforma chimica Chiscani, avand capacitatea de 800 l/s) si Braila (situata n municipiu, avand capacitatea de 600 l/s). nmagazinarea apei se realizeaza n doua mari complexe: Radu Negru, care cuprinde un rezervor de 20.000m3, o statie de repompare si Apollo, care cuprinde doua rezervoare cu capacitatea totala de 20.000m3, o statie de pompare. Reteaua de distributie a apei potabile n municipiu este inelara, cu o lungime de 484 km si diametre cuprinse ntre 50 si 1.000 mm. Vechimea retelei de distributie variaza ntre 1 115 ani. Presiunea de serviciu n retea este asigurata, indiferent de consumul de apa, cu ajutorul statiilor de pompare. Pentru cladiri cu un nivel, se asigura o presiune de lucru ntre 0,7 - 2,5 bari. Pentru cladiri cu regim nalt (P+11 nivele) apa este repompata cu ajutorul statiilor de hidrofor. Din numarul total de locuitori, cca. 97% sunt racordati la sistemul de alimentare cu apa. Consumatorii de tip industrie si asociatiile de proprietari sunt contorizati integral. Din totalul de 23.293 consumatori casnici, 13.501 sunt contorizati, 7.000 sunt racordati pausal cu bransament, iar 2.100 sunt dependenti de cismelele stradale (pausal). Comunele care au alimentare cu apa n sistem centralizat si au ca surse de apa sursele de suprafata sunt comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Tufesti, Comunele care au alimentare cu apa n sistem centralizat din sursele subterane de apa sunt Bertestii de Jos si Stancuta. Comuna Marasu nu beneficiaza de sistem de alimetare cu apa. Canalizarea apelor uzate Sisteme de canalizare a apelor uzate sunt slab dezvoltate la nivelul judetului Braila. In zona de studiu beneficiaza de sisteme de canalizare doar municipiul Braila si comuna Gropeni.
Dotarile infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul Municipiul Braila Sistemul de canalizare al municipiului Braila este de tip mixt, configurat pe zone astfel: n sistem divizor: 7 cartiere si zona industriala Sud; n sistem unitar: 14 cartiere si zonele industriale Nord - Progresu, Vest. Sistemul de canalizare functioneaza n proportie de 95% gravitational, restul fiind sub presiune. Reteaua de canalizare are o lungime totala de 278,2 km. Retelele au fost realizate n perioada 1916-1984, 2006-2007. Cele din prima perioada au un grad de uzura de cca. 20 70%. Retea de canalizare nu exista pe toate strazile municipiului. Volumul evacuat: 12800 mii mc.(anul 2009). Populatia racordata: 181500 locuitori. Sistemul este deservit de 9 statii de pompare amplasate astfel ncat sa preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitationala n emisarul Dunare. Statiile de pompare ape menajere au consumuri de energie ridicate. Reteaua de canalizare pluviala este subdimensionata si nu preia tot debitul de ape pluviale. Descarcarea se face direct n emisar. Problemele majore pe care le are sistemul actual de canalizare sunt: neacoperirea ntregii trame stradale a municipiului cu retele de canalizare; consumul ridicat de energie cu care functioneaza statiile de pompare a apelor uzate; apele uzate sunt evacuate direct n Dunare, neexistand o statie de epurare; reteaua de canalizare a apelor pluviale este subdimensionata si nu acopera toata trama stradala. Statia de epurare care se va realiza prin fonduri ISPA va fi amplasata n zona de nord a localitatii, pe malul stang al Dunarii, n imediata vecinatate a digului de protectie mpotriva inundatiilor. Comuna Chiscani este racordata la sistemul de canalizare din municipiul Braila iar apele uzate sunt transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunare. Comuna Gropeni detine reatea de canalizare de mici dimesiuni. Comunele Tichilesti, Tufesti, Stancuta si Bertestii de Jos desi au retele de alimentare cu apa nu beneficiaza de sisteme de canalizare a apelor uzate. Structura apelor uzate evacuate n anul 2009, din datele furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila la nivelul anului 2009: n judetul Braila, apele uzate generate n anul 2009 de agentii economici monitorizati de Agentia de Protectia Mediului Braila, pot fi structurate dupa cum urmeaza: ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse din peste; ape uzate provenite din industrie; ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei n scopul alimentarii animalelor si salubrizarii crescatoriilor de animale.
Retele de canalizare Retele de Apa Canalizare Mediul Urban, din datele furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila la nivelul anului 2009:
Primaria Sau Agentul Economic Operator Braila
Lungime (KM) 278,20
Volum Evacuat (mii mc) 12.800
Numar Localitati 1
Populatie Racordata 181.500
Structura apelor uzate evacuate n anul 2009 n judetul Braila, apele uzate generate n anul 2009 de agentii economici monitorizati de Agentia de Protectia Mediului Braila, pot fi structurate dupa cum urmeaza: ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse din peste; ape uzate provenite din industrie; ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei n scopul alimentarii animalelor si salubrizarii crescatoriilor de animale. Epurarea apelor uzate nu se realizeaza n prezent n niciuna din localitatile din zona de studiu. Directivele UE prevad ca pana n anul 2015 comunitatile cu mai mult de 10.000 locuitori sa dispuna de statie de epurare cu treapta tertiara de epurare. Aceasta obligativitate este aplicabila pentru sistemul zonal Braila. Din punct de vedere tehnic urmatoarele disfunctionalitati sunt de observat: vechimea mare a conductelor retelelor de distributie a apei potabile conduce la infiltratii n sistemul de canalizare; grad avansat de uzura din cauza vechimii conductelor; comportari nesatisfacatoare ale materialului (beton, azbociment, etc.) care duce la neetanseitati ale sistemului de colectare (camine si mbinari conducte) si poluari ale panzei freatice; lipsa retelelor de colectare a apelor pluviale, stradale si alte suprafete, n majoritatea comunelor. Normative si acte de reglementare a indicatorilor apelor uzate: Normativul NTPA 001/2002, privind stabilirea limitelor de ncarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti evacuate n resursele de apa, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 privind aprobarea anumitor norme n conditiile de descarcare n mediul acvatic a apelor uzate, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar n protectia mediului. Datele din tabelul urmator au fost furnizate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila: Normativul NTPA 002/2002, privind conditiile de evacuare a apelor uzate n retele de canalizare ale localitatilor, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar n protectia mediului. Norme tehnice NTPA 011/2002, privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orsenesti, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar n protectia mediului.

Surse de poluare SC Termoelectrica SA suc. Electrocentrale Chiscani SCVegetal TradingSRL SC Complexul de porci Braila SA SCHercules SA SCCelhart Donaris SA SC Tazz Trade SRL Compania de Utilitati Publice Dunarea Braila Operatiuni de ncarcare-descarcare n port si depozitare marfuri, reparatii nave si utilaje portuare din dotare, aprovizionare nave, remorcaj, pilotaj Fabricarea de celuloza, sulfat nealbita si hartie nealbita tip kraft Fabricare conserve si semiconserve din carne si peste Administrarea si exploatarea patrimoniului Consiliului Municipal Braila Captarea apelor de suprafata, nmagazinarea, potabilizarea si distributia apei captate, canalizarea, transportul si epurarea apelor uzate si pluviale Siguranta nationala si zootehnie Reeducare minori si tineri Domeniu de activitate Producerea de energie electrica materii prime: pacura si gazul metan. Cresterea suinelor Cresterea suinelor Fluviul Dunare Fluviul Dunare Emisar Fluviul Dunare Fluviul Dunare Volum ape uzate (mil. mc) 64,953 0,326 Ferma Baldovinesti 1,156 Ferma Tichilesti 0,321 0,023 Poluanti specifici Materii n suspensie, CBO5, CCOCr, NO2, NO3, reziduu filtrat la 105 0C, NH4 Materii n suspensie, CBO5, CCOCr , N, P, reziduu filtrat la 1050C, ClMaterii n suspensie, CBO5, CCOCr , N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4 Materii n suspensie, CBO5, CCOCr , NO2, NO3, reziduu filtrat la 105 0C, NH4 Materii n suspensie, CBO5, CCOCr , P, NH4, reziduu filtrat la 105 0C, Cl Materii n suspensie, CBO5, CCOCr , N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4 Materii n suspensie, CBO5, CCOCr , N, P, NO2, NO3
Fluviul Dunare Fluviul Dunare Fluviul Dunare
0,463 0,012 Colectoare Braila Sud 1,667 C.Petrescu 0,333 Targoviste 0,889 Ghermany 7,779 Rizerie 0,222 Vadu Schelei 0,222 0,033 0,044
Penitenciar Braila Penitenciar de minori si tineri Tichilesti
Canal desecare ANIF - Dunare Canal desecare ANIF - Dunare
Materii n suspensie, CBO5, CCOCr , N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4 Materii n suspensie, CBO5, CCOCr ,N, P, reziduu filtrat la 1050C, NH4
Sursa date: Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila
Consumul si distributia apei potabile n anul 2009

Denumire localitate/ Sursa de apa Denumire retea Lungime retea (km) Volum distribuit n 2009 (mii mc/zi) Categoria de calitate a apelor pentru potabilizare Categoria de calitate A2 Numar de localitati Populatie racordata
Braila Dunare 470,2 29,2 Lacu Sarat Dunare 6,0 0,08 Varsatura Dunare 2,6 0,17 Cazasu Dunare 21,1 0,12 Chiscani Dunare 19,8 0,26 Gropeni Dunare 15,0 0,19 Tichilesti Dunare 3,8 0,09 Tufesti Dunare 40,0 1,09 Sursa datelor: Compania de Utilitati Publice Dunarea Braila
1 1 1 1 1 1 1 1
219. 981 1.218 215 2. 663 3. 992 3.808 3.719 6.176
2.5. CONCLUZII ASUPRA TERITORIULUI DE SUPORT Aspecte caracteristice ale zonei PNBMB Din analiza efectuata prin studiile de fundamentare se desprind ca principale aspecte caracteristice: Situarea PNBMB pe teritoriul Judetului Braila si pe cursul inferior al Dunarii, n apropierea municipiului Braila proiecteaza asupra sa avantajele si dezavantajele cu privire la dezvoltarea acestor teritorii de nivel judetean, regional, national si international: Situarea geografica la limita sudestica a Romaniei, favorizeaza legaturi cu tarile din estul Europei aflate nafara spatiului comunitar (Moldova, Ucraina si indirect cu Federatia Rusa), dar cu care exista legaturi devenite traditionale de-a lungul timpului. Situarea pe cursul inferior al Dunarii navigabil - fluvial si maritim- ofera accesibilitate sporita si posibilitatea beneficierii de programele transnationale ce grupeaza tarile riverane Dunarii si cele din Bazinul Marii Negre. Situarea pe cursul inferior al Dunarii ridica n principal probleme legate de acumularea n aval a agresiunilor antropice asupra fluviului, dar si posibilitatea de a fi vizitat cu ocazia unor croaziere lungi care sa adune turisti din ct mai multe tari. Situarea pe Coridorul VII Dunarea se poate aprecia ca fiind singurul cu traseul complet, datorita suportului natural. La nivel macroteritorial se poate aprecia ca situarea acestei zone este n apropiere de ntretaierii axelor majore de transport ce leaga tarile din nordul Europei cu cele din Peninsula BalcanicaMediterana( coridorul IX) si cele din vestul si estul UE (coridorul IV) si Coridorul VII Dunarea, ntretaiere de axe traditionale n estul Europei care au generat n trecut o dezvoltare comerciala importanta. Strategiile de dezvoltare a infrastructurii teritoriale de transport la nivel national si judetean sunt favorabile cresterii accesibilitatii Municipiului Braila si a localitatilor din vecinatate prin perevederile dezvoltare a cailor rutiere, feroviare, navale si aeriene. Situarea n proximitatea municipiului Braila, creaza avantajul situarii n proximitatea unui viitor pol de dezvoltare de nalt nivel teritorial- sistemul urban Braila- Galati- Macin- n conditiile realizarii obiectivelor de dezoltare a retelei de localitati prevazute prin PATN. Accesibilitatea zonei Accesul n PNBMB se realizeaza numai pe apa. Principalul acces al turistilor este din Municipiul Braila. In partea sudica a parcului pe tritoriul comunei Marasu este al doilea acces pentru turisti Rustea. Intarile n PNBMB sunt continuate cu traseele de vizitare. Accesul de pe apa este restrictionat prin Regulamentul de vizitare al parcului. Localitatile aflate n vecinatatea PNBMB care au acces la zona de digul ce delimiteaza parcul sunt : Braila, Chiscani, Gropeni, Stancuta, Marasu, Bandoiu, Tacau. Conectarea acestor localitati cu teritoriul este prin retaua de transport auto, respectiv DJ 212, DN 21-E 584. In sudul PNBMB localitatile din vecinatate sunt Giurgeni (J. Ialomita) si Ciobanu (J. Constanta) cu relatie directa la drumul european E 60 si podul Giurgeni- Vadu Oii. Datorita acestui traseu european major interesul pentru accesul n PNBMB din partea de sud este de interes. In consecinta, se poate aprecia ca:
din perspectiva protejarii mediului natural, accesul n PNBMB este prea facil pentru localnici, obisnuiti cu deplasarea cu ambarcatiuni; din perspectiva utilizarii n turism a acestei resurse naturale, accesibilitatea este redusa din cauza lipsei amenajarilor pentru acostare, insuficienta popularizare a acestui obiectiv, dotarea redusa a PNBMB cu ambarcatiuni pentru transportul turistilor, lipsa racordarii la traseele turistice din teritoriul national, regiona sau international.
Potentialul turistic Atractivitatea turistica a PNBMB este conferita de unicitatea acestui teritoriu- singura delta interioara situata pe Dunare si de varietatea mediului biotic specific. Frumusetea si ineditul peisajelor, precum si varietatea faunei si florei reprezinta elemente specifice de potential ecoturistic ale zonei. Alte elemente care contribuie la atractivitatea sa pentru turism sunt: - situarea pe traseul navigabil al Dunarii care permite vizitarea n cadrul unor croaziere, - vecinatatea cu obiective de interes turistic cum sunt Delta Dunarii si PN Muntii Macinului, - vecinatatea cu Municipiul Braila care detine un important patrimoniu cultural de interes turistic, - valoarea culturala a teritoriilor din zona Baltii Brailei, parstrata prin istorii ale locului si valori etnografice din localitatile rurale. PNBMB este un teritoriu cu regim de protectie reglementat prin planul de management si regulamentul aferent, reactualizat si aflat n prezent n procedura de aprobare. Vizitarea este controlata si se poate desfasura numai n conditiile stipulate n Regulamentul PNBMB. Categoriile de turism ce se pot desfasura PNBMB sunt : - ecoturismul (inclusiv turism sportiv), - agroturismul, - turismul stiintific, - turismul educational. Conform Planului de management potentialul ecoturistic a fost evaluat la aproximativ 8.500 de turisti anual pentru un sejur mediu de 5 zile si un volum 42.500 zile turistice. Accesul turistilor este reglementat n functie de zonificarea dupa regimul de protectie. Astfel, pentru zonele de protecte integrala, capacitatea de suport turistic a fost evaluata de Consiliul Stiintific la 15 turisti pe zi, n zona de conservare speciala Fundu Mare si de 25 de turisti pe zi n zona de conservare speciala Egreta. In interiorul PNBMB sunt permise formele de turism: - turismul nautic, - turismul ecvestru, - cicloturismul, - turismul pedestru. Relatiile cu comunitatile locale Comunitatile din zona Baltii au trait de-a lungul timpului n strnsa legatura cu natura, dezvoltndu-e ca sate pescaresti sau sate cu o economie bazata pe agricultura, cresterea
animalelor si pescuit. Armonia dintre consumul resurselor si capitalul natural specifica economiilor traditionale a pastrat echilibrul ecologic al zenei. In deceniul 6 al secolului XX, s-au realizat marile lucrari hidrotehnice de aparare la inundatii si amenajare pentru agriculturaa a Insulei Mari. Prin aceste transformari si n contextul dezvoltarii accentuate a agriculturii, a colectivizarii si urbanizarii aceste comunitati au suferit trasformari majore. S-a modificat modul traditional de viata al locuitorilor si structura populatiei prin migratia tinerilor spre localitatile urbane. In Insula Mare satele pescaresti s-au stabilizat. Balta Mica a ramas n regim natural de inundare si aserzarile au disparut. Dupa inundatiile din 1970 au fost stramutate din incintele ndiguite si ultimele doua sate (Nicolesti si Nedeicu), astfel ca n prezent pe teritoriul PNBMB nu exista nici o localitate. In prezent, prin declinul agriculturii si al tuturor activitatilor economice de mici dimensiuni situatia economica a localitatilor este precara. Varsta medie ridicata si lipsa mijloacelor financiare de a dezvolta o afacere sau doar de a obtine benefici din activitatile agricole au condus la creseterea numarului de locuitori cu venituri foarte mici. Aceasta populatie saraca ce locuieste n asezarile din proximitatea BMB si gaseste sprijin n pescuit, ajungnd astfel sa intre n conflict cu nevoile de protejare a capitalului natural al parcului. Aceste comunitati au trecut de la o atitudine de armonizare cu capitalul natural la o atitudine de agresare a acestuia, prin braconaj piscicol, taieri de arbori n delict, pasunat abuziv n regim semisalbatic. Pentru o dezvoltare durabila a ntregii zone s-a recunoscut prin Planul de management importanta unei dezvoltari teritoriale n care sa se coopereze cu comunitatile locale si sa se contribuie la evolutia lor pentru ridicarea nivelul de dezvoltare socio-economica. Pentru dezvoltarea durabila a zonei de cooperare, AD ncurajeaza si asista comunitatile locale n ntocmirea de proiecte pe fonduri structurale si de coeziune n domeniile ecoturismului, agriculturii ecologice, acvaculturii, manufacturii unor categorii de produse traditionale. Obiectivele PNBMB n raport cu comunitatile locale nvecinate sunt: dezvoltarea ecopomica durabila` a localitatilor din zona de cooperare a PNBMB (8 comune limitrofe parcului, la care se adauga municipiul Braila); conservarea traditiilor n zona de cooperare a PNBMB . Finantarea activitatilor PNBMB se asigura din fonduri provenite din : a) contributia financiara a Regiei Nationale a Padurilor ROMSILVA ; b) accesarea si derularea de proiecte finantate de institutii nationale si internationale ; c) activitati proprii ale Administratiei PNBMB ; d) subventii, donatii, sponsorizari ; e) alte surse.
2.6. PROBLEME SI PRIORITATI

Din analiza teritoriului ocupat de UAT cu influenta antropica asupra PNBMB dupa criterii specifice amenajarii teritoriului s-au constatat urmatoarele probleme: - accesibilitatea n zona este major influentata de accesibilitatea municipiului Braila, care n prezent este deficitara pe directia vest-est;
dezvoltarea turismului n zona si implicit cresterea atractivitatii PNBMB este influentata de atractivitatea municipiului Braila care domina prin importanta socio-economica si nivelul de dotare cu servicii teritoriale; patrimoniul cultural al comunitatilor nu este n prezent valorificat n dezvoltarea turismului; slaba dezvoltare economica si problemele demografice ale comunelor din zona sunt probleme majore n protejarea integritatii si buna functionare a PNBMB; infrastructura turistica este deficitara, dotari pentru turism existnd doar n municipiul Braila si comuna Chiscani; ntre comunele din nord, apropiate de municipiul resedinta de judet si cele situate n sud exista diferente de dezvoltare economica si de accesibilitate ceea ce conduce la fracturarea teritoriului si inegalitate de sanse n dezvoltare; cadrul construit- fondul de locuinte si amenajarile spatiilor publice sunt la un nivel necorespunzator n comunitatile rurale, contribuind la scaderea atractivitatii acestora; n zona nu exista un mod de construire care sa valorifice traditiile locale; nu exista strategii de dzvoltare a turismului la nivel zonal teritorial care sa utilizeze ntreg potentialul zonei si sa racordeze comunitatile rurale la circuite turistice nationale si internationale; interesul pentru dezvoltarea resedintelor de vacanta si a investitiilor n turism creaza presiuni asupra terenurilor din PNBMB si zonele adiacente; n localitatile riverane se nregistreaza 9 pensiuni turistice, din care doua n judetele din sud, 5 propuneri de pensiuni si 36 locuri de campare neamenajate, din care 11 n Parc; realizarea constructiilor n zona este restrictionata de pericolul de inundatii; lipsa regulamentelor de construire poate conduce la deteriorari iremediabile ale cadrului natural si ale peisajului; Lacu Sarat este o statiune de interes local cu dotari minime pentru turism si care poate potenta intersul pentru un turism variat n zona, completnd oferta turistica cu turismul balnear ; n zona malurilor Dunarii reprezinta atractivitate pentru turismul de weekend; practicarea aestei forme de turism n conditii improvizate reduce calitatea peisajului dinspre Dunare deoarece amenajarile pentru agrement lipsesc; imaginea malurilor dinspre Dunare spre teritoriul comunitatilor rurale ofera un peisaj care prezinta unele disfunctionalitati de imagine, prin prezenta unor obiective de infrastructura si a unor constructii n stare de degradare precum si utilizarea malurilor pentru diverse activitati necorespunzatoare; accesul turistilor n PNBMB este dificil din lipsa amenajarilor pentru acostare, a amenajarilor specifice acceselor; n interiorul PNBMB exista constructii aflate n stare avansata de deteriorare din cauza inundarii; digul ce nconjoara PNBMB si apara terenurile de revarsarea Dunarii prezinta multe puncte vulnerabile, ndeosebi nspre Insula Mare a Brailei.
Pentru o dezvoltare durabila ateritoriului ocupat de localitatile din proximitatea PNBMB este necesara structurarea unui set de obiective care sa remedieze disfunctionalitatile si sa dinamizeze
dezvoltarea socio-economica n conditiile protejarii si valorificarii superioare a patrimoniului natural oferit de PNBMB. Setul de obiective este necesar sa se integreze n strategia de dezvoltare teritoriala a judetului. Prioritatile de dezvoltare constituie liniile directoare ale dezvoltarii teritoriului din perspectiva utilizarii terenurilor astfel ncat sa se asigure armonizarea nevoilor comunitatilor locale de dezvoltare a unui cadru si nivel de viata corespunzator pentru locuitori cu nevoile de protejare a patrimoniului natural constitui de PNBMB. Din acesta perspectiva prioritatile de dezvoltare sunt urmatoarele: a). Crearea unor sisteme teritoriale de cooperare a localitatilor pentru potentarea sanselor de dezvoltare si rezovarea n comun de proiecte de dezvoltare economica, de extindere si modernirae a infrastructurii. Grupe de cooperari ntre localitati sunt: - comunitatile din Insula Mare - localitatile situate pe DJ 212 si municipiul Braila - localitatile din sudul judetului comunele Bertestii de Jos si Stancuta. Intre aceste zone de cooperare si restul teritoriului judetean este necesara facilitarea legaturilor ndeosebi n zona de sud, spre Insuratei si realizarea unei bune racordari la retaua majora de trasport pentru cresterea accesibilitatii. Pentru localitatile din Insula Mare este necesara reducerea nivelului de izolare prin realizarea de noi legaturi rutiere si reabilitarea celor existente, precum si dezvoltarea n viitor a unor legaturi fluente prin realizarea traversarilor rutiere ale Dunarii. Dezvoltarea economica n sisteme teritoriale de tip clustere pe teritoriul judetului va contribui la creserea numarului locurilor de munca n localitati si reducerea migratiei, a navetismului spre alte judete. b). Cresterea accesibilitatii municipiului Braila prin realizarea podului peste Dunare spre MacinTulcea. Structurarea dezvoltarii teritoriului din proximitatea PNBMB este necesar sa fie bine ancorata n strategia de dezvoltare a municipiului astfel ncat sa nu existe interferente stajenitoare si o dominare excesiva a acestuia asupra localitatilor vecine. Accesul major n PNBMB este necesar sa fie organizat prin Municipiul Braila astfel ncat sa poata beneficia de dotarile existente portuare, culturale, turistice, finaciar-bancare care pot asigura turistilor confortul necesar. c). Controlul asupra acceselor n PNBMB este necesar sa fie exprimat att prin Regulamentul propus prin Planul management ct si prin regulamente de construire care sa restrictioneze dezvoltarea imobiliara n localitatile din proximitate. Este necesara de asemenea stabilirea unei zone speciala de protectie perimetrala PNBMB pentru controlul dezoltarii constructiilor de orice fel. Regulamentele de construire vor avea n vederea realizarea unui regim de construire care sa nu modifice semnificativ peisajul natural, sa nu agreseze mediul natural si sa creeze un cadrului construit inspirat din specificulconstructiilor din zonele umede.t la realizarea constructiilor se va avea n vedere faptul ca ntreaga zona ocupata de PNBMB este teren inundabil. d). Dotarea edilitara a localitatilor se va moderniza si se va extinde pentru asigurarea necesarului de apa potabila al comunitatilor, evacuarea apelor pluviale si a apelor uzate, epurarea corespunzatoare a acestora conform legislatiei n vigoare. Pentru extinderea, modernizarea, executarea lucrarilor de ntretinere la infrastructura tehnica ce interactioneaza cu teritoriul PNBMB se vor respecte zonele de protectie conform legilor si normativelor n vigoare.
e). Se vor stabili zonele de acostare pe ambele maluri, percum si zonele destinate mbaierii astfel ncat sa nu fie agresat peisajul si mediul natural. Amenajarile de mal pentru acostare vor fi executate din materiale naturale si se vor prefera solutiile cu caracter provizoriu. f).Dotarile turistice din localitatile rurale de tip pensiune turistica sau sat de vacanta se vor dezvolta ntr-un sistem de cooperare bazat pe complementaritate astfel ncat sa se evite concurenta si sa se utilizeze mai eficient specificul localitatilor rurale. In acest sistem municipiul Braila va detine un rol major de asigurare a dotarilor de nivel superior si a celor care necesita investitii mari. g).Teritoriul pentru care se propune regulament de construire se refera la teritoriul PNBMB. Pentru o dezvoltare coerenta si armonioasa a este necesara crearea n cadrul PUG-urilor comunelor si municipiului Braila a unor zone de adiacente parcului care sa controleze dezvolarea constructiilor. Latimea acestor zone perimetrale PNBMB se va stabili n fuctie de vizibilitatea si conditiile de teren.
2.7. TENDINTE DE DEZVOLTARE

