Aviz Ga Puz

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L.
DUMBRAVENI________________________
MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei - Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic Zonal ,,Zona de agrement Lacul Blasova - Braila - Amplasament : Judetul Braila, comuna Frecatei - Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL - Beneficiar: Consiliul Judetean Braila - Proiectant general: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM Ion MincuBucuresti - Centrul de cercetare, proiectare, expertiza si consulting Presedinte: prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu - Proiectant de specialitate: S.C. WATER PIN S.R.L. com. Dumbraveni, jud. Vrancea 1.2. Obiectul P.U.Z. Planul urbanistic zonal Statiunea Movila Miresii are ca scop reglementarea urbanistica a teritoriului in suprafata de 692,00 ha in vederea inserarii unei zone de agrement sat de vacanta, prin valorificarea potentialului natural al Lacului Blasova, stimuland astfel dezvoltarea socio- economica a localitatii si promovand calitatile remarcabile ale peisajului natural, antropic si cultural aferente zonei.
1 DOCUMENTATIE AVIZ GOSPODARIREA APELOR ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA FAZA P.U.Z. JUDETUL BRAILA Beneficiar: CONSILILUL JUDETEAN BRAILA
_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________
1.3. Surse documentare - PATJ BRAILA - in curs de elaborare - URBAN PROIECT si Studiile de fundamentare aferente - PATZ - GALATI - BRAILA - TULCEA - in curs de elaborare - URBAN PROIECT - S.F. - CONSTRUCTIA PODULUI SUSPENDAT IN ZONA BRAILA intocmit de S.C. IPTANA S.A. - STUDIU - S.C. IPTANA S.A. Hazarduri naturale. - Harta Ariilor Natura 2000 - PUG - urile localitatilor din judet - PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI - studiu pregatitor PUZ - HALCROW - planuri cu amplasamente alternative pentru pod peste Dunare BRAILATULCEA - Consiliul Judetean Braila Legislatie - cu caracter general pentru domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.27/2008 - Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) - sectiunea I- Retele de transport; - Legea nr. 171/1997 modificata prin Legea nr. 20/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) - sectiunea a II-a-Apa; - Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Ameriajare a Teritoriului National (P.A.T.N.)-sectiunea a III-a - zone protejate; - Legea nr. 351/2001 actualizata privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.)- sectiunea a IV-a -Reteaua de localitati; - Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) -sectiunea a V-a - zone de risc natural ;
- Ordonanta de urgenta nr.142/28.10.2008 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (P.A.T.N.) -sectiunea a VIII-a zone cu resurse turistice ; - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta nr.214/ 04.12.2008; - HGR nr.525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, modificata. - specifica domeniului turismului Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare Legea statiunilor privind desfasurarea activitatilor de turism in statiuni turistice si zone turistice - webapp.senat.ro/pdf/09L329FG.pdf L329/2009 Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului Legea nr. 112 din 04/05/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 MASTERPLANUL si planul de actiune pentru turism balnear in Romania (Detente Consultants, 2009) Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evolutia zonei Teritoriul in suprafata de 692,0 ha care face obiectul prezentei lucrari este situat in extravilanul comunei Frecatei aflata in Insula Mare a Brailei si cuprinde suprafata Lacului Blasova dar si zona adiacenta acesteia. Insula Mare a Brailei situata in partea de sud-est a tarii in cursul inferior al Dunarii, este cuprinsa de la Giurgeni-Vadu Oii la Braila, intre bratele Dunarii: Dunarea Noua, pe latura vestica si Dunarea Veche (bratul Macin), pe latura estica. Cele doua brate ale Dunarii ce se formeaza de la Giurgieni-Vadu Oii si se unesc la Braila, cuprind intre ele o unitate de relief insulara cu o suprafata de circa 76.687ha, formata prin depuneri succesive de depuneri aluviale. Pana in momentul indiguirii in cea mai mare parte frecvent inundabila, aceasta unitate prezenta forme de relief de lunca, larg reprezentate prin: lacuri, balti, ghioluri, privale, japse si grinduri. Formele negative de relief, erau in permenenta sau in cea mai mare parte a anului acoperite cu apa. Dupa indiguire, insula a fost cuprinsa intr-o retea de canale grupate pe sisteme de desecare, care colecteaza apele in exces si le deverseaza prin statiile de pompare in Dunare. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din tara, dar peisajul natural a fost inlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat in profunzime. In bratul vestic al Dunarii, apele se despletesc in mai multe cursuri secundare, ce inchid, in interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mica a Brailei. Insula Mica a Brailei ocupa o suprafata mult mai restransa decat Insula Mare, desfasurandu-se intre cursul principal si bratele Dunarii, de la bifurcatia Giurgeni-Vadu Oii si pana la sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea. Insula Mica pastreaza peisajul natural, care este foarte asemanator cu Delta Dunarii si este protejat, arealul fiind declarat parc natural. Aceasta alaturi de Parcul Natural al Muntii Macinului unul dintre cele mai importante obiective turistice invecinate. Insula nu are acces direct rutier, acesta facandu-se cu bacul prin 4 puncte (depinde de vreme) cel mai nordic punct e langa Braila iar cel mai sudic undeva aproape de Harsova in zona satului Garliciu . Insula are aproximativ 70 km de la nord la sud. Accessibilitatea inspre si in insula este foarte dificila fiind asigurata de drumul judetean Dj 212A care este intr-o stare foarte proasta si drumurile de pamant de exploatare sau comunale care in conditii de vreme nefavorabila pot deveni impracticabile. Exista doua comune in insula, Marasu si Frecatei, fiecare avand cate 4-6 sate.In fiecare sat resedinta de comuna exista scoala si gradinita.