Principalele linii de forta ale teritoriului studiat sunt. - teritoriul ocupat de UAT cu terenuri n PNBMB sunt situate ntre axele majore de trafic rutier E584 si E 60 si cursul navigabil al Dunarii - liniile de forta generate de axele rutiere pe directiile Rmnicu Sarat- Tulcea, BrailaFocsani, Braila Bucuresti ocupa n prezent o pozitie mai putin sustinuta - municipiul Braila domina ntreaga zona prin deuvoltarea socio-economica si rolul administrativ - comunele situate n proximitatea Brailei sunt antrenate n dezvolare de vecinatatea cu aceasta - comunele din sud sunt mai relationate cu teritoriul judetului, iar dezvoltarea lor socioeconomica este deficitara - ntre localitatile zonei legaturile de colaborare nu sunt sufieicent de sustinute iar acest lucru nu este n avantajul dezvoltarii eficiente a a lor - ntre comunele din zona nu exista suficienta coeziune cu privire la strategiile de dezvoltare - PNBMB este accesibil din cele doua extremitati- nord si sud- iar zonele adiacente acestor porti de intrare par a fi sunt oarecum n concurenta.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE 3.1. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE INTEGRATE PROBLEMATICII CORIDORULUI EUROPEAN VII DUNAREA 3.1.1. COORDONATELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE TERITORIALA DE NIVEL SUPERIOR
a) NIVELUL EUROPEAN Strategia Lisabona / Goteborg, adoptata n anul 2004, avand ca scop convergenta strategiilor tarilor din Uniunea Europeana n vederea cresterii coeziunii la scara UE prin actiuni interconectate si mutatii structurale n cinci domenii importante: societatea cunoasterii Cercetare & Dezvoltare & Inovare; piata interna deschiderea pietei serviciilor; climatul afacerilor reducerea barierelor administrative, cresterea calitatii legislatiei; piata muncii nvatare continua, parteneriate pentru crestere si dezvoltare, etc.; mediul n sensul completarilor aduse principiilor dezvoltarii durabile ca valoare etica globala prin Agenda 21 (capitalul natural), prin Conventia de la Florenta privind Peisajele si prin Consiliile din 2000-2001 de la Lisabona si Goteborg (legarea problemelor mediului de cele economice si sociale, a celor stiintifice de cele practice, a celor privind durabilitatea dezvoltarii de subsidiaritate si buna guvernanta) Principiile directoare pentru o politica de dezvoltare spatiala a Uniunii Europene si tarilor candidate, adoptate la Conferinta informala a ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene - SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPATIULUI COMUNITAR (ESDP) POTSDAM, 10/11 MAI 1999: dezvoltarea unui sistem urban echilibrat si policentric si o noua relatie oras-mediu rural; asigurarea unei paritati a accesului la infrastructuri si informatii; dezvoltarea durabila, gestionarea inteligenta si protejarea naturii si a patrimoniului cultural; Principiile de dezvoltare spatiala europeana, adoptate la Conferinta Europeana a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului CEMAT, Hanovra 2000, sub titlul de PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILA A CONTINENTULUI EUROPEAN: promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economica echilibrata si prin ameliorarea competitivitatii; sustinerea dezvoltarii generate de functiunile urbane si de mbunatatirea relatiilor rural-urban; asigurarea unor conditii de accesibilitate mai echilibrate; dezvoltarea accesului la informatie si cunoastere; reducerea prejudiciilor provocate mediului; valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural; valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea sigurantei;
promovarea turismului calitativ si durabil; limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale. siguranta si securitate.
b) NIVELUL TRASNATIONAL /TRANSFRONTALIER Programul de Cooperare Transnationala pentru Sud-Estul Europei: Prioritatea 1: Sprijinirea inovarii si antreprenoriatului buget 51.824.891 Dezvoltarea retelelor tehnologice si de inovare n domenii specifice; Dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ; mbunatatirea conditiilor cadru si deschiderea drumului catre inovare Prioritatea 2 : Protectia si mbunatatirea mediului nconjurator - buget 63.223.327 mbunatatirea managementului integrat al apelor si prevenirea riscurilor de inundatii; mbunatatirea prevenirii riscurilor naturale Promovarea cooperarii n domeniul managementului resurselor naturale si al ariilor protejate Promovarea energiei regenerabile si eficientizarea resurselor Prioritatea 3: mbunatatirea accesibilitatii buget 64.895.099 mbunatatirea coordonarii n promovarea, planificarea si interventia n domeniul retelelor primare de transport; Dezvoltarea strategiilor de diminuare a diviziunii digitale; mbunatatirea conditiilor cadru pentru platformele multimodale. Prioritatea 4: Dezvoltarea sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential buget 48.633.328 Abordarea problemelor ce afecteaza zonele metropolitane si sistemele regionale de asezari Promovarea unui tipar echilibrat al zonelor cu potential n ceea ce priveste accesibilitatea si atractivitatea acestora Promovarea utilizarii patrimoniului cultural pentru dezvoltare Prioritatea 5: Asistenta tehnica pentru implementarea programului si cresterea capacitatii Programul este finantat din 3 Instrumente Financiare Comunitare: FEDR - (Fondul European de Dezvoltare Regionala fond post aderare care face parte din categoria fondurilor structurale, alaturi de Fondul Social European si Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) buget total pentru cele 8 state membre/ 7 ani de programare 206,691,645 IPA Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare (nlocuieste o serie de programe si instrumente financiare comunitare destinate tarilor candidate sau tarilor potential candidate la aderare, si anume programele PHARE, PHARE CBC, ISPA, SAPARD, CARDS si instrumentul financiar pentru Turcia, tari beneficiare fiind tari candidate si tari potential candidate) Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Serbia, Muntenegru. ENPI - Instrument de Parteneriat a Vecinatatii Europene Moldova si Ucraina
Strategia UE pentru Regiunea Dunarii Strategia UE pentru Regiunea Dunarii, un model de dezvoltare regionala la nivel european, a fost initiata de Romania si Austria n 2008 si va fi lansata pana la sfarsitul anului 2010. Strategia Dunarii va fi o strategie interna a Uniunii Europene la care sunt invitate sa participe si statele terte riverane si va respecta cele trei principii aplicate si n cazul Strategiei UE pentru regiunea Marii Baltice. Cele trei domenii (piloni) propuse de Comisia Europeana si pe care se va axa Strategia Dunarii sunt: conectivitatea (transport, energie, telecomunicatii), protectia mediului si gestiunea apei, dezvoltarea socio-economica (cultura, educatie, turism, dezvoltare rurala). Necesitatea Strategiei: - mbunatatirea dialogului ntre actorii europeni din regiunea Dunarii - sustinerea potentialului economic al zonei Dunarii si pentru dezvoltarea durabila a localitatilor riverane - asigurarea coerentei programelor si proiectelor n curs de derulare cu cele care vor fi sustinute prin viitorul exercitiu bugetar post 2013. Provocarile regionale de care se va tine cont n viitoarea strategie sunt constituite din: - dezvoltarea diferita a statelor riverane - necesitatea mbunatatirii conditiilor de trafic pe Dunare - protejarea mediului, a biodiversitatii si prevenirea riscurilor - schimbarile climatice - diversitatea culturala. Oportunitatile de dezvoltare oferite de o viitoare strategie a Dunarii: Transport: - coridorul de transport transeuropean VII-TEN-T-Dunarea reprezinta o axa prioritara de transport n interiorul UE - refacerea infrastructurii portuare si a senalului navigabil Utilizarea noilor tehnologii si a sistemelor verzi: - inovare si cercetare n beneficiul dezvoltarii durabile - sisteme verzi si tehnologii noi pentru societatea informationala de maine Investitii n protectia mediului - ape mai curate - protejare biodiversitatii - dezvoltare rurala si protectia mpotriva riscului producerii de fenomene extreme.
Statele participante sau interesate n elaborarea strategiei:
- 8 state membre UE riverane sau situate n bazinul Dunarii: Germania, Austria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Romania - 6 state nemembre, riverane sau situate n bazinul Dunarii: Serbia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, republica Moldova si Ucraina - 4 state interesate: Belgia, Olanda, Polonia, Turcia. Obiectivele viitoarei stategii: - transformarea regiunii Dunarii ntr-o regiune prospeera - dezvoltarea durabila- eco-dezvoltarea - promovarea turismului- atractivitatea. Pentru protectia si utilizarea apelor fluviului a fost adoptata Conventia privind cooperarea utilizarea durabila a fluviului Dunarea care ofera cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protectiei apei si resurselor ecologice, precum si pentru utilizarea lor durabila n Bazinul Dunarii. Colocviul Fluvial European de Sud Colocviul fluvial european de sud avand ca organizatori Franta, Spania, Portugalia, Italia si Romanaia se inscrie n procesul activ de punere n practica a Conventiei europene a peisajului. Specialistii din aceste tari au impartasit din experienta lor cu privire la dezvoltarea teritoriului pe importante cai fluviale. Obiectivele sale sunt: - sutinerea eforturilor de orbganizare si promovare a practicilor legate de caile de apa interioare ca vector de structurae, de dezvoltare, de punere n valoare a teritoriului, n contextul logicii de dezvoltare durabila si n concordanta cu acestea - organizarea schimburilor si cooperarii europene ntre diferite vai fluviale cu scopul de a le pune deplin n valorile economice si sociale, n favoarea locuitorilor si de a asigura n acelasi timp protectia.
Desfasurarea colocviilor a avut urmatoarea traiectorie n timp: 2000- Villeneuve sur Lot, Franta- organizator Consiliul General Lot et Garonne 2001- Amposta-Mora- organizator Institutul pentru Dezvoltare a Comunelor vaii Embre, Guvernul Cataloniei 2002- Ferrara, Italia- organizator Provinciile Ferrara, Rovigo, si Venetia 2004- Piacenta si Cremona, Italia- organizator Provinciile Piacenta si Cremona 2005- Vila Real, Portugalia- invitat special Romania- organizator Institutul Portuar si pentru Transporturi Maritime-Divizia Nord si Duoro 2007- Sevillia, Spania- organizator Guvernul Andaluziei 2008- Roma, Italia- organizator Regiunea Lazio 2010- Braila, Romania. Obiectivele propuse de colocviul de la Braila reprezinta efortul Romaniei si al Judetului Braila de a racorada la tendintele si sansele europene de sprijinire a dezvoltarii teritoriului, prin valorificarea potentialului sau specific: - promovarea unui tip de turism si a unui mod de utilizare a teritoriilor fluvialecare sa asigure prezervarea unui mediu special si special de sensibil - punerea n evidenta a multiplelor mize legate de Dunare, pentru turism dar si pentru calitatea vietii locuitorilor - organizarea unei reflexii comune, a unor confruntari de idei si experiente, pomovarea unor solutii mpatasite de catre diferiti actori si utilizatori, referitor la vocatiile multiple ale acestui tip de teritorii, indiferent de diferentele n modul de administrare, d edeosebirile geografice, sociologice, culturale - caracterizarea turismului de apa dulce, ca turism cu caracteristici specifice. PROGRAME SI PROIECTE EUROPENE n cadrul Programului de dezvoltare regionala, sustinut de Consiliul Europei, n scopul aplicarii Strategiei paneuropene de conservare a diversitatii biologice si peisagere, Romania, Republica Moldova si Ucraina au semnat n anul 2000 Acordul privind realizarea rezervatiei transfrontiera "Delta Dunarii si zona inferioara a raului Prut ". Tot n anul 2000 Romania a initiat mpreuna cu Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina crearea "Coridorului verde al Dunarii". Aceste cooperari n spatiul RBDD au generat o multitudine de initiative si actiuni comune materializate n proiecte si programe. Pentru crearea mecanismelor de consultare la toate nivelele, cu cei implicati, cum ar fi colectivitatile locale, utilizatorii din bazinul hidrografic, beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor, prin Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996 s-a prevazut crearea Comitetelor de bazin, organizate teritorial la nivelul Directiilor de Ape ale Administratiei Nationale Apele Romane (Arges-Vedea, Jiu, Olt, Mures, Somes-Tisa, Crisuri, Prut, Buzau-Ialomita, Dobrogea-Litoral, Banat, Siret). Proiectul DONAUREGIONEN este un Proiect finantat de UE n cadrul Programului INTERREG II B CADSES elaborat sub egida Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale din Republica Slovaca si ministerelor similare ale tarilor partenere Germania, Ungaria, Serbia, Bulgaria si Romania. Zona Dunarii din Romania analizata n acest proiect cuprinde judetele: Caras-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Ialomita, Constanta, Braila, Galati, Tulcea si Municipiul Bucuresti.
Prin acest proiect judetul Braila va beneficia n ntregime de fondurile alocate mplementarii strategiei adoptate. Proiectul raspunde nevoii de evalualuare a potentialului de dezvoltare si planificare coordonata a dezvoltarii spatiale din Zona Dunarii. Structura proiectului este urmatoarea: - Evaluarea si tipologia- Identificarea problemelor- analiza situatiei existente; - Strategia Planificarii spatiale; - Implementarea strategiei. Cuprinsul proiectului conform metodologiei propuse: - Evaluarea potentialului de dezvoltare a Zonei Dunarene- analiza problemelor, intereselor si conflictelor; - Tipologia si selectarea centrelor de dezvoltare din regiunea dunareana; - Conceptul de dezvoltare spatiala a teritoriului din Bazinul Dunarii - Stabilirea instrumenetelor de implementare a planurilor si proiectelor din regiunea dunareana. Pana n prezent n cadrul acestui proiect s-a realizat baza de planificare teritoriala constand n analiza situatie existente, evaluarea potentialului si stabilirea conceptului de dezvoltare spatiala si s-au obtinut urmatoarele: - Actualizarea sistemului de informatii, - Crearea sistemului informational continand documente accesibile pe Web, - Evaluarea potentialului de dezvoltare din Zona Dunarii, - Tipologia regiunilor si indentificarea problemelor, - Conceptul de dezvoltare spatiala a teritoriului si propuneri de regiuni de dezvoltare trans-dunarene.
Evaluarea nivelului economic al regiunii s-a bazat pe indicatorul PIB al regiunii la nivel NUTS2 si NUTS3 n perioada 1996-2005, tinand cont de structura activitatilor, salariul mediu brut lunar si speranta de viata la nastere. Evaluarea potentialului economic a constat n evaluarea : resurselor primare(potentialul natural) si resurselor secundare (potentialul fortei de munca, structura ntreprinderilor, potentialul de dezvoltAre al regiunii).
Conform analizelor potentialului demografic Municipiul Braila ocupa un loc important n ierarhia localitatilor din cursul inferior al Dunarii, iar situarea sa n proximitatea municipiului Galati creaza posibilitatea dezvoltarii unui pol urban situat pe locul 2 dupa capitala Bucuresti. Potentialul de dezvoltare a fost evaluat prin 27 de indicatori la nivel de NUTS3.
Tipologia regiunilor dunarene, bazata pe rezultatele evaluarii, a grupat regiunile n 4 grupe: regiuni dezvoltate, regiuni stabilizate, regiuni n stagnare si regiuni slab dezvoltate. Judetul Braila este evaluat ca regiune n stagnare, alaturi de judetele Calarasi, Caras-Severin, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Mehedinti si Tulcea. Conform analizelor efectuate cu privire la relatiile ce se stabilesc n cadrul acestui teritoriu se poate observa ca zona Brailei este evaluata ca avnd relatii spre amonte, cu municipiul Calarasi si indirect cu Bucuresti si Constanta, n zona numita Dunarea-Est. Relatiile sunt analizate ndeosebi din perspectiva relatiilor transfrontaliere. Scest fapt conduce la concluzia ca orientarea proiectelor n Brala se poate concentra pe cresterea rolului sau n zona de est dunareana s promovarea relatiilor cu Republica Moldova si Ucraina (Subregiunea Romania-MoldovaUcraina).
Proiectul DATOUWAY este un proiect n cadrul PROGRAMULUI DE COOPERARE TRANSNATIONALA SUD-ESTUL EUROPEI 2007-2013 in cadrul Axei 4: Dezvoltarea sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential; 4.2. Promovarea unei distributii echilibrate al zonelor cu potential de dezvoltare n ceea ce priveste accesibilitatea si atractivitatea acestora. Scopul proiectului este sa contribuie la dezvoltarea durabila a regiunii Dunarii prin sprijinirea dezvoltarii turismului de-a lungul vaii Dunarii, cu prioritate n zonele rurale. Participantii la acest proiect sunt: Bulgaria, Ungaria, Italia, Slovacia, Romania(tari membre UE) si Croatia, Serbia (tari nemembre UE). Durata proiectului este pe perioada 2009-2012 si are o valoare totala de 2771444 EUR, din care 85% nerambursabil, iar 15% de la bugetul de stat. Obiectivele specifice sunt urmatoarele: - ameliorarea situatiei actuale a mediului si mbunatatirea generala a calitatii vietii n acesta zona, prin cooperare internationala; - promovarea unei dezvoltari teritoriale echilibrate si durabile a regiunii vizate, n special prin integrarea zonelor marginale si cu accesibilitate redusa; - armonizarea si realizarea unui echilibru ntre localitatile urbane si rurale, inclusiv prin identificarea si valorificarea potentialului de dezvoltare - mbunatatirea situatiei economiceprin activitati de turism, n special n zonele rurale; - schimb de experienta si formularea unor politici comune de planificare a dezvoltarii turismului; - consolidarea retelei de localitati si functiile ndeplinite de acestea prin activitati turistice si ameliorarea infrastructurii. Prin acest proiect se doreste obtinerea urmatoarelor rezultate:
elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului dunarean n tarile partenere - dezvoltarea unui set de strategii si proiecte pilot n cinci arii de interes distincte, cu potential turistic important (4 proiecte cu 2-3 parteneri si unul pentru ntreul teritoriu) - crearea unei asociatii/retele de localitati, experti si actori interesati de turismul n zona Dunarii; - o contributie directa la mbunatatirea politicilor nationale si locale; - desfasurarea unei serii de activitati de diseminare: conferinte, ateliere de lucru, pagina web, articole de presa. Proiectul DANUBEPARKS- Reteaua ariilor protejate dunarene- este un proiect transnational din cadrul PROGRAMULUI DE COOPERARE TRANSNATIONALA SUD-ESTUL EUROPEI 2007-2013 bazat pe parteneriat, avnd ca scop extinderea cooperarii, coordonarii, consultarii ntre administratiile nationale ale ariilor protejate din tarile aflate n zona Dunarii n vederea protejarii si dezvoltarii durabile a ariilor protejate dunarene. Largirea Uniunii Europene (UE) a creat un nou cadru general de-a lungul Dunarii. Dezvoltarea economica a intensificat presiunea pe zonele inundabile si sectiunile fluviale ramase naturale, n vreme ce NATURA 2000 si Directiva Cadru Apa nca asteapta deplina implementare. n baza cooperarii existente, reprezentanti ai Ariilor Protejate au lansat un apel pentru nfiintarea unei Retele de Arii Protejate ale Dunarii, ca platforma pentru o continua cooperare transnationala (Declaratia de la Tulcea, Aprilie 2007). Proiectul a obtinut finantare n cadrul Programului de Cooperare Transnationala Europa de SudEst (SEE), bugetul total al Proiectului fiind de 2.720.950 euro. Bugetul total pentru ARBDD este de 662.500 euro, din care contributia ERDF pentru ARBDD este de 563.125 euro, contributia proprie a ARBDD fiind de 13.250 euro. Pentru lansarea oficiala a DANUBEPARKS toti partenerii de proiect au semnat, n data de 9 iunie 2009, Declaratia de la Viena pentru stabilirea telurilor noii retele si pentru recunoasterea obiectivelor de colaborare durabila. Finantarea acordata de UE se ridica la suma de 2,7 milioane Euro pentru o perioada totala de implementare de 3 ani (pana n Februarie 2012). Partenerul Lider: Donau-Auen National Park, Austria Partenerii de Proiect: BROZ Regional Association for Nature Conservation and Sustainable Development, Slovakia State Nature Conservancy, Slovakia Duna-Drava National Park, Hungary Duna-Ipoly National Park, Hungary Kalimok Brushlen Protected Area, Bulgaria Persina Nature Park Directorate, Bulgaria Regional Inspectorate of Environment and Waters -Ruse, Bulgaria Danube Delta Biosphere Reserve Authority, Romania Partenerii de Retea: Nature Park Kopacki Rit, Croatia Institute for Nature Conservation representing Nature Reserve Gornje Podunavlje, Serbia
City of Ingolstadt and Auenzentrum Neuburg representing Danube Floodplain Restoration Area Neuburg Ingolstadt, Germany
Partenerii Observatori: ICPDR International Commission for the Protection of the Danube River Ministry of Environment and Water, State Secretary for Nature and Environment Protection, Hungary Provincial Secretariat for Environmental Protection and Sustainable Development, Serbia State Forestry Agency, Bulgaria Ministry of Environment and Spatial Planning, Serbia via donau -Austrian Waterway Company Ministry of Environment and Water, Bulgaria Ministry of Environment, Romania Ministry of Agriculture, Forestry, Environment and Water Management, Austria Ministry of Culture, Croatia Danubeparks este cel mai recent proiect destinat protejarii parcurilor naturale ale Dunarii, cel mai lung si mai poluat fluviu european. Pe baza unui acord de cooperare incheiat luna trecuta la Viena, cu sustinerea Uniunii Europene, 12 parcuri naturale din cele opt state riverane sunt incluse in programul de protejare a biotopurilor terestre, acvatice si aeriene. Obiectivele Retelei au fost formulate si acceptate de parteneri prin semnarea Declaratiei de la Viena din 9 iunie 2009. Telurile, Viziunea si Activitatile DANUBEPARKS: Reteaua DANUBEPARKS a fost nfiintata pentru a promova actiuni de conservare la nivel transnational si pentru a creste capacitatea Ariilor Protejate individuale prin: dezvoltarea si implementarea strategiilor transnationale comune de conservare practici coerente de management si identitate comuna a Ariilor Protejate ale Dunarii. Efectele interne preconizate includ un transfer de cunostinte si experienta servind ca baza pentru elaborarea planurilor comune de management si conservare si pentru implementarea de proiecte pilot semnificative la nivelul ntregii Dunari. Telurile globale sunt mbunatatirea situatiei ecologice a zonelor umede ale Dunarii si a habitatului pentru speciile reprezentative, precum si ntarirea dezvoltarii regionale prin promovarea turismului n natura si schimburi culturale. Referitor la efectele externe, initiativele comune n domeniul relatiilor publice si conferintele de importanta internationala vor ajuta la ntarirea vocii Ariilor Protejate ale Dunarii la nivel international. - influentarea punerii n aplicarea si dezvoltarea viitoare a politicilor publice. Obiectivele proiectului formulate prin Declaratia de la Tulcea 2007 au la baza Conventia Ramsar si conventia si cooperarea pentru Protejarea si utilizarea durabila a Fluviului Dunarea semnata la Sofia n 1994: - sporirea conservarii naturii din Ariile protejate ale Dunarii - mbunatatirea managementului Ariilor protejate dunarene - schimbul de expertiza n managementul Ariilor protejate dunarene
mbunatatirea cunostiintelor legate de starea, impactul economic, social si asupra mediului si managementul Ariilor protejate dunarene - actiuni de prevenire, control si reducerea poluarii n zonele inundabile din zonele umede din Bazinul Dunarii - promovarea constientizarii importantei internationale a Bazinului Dunarii - promovarea dezvoltarii durabile Apelul pentru nfiintarea Retelei de Arii protejate dunarene lansat prin Declaratia de la Tulcea 2007 are n vedere asigurarea unei baze transnationale de strategii comune, planuri de catiune pe urmatoarele module: schimb cultural ntre regiunileariilor protejate; morfologia si revitalizarea fluviului; managementul ariilor protejate conservarea speciilor monitoring si Natura 2000 turism n natura Dunarii. Conceptul pe termen lung al DANUBEPARKS include viitoare Arii Protejate de-a lungul Dunarii si a afluentilor sai majori. Parcul Natural Balta Mica a Brailei nu este inclus n aceast proiect, dar importanta sa ntre ariile naturale de pe cursul Dunarii nu este de contestat si este necesar ca aceasta zona umeda sa se alature retelei deja formate prin acest proiect. Cele 11 arii protejate aflate n amonte de PNBMB sunt prezentate n Anexa 1.
Proiectul WANDA - WAste management for inland Navigation on the DAnube - are ca obiectiv major protejarea ecosistemelor si resurselor de apa, precum si stabilirea formelor de coordonare a sistemului de management al deseurilor generate de nave de-a lungul Dunarii. Proiectul este finantat din PROGRAMULUI DE COOPERARE TRANSNATIONALA SUDESTUL EUROPEI 2007-2013, fond asociat FEDER si a fost aprobat n iunie 2009 si include 7
tari- Austria, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia, Croatia, Romania. Bugetul total al proiectului este de 1667240 EUR. Rezultatele asteptate ale proiectului sunt: - pregateste viitoarele srvicii de colectare a deseurilor provenirte de la nave pe termen lung - reducerea riscurilor de mediu legate de deversarile de deseuri provenite de la nave - distribuirea de proceduri clare pentru eliminarea coordonata a deseurilor provenite de la nave catre capitanii, armatorii si operatorii de flota - furnizarea catre autoritatile responsabile si partile interesate a rezultatelor concrete aplicate politicilor lor si facilitarea initiativelor de urmat la nivel national. Un beneficiu important al proiectului se va realiza prin coordonarea transnationala a tuturor partenerilor de proiect si realizarea unui schimb permanent de informatii cu Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii Germania (ICPDR), Comisia Dunarii, Comisia Centrala de Navigatie pe Rin (CCNR), Comisia Sava si cu alte parti implicate relevante pentru elaborarea conceptelor de management al deseurilor, actiunile pilot si modelul financiar. Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati este partener din partea Romaniei n acest proiect. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), cu sediul la Viena coordoneaza toate activitatile desfasurate n cadrul Conventiei si este principalul organism de decizie al Conventiei. Romania a devenit stat membru al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea n 1995, odata cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea. ICPDR serveste drept platforma pentru coordonare la nivel bazinal n vederea dezvoltarii si initierii Planului de management bazinal al fluviului Dunarea. Totodata, ICPDR este puternic implicata n implementarea Directivei Cadru pentru Apa 2000/60/EC a Uniunii Europene la nivelul Bazinului Hidrografic al Dunarii, principalul obiectiv al Conventiei. n luna noiembrie 2000, Partile la Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea si-au manifestat vointa de a implementa Directiva Cadru pentru Apa si de a coopera n cadrul ICPDR pentru realizarea, pana n 2009, a unui singur Plan de management bazinal al fluviului Dunarea, la nivelul ntregului bazin dunarean: Euroregiunea "Dunarea de Jos". nfiintata n 1998 si propune printre altele si promovarea unor actiuni privind protectia mediului, conservarea diversitatii biologice si dezvoltarea durabila Euroregiunea "Dunarea de Jos" cuprinde judetele Galati, Braila si Tulcea (Romania), judetul Cahul (Republica Moldova) si Regiunea Odessa (Ucraina). Coridorul verde al Dunarii n 1999 a luat fiinta "Coridorul Verde" al Dunarii, la initiativa Romaniei, prin ncheierea unui protocol de colaborare ntre Ministerele Mediului din Bulgaria, Moldova, Romania si Ucraina, prin care se va crea un sistem de zone protejate de-a lungul Dunarii de Jos, inclusiv Delta Dunarii. Statele si-au depasit obiectivele propuse de a proteja 775.000 de hectare din arii protejate si 160000ha puse sub protectie, prin realizarea protectiei pe 1,4 milioane de hectare. Au fost create instrumente de protectie a apei, de control al inundatiilor si oportunitati de relaxare pentru cele 29 de milioane de oameni care traiesc langa Dunarea de Jos.
Cooperarea pentru Zona Naturala Protejata transfrontiera a Deltei Dunarii si Prutului inferior n iunie 2000, Ministerele Mediului din Republica Moldova, Romania si Ucraina au semnat Acordul de stabilire a "Zonei de protectia naturii din Delta Dunarii(Rezervatia Biosferei Delta Dunarii- Romania, Rezervatia Biosferei Dunarii - Ucraina) si Prutul Inferior(Rezervatia Stiintifica Prutul Inferior - Republica Moldova)". c) NIVELUL NATIONAL PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMANIEI - perioada financiara 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat ntr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei n conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND reprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de PNDul Romaniei pentru perioada 2007-2013 prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL (PATN) are caracter director si fundamenteaza programele strategice sectoriale pe termen mediu si lung determina dimensiunile, sensul si prioritatile dezvoltarii n cadrul teritoriului Romaniei, n acord cu ansamblul cerintelor europene. PATN se elaboreaza pe sectiuni specializate, care se aproba de Parmanetul Romaniei. PATN Sectiunea I Retele de transport aprobata prin Legea Nr.363 din 21 septembrie 2006 cuprinde directiile de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru perioadele medii si de perspectiva ncepand de la data aprobarii sale. Aceasta Lege nlocuieste Legea Nr. 71 din 1996 privind aprobarea PATN sectiunea I cai de comunicatie. PATN Sectiunea II APA aprobata prin Legea Nr.171 din 4 noiembrie 1997 cu modificarile ulterioare- traseaza principalele directii de dezvoltare cu privire la sistemele teritoriale hidroedilitare, alimentarea cu apa a localitatilor, sistemul de amenajari pentru irigatii, desecare drenaj, reabilitare pe termen scurt, mediu si lung. PATN Sectiunea III Zone protejate aprobata prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 prin care se defineste cadrul legal de delimitare si administrare a zonelor protejate naturale si construite. Anexa 1 la aceasta lege cuprinde categoriile de zone naturale de interes national si monumentele naturii. Prin acesta lege teritoriul ocupat de Balta Mica a Brailei este declarat Parc Natural, regim de protectie din categoria de protejare Rezervatii ale biosferei si parcuri nationale sau naturale. PATN Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati aprobata prin Legea Nr.351 din 6 iulie 2001 care cuprinde prevederile de dezvoltarea ale retelei de localitati din Romania.
PATN Sectiunea V Zone de risc natural, aprobata prin Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001. Prin acesta sectiune se definesc zonele de risc natural si se realizeaza o macrozonare a teritoriului cu privire la cutremurele de pamant, inundatii si alunecari de teren. PATN Sectiunea VIII Zone turistice, aprobata prin Legea Nr. 190 din 26 mai 2009. prin acesta sectiune se delimiteaza arealele de interes turistic din teritoriul national pe baza unei analize complexe a resurselor naturale, a ptrimoniului cultural, calitatii mediului precum si a infrastructurii turistice si generale de care acestea beneficiaza pana n prezent. CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALA- ROMANIA 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritoriala durabila si integrata pe termen mediu si lung a Romaniei. Conceptul asigura un cadru de fundamentare a dezvoltarii teritoriale a Romaniei n conexiune cu evolutiile spatiului european si international si se bazeaza pe practicile curente n domeniul planificarii teritoriale. Scopul sau este de a evidentia din perspectiva teritoriala integrata, modalitatile de valorificare a potentialului national, n vederea recuperarii decalajelor de dezvoltare fata de tarile europene, de a stimula dezvoltarea echilibrata n teritoriul national si de a consolida rolul Romaniei ca stat membru al UE. CSDTR urmareste maximizarea impactului investitiilor straine si nationale, orientandu-le catre zonele relevante, prin intermediu proiectelor strategice nationale si a politicilor publice elaborate n conformitate cu acestea. Prin Ordonanta Nr. 27 din august 2008 se modifica Art. 14 cu privire la fundamentarea strategiilor de dezvoltare teritoriala prin Conceptul strategic de dezvoltare teritoriala. Astfel documentul pe care se fundamenteaza strategiile, politicile si programele de dezvoltare n profil teritorial este Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei.
CSDTR 2030- Structura dezvoltarii retelei de localitati- poli de dezvoltare si retele teritoriale
d) CONTEXTUL REGIONAL Dezvoltarea regionala este un concept destinat impulsionarii dezvoltarii activitatilor economice, prin stimularea investitiilor n sectorul privat, divesificarea activitatilor economice, reducerea somajului n scopul mbunatatirii nivelului de trai a locuitorilor. Obiectivele generale ale politicii de dezvoltare regionala sunt: - diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate; - ndeplinirea criteriilor de integrare n structurile UE si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune) - corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este n conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale ncheiate de Romania. STATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD EST Judetul Braila este situat ntr-o Regiune de dezvoltare cu un potential natural bogat si foarte variat. Din acest motiv afirmarea sa n plan regional este marcata de concurenta cu zone consacrate ca avand mare atractivitate turistica, cum sunt Litoralul si zona montana. Cadrul strategic de dezvoltare al regiunii asa cum a fost el prevazut pentru perioada de mica si medie perspectiva este favorabil valorificarii atuurile propri specifice ale teritoriului judetean. Stimularea dezvoltarii socio-economice a localitatilor din judetul Braila constituie deopotriva conditia de baza pentru valorificarea durabila a patrimoniului natural, oferit de Balta Mica a Brailei, n dezvoltarea turismului si a activitatilor de servicii conexe. Obiectivul general al Stategiei de dezvoltare a Regiunii Sud Est este: cresterea PIB regional pe baza cresterii ratei de crestere economica superioara a mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si atractivitatii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si mbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. Obiectivele specifice ale strategiei de dezvoltare regionala sunt: cresterea atractivitatii regiunii prin continuarea extinderii si modernizarii infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului rutier si feroviar, crearea unui sistem multimodal de transporturi; crearea unui sistem inovativ de accesibilitate care sa asigure legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale falorificand pozitia geostrategica crearea conditiilor pentru localizarea de noi investitii prin dezvoltarea sistemului de utilitati si servicii de calitate destinate intreprinderilor crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila prin promovarea culturii antreprenoriale crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natura si promovarea politicilor de mediu
dezvoltarea sectorului serviciilor sociale de sanatate si de educatie, dezvoltarea dotarilor specifice si cresterea accesibilitatii populatiei la aceste servicii n special n mediul rural si zonele izolate modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor economice prin valorificarea resurselor natjurale si a patrimoniului cultural cresterea atractivitatii zonelor urbane prin mbunatatirea standardelor de viata, valorificarea patrimoniului, promovand coeziunea si incluziunea sociala prin dezvoltarea serviciilor urbane.
CONTEXTUL JUDETEAN Contextul judetean este constituit pe termen scurt si mediu de nscrierea n Strategia de dezvoltare durabila a judetului Braila pentru perioada 2010-2015, iar pe termen scurt, mediu si lung de prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean. Obiectivele si masurile propuse prin PATJ sunt preluate n strategia de dezvoltare teritoriala la nivel de PATIC al acestei documentatii. 3.1.2. STRATEGIA UE PENTRU REGIUNEA DUNARII Balta Mica a Brailei este o zona inundabila n regim liber care se ntinde pe un segment de 62 km din cursul inferior al Dunarii, ntre km 237 (Podul Giurgeni- Vadu Oii) si km 175 (Municipiul Braila), n amonte fiind de zona Deltei Dunarii. Aceasta situare creaza oportunitatea , dar si necesitatea alcatuirii unor strategii de dezvoltare la nivel teritorial pentru localitatile zonei, integrate n strategiile europene cu referire la aceasta zona a Dunarii. Documentele UE cu privire la dezvoltarea teritoriului au marcat n diverse perioade necesitatea abordarii regionale a dezvoltarii teritoriilor, cu marcarea specificitatilor teritoriale si conceperea dezvoltarii cat mai apropiate de potentialul specific. In acest sens, un pas important s-a realizat odata cu demararea Strategiei Dunarii, eveniment generat de initiativa Austriei si a Romaniei n anul 2008. Dunarea este al doilea fluviu al Europei, dupa Volga; cu o lungime 2 778 km, ea strabate regiuni cu o cultura foarte diferita pe care le desparte si le uneste n aceea si masura. Ca o continuare a politicilor UE de estompare a limitelor teritoriale si cresterea comunicarii ntre tari si regiuni, Strategia pentru Regiunea Dunarii uneste ca o coloana vertebrala o constructie macroregionala al carei scop este cresterea bunastarii generale n conditiile pastrarii si valorificarii acestui fluviu. Rolul economic al acestei cai de transport a fost recunoscut de-a lungul istoriei si concretizat prin initiative strategice. In anul 1856 a fost nfiintata Comisia Europeana a Dunarii, n scopul promovarii liberei navigatii pe Dunare si a intereselor economice n regiunea riverana. Strategia pentru Regiunea Dunarii a nregistrat urmatoarele evenimente: 2009- decembrie- Romania si Austria promoveaza, la nivelul statelor membre ale UE si a statelor terte din bazinul Dunarii ideea unui nou proiect de cooperare regionala, sub forma unei Strategii a UE pentru regiunea Dunarii, dupa modelul Strategiei la Marea Baltica. - 2009- iunie-, ca raspuns al acestei initiative a Austriei si Romaniei, Consiliul European a cerut Comisiei sa conceapa o strategie transnationala a Dunarii. - 21 ianuarie 2010 Parlamentul European adopta o Rezolutie privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii.
-1-2 ianuarie 2010- Comisia Europeana, in parteneriat cu orasul bavarez Ulm, lanseaza Conferinta de deschidere a procesului de consultare publica privind Strategia UE pentru regiunea Dunarii, la care au participat peste 300 de reprezentanti ai societatii civile, ai mediului bancar si de afaceri, ai autoritatilor publice locale, regionale si nationale din toate statele riverane. Cu ocazia acestui eveniment, Comisia Europeana a deschis dialogul pe tema Strategiei cu actorii interesati din statele riverane, prin lansarea unui document de consultare publica pe pagina oficiala a DG Regio, deschis publicului pana la 31 martie 2010. - 9 si 11 iunie 2010, a avut loc, la Constanta, Conferinta internationala privind Strategia UE pentru Regiunea Dunarii. Conferinte, seminarii si mese rotunde, forumuri de dezbatere si tot atatea prilejuri de ntalnire au nsotit misiunea de a pune pe hartie un Plan de Actiune complex, care sa nu uite nici un aspect important si care sa multumeasca pe toata lumea. - 25-26 februarie 2010- Budapest Summit-ul Dunarii, doua evenimente la nivel nalt dedicate cooperarii Dunarene, ntre care Conferinta privind Strategia UE pentru Regiunea Dunarii. Aceasta Conferinta a fost dedicata dezvoltarii economico-sociale (pilonul 3 al viitoarei Strategii) si a fost cea de-a doua din seria de Conferinte dedicate viitoarei Strategii, deschisa cu cea de la Ulm (1-2 februarie 2010). 10-11 mai 2010- Ruse, a cea de-a patra Conferinta referitoare la Strategia UE pentru regiunea Dunarii (SD), avand ca tema buna guvernare si implicarea autoritatilor locale n procesul decizional referitor la actiunile si proiectele ce vor fi implementate sub egida SD - 9-11 iunie 2010 - Constanta (Mamaia) Conferinta de nchidere a procesului de consultare publica privind Strategia UE a Dunarii, eveniment organizat de Comisia Europeana, n parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe si cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania. - 7 septembrie 2010- Conferinta privind modalitatile de finantare a proiectelor incluse n Planul de Actiune al Strategiei UE n regiunea Dunarii, Belgrad (Serbia) - 18-19 octombrie - Bucharest Business Forum - Proiecte prioritare n cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunarii (Bucuresti) - 8 noiembrie - Summit-ul Dunarii, Bucuresti (Romania) - 8 decembrie - finalizarea Strategiei UE n regiunea Dunarii Strategia Dunarii reprezinta cel de-al doilea format de cooperare macro-regionala din cadrul Uniunii Europene, dupa Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice, care a fost aprobata n cadrul Consiliului European din luna octombrie 2009. Scopul Strategiei Dunarii este de a asigura dezvoltarea economica, sociala si culturala a statelor si regiunilor situate in bazinul hidrografic al acestui fluviu, cu respectarea normelor de protectie a mediului. State contributoare: sunt cele cele 8 state membre UE riverane sau din bazinul Dunrii si 6 state ne-membre UE (4 riverane si 2 din bazinul Dunrii). Strategia Dunarii va fi elaborata de Comisia Europeana, n parteneriat cu statele riverane si va fi implementata, cel mai probabil, ncepand cu 2011. Practic, Strategia Dunarii se va traduce printrun Comunicat al Comisiei Europene documentul de angajament politic si printr-un Plan de Actiuni, care va reprezenta partea tehnica, concreta, cu propuneri de obiective, actiuni prioritare si de proiecte si care va fi actualizata periodic.
Aceasta strategie poate fi considerata complementara Strategiei UE la Marea Neagra. Exista o interconexiune evidenta intre multe dintre proiectele prioritare care vor fi desfasurate sub egida celor doua strategii comunitare. Strategia Dunarii va fi elaborata dupa modelul de succes al Strategiei UE pentru regiunea Marii Baltice. Cele patru domenii (piloni) propuse de Comisia Europeana si pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil si retele de energie), protectia mediului a resurselor de apa si managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economica (cultura, educatie, cercetare, turism, dezvoltare rurala, piata interna) mbunatatirea sistemului de guvernare (capacitate institutionala si securitate interna). Necesitatea Strategiei: - mbunatatirea dialogului ntre actorii europeni din regiunea Dunarii - sustinerea potentialului economic al zonei Dunarii si pentru dezvoltarea durabila a localitatilor riverane - asigurarea coerentei programelor si proiectelor n curs de derulare cu cele care vor fi sustinute prin viitorul exercitiu bugetar post 2013. Provacarile regionale de care se vatine cont n viitoarea strategie sunt constituite din: - dezvolatrea diferita a statelor riverane - necesitatea mbunatatirii conditiilor de trafic pe Dunare - protejarea mediului, a biodiversitatii si prevenirea riscurilor - schimbarile climatice - diversitatea culturala. Obiectivele generale ale strategiei sunt: Asigurarea si sustinerea dezvoltrii economice, sociale si culturale a statelor si regiunilor situate n bazinul hidrografic al Dunrii, cu respectarea normelor de protectie a mediului. Diminuarea decalajelor dintre regiunile mai srace si cele mai bogate, conform obiectivelor politicii de coeziune a UE. Eficientizarea utilizrii fondurilor europene si atragerea de noi fonduri pentru regiunea Dunrii. Modul de punere n practic Strategia va fi implementat de fiecare stat membru riveran si se adreseaz n special autorittilor publice locale si regionale. La nivel comunitar, coordonarea implementrii Strategiei se va realiza de ctre Comisia European prin intermediul Directiei Generale pentru Politici Regionale (DG Regio). Romania va contribui la elaborarea Strategiei UE, alaturi de toate celelalte state riverane pe baza unei pozitii nationale definita n cadrul grupului de lucru interministerial special creat in acest sens. Autoritatile guvernamentale si locale, institutele de cercetare, reprezentantii societatii civile, mediului academic si de afaceri, vor participa la dezbaterea publica pe aceasta tema. Ministerul Afacerilor Externe asigura coordonarea la nivel national in domeniu. n gestionarea acestui plan, un rol important l vor juca coordonatorii nationali si coordonatorii celor 11 domenii prioritare. n fiecare an se va organiza un Forum n care se vor dezbate problemele legate de implementarea proiectelor concrete din Planul de Actiune al Strategiei Dunrii.
Finantarea se va asigura din mai multe fonduri: Fonduri structural si de coeziune Fondul de solidaritate al UE Programul FP7 pentru cercetare si dezvoltare tehnologica Instrumentul LIFE+ pentru proiecte de mediu si conservarea naturii Fondul European de Garantare Agricola Fondul European Agricol pentru dezvoltare Rurala. Pot fi utilizate fonduri puse la dispozitie de institutii financiare internationale BEI, BERD prin ncheierea de parteneriate public-privat. Strategia UE pentru regiunea Dunarii va reprezenta un cadru de cooperare coerent, ce va contribui, pe de o parte, la atingerea tintelor de dezvoltare ale UE, si pe de alta parte la promovarea valorilor si principiilor comunitare la statele terte din regiune. Noua Strategie va pune n valoare noi tehnologii astfel ncat Dunarea sa devina o magistrala fluviala moderna care va dispune de sisteme inteligente bazate pe cele mai noi cunostinte stiintifice si care vor fi capabile sa protejeze eficient mediul ambiant si ecosistemele existente Contributia Romaniei Romania este alaturi de Austria initiatoarea strategiei si a contribuit la elaborarea Strategiei UE, alturi de toate celelalte state riverane, pe baza unei pozitii nationale definit n cadrul grupului de lucru interministerial special creat n acest sens. Strategia Dunrii este o prioritate a Guvernului Romaniei n condiiile n care potentialul de dezvoltare durabil a regiunii este considerabil. Acest plan doreste s impun transformarea Dunrii ntr-o coloan vertebral a spatiului european, ca parte a axei Rin Main Dunre. Ministerul Afacerilor Externe asigur coordonarea la nivel national a concretizrii proiectului. Obiectivele urmarite de Romania prin participarea la elaborarea Strategiei UE pentru regiunea Dunarii sunt: O regiune dunareana dinamica, competitiva si prospera; Crearea unor sisteme integrate de transport si monitorizare a protectiei mediului bazate pe noi tehnologii; Ape mai curate, protejarea bio-diversitatii, combaterea poluarii transfrontaliere si reducerea riscului de inundatii; mbunatatirea capacitatii administrative, stimularea schimburilor culturale si a contactelor people to people. Regiunea dunareana romaneasca poate fi dezvoltata pe patru mari directii: Crearea conditiilor de dezvoltare socio-economica; Dezvoltarea spatiala axata de facilitati si accesibilitatea regiunilor; Dezvoltarea sistemului policentric de retele de localitati; Asigurarea si monitorizarea protectiei mediului. Beneficiile pentru Romania sunt: Modernizare: Strategia UE este un proiect care va permite n primul rand judetelor din zona dunareana sa se dezvolte economic, social si cultural. Implicit, aceasta dezvoltare va rezona si spre alte zone ale tarii, din UE si din regiune, prin schimburi economice, proiecte comune, etc.
Cresterea nivelului de trai: strategia Dunarii va contribui la crearea de locuri de munca si la dezvoltarea de proiecte de afaceri; Protectia mediului: va exista posibilitatea elaborarii de proiecte care vor contribui la protectia mediului si vor reduce riscurile producerii unor calamitati naturale (ex: proiecte pentru prevenirea inundatiilor sau pentru evitarea desertificarii). Consolidarea cooperarii regionale intre statele riverane: Romania contribuie astfel la dezvoltarea proiectului european. Este o dovada a valorii noastre adaugate n cadrul UE.
3.1.2. OBIECTIVE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE TERITORIALA PENTRU ZONA PNBMB Obiectivele generale de dezvoltare a zonei PNBMB- zona de cooperare- decurg din strategiile de nivel teritorial superior, cu deosebire din obiectivele Romaniei n raport cu Strategia UE pentru Regiunea Dunarii adaptate la potentialul de dezvoltare al zonei si nevoile sale. Strategia Dunarii ofera n principal oportunitatile de dezvoltare si posibilitatea de a fi sustinute investitii care sa aduca o crestere economica, prin valorificarea potentialului turistic, cresterea coeziunii sociale si crearea de noi locuri de munca. Proiectele care vor fi elaborate si implementate prin intermediul Strategiei vor contribui la asigurarea dezvoltarii durabile, adica vor fi realizate cu scopul mentinerii echilibrului ntre cresterea economica si protectia mediului, inclusiv a bio-diversitatii. In acest sens se poate formula ca obiectiv strategic principal: Integrarea dezvoltarii teritoriului din zona PNBMB n Strategia Regiunii Dunarii prin optimizarea utilizarii resurselor proprii, evidentierea valorilor specifice si a unicitatii capitalului natural, n vederea cresterii coeziunii teritoriale si dezvoltarea durabila a localitatilor. Dezvoltarea teritoriala este sustinuta prin urmatoarele obiective: Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor n teritoriu, bazata pe potentialul specific endogen; Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei n vigoare; Asigurarea si monitorizarea protectiei mediului integrate sistemului europen; Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii; Dezvoltarea sistemului policentric de localitati n judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala ntre comunitatile locale. Teritoriul de referinta este constituit din UAT-urile care detin terenuri n PNBMB, cele care sunt aflate n relatie de influenta imediata, respectiv situate adicent acestora. Conform Planului de management al PNBMB aceste UAT se pot grupa sub denumirea de zona de cooperare a PNBMB. Relativ la relatia cu zona PNBMB se contureaza mai multe nivele de cooperare teitoriala:
ZONA I - nivelul cel mai apropiat de cooperare, absolut necesar n succesul unei dezvoltari armonioase si eficiente a zonei: comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita- comunele care detin terenuri n PNBMB; ZONA II- nivelul al doilea- care cuprinde comunele din Zona I si UAT-urile adiacente: Municipiul Braila, comuna Frecatei, Tufesti. Ca initiator al proiectului de dezvoltare a zonei PNBMB si principal detinator al teritoriilor din aceasta zona protejata, Judetul Braila va dezvolta actiuni de cooperare cu localitatile din Judetul Constanta, respectiv orasul Harsova si comuna Ciobanu.
Repere temporale Stabilirea reperelor temporale ale schemei de strategie de dezvoltare a teritoriilor din zona PNBMB este legata de reperele temporale ale strategiilor de nivel superior- PATJ, Stategia Judetului Braila, strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est si documentele strategice la nivel national. De asemenea, este necesara racordarea la termenele fixate prin strategia de dezvoltare a zonei periurbane, aflata n curs de elaborare.
Termen scurt- 2011-2013- justificat prin: ncheierea procesului de absorbtie a fondurilor UE aferent primei perioade de programare; Incheierea mandatelor la nivel local; Evaluarea potentialului de continuare prin proiecte majore a directiilor strategice la nivel superior care decurg din deciziile mandatului si planurile/ strategiile elaborate n aceasta perioada; Termen mediu- 2013-2020, avand n vedere: ncheierea perioadei de implementare a primei transe de proiecte cu finantare din prima perioada de programare a fondurilor europene; Reperele strategiei la nivelul Uniunii Europene, Europa 2020; Evaluarea si formularea proiectelor majore la nivel judetean sau al Zonei Periurbane; Posibilitatea continuarii proiectelor nitiate n prima perioada de programare. Termen lung- 2020-2035, avand n vedere: Integrarea cu obiectivele formulate pe termen lung la nivel teritorial national, regional, international; viziunea pe termen lung permite adaptarea pe parcurs a continutului obiectivelor si a pachetelor de proiecte-cheie, asigurand coereta dezvoltarii si angrenarea eficienta si durabila a resurselor.
3.2. ELEMENTE RESTRICTIVE SI DE POTENTIAL ALE ZONEI