Asistenta medicala e asigurata prin dispensare (cate unul in fiecare comuna, dar satele nu au dispensar) iar la dispensare exista cate un medic de familie. Cel mai apropiat spital se afla in Harsova (e aproape de insula, aprox. 15 km, dar apartine de Constanta, iar insula de Braila, deci nu prea se poate merge acolo pentru tratament, in afara faptului ca e un spital destul de mic) iar spitalul folosit cel mai des de cei din insula: Braila (aprox. 50 - 60 km pe drum destul de rau). In prezent una din prioritatile strategiilor de dezvoltare locala este asigurarea unui nivel mai bun de trai locuitorilor comunitatii din insula. Lucrarea de fata se elaboreaza potrivit legislatiei in vigoare, preluand elementele de reglementare din documentatiile aflate in valabilitate si coreland-se cu propunerile continute in Planul Urbanistic General al localitatii. Principala idee continuta in toate documentele referitoare la modul de dezvoltare a turismului balnear si de agrement in tara si in strainatate, se centreaza pe necesitatea re-gasirii identitatii locale ca instrument de regenerare urbana a localitatii care primeste resortul turistic respectiv. Cu alte cuvinte, nu putem gandi viitoarea amenajare a zonei de agrement Blasova ca un element izolat, distinct de localitate, ci ca parte integranta a ei: felul in care se va practica turismul aici, viabilitatea, durabilitatea, eficienta si specificitatea modurilor de turism urmand a se repercuta imediat in profilul si viata localitatii, situat in partea de N-E a insulei la o distanta de aproximativ 25 km de trecerea cu bacul prin nordul insulei. 2.2. Incadrare in teritoriu Amplasamentul studiat se afla in extremitatea de sud-est a Insulei Mari a Brailei, pe teritoriul administrativ al comunei Frecatei, la circa 25 km de municipiul Braila, resedinta de judet. Lacul Blasova este un fragment din bratul vechi al Dunarii, situat la o distanta de proximitate fata fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a avea insa legaturi directe. Desi se afla pe granita de nord-est a judetului Braila, singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al insulei mari (la 25 km nord-vest). Autoritatile judetene au in vedere o posibila relationare a Insulei Mari a Brailei prin legaturi rutiere si feroviare atat cu zonele judetelor invecinate cat si cu centura Brailei. Varianta de pod peste Dunare la Braila ajunsa in studiu de fezabilitate se situeaza in zona de nord est a orasului in prelungirea centurii si se racordeaza cu drumul european E87. In aceasta varianta este propus si un racord rutier spre Insula Mare care traverseaza in nord bratul Macin si se racordeaza cu DJ212 A care strabate longitudinal teritoriului insulei. Din acesta exista un drum care poate face legatura cu zona lacului Blasova.
2.3. Incadrare in localitate Insula Mare a Brailei este strabatuta de la nord la sud, pe cca 4/5 din teritoriul sau de Dj 212 A, formand doua UTR-uri: Macin (la vast) si Frecatei (la est), in acesta din urma fiind inclus in prezent si Lacul Blasova. Zona Lacului Blasova are urmatoarele vecinatati imediate: La nord : teritoriul UAT Frecatei La sud si est: Bratul Macin si judetul Tulcea La vest: UAT Marasu Terenul studiat se afla in extravilanul teritoriului administrativ Frecatei si este amplasat adiacent Bratului Macin - la cca 40 km de satul resedinta Frecatei si la cca 25 km de orasul Braila. 2.4. Elemente ale cadrului natural (informatii preluate din Strategia de valorificare a potentialului turistic al zonei Lacul Blasova si Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila, realizat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Turism I.N.C.D.T.) Principalele elemente ale cadrului natural care se constituie intr-un patrimoniu local sunt: Lacul Blasova, Bratul Macin, vegetatia si fauna aferente, elementele micro-climatice, geologice, geo-morfologice, tectonice si hidrologice specifice. a). Lacul Lacul Blasova, este un meandru parasit al Bratului Dunarea Veche (sau Bratul Macin). Este sit natural de protectie speciala avifaunistica, inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000, conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1284/2007, cu indicativul ROSPA 0040 Dunarea Veche-Bratul Macin. Caracteristici geomorfologice lacul este un meandru in forma de potcoava, avand o suprafata a oglinzii de apa de circa 327 ha, variabila in functie de cantitatea de precipitatii, latimea cuprinsa intre 160- 350 m, lungimea de cca 3,7 km m (conform masuratorilor facute pe suportul topografic furnizat de S.C. Blom Info S.A. la data de 14 mai 2010, aflat in curs de avizare la D.J.C.P.I.-Braila). Adancimea maxima a apei este de aproximativ 5 m.
b)Flora si Fauna
In luncile aflate de-a lungul bratelor Dunarii vegetatia este bogata si variata, fiind in general forestiera sau de stufarisuri si de obicei hidrofila. Vegetatia ierboasa a luncilor este formata din plante hidrofite (plutitoare si submerse) si macrofite stuf, papura, rogoz, stanjenel, nufar s.a., a caror asociatie dau pitorescul zonei umede. In arealul zonei studiate intalnim in special stufaris, a caror asociatie formeaza peisaje deosebit de atractive. In schimb zona este puternic defrisata, in prezent existind foarte putine elemente de vegetatie de talie inalta (prin PATJ s-a propus impadurirea puternica a arealului). Padurea aflata in imediata vecinatate, de-a lungul bratului Dunarea Veche, desi in suprafata redusa, imbogateste aspectul peisagistic al zonei, sporindu-i valoarea turistica, si au in componenta specii de esenta moale salcam, rachita, plop (plopul alb si negru), ulm, frasin, salcie. Fauna terestra este asociata in special vegetatiei de lunca; dintre mamifere, capriorul, mistretul, iepurele si vulpea sunt cel mai des intalnite si sunt specii cu importanta valoare cinegetica. Avifauna este deosebit de bogata si diversificata in arealul Luncii Dunarii. Ca frecventa, pasarile mai bine reprezentate sunt: fazanul, prepelita, lisita, gasca, rata salbatica. Fondul piscicol natural prezinta importanta majora pentru pescuitul sportiv; popularile artificiale din lacurile piscicole, prin cresterea si diversificarea fondului au asadar un impact economic si implicit turistic deosebit. Speciile de ihtiofauna specifice apelor Dunarii din cursul inferior si lacurilor cu apa dulce din judet sunt variate, importante pentru pescuit fiind: morunul, somnul, crapul de Dunare, salaul, bibanul, platica, scrumbia, carasul, mreana, babusca s.a. Lacul Blasova este populat cu specii piscicole precum caras, crap, sanger, novac, pretabile la piscicultura in sistem natural.
c). Relieful Teritoriul judetului Braila apartine in cea mai mare parte unitatii de campie si anume partii estice a Campiei Romane. In ansamblu, relieful este constituit din spatii interfluviale netede si intinse, din terase fluviatile si lunci cu o mare dezvoltare. Lunca Dunarii este foarte extinsa si este formata dintr-o lunca externa si o lunca interna sau Balta Brailei (in care se situeaza zona Lacului Blasova) cu latime totala de cca. 40 km. Se compune din grinduri principale si portiuni mai joase, cu aspect de depresiuni si cuvete lacustre. Aproape in totalitate au fost drenate, indiguite si transformate in terenuri agricole, exceptie facand Balta Mica a Brailei, declarata parc natural. Lunca interna sau Balta Brailei se intinde pe o lungime de 70 Km intre Bratul Macin sau Dunarea Veche spre Podisul Dobrogei si un brat complex Dunarea cu brate secundare (Valciu, Cremenea, Calia si Cravia). Acestea se unesc la Braila, unde balta cu acelasi nume se inchide. Bratul dinspre Baragan este situat relativ departe de mal. Acesta lasa pe stanga o lunca externa destul de lata (Balta Stancutei) si se despleteste in segmente lungi si usor meandrate, inchizand intre ele ostroave foarte alungite, printre care Balta Mica a Brailei intre bratele Cremenea si Valciu, declarata parc natural. Lunca dintre brate are 5-7 m altitudine absoluta. Grindurile sale principale sunt usor mai inalte si se pot lati de la 500 m la 5 Km, formand campuri. Exista si multe grinduri de canale mici (privaluri), late de pana la 100 m, care compartimenteaza areale mai joase depresionare. Relieful de lunca a fost mult modificat in urma lucrarilor de amenajare (desecare, canalizare, irigare) a acestora pentru practicile agricole. In nord-vestul lacului exista formatiunea de relief declarata monument al naturii Popina Blasova. Fiind un martor de eroziune hercinica a fost declarata monument al naturii datorita unicitatii sale in relieful judetului Braila. Popina Blasova face parte din patrimoniul geologic esantion reprezentativ din punct de vedere structural bun al patrimoniului natural existent in situ. Are o inaltime de cca. 45 m si o suprafata de 2,3 ha . Compozitia mineralogica a popinei o formeaza: detritusuri grosiere conglomerate de cuartit si gresii. Are varsta muntilor din Boemia sau din platoul central al Frantei. Datorita conditiilor pedologice generate de compozitia mineralogica a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alcatuit din graminee include si doua specii endemice: -Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopotel), -Achillea coarctata Poir (coada soricelului cu flori galbene).