3.2.1. ASPECTE DE POTENTIAL CARE FAVORIZEAZA DEZVOLTAREA Analiza potentialului de dezvoltare are doua component: una referitoare la teritoriile comunelor din zona I si II de influenta si analiza teritoriilor din interiorul ariei protejate.
Pentru localitatile rurale din zona de studiu potentialul de dezvoltare este structurat pe elemntele de situare n context suprateritorial si potentialul endogen detinut de acestea: Contextul suprateritorial al zonei ofera un potential de dezvoltare economico-sociala complexa si speciala: - Situarea geografica n cadrul Romaniei este n zona de limita sudestica favorizand legaturi cu tarile din estul Europei situate nafara spatiului comunitar, situandu-se pe Coridorul VII Dunarea; Coridorul VII, singurul cu traseul complet, datorita suportului natural; relativ n apropierea ntretaierii axelor majore de transport ce leaga tarile din nordul Europei cu cele din Peninsula Balcanica- Mediterana( coridorul IX) si cele din vestul si estul UE (coridorul IV). - Situarea pe cursul inferior al Dunarii navigabil - fluvial si maritim- ofera accesibilitate sporita si posibilitatea beneficierii de programele transnationale ce grupeaza tarile riverane Dunarii si cele din Bazinul Marii Negre; - Situarea ntr-o regiune de dezvoltare cu potential turistic deosebit si, n consecinta cu mare intres pentru dezvoltarea turismului- creaza posibilitatea realizarii de proiecte inscrise ntr-o retea turistica puternica si de mare impact; - Realizarea proiectelor de infrastructura de transport prevazute n strategiile de nivel national si local- drumuri expres, pod peste Dunare, aeroport, extindere port- vor asigura conectivitatea la coridoarele de transport european si vor genera fluxuri n teritoriu favorabile dezvoltarii zonei Municipiului Braila, antrennd dezvoltarea teritoriului nvecinat; - Dezvoltarea sistemului urban Braila- Galati prevazut n PATN, va crea un pol de dezvoltare n reteaua de localitati din Romania a carui importanta poate sa se situeze pe pozitia a doua, dupa capitala, crescand atractivitatea zonei pentru investitori si populatie si antrenand o dezvoltare accentuata. In contextul judetean localitatile din zona de studiu detin accesul la cea mai importanta resursa naturala pentru dezvoltarea turismului - Balta Mica a Brailei; potentialul natural cu atractivitate turistica este complex, localitatile avand situari mai mult sau mai putin favorabile n raport cu acestea: - comuna Chiscani include si statiunea turistica de importanta locala Lacu Sarat, valoroasa pentru namolurile sapropelice cu efecte terapeutice; - localitatile din Insula Mare a Brailei beneficiaza n plus de atractivitatea turistica oferita de Lacul Blasova si Lacul Zaton; - localitatile din comuna Bertestii de Jos sunt situate n proximitatea resurselor da ape geotermale din comuna Victoria; - cursul Dunarii constituie de asemenea o importanta resursa turistica prin atractivitatea conferita de sporturile nautice, pescuit si posibile croaziere. Caracteristicile geografice sunt favorabile producerii energiei din surse neconventionale: energie eoliana, energie solara, energie geotermala. Comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Tufesti cuprind localitati de talie relativ mare, care fiind situate pe DJ 212- propusa axa de dezvoltare locala- si pot concepe
dezvoltarea ntr-un sistem local; acest sistem, prin comuna Chiscani va asigura relatia cu sistemul urban Braila- Galati, iar odata cu realizarea infrastructurii majore de transport, prevazute prin PATN, se va conecta la Coridorul IV european prin comuna Bertestii de Jos; n prezent conectarea la sistemul national major de transport se face prin comuna Viziru drumul Marii- fata de care o pozitie favorabila este detinuta de comuna Stancuta. Intreaga zona beneficiaza de renumele unor traditii economice de remarcabile cum sunt agricultura si servicii comerciale de talie internationala.
Resursele funciare agricole ale comunelor din zona de studiu sunt foarte mari, desi activitatile agricole au nregistrat n ultimele decenii un declin accentuat; existenta unor terenuri agricole curate, n zone lipsite de pericolul polurarii creaza posibilitatea practicarii agriculturii ecologice. Industria prelucratoare a produselor agricole si piscicole, ar putea constitui o componenta importanta a dezvoltarii economice specifice acestei zone si s-ar inscrie n masuri de revigorare a activitatilor economice traditionale zonei Brailei. n comunele Chiscani, Tichilesti, Stancuta exista relativ mare numar de firme din domeniul productiei cerealiere, comertului si transporturilor . Potentialul cultural, concentrat n municipiul Braila, cuprinde numeroase si variate valori de patrimoniu national, crescnd atractivitatea turistica a zonei si oferind sansa dezvoltarii unor trasee turistice complexe si inedite, prin asocierea cu cadrul natural oferit de BMB; Elementele de patrimoniu cultural sunt constituite din atat patrimoniul construit deosebit de amplu si variat (Braila), cat si din elemente memoriale ale istoriei locurilor si oamenilor elemente comemorative ale luptelor din primul si al doilea raboi mondial, istoria dramatica a deportarilor si detinutilor politici din perioada comunista sau istorii pitoresti ale personajelor locale ( Terente, Codin, Chira Chiralina). Satele riverane BMB- vechile sate ale baltaretilor- mai pastreaza nca elemente culturale specifice satelor pescaresti, atat n sistemul de construire al gospodariilor cat si n mestesuguri (mai mult n muzee decat in situ); n interiorul PNBMB este nca n picioare gospodaria Nedeicu cu alcatuire si sistem constructiv specific. Capacitatea infrastructurii turistice n Braila ramas constanta pe ansamblu-hoteluri, moteluri, vile turistice, tabere scolare- indicatorii de utilizare prezinta variatii cu tendinte de scadere n moteluri, si cresteri n hoteluri, pensiuni si popasuri turistice (Fisa localitatii 2008); PNBMB beneficiaza de o structura de administrare, are un plan de management n vigoare cu posibilitatea nlocuirii sale cu unul nou aflat n procedura de aprobare; are o strategie de vizitare bine fundamentata stiintific, bazata pe capacitatea de suport a acestui capital natural si care are n vederea cooperarea localitatilor n vederea dezvoltarii durabile a ntregului sistem teritorial. Potentialul de dezvoltare al zonei propiu-zise de Parc Natural este analizat din doua perspective: -conservarea si protejarea naturii prin modalitati specifice n scopul evolutiei favorabile a zonei n sine si n ansamblul sistemului Dunarii inferioare; -valorificarea economica a resurselor naturale oferite de PNBMB, cu deosebire n scop turistic.
PNBMB are o structura administrativa ce asigura un management eficient al acestui teritoriu protejat. Prin Planul de management al PNBMB si structura sa administrativa se asigura conditiile protejarii, conservarii si dezvoltarii favorabile a acestor resurse naturale. Administratia Parcului (Ad), este asigurata de o subunitate a Regiei Nationale a Padurilor ROMSILVA (RNP) si cuprinde: - Consiliul stiintific (Cs)- constituit n baza MMGA 641 din 27 octombrie 2004 si are rolul de a supraveghea si ndruma modul cum se realizeaza obiectivele strategice si tactice precum si activitatile din PN, de a aviza modificarile ulterioare necesare aduse acestuia side a analiza anual activitatea Ad. Consiliul Consultativ de Administrare (CCAd) - este constituit n baza ordinului MMGA nr. 721 din 12 noiembrie 2004 si are rolul de a asigura participarea directa a factorilor interesati la managementul PNBMB. Pentru asigurarea valorificarii durabile acestui capital natural, documentele de management al Parcului trebuie completate cu o strategie de dezvoltare turistica complexa, integrata si flexibila, n care sa fie angrenate administratiile locale, cetatenii din zona, agentii economici , ONG-urile care au intres n zona. Participarea colectiva la elaborarea strategiei de devoltare turistica creaza posibilitatea responsabilizarii, nsusirii si acceptarii masurilor propuse astfel ncat aplicarea acestora sa se poata face cu succes. Potentialul turistic al zonei de Parc natural, analizat din perspectiva atractivitatii turistice este n prezent marcat de dezechilibre, in sensul ca desi resursele naturale sunt de mare valoare, infrastructura turistica este foarte redusa. Principale caracteristici pot fi enumerate urmatoarele: BMB este parte din vechea delta interioara existenta nainte de desecare, ce reuneste ntrun teritoriu de 5 ori mai mic aceeasi diversitate bilogica dinainte; zona inundabila n regim natural ofera imagini spectaculoase, fiind a doua zona cu peisaj de delta dupa delta Dunarii de la varsare; BMB este situat pe cursul interior al Dunarii, facilitand astfel controlul si interventiile la nivel local si national n favoarea dezvoltarii; situarea pe cursul navigabil a Dunarii permite includerea vizitarii PNBMB pe traseul unor croaziere internationale si nationale vecinatatea cu alte zone de patrimoniu natural national potenteaza valoarea turistica a zonei prin posibilitatea crearii unor trasee turistice ntre acestea- relatia cu delta dunarii, Muntii Macinului, statiunea lacu Sarat, lacurile Blasova si Zaton, zona de ape geotermale s.a. BMB are o pondere a padurilor foarte mare, fapt care i confera o alta atractivitate n raport cu Delta Dunarii ( cu care se poate afla n competitie); Accesibilitatea n raport cu Delta Dunarii este mult mai mare, prin prezenta punctelor de trecere cu bacul -Braila, Gropeni, Giurgeni- si apropierea de un centru urban important si magistrale de transport rutier si feroviar; apropierea de municipiul Braila creaza posibilitatea accesului turistilor la o infrastructura turistica si de agrement superioara, precum si legarea traseelor turistice n natura de cele culturale; traseele turistice sunt variate n cadrul PNBMB si pot fi adaptate si dezvoltate n functie de tipurile de turism practicat, astfel: - pentru zona de nord- un turism dinamic, combinat cu agrement, sport, tratamente balneare (Lacu Sarat) si activitati culturale;
pentru zonele din rurale din sud Marasu, Stancuta, Bertestii de Jos- un turism orientat spre natura si valori traditionale rurale; parcul ofera cateva elemente specifice din perspectiva dezvoltarii turistice: - zone de rezervatii stiintifice pentru specialisti- functionale - zone de contemplare a naturii- campare, birdwatcing, plimbare cu barca- marcate cu trasee turistice si cu vizitare organizata - zone de activitati traditionale - pasunat, pescuit- aflate n interdependenta cu localitatile riverane - constructii care pot fi amenajate pentru utilizare n scop turistic: foste cherhanale, Vila Egreta- cu teren amenajat pentru elicoptere, o casa traditionala; - situare pe cursul navigabil al Dunarii.
3.2.2. ASPECTE CRITICE LIMITATIVE PRIVIND PROCESUL DE DEZVOLTARE Probleme de accesibilitate Accesibilitatea n zona este major influentata de accesibilitatea municipiului Braila. Accesibilitatea este diferita la nivelul localitatilor. Localitatile din zona periurbana a Brailei si cele situate pe drumul european E584 beneficiaza de o buna accesibilitate. Cele situate n Insula Mare a Brailei sunt nsa deficitare la acest aspect, fiind accesibile doar pe apa. Dezvoltarea infrastructurii rutiere majore asa cum este ea n prezent prevazuta va creste importanta localitatilor din sudul zonei, respectiv comunele Stancuta si Bertestii de Jos prin dezvoltarea relatiei cu Coridorul IV european. PNBMB ca obiectiv turistic nu beneficiaza de o buna racordare la infrastructura de transport majora fiind accesibil doar pe apa iar infrastructura de transport naval nu este n prezent suficient dezvoltata- lipsesc porturi turistice, zone amenajate de acostare pentru nave mari sau ambarcatiuni mici, nu exista o interconectare a formelor de transport care sa asigure fluenta deplasarii spre aceasta zona ndeosebi n transportul public. Probleme n cadrul sistemelor socio-economice Structura retelei de localitati este puternic dominata de municipiul Braila, atat la nivel judetean cat si la nivel zonal, polarizand interesul si scazand sansele de dezvoltare a localitatilor din teritoriul mai putin apropiat, dar antrennd dezvoltarea n zona periurbana. Argumente sunt oferite de analizele indicatorilor demografici si economici: - comunele situate n proximitatea Brailei au o rata de ocupare superioara (Recensamantul 2002) si o evolutie a numarului de salariati pozitiva sau constanta; - comunele din sudul zonei au o pondere a salariatilor n industrie sub 25 %, aflata n continua scadere n ultimii ani (Stancuta, Bertestii de Jos, Tufesti, Marasu); - comunele din sud si din Insula Mare a Brailei aflate n prezent n declin economic sunt afectate de fenomene demografice negative: mortalitate ridicata, natalitate redusa, mbatranirea populatiei, emigratie. - ntre comunele din nord, apropiate de municipiul resedinta de judet si cele situate n sud exista diferente de dezvoltare economica si de accesibilitate ceea ce conduce la fracturarea teritoriului si inegalitate de sanse n dezvoltare; Comunitatile din zona Baltii au trait de-a lungul timpului n strnsa legatura cu natura, dezvoltndu-e ca sate pescaresti sau sate cu o economie bazata pe agricultura, cresterea animalelor si pescuit. Armonia dintre consumul resurselor si capitalul natural specifica economiilor traditionale a pastrat echilibrul ecologic al zonei.
In deceniul 6 al secolului XX, s-au realizat marile lucrari hidrotehnice de aparare la inundatii si amenajare pentru agriculturaa a Insulei Mari. Prin aceste transformari si n contextul dezvoltarii accentuate a agriculturii, a colectivizarii si urbanizarii aceste comunitati au suferit trasformari majore. S-a modificat modul traditional de viata al locuitorilor si structura populatiei prin migratia tinerilor spre localitatile urbane. In prezent, prin declinul agriculturii si al tuturor activitatilor economice de mici dimensiuni situatia economica a localitatilor este precara. Varsta medie ridicata si lipsa mijloacelor financiare de a dezvolta o afacere sau doar de a obtine benefici din activitatile agricole au condus la creseterea numarului de locuitori cu venituri foarte mici. Aceasta populatie saraca ce locuieste n asezarile din proximitatea BMB si gaseste sprijin n pescuit, ajungnd astfel sa intre n conflict cu nevoile de protejare a capitalului natural al parcului. Aceste comunitati au trecut de la o atitudine de armonizare cu capitalul natural la o atitudine de agresare a acestuia, prin braconaj piscicol, taieri de arbori n delict, pasunat abuziv n regim semisalbatic. Astfel se poate concluziona ca slaba dezvoltare economica si problemele demografice generalizate sunt cauze puternic restrictive n protejarea integritatii, buna functionare a PNBMB si dezvoltarea turismului prin scaderea atractivitatii acestor localitati. Nu exista un sistem teritorial de localitati care sa functioneze concertat pentru utilizarea optima a acestei importante naturale care domina cadrul natural: dezvoltarea localitatilor si a investitiilor este aleatoare, necoordonata si cu rezultate modeste; - nu sunt valorificate resursele specifice la un nivel superior, prin proiecte de anvergur; - populatia nu este constienta de valoarea si fragilitatea capitalului natural al zonei; - administratiile locale coopereaza prea putin n concertarea eforturilor de dezvoltare a zonei n ansamblu. Infrastructura tehnica edilitara este insuficient dezvoltata n satele din zona, conditiile de locuire si dezvoltare a afacerilor fiind astfel restrictionate iar atractivitatea localitatilor redusa. Intreaga zona este supusa pericolului la inundatii prin faptul ca digul ce nconjoara PNBMB si apara terenurile de revarsarea Dunarii prezinta multe puncte vulnerabile, ndeosebi nspre Insula Mare a Brailei. Situarea localitatilor din zona de campie este pastrata la limita de inundare (altimetric vizibila) anterioara construirii digului, marcand astfel teritoriile cu vulnerabilitate la inundatii n cazul depasirii cotei pentru care a fost construit digul. Regimul de proprietate al terenurilor n PNBMB este neunitar, alaturi de proprietatea publica exista terenuri n proprietate particulara (cca 3%) ceea ce creaza dificultati n administrare ndeosebi cu privire la protejarea mediului natural. Un alt aspect care determina scaderea atractivitatii zonei este legat de valoarea estetica a peisajulului natural si construit din zonele adiacente parcului. Zona malurilor Dunarii reprezinta o atractivitate pentru turismul de weekend; practicarea aestei forme de turism n conditii improvizate reduce calitatea peisajului dinspre Dunare deoarece amenajarile pentru agrement lipsesc. De asemenea, prezenta unor elemente de infrastructura tehnica si industriala depasite moral si fizic retele de termoficare, platforme pentru traversare cu bacul, ferme agricole neamenajate, rampe de cereale, debarcader insuficient amenajat - constructii degradate vizibile pe malul Dunarii, zone de depozitare improvizate, alei neamenajate si vegetatie ntamplatoare sunt alte elemente care determina un aspect neatragator al malurilor n zona PNBMB.
Valoarea cadrul construit din localitatile situate adiacent PNBMB este deosebit de importanta deoarece constituie porti de intrare pentru turisti n aceasta zona. Cadrul construit din aceste sate este unul neuniform, cu multe elemente de ntamplatoare si neglijente, cu spatiu public fara valoare estetica si functionala, fara specificitate. La toate acestea se adaoga insertiile de constructii noi agresive si fara legatura cu spatiul traditional. Comunitatile locale nu sunt interesate de pastrarea valorilor traditionale, elementele valoroase etnografice fiind pe cale de disparitie. Navigabilitatea pe Dunare Fenomene de modificare a distributiei debitelor pe cursul inferior al Dunarii sunt consemntate si fac obiectul unui proiect mbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare ntre Calarasi si Braila, n cadrul programului ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO Asistenta tehnica pentru mbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare n Romania, avnd ca beneficiar MTCT Administratia Fluviala Dunarea de Jos. n cadrul acestui proiect s-au efectuat masuratori si s-a consemnat existenta unor modificari ale distributiei debitelor dintre bratul Calia si bratul principal al Dunarii. Calia este un brat lateral cu o lungime de numai cca. 10 km unde n ultmii ani au aparut eroziuni importante pe ambele maluri ale sale. In trecut distributia de debite era mult mai echilibrata astfel inct navigatia era posibila atat pe bratul Calia cat si pe bratul principal al Dunarii. Aceste efecte negative sunt generate n urma cresterii fenomenelor de sedimentare care s-au accentuat n ultimii ani pe cursul Dunarii. Pentru sectorul Calarasi- Braila evolutia morfologica n zona de separare dintre Dunare si bratul Bala (km 346), a avut urmatoarele efecte negative: - evolutia necorespunzatoare n timp a repartitiei debitelor apei, nefavorabila pentru bratul principal al Dunarii via Cernavoda, de doar 25-30% din debitul total al Dunarii n perioadele cu precipitatii reduse; - continua degradare a albiei Dunarii (via Cernavoda Harsova Braila) datorata scaderii energiei curentului apei si a capacitatii de transport a aluviunilor, a determinat totodata formarea unor praguri submerse, a unor mici insule sau brate secundare si a condus la o continua reducere a gabaritelor de navigatie; - degradarea bratului Bala-Borcea, cu o considerabila eroziune a malurilor, datorata unor niveluri ridicate ale debitelor. Proiectul propune lucrari care vor conduce la mbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul de Dunare: Calarasi Cernavoda Agigea - Constanta prin stabilizarea senalului navigabil al Dunarii si a parametrilor sai, precum si prin cresterea adancimii de navigatie n punctele critice. Prin aceste lucrari, pe acest sector al Dunarii de cca 200km, vor fi asigurate conditiile minime pentru navigatie n conformitate cu recomandarile Comisiei Dunarii. Pentru zona PNBMB acest proiect de mbunatatirea navigatiei este util din perspectiva nevoii de a asigura transportul pe Dunare - de consemnat faptul ca Dunarea navigabila este n zona de dezvoltare durabila a PNBMB unde regimul de protectie este mai putin restrictiv. Din perspectiva protectiei ecosistemelor lucrarile asupra albiei Dunarii au fost considerate daunatoare faunei acvatice. Din perspectiva dezvoltarii turismului n aceasta zona se deprind urmatoarele aspecte restrictive:
infrastructura turistica este deficitara, dotari pentru turism existnd doar n municipiul Braila si comuna Chiscani si acestea, la un nivel calitativ insuficient atat pentru cazare cat si pentru servicii turistice sau de agrement; n localitatile riverane se nregistreaza 9 pensiuni turistice ce nu corespund n totalitate exigentelor, din care doua n judetele din sud; nu exista personal suficent calificat pentru servicii turistice de nivel superior; accesul turistilor n PNBMB este dificil din lipsa amenajarilor pentru acostare, a amenajarilor specifice acceselor; nu exista puncte/centre de informare pentru turisti; informarea se face doar prin panouri montate n Braila; nu exista strategii de dezvoltare ale turismului la nivel zonal teritorial care sa utilizeze ntreg potentialul zonei si sa racordeze comunitatile rurale la circuite turistice nationale si internationale sau la cele din zonele nvecinate; Lacu Sarat este o statiune de interes local cu dotari minime pentru turism si care nu este suficient sustinuta prin infrastructura de transport si cea turistica sa joace un rol n dezvoltarea turismului n zona; Lacu Sarat poate potenta intersul pentru un turism variat n zona, completnd oferta turistica cu turismul balnear ; Amenajarile pentru zonele de agrement sunt insuficient dezvoltate, atat n Statiunea Lacu Sarat cat si pe traseul Dunarii- avnd n vedere faptul ca zonele de mal si cele mpadurite sunt atractii pentru turismul de weekend, lipsa amenajarilor specifice conduce la practicarea unui turism care prejudiciaza si degradeaza mediul natural. patrimoniul cultural al comunitatilor nu este n prezent valorificat n dezvoltarea turismului nafara municipiului Braila; interesul pentru dezvoltarea resedintelor de vacanta si a investitiilor n turism creaza presiuni asupra terenurilor din PNBMB si zonele adiacente; exista de asemenea 36 locuri de campare neamenajate, din care 11 n Parc; realizarea constructiilor n zona parcului este restrictionata de fluctuarea cotelor Dunarii si inundarea repetata; n interiorul PNBMB exista constructii aflate n stare avansata de deteriorare din cauza inundarii repetate (cantoane silvice si cele destinate pescarilor/ vanatorilor ); Vila Egretaprezinta degradari importante cauzate de ultima inudatie, are o arhitectura neadecvata locului si destinatia sa este n prezent incerta; valorificarea n scop turistic necesita o expertiza tehnica a constructiei si o reconfigurare functionala, spatiala, ambientala a acesteia care implica costuri relativ mari.
Tendinte actuale de dezvoltare Localitatile situate n zona PNBMB sunt situate nafara arterelor majore de transport rutier si feroviar exceptie com. Chiscani ceea ce le face mai putin atragatoare pentru investitii. Dar situarea pe cursul navigabil al Dunarii este o oportunitate majora care compenseaza deficitul de accesibilitate la reteaua majora de transport rutir si CF. Transportul pe Dunare poate asigura conectarea zonei la sistemul de transport european si poate asigura un mod de transport mai putin poluant si mai economic. Din aceste motive conditia esentiala pentru dinamizarea dezvoltarii socio-economice a zonei este valorificarea sansei de a fi strabatuta de cursul navigabil al Dunarii.
Strategia de dezvoltare pentru zona periurbana si pregatirea dezvoltarii sistemului urban BrailaGalati- Tulcea vor antrena dezvoltarea comunelor Chiscani si Gropeni n cadrul acestui sistem teritorial. Aceasta situatie va genera un mai mare dinamism al dezvoltarii n partea de nord a zonei PNBMB si interes pentru un anumit tip de investitii- mai apropiate de functiunile urbane, mai generatoare de profituri ridicate. Localitatile din partea de sud a zonei PMBMB comunele Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu- au o dezvoltare economica preponderent agricola, forta de munca mbatranita si fara calificari ridicate. Dezvoltarea socio-economica este deficitara si va continua n aceleasi tendinte, n lipsa unor investitii sustinute care sa dinamizeze si sa diversifice activitatile economice. Pe de alta parte atuurile principale cum sunt cadrul natural de mare atractivitate si pastrarea unui mediu rural de tip traditional creeaza sansa dezvoltarii unor activitati ex. unui tip de turism- mai apropiat de natura, destinat celor care doresc sa se retraga din agitatia orasului. Aceste comune din partea de sud nu sunt suficient conectate la teritoriul judetului ceea ce face ca dezvoltarea lor sa fie conditionata de mbunatatirea infrastructurii rutiere locale. Comunele din zona PNBMB constituie sisteme socio-economice fragile din perspectiva nscrierii n exigentele economiei de piata. De asemenea, puterea lor financiara este redusa. Din aceste motive investitiile este necesar sa fie cat mai eficiente, sa fie complementare si sustinute financiar din surse externe. Pentru aceasta cooperarea ntre localitati este conditia obligatorie pentru ca eforturile investitionale sa nu fie risipite ci dimpotriva sa se asigure o potentare a lor si perspectiva continuarii. Partea de sud a PNBMB este situata n judetele vecine, Constanta si Ialomita. Prezenta drumului european E 60 si a podului Giurgeni- Vadu Oii sunt elemente de dinamizare a activitatilor n zona. Legaturile din localitatile situate n Insula Mare a Brailei si localitatile din aceste judete vecine sunt importante si nu trebuie ignorate n stabilirea strategiilor de dezvoltare ale zonei. Ele pot asigura o deschidere si mai mare a zonei, o conectare la teritoriul regional importanta prin reteua rutiera si feroviara.
3.3. ELEMENTE DE IMPACT ASUPRA PNBMB

Elementele de impact asupra PNBMB sunt prezentate detaliat n Planul de management al PNBMB. Din acest document au fost extrase aspectele prezentate n continuare. PNBMB reprezinta un ultim esantion din fostele balti dunarene. Pe o suprafata de numai 205 km2, PNBMB conserva 8% din fosta Delta Interioara (fostele balti ale Brailei si Ialomitei), care ocupau pana n deceniul 6 al secolului trecut 2.413 kmp de zona umeda compacta pe Cursul Inferior al Dunarii, ntre Silistra si Braila. Intreaga zona a Baltii Mici este n prezent rezultatul unei actiuni de antropizare fortata care a avut un impact major asupra teritoriilor din Balta Brailei si din campie. n Balta Brailei s-au produs profunde transformari cantitative si calitative n anii 60. ndiguirile, desecarile si despaduririle, survenite, au diminuat cantitativ de 6 ori zona umeda Balta Brailei, de la 149 mii ha (Antipa, 1910), la 26 mii ha de lunca inundabila n prezent (Moisei, 2003). nlocuirea brutala a exceptionalei biodiversitati detinute de complexele de ecosisteme acvatice si terestre, cu ntinse monoculturi agricole ce ocupa 80% din fosta balta n incintele ndiguite, a reprezentat prima mutatie calitativa de proportie. A doua schimbare majora, care a nsemnat lovitura de gratie data biodiversitatii, s-a produs n urma substituirii padurilor aluviale naturale prin culturi uniclonale plopicole si salicicole. n
acest mod s-a pierdut un inestimabil tezaur genetic si ecologic (Giurgiu, 1995), stabil si de complexa functionalitate, din pacate prea putin cercetat (Giurgiu, 2004, d). Impactul lucrarilor hidrotehnice Lucrarile hidrotehnice de amploare executate pe sectorul romanesc al Dunarii (ndiguirile fostelor balti, barajele de la Portile de Fier 1 si 2 si canalul Dunare-Marea Neagra) au produs: - O transformare a hidrologiei teritoriului Luncii Dunarii n sens geografic ; - O modificare profunda a regimului hidrologic al fluviului cu consecinte nefaste pentru echilibrul dinamic al biotopului acvatic ; - O lovitura decisiva biodiversitatii existente pe cele 149 mii ha de lunca, prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice siterestre cu agrobiocenoze siligni-culturi plopicole sisalicicole ; - nsemnate modificari climatice n sensul aridizarii clima-tului adiacent din Campia Romana si Podisul Dobrogei ; - Importante mutatii sociale, n plan fizic prin stramutari de asezari umane sicalitativ prin schimbarea modului tradi-tional de viata al locuitorilor. Fluctuatiile regimului hidrologic Regimul hidrologic este deosebit de complex, ca urmare a naturii diferite a alimentarii celor 120 de afluenti si a climatelor din care acestia provin. n prezent cotele apelor Dunarii cresc ntr-un timp relativ scurt n raport cu cresterile pe care fluviul le nregistra naintea ndiguirilor si mai apoi a amenajarii sistemului hidroenergetic Portile de Fier 1 si 2 si a canalului Dunare - Marea Neagra, revarsarile concentrandu-se n trei perioade (Popescu et al., 1982) : - perioada februarie-martie, cand se topesc zapezile din bazinile Savei, Dravei si Moravei si ncepe topirea zapezii n restul bazinului Dunarii ; - perioada aprilie-iunie, cand se realizeaza cotele maxime ale fluviului ; - perioada noiembrie-decembrie, cand se nregistreaza de regula o crestere usoara a nivelului apelor, nsa n toamnele cu precipitatii bogate pot avea loc inundatii mari, care n 95% au caracter de calamitate datorita podurilor de gheata generate de temperaturile scazute (Popescu, 1968 ; Moisei, 2003). Schimbarile survenite n regimul hidrologic al Dunarii au o mare importanta pentru vegetatia forestiera. De exemplu, n ultimii 30 de ani, dupa construirea barajelor de la Portile de Fier 1 si 2, cresterea cotei Dunarii, produsa primavara, coincide cu perioada de diseminare a plopului alb, altfel de cum era naintea amenajarilor hidrotehnice cand nsamantarea se facea natural odata cu scaderea apelor. De aceea, astazi, renisurile sunt compuse din salcie si plop negru si foarte rar diseminate cu elemente izolate de plop alb (Popescu, 1994), fapt de care s-a tinut cont n programele de reconstructie ecologica, fundamentate prin Planul de management. n timpul inundatiilor anuale, formele de microrelief sunt supuse unor transformari periodice, realizandu-se o ridicare prin depunere de aluviuni a formelor pozitive, respectiv o adancire prin spalare a celor negative. Dupa Delta, dinamica evolutiei micro-reliefului din PNBMB este cel mai rapid proces de transformare a reliefului din Romania. Datorita intensitatii curentilor apei, pe anumite portiuni malurile Dunarii si schimba anual configuratia n timpul inundatiilor. Astfel, cand curentul principal al fluviului loveste cu forte sporite de viitura unul dintre maluri, se produc eroziuni generatoare de pierderi a suprafetei fondului forestier. Concomitent n alte portiuni (de regula n malul opus), curentul foarte slab provoaca depuneri de aluviuni, pe care atunci cand retragerea apelor coincide cu diseminarea plopilor autohtoni si salciilor, iau nastere valoroase renisuri (Popescu, 1994 ; Moisei, 2003), care
constituie n stare incipienta o categorie de habitat de interes comunitar : Paduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius. Modificarile climatice- aridizarea Observatiile statiilor meteorologice au consemnat existenta unor modificari climatice n zona Campiei Brailei. Efectele cele mai grave ale acestui fenomen sunt aridizarea si ca o consecinta directa modificarea vegetatiei- stepizarea. Argumente n sprijinul acestei constatari sunt: - Disparitia Baltaretului un vant cald si umed de tip zefir, ce batea de la sud ducand la topirea zapezilor primavara, iar vara capata caracter de zefir, luand nastere datorita unei intense evaporatii si evapo-transpiratii din fostele balti si ducea umezeala si aer mai rece si proaspat pana la 50 - 60 km n interiorul Baraganului si al Podisului Dobrogei (Popescu et al., 1982). n zilele noastre, n cadrul echilibrului dinamic al miscarii maselor de aer din perioada februarie august, locul Baltaretului a fost luat de Crivat, acesta din urma devenind vant anual puternic dominant si reprezinta principala veriga din lantul conditiilor de uscaciune ce se mani-festa n prezent n Campia Baraganului Nordic si n estul Dobrogei (Visinescu, 2003). - Masuratorile efectuate de catre cercetatorii de la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Braila, care au constatat ca n mijlocul Insulei Mari a Brailei (deci n centrul fostei Balti a Brailei), temperaturile medii multi-anuale au crescut cu 2C (Visinescu, 1998). - Formele de microrelief pozitive din Lunca Braileana a Dunarii, au fost invadate n ultimul deceniu de o flora agresiva specifica stepei, reprezentata prin speciile Xanthium spinosum (ciulinele de Baragan), X. srumarum (cornutele) si Cirsium arvense (palamida), ce a luat locul ierburilor de pasune apartinand genurilor Carex si Poa, altadata specifice grindurilor si sectoarelor plane (Moisei, 2006 c). Tendinta de aridizare a microclimatului din Lunca Braileana a Dunarii se confirma si din masuratorile efectuate de Ocolul silvic Lacu Sarat, n cadrul temei de evaluare a riscului de aparitie a secetei n padurile din Romania. nlocuirea microclimatului de lunca cu unul stepic n Lunca Braileana a Dunarii, face aproape imposibila refacerea pe cale naturala a fondului forestier. n zilele noastre, cu exceptia renisurilor care se instaleaza n zonele cu depuneri aluvionare din vecinatatea albiei minore si tot mai frecvent la limita lacurilor si baltilor datorita tendintei de colmatare a celor 52 de lacuri din Parcul Natural Balta Mica a Brailei, regenerarea naturala a padurilor prin nmultire generativa nu mai are loc, asa cum se ntampla naintea impactului antropic, sau cum se produce n prezent n zonele specific forestiere (Necula, Moisei, 1997). n conditiile n care biocenoza forestiera este principalul factor de sustinere, protectie si stabilitate a ntregului complex de ecosisteme terestre si acvatice din PNBMB, refacerea acesteia la o forma cat mai apropiata de cea initiala se impune. De regula n PNBMB excesele climatice si cele hidrologice se manifesta combinat . Secetele prelugite dublate de un defict hidric n sol. Regimul hidrolgic al Dunarii, a determinat ca pe parcursul a doi ani consecutivi (2002 si 2003) sa nu se nregistreze inundatii normale (vernale). n PNBMB consecintele negative ale fenomenului au fost multiple : gropile de mprumut, baltile si lacurile nu au mai fost alimentate cu apa, cau-zand dereglari mari ale echilibrului dinamic, atat pentru flora si fauna acvatica cat si pentru vegetatia forestiera si avifauna. Pe de alta parte acest dezechilibru a coincis cu o seceta puternica, caracterizata printrun deficit major ntre precipitatii si evapotranspiratie. Coroborand actiunea celor doi factori puternic deficitari, s-a ajuns n anii 2002 si 2003 la un regim hidric n sol deosebit de scazut, astfel ncat habitatele din PNBMB si-au pierdut caracterul de zona umeda.
Formarea zapoarelor si a podurilor de gheata n timpul inundatiilor de iarna. n iernile cu inundatii si temperaturi scazute se poate forma un pod de gheata care cuprinde, ca un cleste, ntreaga vegetatie din albia majora. Conform principiului vaselor comuni-cante, orice modificare ulterioara a nivelului Dunarii, va fi resimtita prin intermediul privalelor si garlelor, ntr-o oscilatie corespunzatoare a plafonului de gheata n plan vertical, n orice punct din PNBMB, oricat de ndepartat ar fi acesta de albia minora. Cand are loc o scadere a cotelor Dunarii, prabusirea podului de gheata poate produce zdrelirea, strivirea, frangerea, torsionarea sau ruperea exemplarelor de vegetatie lemnoasa juvenila (Moisei, 2006 b). nsa daca nivelul fluviului creste si implicit plafonul de gheata se ridica, pierderile devin irecuperabile, deoarece podul de gheata smulge din solul nmuiat prin submersie exemplarele tinere (Moisei, 2003). n mod similar se produc pagube prin smulgerea puietilor, atunci cand o ncalzire brusca a vremii determina pornirea la vale a unor blocuri compacte de gheata (sloiuri mari) antrenate de ape (Popescu, 1968), s-au formarea n aval a zapoarelor (Antipa, 1910 ; Clonaru, 1967), asa cum sa ntamplat n Cotul Pisicii n februarie 1986. Amenintarile la adresa complexelor de ecosisteme acvatice din PNBMB Administratia PNBMB a identificat 4 categorii de amenintari : Utilizarea abuziva a resurselor oferite de capitalul natural (braconaj piscicol, delicte silvice, pasunat abuziv nregim semisalbatic, recoltarea ilegala a altor elemente din flora si fauna PNBMB). Accesul inechitabil la resursele oferite de capitalul natural ncadrul comunitatilor locale adiacente (nemultumirea localnicilor fata de limitarea accesului la resursele naturale din parc, pe fondul pauperizarii populatiei din zona de cooperare). Starea actuala a unor ecosisteme (existenta ligniculturilor clonale plopicole si salicicole nu reprezinta un habitat corespunzator pentru cele 61 de specii avifauniste de aflate pe Anexa I a Directiei Pasari sau accelerarea procesului de colmatare a lacurilor cu implicatii pe termen lung nreducerea suprafetei active a sitului Ramsar). Poluarea - cu precadere poluarea acvatica (din interiorul Romaniei si cea transfrontaliera), cum ar fi deversarile accidentale cu cianuri din amonte ce pot coincide n mod catastrofal cu nivele mari ale fluviului ntimpul inundatiilor atunci cand ntergul complex de ecosisteme acvatice si terestre poate fi distrus sau poluarea radioactiva, cu efecte similare atunci cand sar nregistra scurgeri la centralele nucleare din amonte ce utilizeaza apele Dunarii pentru racirea reactoarelor).
3.4. ZONE DE COORDONATE DE DEZVOLTARE, ZONE DE COOPERARE INTERCOMUNALA