d). Clima Teritoriul judetului Braila se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu nuante aride. Verile sunt calduroase si uscate datorita maselor de aer continentalizate sub influenta valorilor mari ale radiatiei solare (125 Kcal/cm2), precipitatiile reduse, cu caracter torential si inegal repartizate. Iernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si continuu, influentate de antociclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de baza ale climei sa fie foarte putin modificate pe cuprinsul judetului Braila. Din aceasta cauza topoclimatele sunt conturate de asociatiile vegetale si de suprafetele acvatice extinse si permanente Temperatura medie anuala variaza intre 10,30C si 10,50C. Numai in lungul Dunarii temperatura este mai ridicata (Braila 11,10C). Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici se realizeaza in ianuarie, luna cea mai rece, cand in aer se inregistreaza -30C (-2,10C Braila). Precipitatiile atmosferice totalizeaza in cursul unui an sub 500 mm. Ca si regimul termic, si cel de precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei, in sensul ca acestea cad in cantitati variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in timpul anului. Vantul constituie un element climatic cu o mare influenta in conditiile morfografice ale Campiei Romane orientale. Lipsa obstacolelor orografice si forestiere face ca deplasarea maselor de aer sa se faca cu usurinta, iar influentele asupra culturilor, cailor de comunicatie si localitatilor sa fie mari. Din analiza datelor se constata ca vanturile de nord urmate de cele din nord-est si vest au frecventa cea mai mare. e) Solurile In lunca Dunarii (inclusiv Balta Brailei) sunt raspandite solurile aluviale. Acestea se caracterizeaza printr-un stadiu incipient de solificare care are loc pe cele mai recente depozite fluviale depuse in timpul revarsarilor. Contin 2-5% humus si sunt relativ bine aprovizionate cu elemente nutritive. La fertilitatea lor contribuie si regimul hidric aflat sub influenta apelor freatice din lunca. Pe aceste soluri se cultiva in bune conditii floarea soarelui, porumbul, legumele si zarzavaturile. Pentru folosirea in conditii optime a solurilor aluviale cea mai mare parte a luncilor din judetul Braila a fost scoasa de sub influenta inundatiilor prin indiguire. Sub influenta predominanta a unui exces de umiditate de lunga durata s-au format o serie de soluri hidromorfe, reprezentate prin lacovisti si soluri gleice in diverse stadii de evolutie. Apa freatica se afla la adancimi mai mici de 1,5-2 m si este slab mineralizata (0,5 1,5 g/l). Desi sunt bogate in humus, prezinta
proprietati fizice si biologice putin favorabile pentru plantele de cultura, fiind folosite de regula pentru pasuni. Gleizarea solurilor aluviale din Balta Brailei duce la reducerea drenajului pe verticala a apei si la stagnarea ei la suprafata in perioadele cu exces de umiditate. Pentru evitarea stagnarii apei si a imlastinirii zonelor joase din lunca, s-a construit o retea de canale de drenaje. 2.5. Circulatia Zona Lacului Blasova este relativ greu accesibila in prezent. Desi se afla pe granita de est a judetului Braila, singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al Insulei Mari a Brailei. De asemenea Lacul Blasova este amplasat relativ aproape, la cca 9 km, fata de fluviul Dunarea, care reprezinta si coridorul european VII, fara a avea insa legaturi directe. Autoritatile judetene au in vedere o posibila relationare a Insulei Mari a Brailei printr-un racord rutier in nord care sa faca legatura cu prelungirea centurii Brailei cu pod peste Dunare si conjunctie cu drumul european E87 in zona Jijila. Accesul se realizeaza pe cale rutiera; de la trecerea fluviului Dunarea cu bacul, la Braila, pe Insula Mare a Brailei, se parcurg circa 25 km pe DJ 212A si apoi circa 6 km pe un drum de exploatare. Terenul pe care se va zona de agrement este strabatut in prezent doar de drumuri de exploatare de pamant/poteci si de drumul de acces la mica grupare de locuinte si tabara scolara existente. 2.6. Ocuparea terenurilor Zona Lacului Blasova este situata in extravilan, avad in prezent folosinta agricola, ca si celelalte terenuri invecinate (doar sporadic intilnim cateva trupuri izolate- ferme). In prezent exista un nucleu de dezvoltare antropica in partea de N-E a lacului ce cuprinde o tabara scolara si cateva loturi de locuinte, cat si amenajarea incipienta a unui viitor complex turistic aprobat prin PUD de autoritati care propune concesionarea unui nr.de 104 loturi pentru case de week-end si de vacanta, structuri administrative, comert si alimentatie publica. Izolat, adiacent se mai afla 2-3 ferme, dintre care una piscicola. In interiorul insulei din mijlocul lacului se afla punctual cateva din structurile de cazare ale fostilor demnitari din regimul comunist. Lacul nu se constituie intr-un reper spatial sau functional al comunei, fiind utilizat pentru irigatii, adaparea animalelor si pescuit.