Teritoriul de studiu este supus mai multor vectori de dezvoltare teritoriala care induc diverse relatii ntre localitati. Pe deoparte sunt localitatile aflate n imediata apropiere a PNBMB si care administrativ cuprind teritorii n aceasta arie protejata; pe de alta parte sunt localitatile aflate n zona periurbana a Brailei care sunt functional si eventual administrativ influentate de vecinatatea municipiului resedinta de judet si n viitor de sistemul urban BrailaGalati- Tulcea.
Intre aceste zone conturate si teritoriile adiacente se stabilesc relatii determinate de nevoia insertiei n sistemele teritoriale de nivel superior si de rangul localitatilor. Suportul acestor relatii este constituit de reteaua de cai de comunicatie. Prin PATJ Braila s-au conturat zone de cooperare teritoriala bazate pe elemente comune de potential de dezvoltare. n zona de sud-est a judetului, sistemul teritorial de localitati propus se concentreaza spre orasul Insuratei ca singura localitate urbana cu rol central. Orasul nu dispune de suficiente dotari de nivel urban ceea ce reduce din puterea sa de atractie n teritoriu. In aceste conditii relatiile teritoriale se vor stabili ndeosebi n baza vectorilor teritoriali amintiti mai sus. Cooperarea teritoriala si nivelele de relationare sunt prezentate n schema de mai jos. Astfel se contureaza mai multe nivele de cooperare teitoriala: - ZONA I - nivelul cel mai apropiat de cooperare, absolut necesar n succesul unei dezvoltari armonioase si eficiente a zonei: comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita- comunele care detin terenuri n PNBMB; ZONA II- nivelul al doilea- care cuprinde comunele din Zona I si relatia acestora cu UAT-urile adiacente: Municipiul Braila, comuna Frecatei, Tufesti. Ca initiator al proiectului de dezvoltare a zonei PNBMB si principal detinator al teritoriilor din aceasta zona protejata, Judetul Braila va dezvolta actiuni de cooperare cu localitatile din Judetul Constanta, respectiv orasul Harsova si comuna Ciobanu. In aria de cooperare pentru dezvoltare durabila a PNBMB sunt nregistrate 25 de localitati situate n trei judete si 12 UAT-uri.
Comunitatea locala (satul)
Nr. crt.
Comuna de care apartine Nr. crt. Denumire
Judetul
Denumire municipiul Braila orasul Harsova Chiscani Varsatura Gropeni Tichilesti Plopi (Rata) Magureni (Stramba) Marasu Bandoiu Tacau Bertestii de Jos Bertestii de Sus Spiru Haret Gura Calmatui
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Braila Constanta 1 2 3 4 Chiscani Gropeni Tichilesti Marasu Braila Braila Braila Braila
Bertestii de Jos Braila
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Polizesti Stanca Stancuta Cuza Voda Mihai Bravu Tufesti Giurgeni Ciobanu Gura Ialomitei Luciu 7 8 9 10 11 Victoria Tufesti Giurgeni Ciobanu Gura Ialomitei Braila Braila Ialomita Constanta Ialomita 6 Stancuta Braila
Alte forme de cooperare n acest teritoriu se pot stabili pe baza altor criterii cum sunt: - situarea n zona periurbana- comunele Gropeni, Tichilesti, Chiscani - situarea pe DJ 212 ntr-o salba de localitati situate ntre traseul Dunarii si DN 21 (E 584) artera diagonala ce traverseaza judetul si i asigura legatura cu tronsonul de autostrada ce apartine coridorului european IV; - conditii de situare speciale- Insula Mare a Brailei- comunele Marasu si Frecatei; - situarea periferica n cadrul judetului- comunele Stancuta si Bertestii de Jos; - utilizarea unui sistem teritorial de alimentare cu apa- sistemul regional Ianca- Gropeni (ramura Gropeni cu comunele Gropeni- Tichilesti- Tufesti); sistemul zonal Braila (Chiscani, Lacu Sarat, Varsatura, Cazasu, Vadeni, Braila) Insertia n teritoriul de nivel superior al acestor zone de dezvoltare se poate potenta prin accentuarea rolului teritorial al localitatilor urbane: - Municipiul Braila- principal pol de dezvoltare, cu influenta determinanta asupra zonei PNBMB; asigura relatia cu Municipiul Galati (spre Moldova), Municipiul Tulcea (Delta Dunarii), relatia cu principalii poli de dezvoltare din teritoiul national spre Transilvania, Muntenia si ndeosebi capitatala Bucuresti, precum si cu tarile vecine Ucraina si Republica Moldova; prin realizarea podului peste Dunare la Braila se va asigura racordarea acestui teritoriu la o directie est-vest ce leaga zona Marii Negre cu vestul tarii; Orasul nsuratei, localitate urbana cu rol de echilibru n Judetul Braila- pentru directia drumului european E 584 spre Slobozia- autostrada soarelui- Calarasi- Bulgaria; Orasul Harsova- cu legatura prin Giurgeni pe E 60 spre Constanta si DN22A spre Tulcearelatia cu Harsova este una de mare importanta turistica, atat pentru potentialul cultural remarcabil al orasului cat si pentru situarea ntr-o regiune cu deosebite valente turisticeDobrogea si litoralul Marii Negre.
Atat orasul nsuratei cat si Harsova desi sunt localitati urbane de mici dimensiuni devin importante puncte de legatura pe directia est- vest din sudul Romaniei situata pe Coridorul european IV. Orasul Ianca, avnd rol de echilibru n reteaua de localitati a Judetului Braila este situat pe directia DN 2B ce asigura conexiunea la viitorul Coridor european IX. Relatia sa cu teritoriile
din proximitatea PNBMB este deocamdata pe traseul DJ 212 prin Insuratei. Prevederile PATN Sectiunea I Retele de transport propun pe directia sud-est spre nord-vest n judet realizarea unei diagonale de drum expres, care ar ridica rolul teritorial al oraselor Ianca si nsuratei si ar sustine dezvoltarea n teritoriul judetului. In acest context relatia zonei PNBMB cu vestul judetului s-ar dezvolta prin axa de dezvoltare Insuratei- Ianca si mai putin prin Braila cum este n prezent. In conditiile prezente relatia dintre zona PNBMB cu reteaua majora de transport se desfasoara prin intermediul: - drumului european E584- comuna Viziru punct de legatura- drumul european E 60 prin Giurgeni- legatura prin Bertestii de Jos - drumul european E 87 prin Braila. In concluzie se poate aprecia faptul ca exista mai multe nivele de integrare a dezvoltarii s implicit nevoie de cooperare ntre localitati. In functie de nevoi si disponibilitatea administratiilor locale se pot stabili cooperarile amintite mai sus. Pentru dezvoltare zonei din proximitatea PNBMB este nsa imperios necesar ca localitatile si implicit administratiile locale sa stabileasca un cadru de cooperare care sa asigure corelarea intentiilor de dezvoltarn vederea optimizarii si eficientizarii actiunilor si pentru protejarea ferma si stricta a arealului PNBMB. Argumente n favoare acestei cooperari sunt experientele prezente n care se risipesc resurse sau se realizeaza proiecte al caror efect nu este cel scontat. Pentru includerea acestei zone ntr-un circuit turistic care sa aiba impact asupra dezvoltarii localitatilor este nevoie de actiuni concertate care sa creasca atractivitatea si accesibilitatea zonei, fara a aduce prejuditii mediului natural.
3.5. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE TERITORIALA

VIZIUNEA DE DEZVOLTARE Viziunea de dezvoltare are doua componente majore determinate de cele doua elemente definitorii ale teritoriului: - Parcul Natural Balta Mica a Brailei - teritoriu fragil si de mare importanta n echilibrul sistemului Dunarii, Marii Negre, precum si n bioclimatul Campiei Romane; parc natural si sit RAMSAR pe coridorul ecologic est-dunarean de migratie avifaunistic; - Localitatile din zona de cooperare pentru dezvoltarea durabila a PNBMB, angajate si ele n sistemul teritorial de localitati al judetelor Braila, Ialomita si Constanta. In urma evaluarii potentialului de dezoltare a zonei si a restrictiilor care actioneaza asupra acestui teritoriu se poate formula o viziune de dezvoltare care sa propuna: O zona cu dezvoltare durabila a sistemelor socio-economice ale localitatilor, bazata pe potentialul endogen si conectivitate nationala si internationala, aflata n deplina armonie cu capitalul sau natural, respectiv cu PNBMB pentru care este asigurata conservarea biodiversitatii si a structurilor ecologice n conformitate cu prevederile internationale din acest domeniu. OBIECTIVE PRINCIPALE Dezvoltarea teritoriala este sustinuta prin urmatoarele obiective: Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor n teritoriu, bazata pe potentialul specific endogen; Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei n vigoare; Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii; Dezvoltarea sistemului policentric de localitati n judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala ntre comunitatile locale. DIRECTII DE ACTIUNE, MASURI SI PROIECTE OBIECTIV PRINCIPAL: Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor n teritoriu, bazata pe potentialul specific endogen. Obiectiv specific: Obiectiv 1. Dezvoltarea infrastructurii sociale n localitatile rurale conform rolului lor teritorial Directii de actiune: Asigurarea conditiilor optime pentru mbunatatirea serviciilor de sanatate
Modernizarea /reabilitarea/extinderea unitatilor medicale existente din toate localitatile urbane conform rangului teritorial. Asigurarea necesarului de cadre medicale si dotari minime de baza n toate localitatile rurale ndeosebi Tufesti, Stancuta, Gropeni, Marasu, Bertestii de Jos. Asigurarea serviciilor de transport public spre localitatile urbane. Asigurarea serviciilor medicale de urgenta n satele izolate di Insula Mare a Brailei. Dezvoltarea serviciilor de educatie sanitara n vederea prevenirii mbolnavirilor. Construirea de centre pentru batrani cu servicii si capacitate adecvate.
Dezvoltarea nvatamantului gimnazial, vocational si liceal n localitatile rurale - Reabilitarea, modernizarea/ extinderea cladirilor pentru nvatamant primar, gimnazial si prescolar. - Dezvoltarea nvatamantului vocational n comunele Chiscani, Tufesti si Marasu. - Dezvoltarea nvatamantului liceal n comunele cu populatie numeroasa - Tufesti, Chiscani. - mbunatatirea conditiilor de functionare a unitatilor scolare din toate localitatile rurale reparatii curente, asigurarea conditiilor igienice de baza, asigurarea echiparii specifice a spatiilor specializate biblioteci, sali de sport, ateliere, gradina, locuri de joaca/sport s.a. facilitati pentru persoane cu nevoi speciale. - Accesul populatiei rurale la forme de nvatamant diversificate si adaptate nevoilor de dezvoltare economica. - Diversificarea specializarilor n unitatile de nvatamant liceale si postliceale n domenii cum sunt: informatica, turism, textile, prelucrarea lemnului, produselor alimentare, agricultura, piscicultura. - Crearea de ateliere de practicare a mestesugurilor locale care sa formeze si sa educe populatia rurala n respectul si dorinta de a practica aceste mestesuguri.. - Dezvoltarea formelor de nvatamant pentru specializarea personalului din turism si servicii conexe, adecvate nevoilor specifice ghizi pentru turismul n interiorul PNBMB, gastronomie locala, instructori pentru diverse forme de sport s.a. - Asigurarea spatiilor de cazare necesare pentru elevii interni n orasul nsuratei si municipiul Braila pentru favorizarea elevilor din rural sa urmeze forme de nvatamant liceal si vocational. - Asigurarea transportului public spre localitatile care detin forme de scolarizare de nivel superior sau special. mbunatatirea dotarilor de cultura n corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural - Construirea de cladiri multifunctionale destinate evenimentelor sociale si culturale sau modernizarea caminelor culturale existente n toate satele resedinta de comuna. - Modernizarea bibliotecilor satesti si asigurarea serviciilor de internet pentru populatia rurala. - Sprijinirea nfiintarii de noi muzee, case memoriale si organizarea de expozitii, targuri, serbari populare specifice. - Realizarea si valorificarea studiilor etnografice si istorice avand ca scop sporirea valorii identitare a satelor din Zona Bataretilor.
Conectarea evenimentelor culturale la circuitele turistice si promovarea valorilor culturale/ etnografice- vizite la ateliere mestesugaresti, participarea la targuri si serbari populare. Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement - Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement - Dotarea cu sali de sport si terenuri sportive a tuturor localitatilor tuturor rurale. - Diversificarea ofertei de dotari sportive si de agrement, prin utilizarea resurselor naturale zonale, pentru desfasurarea unor activitati sportive de interes turistic: turism sportiv, ciclism, sporturi nautice, not, pescuit si vanat sportiv s.a. - Realizarea unor centre de agrement si sport de importanta regionala la Chiscani si Stancuta conectate la circuitele turistice pe Dunare. - Realizarea proiectelor integrate destinate agrementului si sporturilor pentru zona din Insula Mare a Brailei si zona Dunarii n scopul realizarii unei oferte variate si care sa utilizeze cat mai eficient resursele naturale. Obiectiv 2. Cresterea calitatii spatiului construit n localitatile rurale Directii de actiune Asigurarea conditiilor de locuire la standarde contemporane pentru populatie - Sprijinirea constructiei de locuinte conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea dotarilor/amenajarilor din zonele de locuit. - Realizarea regulamentelor de construire care sa asigure un aspect unitar si specific locuintelor din din zonele rurale; regulamentele vor fi elaborate n cadrul PUG-urilor sau PUZ-urilor conform legislatiei n vigoare. - Utilizarea eficienta a resurselor de teren prin realizarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD. - Dotarea corespunzatoare cu retele edilitare a tuturor localitatilor rurale. - Amenajarea spatiilor publice cu vegetatie si mobilier urban, pavaje si elemnte de semnalizare a zonei PNBMB. - Extinderea suprafetelor plantate n extravilan. Conservarea peisajului cultural al zonei si conturarea unei identitati locale - Sprijinirea locuitorilor n renovarea fatadelor si a mprejmuirilor care sa urmeze un caracter unitar si specific. - Amenajarea spatiilor publice pietonale din toate localitatile rurale, ntr-o maniera traditionala cu prioritate n zonele centrale si cele aflate pe arterele de transport. - Realizarea unor proiecte pilot de amenajare a spatiului public n satele Dunarene. - Realizarea de cataloage cu modele de constructii si mprejmuiri care sa fie oferite populatiei rurale. - Promovarea unor modele traditionale si pentru ambarcatiuni destinate transportului turistilor. - Reglementarea utilizarii solurilor n extravilan pentru pastrarea peisajului specific. - Controlul extinderii localitatilor rurale prin documentatiile de urbanism pentru pastrarea caracterului asezarilor si evitarea extinderii de-a lungul arterelor rutiere. - Informarea si pregatirea populatiei locale n revigorarea metodelor traditionale de construire, transport, activitati productive. - Elaborarea de regulamente de construire unitare care sa evidentieze specificul construirii traditionale pentru localitatile rurale.
Obiectiv 3. Dezvoltarea economica durabila a localitatilor rurale Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat - Implementarea unui management integrat al calitatii solului n scopul practicarii unei agriculturi ameliorative. - Protectia calitatii solurilor prin masuri de prevenire si combatere a surselor de degradare. - Modernizarea, completarea si reabilitarea sistemelor de mbunatatiri funciare si cresterea eficientei tehnice si economice a lucrarilor de mbunatatiri funciare. - Dezvoltarea politicii organizatorice pentru lucrarile de mbunatatiri funciare - Sprijinirea agricultorilor n pastrarea culturilor traditionaleinclusiv pastrarea orezariilorsi sprijinirea culturilor ecologice acolo unde sunt conditii adecvate. - Sprijinirea activitatilor de crestere a animalelor atat n ferme zootehnice moderne si rentabile cat si prin metode traditionale. Dezvoltarea agriculturii ecologice - Elaborarea unei strategii de dezvoltare si promovare a agriculturii ecologice n comunele din zona limitrofa PNBMB. - Sprijinirea agricultorilor n practicarea agriculturii ecologice si comercializarea produselor bio. - Incurajarea nfiintarii de ferme agroturistice care practica agricultura ecologica - Incurajarea dezvoltarii pensiunilor ecoturistice n satele situate pe malul Dunarii. Dezvoltarea silviculturii bazata pe o gestiune durabila a padurilor - Monitorizarea atenta a activitatii de exploatare a padurilor; - Elaborarea de studii si proiecte de extindere a vegetatiei forestiere adecvate peisagistic cadrului natural si configuratiei localitatilor- n toate comunele. - Controlul desfasurarii vanatorii colective si individuale pe teritoriul PNBMB. Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola - Stimularea si modernizarea activitatilor de pescuit si a serviciilor conexe n limita capacitatii de suport a capitalului natural. - ncurajarea nfiintarii PF-urilor si asociatii de pescari care sa utilizeze si sa valorifice resursa piscicola n limitele capacitatii productive si de suport a zonei PNBMB. - Sprijinirea activitatilor /investitiilor de procesare piscicola si maketing, n mod deosebit n localitatile : Marasu, Tichilesti, Chiscani, Stancuta. Dezvoltarea durabila a localitatii lor rurale prin diversificare economica si promovarea activitatilor traditiilor - Sprijinirea dezvoltarii atelierelor specializate n mestesuguri specifice zonei Baltii Brailei- prelucrarea lemnului pentru elemente de constructii, mpletituri pentru mprejmuiri, confectii de unelte folosite n pescuitul traditional, confectii si deoratiuni textile s.a. - Dezvoltarea tehnicilor de construire traditionale si pregatirea fortei de munca specializate n domeniul constructiilor. - Infiintarea structurilor de tip cluster care sa poata angrena localitatile rurale n activitati productive rentabile. - Incurajarea investitiilor n domeniul producerii de energie verde- utilizarea deseurilor lemnoase, utilizarea energiei solare.
Sprijinirea activitatilor industriale de procesare a produselor agricole si piscicole desfasurate n conditiile protejarii mediului. Promovarea produselor alimentare specifice si realizarea brandurilor locale.
Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice - Dezvoltarea transportului public pentru populatia locala, ntre localitatile rurale si cele urbane. - Diversificarea integrata a transportului public diversificat pe trasee lungi, reintroducerea curselor navale pe Dunare pentru calatori si pentru turisti. - Conectarea transportului naval la viitorul nod intermodal de transport prevazut la Braila pentru sistemul urban Braila- Galati- Tulcea. - Dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii n mediul rural. - Dezvoltarea serviciilor financiarbancare n localitatile rurale. Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri, spiritului antreprenorial si atragerea investitiilor straine, prin: - dezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea conditiilor favorabile dezvoltarii mediului investitional; - stimularea exporturilor pentru acest sector; - sprijinirea ntreprinderilor nou create, a microntreprinderilor n vederea amplificarii performantelor economice; - sprijin pentru accesul pe noi piete interne si internationale; - simplificarea si mbunatatirea cadrului legal si administrativ, cresterea stabilitatii acestora, diminuarea birocratiei; - consolidarea unui cadru institutional adecvat. - sustinerea si dezvoltarea suprastructurilor industriale/retelelor de productie: nfiintarea de parcuri tehnologice, dezvoltarea parcului industrial din mun. Braila, sustinerea clusterelor (Braila, Chiscani). Mentinerea unui mediu rural atractiv, strans integrat cu mediul urban - revitalizarea activitatilor economice din mediul rural si sprijinirea acestora prin valorificarea eficienta a resurselor naturale (energetice si neenergetice); - sprijinirea financiara si non-financiara a IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate si asociatiilor de producatori din mediul rural; - investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local; - spijin financiar si non-financiar pentru nfiintarea de noi magazine de desfacere pentru produsele obtinute din activitatile traditionale (promovarea brendurilor locale); - extinderea/monernizarea/crearea de noi ntreprinderi n sectorul non-agricol; - crearea unor structuri de productie n mediul urban care sa faciliteze o eficientizare si diversificare a activitatilor economice din mediul rural- asigurarea coplementaritatii activitatilor economice. Dezvoltarea resurselor umane pentru activitatile competitive: - masuri de pregatire si reconversie a fortei de munca n ramurile specifice zonei ce le confera nsusirea de noi abilitati, perfectionare si specializare n munca; - echilibrarea cererii si ofertei pe piata fortei de munca;
- mbunatatirea nivelului de calificare si cresterea capacitatii de ocupare a resurselor umane; - masuri de crestere a productivitatii muncii si n acelasi timp o crestere a nivelului salarial; - adaptarea fortei de munca si a ntreprinderilor la schimbarile economice aparute (transfer de know-how si reconversie profesionala). Informarea si educarea comunitatilor locale asupra cerintelor si avantajelor dezvoltarii socio-economice durabile - Realizarea unor centre de vizitare, informare si educare la Varsatura, Braila, Giurgeni. - Realizarea unor programe de educatie ecologica n scoli. - Organizarea de tabere tematice pentru tineri n scopul educarii acestora n respectul pentru natura. - Realizarea si amplasarea panourilor informative. - Realizarea de materiale informative pentru populatie- brosuri, manuale- si evenimente de popularizare a cunostintelor referitoare la PNBMB si dezvoltare durabila. - Informarea si ncurajarea populatiei n construirea pensiunilor eco-turistice, a fermelor eco-agro-turistice. Obiectiv 4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural Valorificarea optima a resurselor turistice n contextul protejarii acestora si a mediului n conformitate cu principiile dezvoltarii durabile, prin: - promovarea si dezvoltarea activitatilor turistice ce se pot desfasura pe Dunare, prin dezvoltarea unor conditii de transport pe apa conform exigentelor internationale; - modernizarea si dezvoltarea amenajarilor si structurilor turistice existente - Statiunea Lacul Sarat; - dezvoltarea de noi structuri turistice bazate pe potentialul turistic oferit de zona Dunarii si a PNBMB n conditiile protejarii stricte a capitalului natural, care sa cuprinda baza tehnico-materiala adecvata scopului; - dezvoltarea capacitatii turistice a zonei prin sprijinirea formelor de cazare variate si adecvate diverselor tipuri de turism: cazare concentrata si n unitati de cazare mari, moderne si cu confort ridicat n partea de nord a zonei- municipiului Braila, comuna Chiscani- cazare de mici dimensiuni si conditii apropiate de mediul natural n partea de sud a zonei Marasu, Stancuta, Bertestii de Jos; - Sprijinirea infrastructurii turistice de tipul pensiunilor si a satelor de vacanta si includerea acestora ntr-un sistem de functionare turistica bazat pe complementaritate. - realizarea unor centre de agrement moderne si competitive pe traseul navigabil al Dunarii pentru conectarea zonei la circuitul turistic international- Chiscani, Stancuta; - infiintarea centrelor si punctelor de informare turistica: Lacu Sarat, Stancuta - nfiintarea unor amenajari turistice specifice pentru pescuit, campare si mbaiere pe malul Dunarii n zona de dezvoltare durabila com. Marasu, Stancuta, Chiscani, Tichilesti, Gropeni, Bertestii de Jos; - amenajarea porturilor turistice conform exigentelor UE- Braila, Chiscani, Stancuta; - amenajarea adecvata a zonelor de acostare pentru ambarcatiuni mici si a punctelor de intrare- iesire din zona PNBMB- Hagioaia, Milea; - dezvoltarea unui turism de weekend controlat care sa valorifice eficient si durabil locatiile prin amenajrea locurilor de campare si mbaiere;
- dezvoltarea ntegrata a zonelor turistice de pe langa Dunare cu cele de la Lacu Sarat, din Insula Mare a Brailei (Blasova si Zaton) si cele de la nsuratei si Mihai Bravu; - sprijinirea fermelor n dezvoltarea agroturismului; - sprijinirea dezvoltarii serviciilor conexe turismului prin sprijinirea investitiilor si formarea personalului calificat ( sport, gastronomie, - promovarea si dezvoltarea activitatilor traditionale (etnografie si folclor) n cadrul ofertei turistice; - mentinerea si dezvoltarea unui climat de afaceri favorabil dezvoltarii turismului diversificat; - crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea ecoturismului durabil n zona Balta Mica a Brailei. Crearea produselor turistice specifice, cu puternica amprenta locala, care sa individualizeze oferta turistica braileana ca marca distincta, originala si de maxim impact: - valorificarea durabila a Dunarii, studierea posibilitatilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale n programe turistice europene . - cresterea interesului turistic pentru statiunile balneare si centrelor de agrement si pescuit sportiv ca oferte turistice specifice (existente si propuse) prin promovarea unor programe complexe care sa includa oferte turistice variate; - promovarea unor pachete de oferte turistice integrate care sa combine toate formele de turism oferit: de agrement, sportiv, ecoturism, turism stiintific, balnear, cultural si religios, agroturism ; - organizarea unor trasee culturale tematice (ex: itinerarii religioase, trasee educationale, trasee prezentand tipologii diferite ale locasurilor de cult, itinerarii de arhitectura traditionala, de arhitectura moderna si contemporana)- Braila; - permanentizarea unor evenimente culturale traditionale (festivaluri, manifestari culturale, sarbatori traditionale, targuri); - promovarea produselor si brandurilor locale. Dezvoltarea durabila a turismului n PNBMB Dezvoltarea infrastructurii turistice din PNBMB n spiritul neagresiunii asupra mediului natural si conform Planului de management al PNBMB - Amenajarea adecvata a zonelor de acostare pentru ambarcatiuni mici si a punctelor de intrare- iesire din zona PNBMB- Hagioaia, Milea, Broscoi Verde, Trecatoarea Tichilesticu utilizarea materialelor si tehnicilor naturale traditionale si respectarea restrictiilor de functionare n zonele de protectie a PNBMB. - Omologarea traseelor turistice pe apa si pe uscat conform Planului de management al PNBMB. - Atragerea unor touroperatori specializati n ecoturism. - Crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea ecoturismului durabil n zona Balta Mica a Brailei: bornarea zonelor protejate, marcarea traseelor turistice, amenajarea locurilor pentru popas, plasarea panourilor informative necesare s.a. - Formarea personalului calificat pentru nsotirea turistilor n PNBMB- ghizi specializati n turism ecologic, stiintific si cultural. - Stabilirea unor relatii de colaborare cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. OBIECTIV PRINCIPAL:
Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei n vigoare Obiective privind managementul ariei protejate PNBMB Protejarea PNBMB este n conformitate cu legislatia n vigoare. Declararea ariilor de protectie este o forma de protectie a sitului respectiv. Conform OUG 57/2007, scopul PNBMB consta n protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice n care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu o mare diversitate biologica. Prin Conventia Ramsar, scopul PNBMB este definit prin asigurarea protectiei si conservarii siturilor naturale cu diversitate biologica specifica zonelor umede. PNBMB corespunde categoriei V IUCN - Peisaj protejat : arie prtejata, administrata n special pentru conservarea peisajului si recreere. Planul de management al PNBMB este elaborat dupa modele recunoscute international si n acord cu legislatia nationala. Planul se actualizeaza la 4 ani. In prezent ultima variata se afla n procedura de avizare. Obiectivele perincipale, grupate pe directiile strategice se pastreaza constante n diversele versiuni si se refera la: Conservarea biodiversitatii Obiectiv strategic 1 : Conservarea diversitatii ecologice, a structurilor ecologice precum si a calitatii, productivitatii si capacitatii de suport - temelie pentru dezvoltarea durabila a sistemelor socioe-cologice adiacente. Cercetare si monitoring Obiectiv strategic 2 : Organizarea si gospodarirea BMB ca zona pilot pentru dezvoltarea cunoasterii si expertizei manageriale n vederea dezvoltarii durabile a Sistemului Danubian. Obiectiv strategic 3 : Dezvoltarea cunoasterii, capacitatii productive si de suport a principalelor sisteme ecologice si garantarea conservarii biodiversitatii acestora. Dezvoltare economica durabila Obiectiv strategic 4 : Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, metodelor, instrumentelor pentru managementul adaptativ si utilizarea durabila n limitele capacitatii productive si de suport a resurselor si serviciilor generate n sistemele ecologice specifice zonei inundabile a Dunarii, sau cu alte cuvinte Fundamentarea dezvoltarii durabile pe sectorul inferior al Sistemului Danubian (SDI). Obiectiv strategic 5 : Diferentierea sau redimensionarea activitatilor economice n functie de diversitatea resurselor si serviciilor, respectiv de capacitate productiva si de suport a sistemelor ecologice pe care le genereaza. Obiectiv strategic 6 : Transferul expertizei stiintifice si manageriale catre alte sisteme din structura Sistemul Dunarii Inferioare. Directiile de actiune sunt detaliate n Planul de management al PNBMB, conform Anexei. Obiective privind protectia mediului n localitati Obiectiv principal:
7. Asigurarea protectiei mediului n localitatile rurale din zona PNBMB Obiectiv specific 7.1: Asigurarea calitatii factorilor de mediu prin controlul poluarii Directii de actiune: mbunatatirea calitatii aerului si gestionarea zgomotului ambiental: - Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici de la sursele mari de ardere din industria energetica si metalurgica (SC CET SA Braila, SC Termoelectrica SA, SC Promex SA); - Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici (noxe din gaze de esapament) provenite de la surse mobile, prin masuri de fluidizare a traficului, folosirea cu precadere a centurilor de ocolire, modernizarea si ntretinerea drumurilor existente utilizarea perdelelor de protectie ; - Reducerea mirosurilor dezagreabile provenite din activtati de crestere a animalelor, care genereaza disconfortul populatiei ( Braila, Tichilesti, nsuratei) mbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane: - Realizarea unor statii de epurare n localitatile Tichilesti, Gropeni - ncadrarea n standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diverse unitati socio-economice, n emisarii naturali si/sau n retelele de canalizare ale localitatilor Aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole n zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole, n confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC. (conform HG 964/2000) Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de poluare - Activitati de curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica a zonelor n care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, conform HG nr. 1403/2007; - Eliminarea posibilitatilor de scurgere pe sol si implicit n panza freatica a petrolului n zonele de extractie a acestuia- Stancuta. - Desfiintarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natura care nu au protectie impermeabilizata Obiectiv specific7. 2: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale n scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale. Reducerea riscului la alunecari de teren si eroziunea solurilor - Urmarirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderata si cu risc de accentuare a eroziuni, n vederea cunoasterii tendintelor de evolutie a proceselor de alunecare mai ales n zonele afectate de activitatea umana- comunele Chiscani, Stancuta, Bertestii de Jos. - Lucrari specifice de mbunatatiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate n complex cu lucrari hidroameliorative si agro-pedo-ameliorative (nivelare - modelare, astuparea crapaturilor) pe terenuri cu alunecari stabilizate, functie de modul de utilizare a terenului; - Lucrari de colectare si evacuare a apei prin mbunatatirea regimului de scurgere a apelor de suprafata. Reducerea riscului seismic - Controlul strict al respectarii normelor seismice la constructiile din localitatile rurale izolate.
- Masuri pentru mbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile pentru reducerea acestuia. Obiectiv specific 7. 3: Implementarea sistemului integrat de management al deseurilor - Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului n apele Dunarii. - Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini si parcuri, piete prin colectare separata - Promovarea folosirii namolului necontaminat provenit din statiile de epurare ca ngrasamant n agricultura, ca substrat vegetal pentru reabilitarea depozitelor necontrolate si ca material de etansare pentru depozitele ecologice; - Gestiunea deseurilor industriale toxice si periculoase n conformitate cu cerintele legale - Inventarierea deseurilor periculoase generate si eliminate pe agenti economici - Controlul depozitarii si transportarii deseurilor de la zonele de campare din PNBMB. - Asigurarea transportului deseurilor din zonele nou construite n scop turistic/ agrement. OBIECTIV PRINCIPAL: Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii. Obiectiv specific: Obiectiv 1. Sporirea accesibilitatii zonei la nivel local, regional, national si international Plansa 3.2. Directii de actiune: Realizarea infrastructurii majore de transport pentru conectarea zonei n sistemul international, national si regional de transport - Rezervarea terenurilor pentru trasarea arterelor rutiere prevazute n strategia nationala de transport si n PATN. - Realizarea studiilor de fezabilitate pentru drumurile expres si autostrada Marii Negre. - Crearea infrastructurii portuare necesare acostarii ambarcatiunilor mari pentru conectarea zonei la traseul croazierelor internationale. - Modernizarea portului Braila. - Realizarea unor porturi turistice de importanta regionala- Braila, Stancuta. - Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare(Calarasi-km375- la Brailakm175)conform standardelor europene prin: Reluarea si imbunatatirea studiilor existente astfel ncat sa nu prejudicieze ecosistemele acvatice. Lucrari de amenajare a cailor navigabile: pe Dunare: -sectorul BrailaCeatalul Ismailului -sectorul BrailaCeatalul Ismailului si Ceatalul Sf. Gheorghe -sectorul Braila - Cernavoda Calarasi Lucrari de modernizare n punctele de traversare cu bacul si de acostare nave de pasageri n portul Braila -Bac Smardan si Bac IMB
Proiect Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare ntre Calarasi si Braila -2005 In cadrul programului ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO Asistenta tehnica pentru imbunatattrea conditiilor de navigatie pe Dunare n Romania Amplasamentul proiectului se gaseste n albia Dunarii n sectorul cuprins ntre Calarasi (km 375) si Braila (km 175). Beneficiarul Lucrarilor: MTCT Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Elaborator: Consortiul de firme: Technum N.V. (Belgia), Trapec S.A. (Romania) si Tractebel Development Engineering S.A. (Belgia) avand ca lider TECHNUM N. V. Pentru asigurarea conditiilor optime de navigatie pe Dunare se propun la Ostrovul Lupu (km 196) : - lucrari de regularizare a curgerii si de dragaje, concentrate n special n zona imediat aval fata de de bifurcatia cu bratul Caleia. - lucrari de regularizare a curgerii pentru a directiona curentul nspre bratul principal al Dunarii. Lucrarile de regularizare a curgerii pot include: realizarea unui prag de fund n zona de intrare n bratul Caleia, construirea de epiuri n vecinatatea confluentei cu bratul Valciu, construirea de epiuri pe Dunare imediat amonte de bifurcatia cu bratul Caleia. - Realizarea unui aeroport international n zona periurbana a Brailei (cu valente pentru un sistem urban care sa functioneze ca pol national de dezvoltare) care sa asigure transportul pentru cele trei municipii resedinta de judet din zona Braila, Galati, Tulcea. - Realizarea unui nod intermodal de transport la Braila pentru conectarea formelor de transport rutier- aerian, Cf si naval. - Studierea posibilitatilor de refacere a sistemului hidrotehnic de aparare la inundatii n vederea realizarii unor trasee de transport auto si pentru ciclisti. Sporirea accesibilitatii localitatilor prin reabilitarea drumurilor locale - Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16; - Amenajarea pistelor pentru ciclisti pe drumurile locale - DJ 212 si DC 60. Obiectiv 2. Imbunatatirea sistemului de gospodarirea apelor n vederea apararii la inundatii - Realizarea unor documentatii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore privind vulnerabilitate la inundatii existenta pe fluviul Dunarea, n Insula Mare a Brailei (pericolul deversarii digurilor, producerea infiltratiilor n diguri, eroziunea malurilor, nmlastinirea suprafetelor ndiguite si irigate); - ntretinerea albiei raurilor prin ndepartarea vegetatiei forestiere; - Actiuni de recalibrare a lucrarilor de aparare existente; Obiectiv 3. Dezvoltarea retelelor energetice Crearea de noi capacitati de productie
- Constructia unei centrale pe huila de 800 MW pe amplasamentul grupului scos din functiune de la CET Braila; - Utilizarea surselor alternative de producere a energie electrice si termice- solara, eoliana, bimasa. Modernizarea si extinderea retelei de transport a energiei electrice - Modernizarea si retehnologizarea statiilor de 110kv. - Trecerea instalatiilor de 6kv la 20kv. - Integrarea SCADA a tuturor statiilor de transformare. - Extinderea retelei n zonele cu constructii noi. Modernizarea si extinderea retelei de transport gaze naturale - Extinderea retelei n localitati apropiate de reteaua de gaze naturale - Racordarea la reteaua de gaze a zonelor majore de dezvolatre turistica. Modernizarea si extinderea retelei de telecominicatii - Continuarea programului de extindere si modernizare a retelei de comunicatii n vederea sporirii accesului localitatilor la serviciile universale de telecomunicatii - Cresterea gradului de digitalizare a retelei fixe - Introducerea de servicii de telefonie noi (banda lunga, Internet, transmisii de date) n cat mai multe localitati, - Instalarea de telecentre n cadrul programului national de implementare a serviciului universal. OBIECTIV PRINCIPAL: Dezvoltarea sistemului policentric de localitati n judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala ntre comunitatile locale. Obiectiv 1. Dezvoltarea sistemului policentric de localitati n judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala ntre comunitatile locale. Directiile de actiune: Asigurarea acesului locuitorilor din zonele rurale la servicii de tip urban si locuri de munca prin cresterea rolului teritorial al localitatilor urbane prin: - Cresterea rolului teritorial si al nivelului de dotare cu servicii de tip urban a orasului nsuratei(judet Braila) si orasului Harsova (judet Constanta), prin realizarea dotarilor si serviciilor corespunzatoare de sanatate, protectie sociala, educatie, cultura, financiarbancare, transport public. - Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16; - Amenajarea pistelor pentru ciclisti pe drumurile locale - DJ 212 si DC 60 - Asigurarea transportului public ntre localitatile rurale si cele urbane Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat ntre comunele care detin teritorii n PNBMB. Crearea de parteneriate ntre comunele Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita pentru realizarea zonei de cooperare pentru dezvoltare durabila a sistemelor socio-economice n scopul:
realizarii obiectivelor din Planul de management al PNBMB si implementarea respectarii conditiilor de construire propuse prin Regulamentul cadrul al prezentei documentatii realizarii n comun a programelor de mpadurire si crestere a suprafetelor de spatii verzi realizarii n comun a programelor de dezvoltare a turismului generat de PNBMB realizarii n comun a programelor de management /utilizare a terenurilor din PNBMB si din zonele adiacente n vederea pastrarii si potentarii valorii peisagistice realizarii de programe de educare a populatiei n privinta utilizarii resurselor oferite de PNBMB si a responsabilitatilor realizarii de programe pentru valorificare a traditiilor etnografice ale satelor pescaresti
Crearea de parteneriate ntre localitatile mici n vederea realizarii n comun de proiecte de infrastructura, sociale, economice - Realizarea de parteneriate n realizarea programelor de mbunatatire a infrastructurii teritoriale: reabilitarea si modernizarea drumurilor locale ce asigura legatura ntra localitatile sudul Insulei Mari a Brailei, utilizarea n comun a Statiei de transfer pentru deseuri de la Frecatei. - Sprijinirea utilizarii n comun a sistemelor de irigatii. - Realizarea de proiecte integrate de dezvoltare a turismului- ntre comuna Marasu ca punct de intrare n Insula si comuna Frecatei care va detine zone de agrement la Zaton si Blasova. - Proiecte integrate de dezvoltare a turismului ntre comunele Bertestii de Jos, Stancuta si orasul nsuratei- asigurarea accesului locuitorilor din rural la servicii publice de nivel superior n domeniul educasiei, al sanatatii/protectiei sociale, culturale. Crearea de parteneriate ntre localitatile aflate n zona de influenta a PNBMB (zona A si zona B) pentru realizarea n comun a programelor de dezvoltare a turismului durabil care utilizeaza ca resursa PNBMB - Cooperare n realizarea si utilizarea traseelor turistice propuse, ndeosebi a celor dinafara PNBMB. - Realizarea cooperarii ntre comunele Stancuta, Bertestii de Jos si Victoria si orasul Insuratei pentru angrenarea n circuitul turistic a resurselor balneare si a padurii Viisoara. - Crearea de parteneriate ntre comunele situate pe directia DJ 212 pentru realizarea unui traseu turistic cu valoare etnografica si realizarea unor regulamente de construire unitare n localitati care sa valorifice modelel traditionale. Crearea de parteneriate ntre localitatile din zona periurbana n vederea cooperarii eficiente si reciprocavantajoase cu mun. Braila.
3.6. PROGRAME SI PROIECTE PRIORITARE Programele recomandate pentru perioada imediat urmatoare- termen scurt si mediu- sunt cele care decurg din prioritatile de dezvoltare ale zonei subordonate obiectivului principal. ntrucat pentru PNBMB s-a elaborat un program de masuri pentru managementul durabil al acestei arii naturale protejate, programele propuse se refera doar la componenta care revine administratiilor publice de a sprijinii dezvoltarea durabila a localitatilor n vederea cresterii nivelului de trai a locuitorilor n conditiile protejarii severe a patrimoniului natural.
Proiectele propuse includ proiecte existente propuse de CJ Braila, precum si proiecte noi ce decurg din strategiile de dezvoltare, considerandu-se prioritara continuarea proiectelor existente prezentate n Anexa 2. Principalele obiective ale dezvoltarii teritoriale propuse pentru zona PNBMB sunt: Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor n teritoriu, bazata pe potentialul specific endogen; Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei n vigoare; Asigurarea si monitorizarea protectiei mediului integrate sistemului europen; Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii. Programe prioritare propuse pentru relansarea economica si dezvoltarea durabila a localitatilor: 1. Integrarea PNBMB n circuitul turistic regional, national si international- pe termen scurt si mediu Programul cuprinde proiecte de promovare turistica a zonei PNBMB cum sunt: Elaborarea unor strategii de dezvoltare turistica a zonei formate din comunele care au teritorii n PNBMB, mpreuna cu Braila si Harsova. Realizarea unor obiective turistice de mare impact turistic: - centru de agrement si port turistic la Chiscani - sat de vacanta si centru de agrement la Stancuta - centru de agrement si sport la Braila. Realizarea unor circuite turistice integrate care sa ofere turistilor o mare varietate a ofertei turistice, cu marcarea acelor care se remarca prin unicitate: Circuite turistice care sa cuprinda ca obiective specifice si o oferta variata: - circuite turistice destinate amatorilor de sport (pescuit, vanatoare, sporturi nautice) si agrement: PNBMB- Statiunea Lacu Sarat- centre de agrement si sport Braila, Chiscani, Blasova, Lacul Zaton. - Circuite turistice tematice care sa ofere trasee turistice care sa mbine atractia obiectivelor culturale combinate cu plimbari n Balta Mica, cu marcarea traseelor istoriilor locale si participarea la evenimente culturale (festivalul de muzica, piese de teatru). - Circuite turistice adresate amatorilor de natura (asigurarea unor ghizi specializati pentru PNBMB, asigurarea unor locuri de campare, amenajari pentru observarea pasarilor, amenajari pentru plimbare) - Circuite turistice destinate recreerii n natura si mediu rural- eco-agro-turism. - Circuite turistice lungi croaziere pe Dunare care sa cuprinda atat Balta Mica a Brailei cat si Delta Dunarii pana la Marea Neagra. 2. Sporirea accesibilitatii zonei pe termen scurt- mediu si lung Realizarea porturilor turistice destinate navelor mari care circula pe Dunare- Braila, Chiscani, Stancuta. Realizarea punctelor de acostare pentru ambarcatiuni mici Gropeni, Marasu, Bandoiu, Tacau, Gura Calmatui, Giurgeni. Modernizarea transportului cu bacul. Reluarea proiectelor de mbunatatire a navigabilitatii pe Dunare tronsonul Calarasi- Braila, pentru rezolvarea problemelor din zona Bratului Calia.
Realizarea proiectelor pentru infrastructura rutiera: drum expres, autostrada Marii Negre, pod peste Dunare la Braila, centura ocolitoare pentru Braila. Reabilitarea drumurilor locale- judetene si comunale- care asigura legatura localitatilor cu reteaua majora rutiera. Realizarea unui aeroport international n zona periurbana a Brailei (cu valente pentru un sistem urban care sa functioneze ca pol national de dezvoltare) care sa asigure transportul pentru cele trei municipii resedinta de judet din zona Braila, Galati, Tulcea. Realizarea unui nod intermodal de transport la Braila pentru conectarea formelor de transport rutier- aerian, Cf si naval. Crearea infrastructurii necesare integrarii n trasee nationale pentru ciclisti. Introducerea unei curse navale de transport pe Dunare care sa lege localitatile riverane. 3. Promovarea valorilor traditionale specifice zonei Baltaretilor- pe termen scurt si mediu Realizarea atelierelor si formarea mestesugarilor pregatiti n domeniul: - constructiilor- case acoperite cu papura/stuf, prelucrarea lemnului pentru decoratii la case si dulgherit, mpletituri pentru mprejmuiri; - unelte pentru pescuit, prelucrarea produselor agricole si gospodarie; - tesaturi, vestimentatie si decoratiuni interioare. Organizarea de evenimente care sa promoveze valorile traditionale si sa ofere ocazia comercializarii produselor mestesugaresti. Crearea de zone construite cu specific traditional: construirea de sate de vacanta, crearea regulamentelor de urbanism stricte care sa impuna o construire inspirata din locuirea traditionala, realizarea de cataloage cu modele pentru constructii de locuinte recomandate n localitati conform regulamentului cadru de urbanism al zonei. Restaurarea Casei traditionale Nedeicu din PNBMB si utilizarea ei ca muzeu. Instruirea si pregatirea populatiei rurale pentru conservarea activitatilor traditionale de pescuit, pasunat semisalbatic, culegere de plante medicinale, preparare produse alimentare traditionale. Realizarea materialelor publicitare, pagina web si a evenimentelor necesare informarii turistilor asupra valorilor deosebite ale acestei arii naturale si a locuitorilor sai. Promovarea marcii de calitate Balta Mica a Brailei pentru produse comercializate si servicii. 4. Dezvoltare durabila a localitatilor din zona de cooperare a PNBMB Infiintarea structurilor de tip cluster care sa poata angrena localitatile rurale n activitati productive rentabile. Realizarea studiilor necesare pentru identificarea zonelor unde se poate practica agricultura ecologica. Infiintarea unor ferme agricole specializate n produse bio. Crearea pensiunilor eco-turistice care sa utilizeze energie verde si produse bio. Crearea locurilor amenajate pentru pescuit destinate populatiei riverane. Crearea de facilitati pentru populatia rurala n utilizarea resurselor si potentialului pentru dezvoltarea turismului din PNBMB- pescuit, pasunat, activitati turistice, activitati forestiere, forme variate de transport pe apa si terestre.
Sprijinirea locuitorilor n utilizarea fondului pentru dezvoltare rurala atat pentru agricultura/ piscicultura, protectia mediului cat si pentru dezvoltarea turismului.
Accesarea fondurilor PNDR pentru perioada pana n 2013 prin realizarea proiectelor pe: Axa 1 Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier prin masuri finantabile: 111: Formarea profesionala, informare si difuzare cunostinte; 112: Instalarea tinerilor fermieri; 114: Utilizarea serviciilor de consiliere. 121: Modernizarea exploatatiilor agricole; 123: Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere; 125: mbunatatire si dezvoltarea infrastructurii legate dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii; 141: Sprijinirea fermelor agricole de subzistenta; 142: nfiintarea grupurilor de producatori; 143: Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori Axa 2 mbunatatirea mediului si a spatiului rural prin masuri finantabile: 214: Plati de agro-mediu. 213: Plati Natura 2000, pe teren agricol. 223: Prima mpadurire a terenului nonagricol. 224: Plati Natura 2000, pe teren forestier Axa 3. mbunatatirea calitatii vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-ntreprinderi; ncurajarea activitatilor turistice; Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale. 341 Dobandirea de competente, animare si implementarea strategiilor de dezvoltare locala. Axa LEADER 4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locala: 411 Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; 412 mbunatatirea mediului si a spatiului rural; 413 Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale. 4.21 Implementarea proiectelor de cooperare 4.31 Functionarea Grupurilor de actiune locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului 431-1 Constructie parteneriate public-private; 431-2 Functionarea Grupurilor de actiune locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului. - sprijinirea proiectelor de cooperare inter regionala. Program operational pentru pescuit: Axa prioritara 2. Modernizarea sectorului de pescuit n apele interioare Masuri finantabile : 2.2.pescuit n apele interioare 2.3.investitii m procesare si marketing. Axa prioritara 3. ntarirea capacitatii institutionale Masuri finantabile:
3.1 actiuni colective- investitii pentru echipamente, implementare sistem informational,instruire grupuri de pescari Axa prioritara 4. Dezvoltare durabila a zonelor pescaresti 5.Protejarea peisajului natural si cultural oferit Balta Mica a Brailei si localitatile din zona rurala Alaturi de programele propuse n Planul de management al PNBMB care sunt destinate conservarii ecosistemelor naturale, limitarea interventiilor antropice si implicit pastrarea peisajului natural se propun proiecte de conservare a peisajului cultural al zonei Baltaretilor. Chiar daca pastrarea elementelor traditionale este foarte redusa n satele de la Dunare, totusi prin valorificarea studiilor existente cu privire la modul de construire si activitatile traditionale se pot reface, cel putin n proiecte pilot, aproape integral atmosfera traditionala. In lipsa interesului pentru astfel de proiecte este necesar ca prin regulamentele de construire sa fie determinata populatia rurala sa utilizeze materiale si tehnici traditionale alaturi de realizarea unui confort al locuintelor contemporan. In acest sens se propune refacerea Casei Nedeicu si promovarea unui mod de construire traditional ndeosebi pentru zona de sud Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu. Pentru zona satelor din campie - Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Tufesti modul de construire este diferit si este necesara realizarea unor cataloage cu constructii traditionale care sa valorifice aceste diferente. Actualizarea PUG-urilor pentru comunele situate n aceasta zona va trebui sa fie nsotita de regulamente de urbanism inscrise n regulamentul cadru propus prin aceasta documentatie. Realizarea cataloagelor cu proiecte tip este necesara pentru oferirea unor modele unitare si bazate pe studii specifice locuitorilor si investitorilor din satele dunarene. Realizarea punctelor de acostare si a celor de campare sunt proiecte care vor fi realizate unitar si vor propune folosirea exclusiva a materialelor specifice (lemn, papura, stuf), a tehnicilor traditionale, alcatuire inspirata din arhitectura rurala. Se vor interzice orice forme de agresiune vizuala generate de utilizarea tehnicilor si materialelor moderne, a vopselurilor si se vor conforma strict unor gabarite modeste. Se va avea in vedere faptul ca fluctuatia cotelor Dunarii este mare, iar zona se inunda frecvent. Realizarea punctele de acces n PNBMB si elementele de semnalizare vor fi realizate n aceeasi maniera unitara si rustica.
4. PROGRAM DE MASURI SI PROIECTE AFERENTE OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE PROPUSE