In judetul invecinat Tulcea, peste bratul Dunarii se afla comuna Turcoaia care ar putea constitui o proximitate benefica prin dezvoltarea structurilor turistice si agroturistice de explorare a traseelor din Parcul National al Muntilor Macin. Pe o raza de 1 km se afla satele cu specific pescaresc Plopi (la vest), Stoenesti si Cistia (la est). Economia de subzistenta specifica acestei regiuni a tarii, face ca zonele intravilane ale satelor sa combine, pe acceasi parcela, folosinta terenului ca rezidenta si totodata ca productie, loturile lungi permitand cultivarea in treimea lor posterioara a legumelor, vitei de vie, livezilor sau utilizarea lor pentru cresterea animalelor. 2.7. Echiparea edilitara a) Retele tehnico-edilitare Facand parte in prezent dintr-un teritoriu afectat agriculturii, zona Lacului Blasova este deficitara in ceea ce priveste retelele tehnico edilitare. Terenul este traversat doar de o retea de electricitate, in partea de nord si nord est. b) Elemente de hidrografie si imbunatatiri funciare Cele mai mari resurse de apa sunt asigurate de fluviul Dunarea, utilizandu-se pentru irigatii, piscicultura, industrie si alimentari cu apa a populatiei. Lacul Blasova asigura o mica parte din cerinta de apa pentru irigatii si piscicultura. Apele de adancime, in marea majoritate nu indeplinesc conditii de potabilitate si din acest motiv, sistemul de alimentare cu apa din foraje de medie si mare adancime, nu este dezvoltat. Volumele de apa captate din subteran sunt utilizate in industrie si ferme agricole. Pentru folosirea in conditii optime a terenurilor, cea mai mare parte a luncilor din judetul Braila a fost scoasa de sub influenta inundatiilor prin indiguire (in Balta Brailei cca 60% - constituind actualmente incinta agricola indiguita Insula Mare a Brailei), fiind echipate si prin canale de irigare / desecare si aductiuni de apa. Zona Lacului Blasova este indiguita pe toata lungimea limitelor de nord si est. Partea de sud este puternic barzdata de canale de irigare / desecare. 2.8. Probleme de mediu a) Complexul de ecositeme Teritoriul analizat detine o mare varietate de ecosisteme terestre si acvatice (paduri specifice de lunca, pajisti, balti si lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice stepice. Vegetatia naturala de lunca se mai gaseste sporadic in zona Lacului Blasova, in spatiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, in zonele necultivate temporar.
Zona nu este inclusa in Zonele critice privind deteriorarea calitatii mediului pe teritoriul judetului Braila (studiu inclus in Strategia de dezvoltare a judetului Braila 2009 ). b) Ariile naturale protejate Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor publica, prin intermediul paginii sale Internet, lista ariilor protejate, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, publicata in Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, pentru urmatoarele grupe de arii naturale protejate: 1. Parcuri nationale si naturale - nu exista in teritoriul analizat 2. Rezervatii stiintifice, rezervatii naturale si monumente ale naturii - nu exista in teritoriul analizat 3. Situri de Importanta Comunitara (reteaua ecologica europeana Natura 2000) - nu exista in teritoriul analizat 4. Situri de Protectie Avifaunistica (reteaua ecologica europeana Natura 2000) 5. Limita de aplicare a Conventiei-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor (Conventia Carpatica), adoptata la Kiev la 22 mai 2003 - nu este cazul in teritoriul analizat Lacul Blasova este sit natural de protectie speciala avifaunistica, inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000, conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1284/2007, cu indicativul ROSPA 0040 Dunarea Veche-Bratul Macin. c) Actiuni de reconstructie ecologica Actiunile de ecologizare a zonelor afectate din judetul Braila vizeaza localitatile limitrofe fluviului Dunarea, raurilor Buzau, Siret si localitatile pe al caror teritoriu administrativ sunt lacuri/iazuri. d) Riscuri naturale: Vulnerabilitatea la cutremure, inundatii si alunecari de teren. In conformitate cu prevederile STAS 11100/11993, judetul Braila se incadreaza ariilor macroseimice 81 la nord si vest de un aliniament ce trece aproximativ prin apropierea localitatilor Braila Rosiori, si zonei macroseismice 71 la sud de acest aliniament. Conform STAS P10092, zonarea teritoriului din punct de vedere al coeficientilor Ks incadreaza arealul judetului zonelor seismice de calcul C (Ks = 0,20), la vest de acelasi aliniament amintit mai sus si D (Ks = 0,16), la sud-est de respectivul aliniament.
Conform Normativului P1001/2004, privind zonarea teritoriului in termeni de valori de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure avand intervalul mediu pentru recurenta IMR = 100 ani, valoarea acestui parametru ag este de 0,24 g in partea nord-vestica a judetului si ag = 0,20 g in zona de sud-est a teritoriului judetului Braila. In ceea ce priveste zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de colt a spectrului de raspuns, majoritatea teritoriului judetului Braila se incadreaza la valoarea Tc = 1,0 sec. 2.9. Optiuni ale populatei Investigarea desfasurata in perimetrul studiat cu privire la oportunitatea instalarii unei zone de agrement, cu valorificarea calitatilor peisagere si piscicole ale Lacului Zaton a scos la iveala, pe langa oportunitatea economica a iesirii din saracie si anonimat, o serie de aspecte pe care acest demers le poate intampina: - noua zona de agrement poate juca rolul de motor economic pentru intreaga grupa de localitati invecinate - sansa de valorificare a produselor agricole locale poate fi preluata prin mecanismele turistice de promovare si marketing, acest lucru fiind benefic pentru economia locala - turismul practicat in maniera autohtona poate avea un impact negativ asupra vietii satelor invecinate (activitati necontrolate, agresivitate fata de mediu, poluare, incomatibilitati localnici-turisti), alterand sau chiar distrugand calitatile acestui loc Sinteza analizei SWOT
PUNCTE TARI
Infrastructura - RELATIE CU JUDETUL INVECINAT Mediu/cadru natural - LACUL BLASOVA - CADRU NATURAL DEOSEBIT - INSORIRE FAVORABILA Cadru construit/peisaj cultural - ELEMENTE CULTURALE LOCALE INTERESANTE, POSIBIL DE VALORIFICAT - PRODUSE AGRICOLE LOCALE POSIBIL DE VALORIFICAT -PREZENTA UNUI MONUMENT IMPORTANT LA NIVEL JUDETEAN SAU REGIONAL
PUNCTE SLABE
Infrastructura - ACCESIBILITATE FOARTE SLABA - TERITORIU NEECHIPAT EDILITAR - LIPSA DRUMURILOR MODERNIZATE - LIPSA RELATIEI DIRECTE CU C.F. Mediu/cadru natural - SOLURI CU APE SUPRAFATA FREATICE DE
Cadru construit/peisaj cultural - TRADITII LOCALE PE CALE DE DISPARITIE
OPORTUNITATI
Infrastructura - POSIBILA RELATIE RUTIERA CU DJ 212 A SI ZONA TULCEA INTERESUL AUTORITATILOR JUDETENE SI LOCALE PENTRU CREAREA ZONEI DE AGREMENT INTERESUL LOCANICILOR REFERITOR LA POSIBILITATEA UNOR NOI LOCURI DE MUNCA PRIN CREAREA STATIUNII TURISTICE Mediu/cadru natural - CADRU SPATIAL INTERESANT DOMINAT DE DIVERSITATEA LINIILOR, ORIZONTALE, SINUOASE IMEDIATA VECINATATE A BRATULUI MACIN SI APADURII AFERENTE Cadru construit/peisaj cultural -DINAMICA A ACTIVITATILOR ECONOMICE, orientare preponderenta catre tertiar - CREAREA UNEI PIETE PENTRU DESFACEREA PRODUSELOR AGRICOLE LOCALE
CONSTRANGERI
Infrastructura - TRAVERSAREA BRATULUI MACIN - LIPSA ECHIPARII EDILITARE DE FACTURA URBANA PENTRU TERITORIUL ZONEI DE AGREMENT Mediu/cadru natural - HIDROGRAFIA PUTERNICA A ZONEI CONDITIONRAZA TIPUL SI DIVERSITATEA VEGETATIEI - necesitatea unui studiu detaliat asupra conditiilor hidro-geologice PE TOT TERENUL STUDIAT Cadru construit/peisaj cultural - FOND CONSTRUIT EXISTENT - PEISAJ CULTURAL GREU DE PROMOVAT, DAT FIIND DISCRETIA PREZENTEI SALE PE PLAN REGIONAL / NATIONAL
2.10. LUCRARI HIDROEDILITARE 2.10.1 Alimentarea cu apa Consumatorii de apa potabila apreciati in viitoarea statiune turistica sunt 1550 persoane. Se propune alimentarea cu apa a acestora prin sistem centralizat. Sursa sistemului este statia de tratare a apei de la Chiscani, avand in vedere ca apa subterana nu indeplineste conditiile de potabilitate prevazute de legislatia actuala. Cerinta de apa la sursa este de 759,2 m3/zi (8,8 l/s) din care se asigura debitul zilnic maxim de 279,5 m3/zi (3,2 l/s), debitul de apa necesar refacerii rezervei intangibile de incendiu 337,5 m3/zi (3,9 l/s) si pierderile tehnic admisibile ale sistemului de apa. Debitul zilnic maxim de 279,5 m3/zi (3,2 l/s) asigura necesarul de apa pentrunevoi gospodaresti si publice. In zona cu functiune de locuire se ia in considerare dotarea locuintelor cu instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde. Pentru nevoile publice (cazare in hotel, camping, bungalowuri, unitati de sport si agrement) necesarul de apa este calculat conform prevederilor din SR 1343-1/2006.
Rezerva intangibila de apa pentru stins incediu este de 337,5 m3 incluzand volumul de apa pentru stins efectiv incendiu de 163,5 m3 si volumul de apa de consum pe perioada incendiului de 174 m3. Rezerva de apa potabila a statiunii este de 477,3 m3 propusa a fi inmagazinata in 2 rezervoare cu 250 m3 capacitate fiecare. Distributia apei potabile se face printr-o retea de tuburi din polietilena de inalta densitate (PEID). Reteaua este amplasata pe toate strazile statiunii, este echipata cu camine de vane pentru golirea si aerisirea retelei, hidranti exteriori supraterani. Pentru asigurarea calitatii apei potabile distribuita pentru consum este necesara instituirea si pastrarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever prevazute in HG 930/2005, astfel pentru: aductiunea de apa potabila de la statia de trate Chiscani, limitele minime sunt 10 m de la generatoarele exterioare ale conductei; statiile pompare apa potabila, 10 m de la zidurile exterioare ale cladiriilor; rezervoarele de apa, ingropate, distanta de minim 20m de la zidurile exterioare ale acestora; retelele de distributie a apei potabile, distanta minima este de 3m. Zona de protectie sanitara cu regim sever, cu exceptia celei instituite pentru aductiuni si retele de distributie, se imprejmuieste si se marcheaza cu placute avertizoare. Terenurile din interiorul acesteia sunt folosite numai pentru asigurarea exploatarii si intretinerii obiectelor sistemului de alimentare cu apa. 2.10.2. Canalizarea apelor uzate Pentru canalizarea apelor uzate din statiune se propune sistem divizor. Debitul apelor uzate menajere, calculate conform SR 1846-1 / 2006 este de 759,2 m3/zi (8,8 l/s). Apele uzate menajere sunt canalizate prin curgere gravitationala printr-o retea de tuburi din PVC-KG, retea amplasata pe toate strazile statiunii. Aceasta este echipata cu camine de vizitare, de schimbare de directie si camine de record. In functie de cota terenului, pentru asigurarea curgerii apei uzate catre statia de epurare, reteaua este echipata si cu statii de pompare ape uzate. Epurarea apelor uzate se face intr-o statie de epurare monobloc, care asigura si epurare biologica, obtinandu-se un efluent a carui calitate se inscrie in indicatorii prevazuti in NTPA 001/2005. In aceste conditii efluentul poate fi deversat in canalele de desecare din vecinatatea statiunii.
Apele pluviale care se scurg la suprafata terenului din statiune au un debit de 9,9 m /s. Apele sunt canalizate prin curgere gravitationala prin retea separata si dirijate catre bazine de retentie prevazute cu separatoare de hidrocarburi. Volumul de retentie la nivelul statiunii este de 7915 m3 apa. Apa din bazinele de retentie poate fi utilizata la stropitul spatiilor verzi, la spalatul strazilor din statiune, precum si la realizarea de lucii de apa in zonele urbanizate. Propunerile privind alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate respecta prevederile din legislatia in vigoare, si anume: SR 1343-1/2006 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale; STAS 1478/1990 Alimentari cu apa la constructii civile si industriale; SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare; STAS 4165/88 Rezervoare de beton armat si beton precomprimat; SR 8591/1997 Retele edilitare subterane Conditii de amplasare; STAS 9470/73 - Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente; HG 930/2005 Hotarare pentru aprobarea Normelor specifice privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; NTPA 001/2005 - Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali; NP 089/2003 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti. Statii de epurare de capacitate mica si foarte mica; OMS 536/1997 Normative de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei.
3
2.10.3. BREVIAR CALCUL 1. Consumatori, debit specific si coeficienti de corectie Locuinte = 600 persoane, qsp = 120 l/om zi Aquaparc= 100 persoane, qsp = 200 l/om zi Camping, bungalowuri = 224 persoane qsp = 190 l/om zi Servicii, administratie = 200 persoane, qsp = 50 l/om zi Sport, agrement= 610 persoane, q = 80 l/om zi Zona de interes turistic = 210 persoane, qsp = 30 l/om zi Kzi = 1,40 Ko = 5,0 variatia orara
Ks = 1,07 nevoi ale sistemului de apa Kp = 1,15 pierderi admisibile in sistemul de apa 2. Necesar de apa 2.1 nevoi publice Qzi max = 1/1000 Ni qsp Kzi Qo med = 1/24Qzi max Qo max = Qo med Ko Qzi max =1/1000 (600x120+224x190+200x50+100x200+610x80+210x30) 1,40 = 279,5 m3/zi (3,2 l/s) Qo med =1/24x279,5 = 11,6 m3/h (3,2 l/s) Qo max = 11,6x5 = 58 m3/h (16,1 l/s) 2.2 necesar pentru combaterea incendiului VRI = Vinc + Vconsum rezerva intangibila de incendiu Vinc = 1/1000 (niiqiiTii 60+nieqieTie 3600+qisTis 3600) Vinc = 1/100 (1x2,5x10x60+1x5x3x3600+30x1x3600)= 163,5m3 Vconsum = a Qo max Tie , in care a = 1 stingerea incendiului din reteaua de apa Vconsum = 1x58x3 = 174m3 VRI = 163,5+174 = 337,5 m3 QRI = VRI/TRIx24 = 337,5/24x24 = 298,5m3/zi (3,9 l/s) refacerea rezervei de apa 3. Rezerva de apa potabila VI rez = VRI+Vavarie = 337,5+0,6x11,6x10= 407,1 m3 VII rez = VRI+Vcompensare = 337,5+0,5x279,5 = 477,3 m3 Se alege capacitatea de 477,3 m3 2 rezervoare de 250 m3 fiecare 4. Cerinta de apa la sursa C = KpKs(Qzi max + QRI) = 1,15x1,07(279,5+337,5) = 759,2 m3/zi (8,8 l/s) 5. Debit de ape uzate 5.1 ape uzate menajere Quz = C = 759,2 m3/zi (8,8 l/s) 5.2 ape meteorice Qmet = m I S , in care: m = 0,8 i = 160 l/s ha- intensitate ploaie pt. frecventa de 1/2 si timp = 15min
Sconstruit = 44.8 ha, = 0,9 Scirculatii = 7,0 ha = 0,9 Sspatiu verde = 306,8 ha = 0,15 Qpl = 0,8x160(44,8x0,9+7x0,9+306,8x0,1)= 9894 l/s (9,9 m3) Vbazin retentie = 1/2xt2 r/tcxQ metxK1, (SR 1846-2/2007) in care: tr = timp de retentie, se recomanda 20 min tc = timp de concentrate (durata ploii de calcul), in minute Q met = debitul maxim al ploii de calcul, in l/s K1 = 0,06 coef de transformare al unitatilor de masura Vretentie = 1/2x202/15x9894x0,06 = 7915 m3 Se considera un volum pe bazin de 2500 m3, rezultand 3 bazine de retentie. 2.11. TELECOMUNICATII SI ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA 2.11.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA SITUATIA EXISTENTA Planul urbanistic zonal propus vizeaza generarea unui pol de dezvoltare a turismului in zona prin valorificarea potentialului natural al lacului si al Popinei Blasova. Se au in vedere posibilitati multiple de agrement atat pentru turistii de weekend cat si pentru petrecerea vacantelor. Diferitele moduri de recreere ar putea stimula si atrage diferiti agenti economici care presteaza activitati in domeniul turistic: comert, transport, telecomunicatii, precum si persoane fizice interesate. Dezvoltarea urbanistica ce se propune prin actualul PUZ se compune din: 104 locuinte P+1E; 54 bungalowuri ;camping; aqua parc;complex sportiv; baza canotaj; amenajari sportive;o ferma; spatii pentru diferite activitati (servicii); spatii administrative. Acest ansamblu de locuinte, impreuna cu celelalte dotari, se caracterizeaza printr-un grad de modernitate sporit, caracteristic unei zone urbane. Datorita acestui fapt, solutiile ce se vor adopta pentru alimentarea cu energie electrica a zonei vor avea in vedere gradul sporit de dotare cu echipamente electrocasnice al locuintelor. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele considernte: a) - alimentarea cu energie electrica atat a locuintelor la parametrii standardelor nationale. b) - posturile de transformare vor fi amplasate in constructii proprii sau vor fi inglobate in cladiri. c) retelele electrice de joasa si medie tensiune ce vor alimenta zona vor fi de tip subteran (canalizatie sau sapatura).
d) - datorita gradului ridicat de confort al locuintelor (o dotare cu aparate electrocasnice foarte diversificata) este necesar ca in calculul de dimensionare a posturilor de transformare sa se tina seama de acest lucru . e) - racordurile electrice si coloanele de alimentare vor fi dimensionate astfel incat sa permita o mai mare variatie a cuantumului de energie elctrica consumata de abonati. f) - se vor elimina cauzele care genereaza cea mai mare parte a disfunctionalitatilor in alimentarea cu energie electrica si anume : supraincarcara coloanelor, retelelor si a posturilor de transformare. g) - toate arterele de circulatie, prevazute in actualul PUZ vor fi prevazute cu instalatii de iluminat public, utilizandu-se corpuri de iluminat cu LEduri sau cu vapori de mercur/sodiu. Facand parte in prezent dintr-un teritoriu afectat agriculturii, zona Lacului Blasova este deficitara in ceea ce priveste retelele tehnico edilitare. Terenul este traversat doar de o retea de electricitate, in partea de nord si nord est. La proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor respecta urmatoarele standarde si prescriptii CONEL in vigoare: STAS 8591/1-91-Amplasarea in localitati a retelelor subterane. STAS 234 -Bransamente electrice. Conditii de proiecatare si executie PE 107 -Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice. PE 132 -Normativ pentru proiectarea retelelor de distributie publica. PE 155 -Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri civile. SR 13433 - Iluminatul cailor de circulatie. STABILIREA NECESARULUI DE PUTERE ELECTRICA GENERALITATI Zona ce face obiectul prezentului PUZ se compune din patru subzone pentru locuit si o subzona destinata comertului, serviciilor, activitatilor hoteliere si petrecerii timpului liber. Pentru stabilirea necesarului de putere alimentarii cu energie electrica a noilor consumatori din zona se vor avea in vedere urmatoarele considerente: a) - incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu combustibil lichid sau gaze (exclus incalzit electric). b) - energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv decorativ), pentru utilizari casnice obisnuite, instalatii de aer conditionat, aparatura TI&C, etc.
c) -unitatile de alimentatie publica vor prepara hrana in instalatii alimentate cu gaze. 2.12. TELECOMUNICATII Zona studiata va fi deservita de centrala telefonica digitala a comunei Frecatei. Reteaua telefonica se va extinde pentru a deservi zona de agrement Lacul Blasova.Traseul ei va urmari trama stradala a zonei. Aceasta are acoperirea GSM a operatorilor de telefonie mobila Orange, Vodafone si Cosmote. Directia de Telecomunicatii Braila va stabili tipul cablurilor si va definitiva traseul retelei fixe. 2.13. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA ANALIZA CRITICA A SITUATIEI EXISTENTE Lacul Blasova, in zona caruia se afla amplasamentul care a generat prezentul PUZ, se afla pe teritoriul administrativ al comunei Frecatei din judetul Braila. Amplasamentul se afla in zona centrala a Insulei Mari a Brailei, la circa 25 km de Municipiul Braila. Lacul Blasova este un meandru parasit al Bratului Dunarea Veche (sau