Dezvoltare socio-economica echilibrata si durabila a localitatilor n teritoriu, bazata pe potentialul specific endogen.
OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE 1. Dezvoltarea infrastructurii sociale n localitatile rurale conform rolului lor teritorial Asigurarea conditiilor optime pentru mbunatatirea serviciilor de sanatate MASURI/ PROIECTE ETAPE I
Dezvoltarea nvatamantului gimnazial, vocational si liceal n localitatile rurale
Modernizarea /reabilitarea/extinderea unitatilor medicale existente din toate localitatile urbane conform rangului teritorial. Asigurarea necesarului de cadre medicale si dotari minime de baza n toate localitatile rurale ndeosebi Tufesti, Stancuta, Gropeni, Marasu, Bertestii de Jos. Asigurarea serviciilor de transport public spre localitatile urbane. Asigurarea serviciilor medicale de urgenta n satele izolate di Insula Mare a Brailei. Dezvoltarea serviciilor de educatie sanitara n vederea prevenirii mbolnavirilor. Construirea de centre pentru batrani cu servicii si capacitate adecvate- prioritate com. Chiscani. Reabilitarea, modernizarea/ extinderea cladirilor pentru nvatamant primar, gimnazial si prescolar.
I- II
I I I I- II I
Dezvoltarea nvatamantului vocational n comunele Chiscani, Tufesti si Marasu. Dezvoltarea nvatamantului liceal n comunele cu populatie numeroasa - Tufesti, Chiscani. mbunatatirea conditiilor de functionare a unitatilor scolare din toate localitatile rurale reparatii curente, asigurarea conditiilor igienice de baza, asigurarea echiparii specifice a spatiilor specializate biblioteci, sali de sport, ateliere, gradina, locuri de joaca/sport s.a. facilitati pentru persoane cu nevoi speciale. Accesul populatiei rurale la forme de nvatamant diversificate si adaptate nevoilor de dezvoltare economica. Diversificarea specializarilor n unitatile de nvatamant liceale si postliceale n domenii cum sunt: informatica, turism, textile, prelucrarea lemnului, produselor alimentare, agricultura, piscicultura. Crearea de ateliere de practicare a mestesugurilor locale care sa formeze si sa educe populatia rurala n respectul si dorinta de a
I I
I- II
I- II
I- II
I 146
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ practica aceste mestesuguri.. Dezvoltarea formelor de nvatamant pentru specializarea personalului din turism si servicii conexe, adecvate nevoilor specifice ghizi pentru turismul n interiorul PNBMB, gastronomie locala, instructori pentru diverse forme de sport s.a. Asigurarea spatiilor de cazare necesare pentru elevii interni n orasul nsuratei si municipiul Braila pentru favorizarea elevilor din rural sa urmeze forme de nvatamant liceal si vocational. Asigurarea transportului public spre localitatile care detin forme de scolarizare de nivel superior sau special. Construirea de cladiri multifunctionale destinate evenimentelor sociale si culturale sau modernizarea caminelor culturale existente n toate satele resedinta de comuna. Modernizarea bibliotecilor satesti si asigurarea serviciilor de internet pentru populatia rurala. Sprijinirea nfiintarii de noi muzee, case memoriale si organizarea de expozitii, targuri, serbari populare specifice. Realizarea si valorificarea studiilor etnografice si istorice avand ca scop sporirea valorii identitare a satelor din Zona Bataretilor. Conectarea evenimentelor culturale la circuitele turistice si promovarea valorilor culturale/ etnografice- vizite la ateliere mestesugaresti, participarea la targuri si serbari populare. Dotarea cu sali de sport si terenuri sportive a tuturor localitatilor tuturor rurale. Diversificarea ofertei de dotari sportive si de agrement, prin realizarea serviciilor accesibile populatiei locale, pentru desfasurarea unor activitati sportive de interes turistic: sporturi de masa, sporturi sociale, sporturi nautice de performanta, ciclism, not, pescuit si vanat sportiv s.a. Realizarea unor centre de agrement si sport de importanta regionala la Chiscani si Stancuta conectate la circuitele turistice pe Dunare si traseele turistice regionale si judetene. Realizarea proiectelor integrate destinate agrementului si sporturilor pentru zona din Insula Mare a Brailei si zona Dunarii n scopul realizarii unei oferte variate si care sa utilizeze cat mai eficient resursele naturale.
I I- II
mbunatatirea dotarilor de cultura n corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural
I I- II I
I- II
Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement
I I- II
2. Cresterea calitatii spatiului construit n localitatile rurale Asigurarea conditiilor de locuire la standarde contemporane pentru populatie
Sprijinirea constructiei de locuinte conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii prin realizarea dotarilor/amenajarilor din zonele de locuit. Realizarea regulamentelor de construire care sa asigure un aspect unitar si specific locuintelor din din zonele rurale; regulamentele vor fi elaborate n cadrul PUG-urilor sau PUZurilor conform legislatiei n vigoare. Utilizarea eficienta a resurselor de teren prin realizarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD.
I- II 147
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ Realizarea echiparii hidroedilitare a localitatilor rurale conform exigentelor contemporane: - extinderea sisteme alimentare cu apa- Stancuta, Bertestii de Jos, Tichilesti - reabilitare si extindere sisteme alimentare cu apa- com . Chiscani, Gropeni, Tufesti - realizare sisteme de alimentare cu apa din sursa subterana- Marasu - realizare sisteme de canalizare- com. Chiscani, Gropeni, Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu. - extindere sisteme de canalizare- com. Gropeni Extinderea retelei electrice de joasa tensiune spre zonele de dezvoltare imobiliara si de agrement- Chiscani, Stancuta. Extinderea retelei de gaze naturale- com. Chiscani- spre Lacu Sarat. Amenajarea spatiilor publice pietonale si a spatiilor verzi din toate localitatile rurale, cu prioritate n zonele centrale si cele aflate pe arterele de transport- mobilier urban, pavaje,spatii verzi cu plantatii de arbori, elemnte de semnalizare a PNBMB. Extinderea suprafetelor plantate prin realizarea unor zone mpadurite la limita localitatilor rurale sau n relatie cu spatiile destinate pentru sport, agrement, turism sau cu fasii plantate din extravilan pentru mbunatatirea microclimatului local, sprijinirea biodiversitatii si mbunatatirea confortului locuirii. Sprijinirea locuitorilor n renovarea fatadelor si a mprejmuirilor care sa urmeze un caracter unitar si specific. I- II
I I I
I- II
Conservarea peisajului cultural al zonei si conturarea unei identitati locale
I- II
Amenajarea spatiilor publice pietonale din toate localitatile rurale, ntr-o maniera traditionala cu prioritate n zonele centrale si cele aflate pe arterele de transport, ntr-o maniera unitara si cu materiale traditionale; promovarea unor modele pentru mobilier urban si pentru mprejmuiri adecvate. Reglementarea utilizarii solurilor n extravilan pentru pastrarea peisajului specific. Realizarea unor proiecte pilot de amenajare a spatiului public n satele Dunarene. Realizarea de cataloage cu modele de constructii de locuinte si mprejmuiri care sa fie oferite populatiei rurale, grupate pe zone specifice (Zona Baltii, zona de campie). Realizarea unitara a punctelor de acostare si campare ntr-o maniera rustica si lipsita de ostentatie. Promovarea unor modele traditionale si pentru ambarcatiuni destinate transportului turistilor. Informarea si pregatirea populatiei locale n revigorarea metodelor traditionale de construire, transport, activitati productive- realizarea de ateliere de arta populara, promovarea si sustinerea prin ebenimente publice. Controlul extinderii localitatilor rurale prin documentatiile de urbanism pentru pastrarea caracterului asezarilor si evitarea extinderii de-a lungul arterelor rutiere. Elaborarea de regulamente de construire unitare care sa evidentieze specificul construirii traditionale pentru localitatile
I- II
I- II I I
I I I
I- II
I 148
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ rurale: - de pe traseul DJ 212- Chiscani, Tichilesti, Gropeni, Tufesti - n comunele Stancuta si Bertesti - n comunele Marasu si Frecatei. 3. Dezvoltarea economica durabila a localitatilor rurale Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Implementarea unui management integrat al calitatii solului n scopul practicarii unei agriculturi ameliorative. Protectia calitatii solurilor prin masuri de prevenire si combatere a surselor de degradare. Sprijinirea agricultorilor n pastrarea culturilor traditionaleinclusiv pastrarea orezariilorsi sprijinirea culturilor ecologice acolo unde sunt conditii adecvate. Sprijinirea activitatilor de crestere a animalelor atat n ferme zootehnice moderne si rentabile cat si prin metode traditionale. Elaborarea unei strategii de dezvoltare si promovare a agriculturii ecologice n comunele din zona limitrofa PNBMB. Sprijinirea agricultorilor n practicarea agriculturii ecologice si comercializarea produselor bio. Incurajarea nfiintarii de ferme agroturistice care practica agricultura ecologica Incurajarea dezvoltarii pensiunilor ecoturistice n satele situate pe malul Dunarii. Monitorizarea atenta a activitatii de exploatare a padurilor; initierea unor actiuni de crestere a suprafetelor mpadurite si mbunatatire a managementului forestier; masuri de conservare a fondului genetic si ecologic specific; ntarirea structurilor administrative pentru controlul aplicarii regimului silvic; Elaborarea de studii si proiecte de extindere a vegetatiei forestiere adecvate peisagistic cadrului natural si configuratiei localitatilor- n toate comunele. Controlul desfasurarii vanatorii colective si individuale pe teritoriul PNBMB. Stimularea si modernizarea activitatilor de pescuit : amenajarea si semnalizarea locurilor de pescuit ; sprijinirea investitorilor actuali si potentiali; dezvoltarea serviciilor complementare- comert, transportsi integrarea n retelele turistice; evitarea unor practici menite sa influenteze negativ regimul natural de hranire al pestilor / potentialul biologic; ncurajarea nfiintarii PF-urilor si asociatii de pescari care sa utilizeze si sa valorifice resursa piscicola n limitele capacitatii productive si de suport a zonei PNBMB. Sprijinirea activitatilor /investitiilor de procesare piscicola si maketing, n mod deosebit n localitatile : Marasu, Tichilesti, Chiscani, Stancuta. Sprijinirea dezvoltarii atelierelor specializate n mestesuguri specifice zonei Baltii Brailei- prelucrarea lemnului pentru elemente de constructii, realizarea acoperisurilor din papura, I- II
I- II I- II
I- II I I I I I- II
Dezvoltarea ecologice
agriculturii
Dezvoltarea silviculturii bazata pe o gestiune durabila a padurilor
I- II
I- II I
Dezvoltarea durabila a pisciculturii si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola
Dezvoltarea durabila a localitatii lor rurale prin diversificarea economica si promovarea
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ activitatilor traditiilor mpletituri pentru mprejmuiri, confectii de unelte folosite n pescuitul traditional, mpletituri din papura, confectii si deoratiuni textile s.a. Dezvoltarea tehnicilor de construire traditionale si pregatirea fortei de munca specializate n domeniul constructiilor. Dezvoltarea activitatilor si sprijinirea firmelor specializate n eco-agro-turism. Incurajarea investitiilor n domeniul producerii de energie verde- utilizarea deseurilor lemnoase, utilizarea energiei solare. Sprijinirea activitatilor industriale de procesare a produselor agricole si piscicole desfasurate n conditiile protejarii mediului. Infiintarea structurilor de tip cluster care sa poata angrena localitatile rurale n activitati productive rentabile. Promovarea produselor alimentare specifice si realizarea brandurilor locale inspirate din specificul zonei Balta Brailei. Dezvoltarea transportului public pentru populatia locala, ntre localitatile rurale si cele urbane. Dezvoltarea serviciilor de transport privat pe apa -cu ambarcatiuni mici- si pe uscat. Diversificarea integrata a transportului public diversificat pe trasee lungi, reintroducerea curselor navale pe Dunare pentru calatori si pentru turisti. Conectarea transportului naval la viitorul nod intermodal de transport prevazut la Braila pentru sistemul urban BrailaGalati- Tulcea. Dezvoltarea serviciilor de telecomunicatii n mediul rural. Dezvoltarea serviciilor financiarbancare n localitatile rurale. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea conditiilor favorabile dezvoltarii mediului investitional. Stimularea exporturilor pentru acest sector. Sprijinirea ntreprinderilor nou create, a microntreprinderilor n vederea amplificarii performantelor economice. Sprijin pentru accesul pe noi piete interne si internationale. Simplificarea si mbunatatirea cadrului legal si administrativ, cresterea stabilitatii acestora, diminuarea birocratiei. Consolidarea unui cadru institutional adecvat Sustinerea si dezvoltarea suprastructurilor industriale/retelelor de productie: nfiintarea de parcuri tehnologice, dezvoltarea parcului industrial din mun. Braila, sustinerea clusterelor (Braila, Chiscani). Revitalizarea activitatilor economice din mediul rural si sprijinirea acestora prin valorificarea eficienta a resurselor naturale- culturi cerealiere specifice, cresterea animalelor, pescuit, vanatoare, transport pe apa; Sprijinirea financiara si non-financiara a IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate si asociatiilor de producatori din mediul rural; Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local;
I I I- II I- II
I I I I I- II
Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice
I- II
Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri, spiritului antreprenorial si atragerea investitiilor straine:
I- II I I I- II I- II I- II I I I
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ Spijin financiar si non-financiar pentru nfiintarea de noi magazine de desfacere pentru produsele obtinute din activitatile traditionale (promovarea brendurilor locale); Extinderea/modernizarea/crearea de noi ntreprinderi n sectorul non-agricol; Crearea unor structuri de productie n mediul urban care sa faciliteze o eficientizare si diversificare a activitatilor economice din mediul rural- asigurarea coplementaritatii activitatilor economice. Dezvoltarea unei strategii de comunicare pentru ntraga zona. Realizarea unor centre de vizitare, informare si educare la Varsatura, Braila, Giurgeni. Realizarea unor programe de educatie ecologica n scoli. Organizarea de tabere tematice pentru tineri n scopul educarii acestora n respectul pentru natura. Realizarea si amplasarea panourilor informative. Realizarea de materiale informative pentru populatie- brosuri, manuale- si evenimente de popularizare a cunostintelor referitoare la PNBMB si dezvoltare durabila. Informarea si ncurajarea populatiei n construirea pensiunilor eco-turistice, a fermelor eco-agro-turistice. Masuri de pregatire si reconversie a fortei de munca n ramurile specifice zonei ce le confera nsusirea de noi abilitati, perfectionare si specializare n munca- prelucrarea produselor alimentare, ecoturism, transport pe apa si alte forme de transport neconventionale, personal specializat pentru servicii conexe turismului balnear si sportiv. mbunatatirea nivelului de calificare si cresterea capacitatii de ocupare a resurselor umane. Adaptarea fortei de munca si a ntreprinderilor la schimbarile economice aparute (transfer de know-how si reconversie profesionala). Crearea de ateliere mestesugaresti care sa pregateasca tineri n arte si mestesuguri populare specifice zonei Baltii Brailei. I
I- II I
Informarea si educarea comunitatilor locale asupra cerintelor si avantajelor dezvoltarii socio-economice durabile
I I I I I I
I I
Dezvoltarea resurselor umane pentru activitatile competitive
4. Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural Valorificarea optima a resurselor turistice n contextul protejarii acestora si a mediului n conformitate cu principiile dezvoltarii durabile:
Promovarea si dezvoltarea activitatilor turistice ce se pot desfasura pe Dunare, prin dezvoltarea unor conditii de transport pe apa conform exigentelor internationale.
I- II
Modernizarea si dezvoltarea amenajarilor si structurilor turistice existente - Statiunea Lacul Sarat. Dezvoltarea de noi structuri turistice bazate pe potentialul turistic oferit de zona Dunarii si a PNBMB n conditiile protejarii stricte a capitalului natural, care sa cuprinda baza tehnico-materiala adecvata scopului: - Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile); - Structuri de transport turistic; - Structuri pentru servirea mesei (restaurante,
I I- II
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ autoservire); - Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri); - Structuri tratament balnear; Dezvoltarea capacitatii turistice a zonei prin sprijinirea formelor de cazare variate si adecvate diverselor tipuri de turism: - cazare concentrata si n unitati de cazare mari, moderne si cu confort ridicat n partea de nord a zonei- municipiului Braila, comuna Chiscani- cazare n unitati de mici dimensiuni si conditii apropiate de mediul natural n partea de sud a zonei Marasu, Stancuta, Bertestii de Jos. Sprijinirea infrastructurii turistice de tipul pensiunilor si a satelor de vacanta si includerea acestora ntr-un sistem de functionare turistica bazat pe complementaritate. Realizarea unor centre de agrement moderne si competitive pe traseul navigabil al Dunarii pentru conectarea zonei la circuitul turistic international- Chiscani, Stancuta; Infiintarea centrelor si punctelor de informare turistica pentru ntreaga zona turistica si pentru PNBMB: Lacu Sarat, Stancuta, Braila, Giugeni. Amenajarea porturilor turistice conform exigentelor UEBraila, Chiscani, Stancuta; nfiintarea unor amenajari turistice specifice pentru pescuit, campare , mbaiere pe malul Dunarii n zona de dezvoltare durabila com. Marasu, Stancuta, Chiscani, Tichilesti, Gropeni, Bertestii de Jos; Dezvoltarea ntegrata a zonelor turistice de pe langa Dunare cu cele de la Lacu Sarat, din Insula Mare a Brailei (Blasova si Zaton) si cele de la nsuratei si Mihai Bravu. Mentinerea si dezvoltarea unui climat de afaceri favorabil dezvoltarii turismului diversificat. Sprijinirea fermelor n dezvoltarea agroturismului; includerea acestora n actiunile de marketing pentru turismul zonei. Sprijinirea dezvoltarii serviciilor conexe turismului prin sprijinirea investitiilor si formarea personalului calificat ( sport, gastronomie) Promovarea si dezvoltarea activitatilor traditionale (etnografie si folclor) n cadrul ofertei turistice. Dezvoltarea unui turism de weekend controlat care sa valorifice eficient si durabil locatiile prin amenajrea locurilor de campare si mbaiere. Dezvoltarea durabila a turismului n PNBMB Dezvoltarea infrastructurii turistice din PNBMB n spiritul neagresiunii asupra mediului natural si conform Planului de management al PNBMB. Amenajarea adecvata a zonelor de acostare pentru ambarcatiuni mici si a punctelor de intrare- iesire din zona PNBMB- Hagioaia, Milea, Broscoi Verde, Trecatoarea Tichilesti- cu utilizarea materialelor si tehnicilor naturale traditionale si respectarea restrictiilor de functionare n zonele de protectie a PNBMB. Omologarea traseelor turistice pe apa si pe uscat conform
I- II
I I- II
I- II
I- II I I
I I
I 152
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ Planului de management al PNBMB. Atragerea unor touroperatori specializati n ecoturism. Crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea ecoturismului durabil n zona Balta Mica a Brailei: bornarea zonelor protejate, marcarea traseelor turistice, amenajarea locurilor pentru popas, plasarea panourilor informative necesare s.a. Formarea personalului calificat pentru nsotirea turistilor n PNBMB- ghizi specializati n turism ecologic, stiintific si cultural. Stabilirea unor relatii de colaborare cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Valorificarea durabila a Dunarii, studierea posibilitatilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale n programe turistice europene . Cresterea interesului turistic pentru statiunile balneare si centrelor de agrement si pescuit sportiv ca oferte turistice specifice (existente si propuse) prin promovarea unor programe complexe care sa includa oferte turistice variate; Promovarea unor pachete de oferte turistice integrate care sa combine toate formele de turism oferit: de agrement, sportiv, ecoturism, turism stiintific, balnear, cultural si religios, agroturism. Permanentizarea unor evenimente culturale traditionale (festivaluri, manifestari culturale, sarbatori traditionale, targuri).
I I
I I
Crearea produselor turistice specifice, cu puternica amprenta locala, care sa individualizeze oferta turistica braileana ca marca distincta, originala si de maxim impact
OBIECTIVE SI MASURI/ PROIECTE ETAPE DIRECTII DE ACTIUNE Protejarea stricta a capitalului natural oferit de PNBMB si a mediului natural din teritoriul detinut de comunitatile locale din zona de cooperare, conform legislatiei n vigoare 1. Conservarea diversitatii ecologice, a structurilor ecologice precum si a calitatii, productivitatii si capacitatii de suport - temelie pentru dezvoltarea durabila a sistemelor socioe-cologice adiacente. Actualizarea harilor existente cu distribuia habitatelor I
2. 1.A. Meninerea integritaii structurale (la nivel ecosistemic) a PNBMB Corelarea distribuiei principalelor tipuri de habitate identificate n LIFE,
Realizarea harii sitului N.2000 BMB Iniiativa legislativa pentru modificarea suprafeei
I I 153
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ cu noua zonare a PNBMB i cu modificarile geomorfologice produse PNBMB Descrierea habitatelor de interes comunitar (SCI) identificate Demararea aciuniilor pregatitoare n realizarea unor hari batimetrice a celor 52 de lacuri i bali Modificarea bazelor de amenajare astfel ncat sa se mbine principiile gestionarii durabile a padurilor i cel al conservarii biodiversitaii padurilor Avizarea temei de proiectare pentru amenajarea ocoalelor silvice Lacu Sarat i Braila Plan de masuri pentru conservarea speciilor de pasari de interes comunitar (Anexa I/79/409/CCE) - (BmB - SPA) Plan de masuri pentru conservarea speciilor i habittaelor de interes comunitar (92/43/CCE) - (BmB - SCI) Reglementarea activitailor pe teritoriul parcului conform zonarii PNBMB Reglementarea accesului pe teritoriul parcului conform zonarii PNBMB Mentinerea infrastructurii existente Protejarea complexului de ecosisteme i supravegherea acti vitatailor reglementate la punctele de teren prin activitati de paza de catre agentii Controale asupra activitatii de paza desfasurate de Ad Realizarea unei mprejmuiri cu Tamarix ramosissima n jujurul pasunii din Insula Mica a Brailei (teritoriul com. Marasu)
I I I
Revizuirea amenajamentului silvic astfel ncat sa se respecte criteriul meninerii integritaii structurale
I I I I I I I
Stabilirea i implementarea de masuri speciale de protecie pentru speciile i habitatele periclitate
I I
1.B.Reconstrucia i reabilitarea ecologica a ecosistemelor degradate din BmB Substituirea ligniculturilor plopicole clonale i mpadurirea terenurilor invadate cu amorfa cu specii forestiere autohtone, specifice padurii aluviale
Reabilitarea ecologica a ecosistemelor acvatice prin decolmatarea lacurilor i a canalelor de alimentare aferente
Modificarea n zona tampon a compoziiei el "plopi euramericani" din amenajamentele silvice conform tipului natural fun-damental de padure descris n 1955 Substituirea a 237 ha ligniculturi plopicole clonale cu plop alb Distrugerea arbustului Amorpha fruticosa de pe cele 212 ha invadate {mpadurirea cu Populus alba, P. nigra i Salix alba a celor212 ha de pe care a fost ndepartata amorfa Continuarea aciunii de substituire a ligniculturilor plopicole din zona tampon cu specii autohtone dupa finalizarea proiectului LIFE Realizarea unui studiu hidrologic i a unui proiect hidrotehnic n insula Fundu Mare Realizarea conexiunii hidraulice n amonte pentru complexul de lacuri din insula Fundu Mare Construirea stavilarului pe privalul Navodari Imbunatairea regimului hidrologic n complexele acvatice de pe cuprinsul parcului, altele decat zona Fundu Mare
I I I I
I I
Obiectiv strategic 2 : Organizarea si gospodarirea BMB ca zona pilot pentru dezvoltarea cunoasterii si expertizei manageriale n vederea dezvoltarii durabile a Sistemului Danubian. 2.A.Dezvoltarea i implementarea sistemului suport pentru asistarea deciziilor (Baza unitara de date a PNBMB Infiintarea si dezvoltarea Bazei de date unitare a PNBMB I
Realizarea designului pentru Baza de date unitara a PNBMB
Completarea bazei de date cu datele existenete si I alimentarea continua. Incheierea de protocoale de cerectare cu institute de I cercetare. I Observaraea i monitorizarea Observarea i monitorizarea calitaii apei mediului abiotic Monitorizarea debitului solid I I Observarea i monitorizarea eroziunii de maluri i a modificarii contururilor lacurilor I Observarea i monitorizarea evoluiei colmatarii n celelalte 49 de lacuri i bali, altele decat cele 3 din F. Mare I Observarea i monitorizarea proceselor pedogenetice i/sau a degradarii solurilor I Observarea i monitorizarea evoluiei gradului de inundabitate masurat n hidrograde I Observaraea i monitorizarea Monitorizarea populaiilor de pasari i a cuiburilor din zonele de protectie integral habitatelor i populaiilor Monitorizarea florei si faunei acvatice din lacurile de I protectie integrala I ) Monitorizarea coloniilor mixte de Ardeidae I Phalacroca racidae, a cuiburilor de codalbi i arboretelor naturale destinate studiilor fenologice I Observarea bilunara n staii de observaie a evoluiei habitatelor si populatiilor. Obiectiv startegic 3. Dezvoltarea capacitatii productive si de suport a principalelor categorii de sisteme ecologice i asigurarea conservarii biodiversitatii acestora I 3.A.Identificarea lacunelor i dezvoltarea activitaii de cecetare n raport cu organizarea spaiotemporara a sistemelor investigate i cu necesitaile planului de management I Evaluarea anuala a capacitaii Evaluarea capacitaii productive productive n principalele tipuri de Intocmirea unor rapoarte pentru CCAd I habitate Prioritati si planui de actiune anuale I Stabilirea planurilor de aciune i a Publicarea planurilor si a rezultatelor cerecetarilor I prioritailor de cercetare Obiectiv strategic 4 : Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a metodelor, a instrumentelor pentru managementul integrat i adaptativ n limitele capacitaii productive i de suport a resurselor specifice Balii Mici a Brailei 155 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ 4.A.Identificarea cailor complementare de utilizare a resuselor i serviciilor oferite de capitalul natural din BmB Elaborarea de studii de fezabilitate i proiecte pentru activitatea de agroecoturism
Dezvoltarea de programe pentru elevi si studenti
Dezvoltarea cailor i mijloacelor de implicarea a comunitailor locale n elaborarea i adoptarea planului de management
Elaborarea strategiei de ecoturism a PNBMB Elaborarea unui program de promovare a pensiunilor ecoturistice si a fermelor agroturistice Elaborarea unui ghid de arhitectura traditionala Promovarea marcii de calitate Balta Mica a Brailei" Integrarea PNBMB n reteaua regionala, nationala si europeana de turism. Restaurarea Casei Nedeicu si transformarea sa n muzeu. Sustinerea de prelegeri educative Realizarea de amnuale de educatie ecologica Organizarea de tabere tematice de vara. Indrumarea cercurilor naturaliste din scoli Informarea comunitatilor locale asupra posibilitatilor de utilizare si responsabilitatile ce le revin.
I I I I I I I I I I I
Derularea unui program de conservare a activitatilor traditionale Actiuni de popularizare a Regulamentului PNBMB.
I I
Obiectiv strategic 5 : Diferenierea i redimensionarea activitailor n funcie de diversitatea resurselor I serviciilor, respectiv de capacitatea productiva si de support a sistemelor ecologice pe care le genereaza 5.A.Diferenierea i redimensionarea activitailor n funcie de zonarea PNBMB Reglementarea utilizarii resurselor regenerabile n zona de dezvoltare durabila a activitailor umane Reglementarea utilizarii resurselor regenerabile n zona de management durabil Reglementarea utilizarii resurselor regenerabile n zonele de protecie integrala Diferenierea i redimensionarea activitailor n funcie de categoria de activitai Popualrizarea prevederilor Regulamentului PNBmB referitor la zona de dezvoltare durabila Aplicarea prevederilor Regulamentului Popualrizarea prevederilor Regulamentului PNBmB referitor la zona de dezvoltare durabila Aplicarea prevederilor Regulamentului I I I
Reglementarea si controlul utilizarii resurselor forestiere. Reglementarea si controlul utilizarii resurselor piscicole. Controlul utilizarii resurselor cinegetice. Realizarea infrastructurii turistice din PNBMB Omolgare circuitelor turistice Amenajarea sumara a locurilor de campare. Valorificarea potenialului turistic printr-un management sustenabil Asigurarea unor circuite informative Atargerea unor touroperatori si aghizilor specializati. Obtinerea autorizatiilor de recoltare a unor elemente de flora din PNBMB Valorificarea unor specii din flora i fauna PNBMB (altele decat specii DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
I I I I I I I I I 156
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ fauna PNBMB (altele decat specii Urmarirea si controlul activitatii de recoltare. I forestiere, de ihtiofauna sau de interes cinegetic) Obiectiv 6. Transferul expertizei stiintifice si manageriale catre alte sisteme din structura SDI 6.A. Integrarea PNBMB n sistemele internationale existente n domeniul cercetarii si monitoringului pe termen lung Participarea la programe internationale de cercetare a diferitelor institutii implicate n managementul PNBMB Dezvoltarea planului de monitoring pe termen lung si integrarea n retelele internationale de monitoring 6.B. Dezvoltarea unei retele ecologice a Dunarii Inferioare Dezvoltarea legaturilor ntre ariile protejate din Romania
Dezvoltarea unor programe de cercetare care sa aiba ca obiect PNBMB
Dezvoltarea unor programe de cercetare care sa aiba ca obiect PNBMB si transferul de expertiza stiintifica biunivoc.
I Stabilirea relatiilor de colaborare cu Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii Realizarea retelei de colaborare si extinderea retelei la nivelul Dunarii inferioare. Realizarea unui plan de masuri pentru inundarea controlata a unor incinte ndiguite. Dezvoltarii unei strategii pentru refacerea zonelor umede n sectorul inferior al Dunarii, integrarea n strategiile deja dezvoltate. I I I I
ncurajarea dezvoltarii de noi zone umede n Bazinul Dunarii Inferioare
7. Asigurarea protectiei mediului n localitatile rurale din zona PNBMB 7.1: Asigurarea calitatii factorilor de mediu prin controlul poluarii mbunatatirea calitatii aerului si gestionarea zgomotului ambiental
Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici de la sursele mari de ardere din industria energetica si metalurgica (SC CET SA Braila, SC Termoelectrica SA, SC Promex SA); Reducerea emisiilor de poluanti atmosferici (noxe din gaze de esapament) provenite de la surse mobile, prin masuri de fluidizare a traficului, folosirea cu precadere a centurilor de ocolire, modernizarea si ntretinerea drumurilor existente utilizarea perdelelor de protectie Reducerea mirosurilor dezagreabile provenite din activtati de crestere a animalelor, care genereaza disconfortul populatiei ( Braila, Tichilesti, nsuratei) Realizarea unor statii de epurare n localitatile Tichilesti, Gropeni ncadrarea n standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diverse unitati socioeconomice, n emisarii naturali si/sau n retelele de canalizare ale localitatilor Aplicarea Codului Bunelor 157
mbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane:
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ Practici Agricole n zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole, n confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC. (conform HG 964/2000) Activitati de curatare, remediere si/sau reconstructie ecologica a zonelor n care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, conform HG n. 1403/2007; Eliminarea posibilitatilor de scurgere pe sol si implicit n panza freatica a petrolului n zonele de extractie a acestuiaStancuta. Desfiintarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natura care nu au protectie impermeabilizata 7. 2: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale n scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale. Reducerea riscului la alunecari de teren si eroziunea solurilor Urmarirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderata si cu risc de accentuare a eroziuni, n vederea cunoasterii tendintelor de evolutie a proceselor de alunecare mai ales n zonele afectate de activitatea umana- comunele Chiscani, Stancuta, Bertestii de Jos. Lucrari specifice de mbunatatiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate n complex cu lucrari hidroameliorative si agro-pedo-ameliorative (nivelare modelare, astuparea crapaturilor) pe terenuri cu alunecari stabilizate, functie de modul de utilizare a terenului; Lucrari de colectare si evacuare a apei prin mbunatatirea regimului de scurgere a apelor de suprafata. Controlul strict al respectarii normelor seismice la constructiile din localitatile rurale izolate Masuri pentru mbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile pentru reducerea acestuia. Prevenirea depozitarii ilegale si a deversarii namolului n apele Dunarii. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini si parcuri, piete prin colectare separata Promovarea folosirii namolului necontaminat provenit din statiile de epurare ca ngrasamant n agricultura, ca substrat vegetal pentru reabilitarea depozitelor necontrolate si ca material de etansare pentru depozitele ecologice; Gestiunea deseurilor industriale toxice si periculoase n conformitate cu cerintele legale Inventarierea deseurilor periculoase generate si eliminate pe agenti economici Controlul depozitarii si transportarii deseurilor de la zonele de campare din PNBMB Asigurarea transportului deseurilor din zonele nou construite n scop turistic/ agrement 158 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de poluare
Reducerea riscului seismic
7. 3: Implementarea sistemului integrat de management al deseurilor
Dezvoltarea infrastructurii de transport si racordarea zonei la sistemele europene de transport ale Regiunii Dunarii. 1.Sporirea accesibilitatii zonei la nivel local, regional, national si international Realizarea infrastructurii majore de transport pentru conectarea zonei n sistemul international, national si regional de transport Rezervarea terenurilor pentru trasarea arterelor rutiere prevazute n strategia nationala de transport si n PATN. Realizarea studiilor de fezabilitate pentru drumurile expres si autostrada Marii Negre. Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare(Calarasikm375- la Braila-km175)conform standardelor europene prin: Reluarea si imbunatatirea studiilor existente astfel ncat sa nu prejudicieze ecosistemele acvatice. Lucrari de amenajare a cailor navigabile: pe Dunare: -sectorul BrailaCeatalul Ismailului -sectorul BrailaCeatalul Ismailului si Ceatalul Sf. Gheorghe -sectorul Braila - Cernavoda Calarasi Lucrari de modernizare n punctele de traversare cu bacul si de acostare nave de pasageri n portul Braila -Bac Smardan si Bac IMB Crearea infrastructurii portuare necesare acostarii ambarcatiunilor mari pentru conectarea zonei la traseul croazierelor internationale: - port turistic si debarcader la Braila, Chiscani, Stancuta; - lucrari de modernizare la portul existent Braila Realizarea unui aeroport international n zona periurbana a Brailei (cu valente pentru un sistem urban care sa functioneze ca pol national de dezvoltare) care sa asigure transportul pentru cele trei municipii resedinta de judet din zona Braila, Galati, Tulcea. Realizarea unui nod intermodal de transport la Braila pentru conectarea formelor de transport rutier- aerian, Cf si naval. Studierea posibilitatilor de refacere a sistemului hidrotehnic de aparare la inundatii n vederea: - consolidarii si recalibrarii acestuia - utilizarea zonei de dig pentru transport cu mijloace auto, pentru ciclism sau alte moduri de transport; - propunerii unor sisteme de aparare mai eficiente economic si care sa cree posibilitatea crearii unor noi zone inundabile n regim natural. Studierea posibilitatilor de refacere a sistemului hidrotehnic de aparare la inundatii n vederea realizarii unor trasee de transport auto si pentru ciclisti. Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16; Realizarea unor documentatii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore privind vulnerabilitate la inundatii existenta pe fluviul Dunarea, n Insula Mare a Brailei (pericolul deversarii digurilor, producerea infiltratiilor n I
I I- II
I- II
I- II
I- II-III I- II-III
Sporirea accesibilitatii localitatilor prin reabilitarea drumurilor locale 2. Imbunatatirea sistemului de gospodarirea apelor n vederea apararii la inundatii
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ diguri, eroziunea malurilor, ndiguite si irigate); nmlastinirea suprafetelor
ntretinerea albiei raurilor prin ndepartarea vegetatiei forestiere; Actiuni de recalibrare a lucrarilor de aparare existente. 3. Dezvoltarea retelelor energetice Crearea de noi capacitati de productie
Modernizarea si extinderea retelei de transport a energiei electrice Modernizarea si extinderea retelei de transport gaze naturale
Modernizarea si extinderea retelei de telecominicatii
Constructia unei centrale pe huila de 800 MW pe amplasamentul grupului scos din functiune de la CET Braila; Utilizarea surselor alternative de producere a energie electrice si termice- solara, eoliana, biomasa. Modernizarea si retehnologizarea statiilor de 110kv. Trecerea instalatiilor de 6kv la 20kv. Integrarea SCADA a tuturor statiilor de transformare. Extinderea retelei n zonele cu constructii noi. Extinderea retelei n localitati apropiate de reteaua de gaze naturale - extindere comuna Chiscani. Racordarea la reteaua de gaze a zonelor majore de dezvolatre turistica. Continuarea programului de extindere si modernizare a retelei de comunicatii n vederea sporirii accesului localitatilor la serviciile universale de telecomunicatii Cresterea gradului de digitalizare a retelei fixe. Introducerea de servicii de telefonie noi (banda lunga, Internet, transmisii de date) n cat mai multe localitati, Instalarea de telecentre n cadrul programului national de implementare a serviciului universal.
I I I- II I- II I I- II I
I- II
I- II
Dezvoltarea sistemului policentric de localitati n judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala ntre comunitatile locale. 1. Dezvoltarea sistemului policentric de localitati n judet referitor la zona de de cooperare a PNBMB si realizarea unei structuri pentru cooperare teritoriala ntre comunitatile locale. Asigurarea acesului locuitorilor din zonele rurale la servicii de tip urban si locuri de munca prin cresterea rolului teritorial al localitatilor urbane prin: Cresterea rolului teritorial si al nivelului de dotare cu servicii de tip urban a orasului nsuratei(judet Braila) si orasului Harsova (judet Constanta), prin realizarea dotarilor si serviciilor corespunzatoare de sanatate, protectie sociala, educatie, cultura, financiarbancare, transport public. Modernizarea infrastructurii de transport locale pentru asigurarea accesibilitatii localitatilor rurale spre DJ 255A, DC 9, Dc 21, DC 15, DC 16. Asigurarea transportului public ntre localitatile rurale si cele urbane Braila, Insuratei. Amenajarea pistelor pentru ciclisti pe drumurile locale - DJ 212 , DC 60 I-II
I I 160
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ Crearea de parteneriate bazate pe Crearea de parteneriate ntre comunele Chiscani, Gropeni, voluntariat ntre comunele care detin Tichilesti, Stancuta, Bertestii de Jos, Marasu din judetul teritorii n PNBMB. Braila precum si Giurgeni din Judetul Ialomita pentru realizarea zonei de cooperare pentru dezvoltare durabila a sistemelor socio-economice n scopul: - realizarii obiectivelor din Planul de management al PNBMB si implementarea - respectarii conditiilor de construire propuse prin Regulamentul cadrul al prezentei documentatii - realizarii n comun a programelor de mpadurire si crestere a suprafetelor de spatii verzi - realizarii n comun a programelor de dezvoltare a turismului generat de PNBMB - realizarii n comun a programelor de management /utilizare a terenurilor din PNBMB si din zonele adiacente n vederea pastrarii si potentarii valorii peisagistice - realizarii de programe de educare a populatiei n privinta utilizarii resurselor oferite de PNBMB si a responsabilitatilor - realizarii de programe pentru valorificare a traditiilor etnografice ale satelor pescaresti Crearea de parteneriate ntre localitatile aflate n zona de influenta a PNBMB (zona A si zona B) pentru realizarea n comun a programelor de dezvoltare a turismului durabil care utilizeaza ca resursa PNBMB - Cooperare n realizarea si utilizarea traseelor turistice propuse, ndeosebi a celor dinafara PNBMB. - Realizarea cooperarii ntre comunele Stancuta, Bertestii de Jos si Victoria si orasul Insuratei pentru angrenarea n circuitul turistic a resurselor balneare si a padurii Viisoara. - Crearea de parteneriate ntre comunele situate pe directia DJ 212 pentru realizarea unui traseu turistic cu valoare etnografica si realizarea unor regulamente de construire unitare n localitati care sa valorifice modelel traditionale. Crearea de parteneriate ntre localitatile din zona periurbana n vederea cooperarii eficiente si reciprocavantajoase cu mun. Braila. I-II
I-II
I-II
Intocmit, dr. ing. Pintilie Vasile
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA

TITLUL I PRESCRIPTII GENERALE 1.DOMENIU DE APLICARE Prezentul regulament se aplica teritoriului delimitat astfel de linia interioara a taluzului digului perimetral care constituie noua propunere de delimitare a PNBMB. 2.CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII : Prezentul regulament este alcatuit si are la baza prevederile Planul de management al PNBMB, pe care le delaliaza si le completeaza in functie de rezultatul analizei situatiei existente din teritoriul de referinta al PUZ , precum si al vecinatatilor sale imediate. Planul de Management integrat si adaptiv al Parcului Natural Balta Mica a Brailei anterior a fost elaborat n perioada 1999 2002 de Departamentul de Ecologie Sistemica n cadrul proiectului LIFE 99 Natura 006400, finantat de Comunitatea Europeana (75%) si Universitatea Bucuresti (25%) conform legislatiei specifice privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei. Suprafata PNBMB este de 24.555 ha2, n diverse forme de proprietate si admi-nistrare, situate [ lunca cu regim natural de inundate a fluviului Dunarea. - Limitele parcului stabilite prin HG. 230/2003 cuprind insule si ostroave, bratele Dunarii si zone dig-mal, la cote maxime de inundatie, ntre podul rutier Giurgeni - Vadul Oii n amonte si municipiul Braila n aval, dupa cum urmeaza : o limita nordica : confluenta dintre Dunarea Navigabila si brt\ul Cravia (km 175 n aval), situata n dreptul municipiului Braila ; o limita estica : digul Insulei Mari a Brailei, de la punctul de trecere a bacului IMB, pana la extremitatea sudica a Insulei Mari a Brailei n dreptul localitatii Magureni (Stramba), dupa care limita urmeaza digul dobrogean al Dunarii din dreptul locului unde se desparte Bratul Macin (Dunarea Veche) de bratul Valciu pana la podul ru-tier Giurgeni - Vadul Oii ; o limita sudica : podul rutier Giurgeni - Vadul Oii (km 237 n amonte) ; o limita vestica : digul dinspre Cmpia Baraganului Nordic, de la podul rutier Giurgeni Vadul Oii pana la municipiul Braila. Conform legislatiei n vigoare teritoriul PNBMB este supus regimului de protejare specific parcurilor naturale. Parcul Natural Balta Mica a Brailei a fost declarat Zona umeda de importanta internationala sit Ramsar, fiind inclusa n 15 iunie 2001, la pozitia 1074 pe lista Conventiei Ramsar. Dupa Delta Dunarii este al doilea sit Ramsar din Romania. Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, zona inundabila braileana este mentionata sub denumirea Balta Mica a Brailei, n anexa I, n lista Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale.
2
Suprafata PNBMB este n curs de modificare. 162 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (MO 190/26.03.2003) a fost recunoscut Parcul Natural Balta Mica a Brailei si reconfirmat oficial si statutul de Zona umeda de importantp internationala, obtinut n anul 2001. In interiorul PNBMB activitatile se desfasoara numai cu avizul Administratiei parculuiP(AP) Teritoriul parcului este mpartita n urmatoarele Unitati administrativ teritoriale(conform OMMD -1964/2007) din judetul Braila: - Municipiul Braila partea de sud(18%) - Bertestii de Jos (38%) - Chiscani (29%) - Gropeni (13%) - Marasu ( 5%) - Stancuta (35%). Amenajamentele silvice sunt n administrarea O.S. Braila, Lacu Sarat, Slobozia si Harsova 3.DIVIZAREA TERITORIULUI IN ZONE La ntocmirea prezentului regulament s-a avut n vederea structurarea teritoriului parcului n functie de regimul de protectie mpus de Planul de management. I. Zone cu protectie stricta - 418,2 ha (1,7% din suprafata PNBM), ambele fiind incluse n zona de protectie integrala Egreta : Zona cu protectie stricta Vulpasu - 127,9 ha, din care : 20,9 ha ecosisteme forestiere si 107,0 ha ecosisteme acvatice ; Zona cu protectie stricta Jigara - 290,3 ha, din care 46,3 ha ecosisteme forestiere si 107,0 ha ecosisteme acvatice. II. Zone de protectie integrala - 5.444,7 ha (22,2%). Cele 8 zone de protectie integrala sunt : Zona de protectie integrala Egreta - 4.035,5 ha, din care : 3.100,0 ha habitate terestre, 1484,0 ha habitate acvatice, 2,3 ha constructii 4,3 ha terenuri cu folosinta agricola ; Zona de protectie integrala Fundu Mare - 1.173,2 ha, din care: 316,0 ha habitate terestre 857,0 ha habitate acvatice ; Zona de protectie integrala Colonia mixta Cucova - 60,5 ha, zona alcatuita n totalitate din habitate terestre ; Zona de protectie integrala Catinisul Cr`c`nelu - 58,0 ha, habitate terestre ; Zona de protectie integrala Catinisul Ciciu Orbului - 50,0 ha, habitate terestre ; Zona de protectie integrala Renisul Calia 1 - 20,0 ha, habitate terestre ; Zona de protectie integrala Renisul Calia 2 - 20,0 ha, habitate terestre ; Zona de protectie integrala Renisul Piscu Popii 30,4 ha, habitate terestre. III. Zonele de management durabil (zone tampon) - 9.366,2 ha (47,6%), [n numar de 11 sunt situate integral sau partial (alaturi de zonele cu protectie stricta si de zonele de protectie
integrala), n cele 7 insule mari si 4 ostroave mici . Cele 11 zone de management durabil sunt prezentate n continuare, din amonte spre aval : Insula Mica a Brailei - 5.600,2 ha (reprezinta 58% din totalul insulei a carei suprafata nsumeaza 9.726,6 ha), din zona tampon : 4121,3 ha habitate terestre si 1478,9 ha habitate acvatice ; Insula Varsatura - 1.185,0 ha (100%), din care : 1.143,4 ha habitate terestre si 41,6 ha habitate acvatice ; Insula Cracanel - 1.015,2 ha (95% din 1.073,2 ha), din care : 771,1 ha Oostrovul Chiciu lui Filoti - 18,1 ha (100%), Ostrovul Chiciu Morii - 2,8 ha (100%),; Iinsula Chiciu Orbului - 258,2 ha (84% din 308,2 ha), Insula Calia - 679,8 ha (94% din 719,8 ha), Insula Fundu Mare - 747,0 ha (39% din 1.920,2 ha), Oostrovul Chiciu Cucului - 20,1 ha (100%), Insula Harapu - 214,2 ha (100%), Oostrovul Ileana - 15,2 ha (100%), IV. Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane totalizeaza 9.323,6 ha (38,0%) din suprafata PNBMB si sunt reprezentate de : Dunare si bratele fluviului - 5.221,0 ha ; Zonele dig mal - cu un total de 4102,6 ha, la randul lor sempart n : o Zona digmal a Campiei Baraganului Nordic - 1.891,7 ha ; o Zona digmal a Insulei Mari a Brailei - 1.244,3 ha ; o Zona digmal a Dobrogei 966,6 ha. Inafara teritoriului PNBMB se vor stabili zone de protectie perimetrale malului Dunarii pe teritoriul comunelor Chiscani, Gropeni, Marasu, Stancuta Bertestii de Jos si Tufesti. TITLUL II PRESCRIPTII SPECIALE PE ZONE, SUBZONE SI UTR CAPITOLUL I Zone cu protectie stricta- Zona A GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI Zona se caracterizeaza printr-un regim maxim de protectie a mediului natural. In aceste zone este este conservata evolutia biodiversitatii n mod maximal. Nu sunt prezente amenajari sau constructii. Nu sunt permise exploatari forestiere. SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA Articolul 1 utilizari admise In aceasta zona este interzisa orice activitate umana. Subzona A1: Vulpasu Subzona A2 : Jigara - 290,3 ha
Articolul 2 utilizari admise cu conditionari - este permisa desfasurarea activitatii stiintifice de catre cercetatori cu acordul AD. Articolul 3 utilizari interzise Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati care pot provoca degradarea mediului natural - activitati de xploatare forestiera - activitati productive - constructii provizorii sau definitive de orice natura; - dispunerea de panouri de afisaj sau alte amenajari cu rol de semnalizare cu exceptia celor utilizate de AD - activitati de depozitare - depozitari de materiale; - platforme de colectare a deseurilor; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - accesul cu ambarcatiuni cu motor; - pescuit, - vizitare - cicloturism. SECTIUNEA II. CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR Articolul 4. nu se permite construirea Articolul 5. Circulatii si accese Accesul se permite doar cu ambarcatiuni fara motor si prin locurile marcate. Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m. CAPITOLUL II Zone de protectie integrala Zona B Articolul 1 utilizari admise Subzona B1: Zona de protectie integrala Egreta Subzona B2 : Zona de protectie integrala Fundu Mare Subzona B : Zona de protectie integrala Colonia mixta Cucova Subzona B4 : Zona de protectie integrala Catinisul Cracanelu Subzona B5 : Zona de protectie integrala Catinisul Ciciu Orbului Subzona B6 : Zona de protectie integrala Renisul Calia 1 Subzona B7 : Zona de protectie integrala Renisul Calia 2 Subzona B8 : Zona de protectie integrala Renisul Piscu Popii n toate subzonele sunt permise: - activitati stiintifice educative - ecoturism controlat- vizitare turistica - interventii pentru mentinerea habitatelor - lucrari de reabilitare ecologica
- actiuni de nlaturare a efectelor unor calamitati - actiuni de ntretinere a fondului forestier. Articolul 2 utilizari admise cu conditionari Circulatia si activitatile turistice se vor dezfasura conform marcajelor turistice. Interventia pompierilor, a reprezentantilor Inspectoratului de Politie Judetean Braila, ai Inspectoratului Judetean de Jandarmi Braila, ai Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontiera Braila, ai Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, ai Inspectortaului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani, ai Directiei Sanitar Veterinare Braila si ai asociatilor de vanatori sportivi, n zonele de protectie integrala si n zona tampon, este permisa numai n prezenta reprezentantilor AP. Articolul 3 utilizari interzise - se interzic urmatoarele utilizari: - activitati care pot provoca degradarea mediului natural activitati productive activitati forestiere altele decat cele de ntretinere a fondului forestier - constructii provizorii sau definitive de orice natura; - dispunerea de panouri de afisaj sau alte amenajari cu rol de semnalizare cu exceptia celor utilizate de AD - activitati de depozitare - depozitari de materiale; - platforme de colectare a deseurilor; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - accesul cu ambarcatiuni cu motor. SECTIUNEA II. CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR Articolul 4. Nu se permite construirea sau amenajarea de pontoane pentru acostare. Amenajarea traseelor presupune : - marcarea lor pe indicatoare si panouri si prin semne conventionale pe arbori n cazul traseelor terestre si pe balize amenajate rustic n cazul traseelor pe apa, - construirea unor observatoare fixe si amplasarea unor observatoare mobile pe apa pentru cercetari ornitologice si activitatea de birdwaching. Articolul 5. Circulatii si accese Accesul se realizeaza cu ambarcatiuni fara motor prin punctele de acces marcate pe traseele turistice. Se interzice stationarea barcilor pe iezere. Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m.
ARTICOLUL 6 - Spatii libere si spatii plantate Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus n PNBMB se executa numai lucrarile prevazute prin amenajamentele silvice, cu respectarea reglementarilor n vigoare privind zonarea functionala a padurilor, a proiectelor de reconstructie ecologica. Nu sunt permise activitatile de exploatare forestiera n scop de valorificare a materialului lemnos. Se pot efectua lucrari de reconstructie ecologica a fostei paduri aluviale cu aprobarea autoritatii nationale de mediu si la solicitarea Consiliului Stiintific al PNBMB. CAPITOLUL III- Zonele de management durabil- Zona C GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI Sunt destinate atat turistilor cat si localnicilor care au accesul nengradit n aceste zone. Sunt zone de tampon situate integral sau partial alaturi de zonele de protectie stricta si cele de protectie integrala n cele 7 insule mari: Insula Mica a Brailei Insula Varsatura Insula Cracanel Oostrovul Chiciu lui Filoti Ostrovul Chiciu Morii Iinsula Chiciu Orbului Insula Calia Insula Fundu Mare Oostrovul Chiciu Cucului Oostrovul Ileana Insula Harapu SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA Articolul 1 utilizari admise - activitati stiintifice educative - ecoturism controlat- vizitare turistica - interventii pentru mentinerea habitatelor - lucrari de reabilitare ecologica - actiuni de nlaturare a efectelor unor calamitati - actiuni de ntretinere a fondului forestier - activitati de utilizare a unor resurse regenerabile desfasurate numai de comunitatile localepescuit cu scule traditionale, recoltare de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanale - pescuit sportiv - cicloturism. Articolul 2 utilizari admise cu conditionari - activitati de utilizare a unor resurse regenerabile desfasurate numai de comunitatile localepescuit cu scule traditionale, recoltare de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanale Articolul 3 utilizari interzise - se interzic urmatoarele utilizari: - activitati care pot provoca degradarea mediului natural
activitati productive activitati forestiere altele decat cele de ntretinere a fondului forestier - constructii provizorii sau definitive de orice natura; - dispunerea de panouri de afisaj sau alte amenajari cu rol de semnalizare cu exceptia celor utilizate de AD - activitati de depozitare - depozitari de materiale; - platforme de colectare a deseurilor; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - accesul cu ambarcatiuni cu motor. SECTIUNEA II. CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR Articolul 4. Nu se permite construirea de noi imobile. Sunt permise lucrari de ntretinere, reparatii, schimbarea configuratiei imobilelor existente n scopul conformarii la regulile impuse de prezentul regulament. Este permisa amenajarea de pontoane pentru acostare n zonele indicate de prezentul regulament. Amenajarea traseelor presupune : - marcarea lor pe indicatoare si panouri si prin semne conventionale pe arbori n cazul traseelor terestre si pe balize amenajate rustic n cazul traseelor pe apa, - construirea unor observatoare fixe si amplasarea unor observatoare mobile pe apa pentru cercetari ornitologice si activitatea de birdwaching. Articolul 5. Circulatii si accese Accesul se realizeaza cu ambarcatiuni fara motor prin punctele de acces marcate pe traseele turistice. Ambarcatiunile cu motor sunt permise pe bratele Dunarii si cursul navigabil. Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m. CAPITOLUL IV- Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane Zona D GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI Zona are regimul cel mai putin restrictiv de protectie din cadrul parcului. Este destinata mbinarii activitatilor umane cu cele de protectie a mediului natural n limitele capacitatii de suport a ecosistemelor. Accesul localnicilor este nengradit . In aceste zone membri comunitatilor locale au dreptul la pescuitul pentru consumul propriu Cuprinde urmatoarele zone: 1.Dunare si bratele fluviului - 5.221,0 ha ; 2. Zonele dig mal - cu un total de 4102,6 ha, la randul lor se mpart n : Zona digmal a Campiei Baraganului Nordic - 1.891,7 ha ; Zona digmal a Insulei Mari a Brailei - 1.244,3 ha ; Zona digmal a Dobrogei 966,6 ha.
SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA Articolul 1 utilizari admise - activitati stiintifice educative - ecoturism controlat- vizitare turistica - interventii pentru mentinerea habitatelor - lucrari de reabilitare ecologica - actiuni de nlaturare a efectelor unor calamitati - actiuni de ntretinere a fondului forestier - activitati de utilizare a unor resurse regenerabile - pescuit cu scule traditionale, recoltare de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanale - pescuit sportiv - cicloturism - activitati de campare. Articolul 2 utilizari admise cu conditionari Activitati de utilizare a unor resurse regenerabile desfasurate numai de comunitatile localepescuit cu scule traditionale, recoltare de salcie, paura, stuf pentru realizarea unor produse artizanale Articolul 3 utilizari interzise SECTIUNEA II. CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR Articolul 4. Se permite construirea sau amenajarea de pontoane pentru acostare. Se permite amenajarea acceselor si dotarea cu elemente de semnalizare. Se permite realizarea adaposturilor temporare din materiale naturale. Sunt interzise constructiile de adapostire n alte locuri decat cele indicate de AP. Articolul 5. Circulatii si accese Accesul se realizeaza cu ambarcatiuni cu/fara motor prin punctele de acces marcate pe traseele turistice. Survolarea teritoriului este permisa la un plafon de zbor de 1000m. In aceste zone membri comunitatilor locale au dreptul la pescuitul pentru consumul propriu Activitati permise: plimbare cu ambarcatiuni cu/fara motor, excursii, pescuit sportiv, campare, picnic, scaldat si plaja, vanatoare, acces carosabil Pescuitul comercial este permis doar pescarilor autorizati de ANPA Functionarea instalatiilor hidrotehnice va fi coordonata de AP indiferent de natura proprietatii. Activitatile de pasunat sunt permise doar pentru comunitatile locale ce detin terenuri n parc si se va desfasura conform regulamentului PNBMB. SECTIUNEA III. POSIBILITATI MAXIME DE UTILIZARE A TERNURILOR Se interzice construirea de noi imobile destinate locuirii. Sunt permise lucrari de ntretinere, reparatii, schimbarea configuratiei imobilelor existente n scopul conformarii la regulile impuse de prezentul regulament. Conformarea cladirilor se va face astfel ncat sa nu depaseasca nivelul de Parter. Dimensiunile laturilor constructiei nu vor depasii 20m.
Sunt permise doar constructii specifice zonelor inundabile. Sunt permise doar materiale naturale- lemn, stuf, piatra. Sunt permise lucrari la urmatoarele imobile existente.
Lista constructiilor existente-2008 Specificatii A) in zona de protectie integrala a) Cantoane silvice - cabana Egreta - cantonul Egreta - Gasca - Nicole]ti - Vantoaia b) Proprieat\i particulare - Torexim SRL - Contara SRL - casa Tudorache Eugeniu B) in zona de management durabil a) Cantoane silvice - Bratusca - Harapu - Paioasa - Bercaru - Piscu Popii - Mitricele - Coitineasa - Patap - Grindul lui Vintila b) Alte constructii - fosta pescarie Hogioaia - anexe unitati militare - fosta pescarie Navodari - casa si gospodarie tradtionaa` Nedeicu C) in zona de dezvoltare durabila a activiatilor umane a) Cantoane silvice - Cravia - Mis`il` - Piscu Lupului - Daiu - Tufesti - Zainea Suprafata ha 6,6 3,0 1,0 0,5 0,5 0,5 0,5 3,6 3,0 0,3 0,3 7,1 4,0 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 3,1 0,3 0,5 0,3 2,0 32,0 5,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 170 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR PLAN URBANISTIC ZONAL BALTA MICA A BRAILEI, JUDETUL BRAILA Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA BRAILA prin CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________ - Vadoaia - Muscalita - Soarecele - Stancu\a - cabana Gura Garlutei b) Alte constructii si amenajari - rampa descarcare lemn Chiscani - portul Chiscani - statie plutitoare + bazin Gropeni - rampa siloz Balaia - rampa trecere bac Gropeni - rempa trecere bac IMB (Gropeni) - bazin Balaia - rampa siloz Seicuta - canal pompare Senca - canal pompare km 203 - canal pompare km 209 - debarcarer Stancuta - statie plutitoare + bazin Stanca - rampa cereale - rampa cereale - rampa cereale Total constructii 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 26,5 3,0 5,0 3,0 3,0 0,3 0,3 2,0 2,0 0,3 0,5 0,3 0,3 5,0 0,5 0,5 0,5 45,7
ntocmit, Arh. Alexandrina Retegan

ATTSIBXG

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ATTSIBXG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L.

1.1. Obiectul P.U.Z.

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

1.2. Caracterul adaptativ, integrat, interactiv

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

1.3 Scopul si categoria ariei protejate PNBMB

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

1.4. Acte normative

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Tabelul 2 Principalele asociatii fitosociologice (comunitati de plante)

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Fig. 1 Caracterul actual al tipurilor de padure

Fig. 2 Structura arboretelor pe categorii de varsta

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Tabelul 3 Caracterul actual al tipurilor de padure (Stoiculescu, 2001, Moisei 2006)

Suprafata (ha) Ponderea (%)

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Tabelul 5 Structura arboretelor pe clase de varsta (Stoiculescu, 2001)

Clas` de regenerare Clas` de v@rst` (ani) > 30 23 - 30 15 - 22 8 - 14 <7

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

S 16% P AC 6% P-OI-OV 1% 0% AC OV OI-P OI-P 9%

OV-P 24% OV-DH 1%

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

MP 12% S 2% AC 2% AC OV OI-P P-OI-OV 1% P 12% S OV-P P MP OV-DH P-OI-OV

OV-DH 2% OI-P 15%

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Corcodelul cu gat rosu

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Tabelul 10 Lista speciilor de reptile ntalnite n PNBMB

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Tabelul 11 Lista speciilor de amfibieni ntalnite n PNBMB

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Tabelul 12 Lista speciilor de pesti de interes comunitar si national din PNBMB

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Diversitatea araneofaunei n anul 2007

6510 91E0 92A0 92A0 92A0 91F0 3270 92D0 3160 -

Fig. 7 Categorii de habitate n PNBMB

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Tabelul 14 Distributia categoriilor de habitate n PNBMB

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

2.2 Aspecte socio-economice

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Total judet Braila Mediu urban Mediu rural

Sursa date : INSDRSBraila- Buletin Statistic lunar al Judetului Braila- 04.2010

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI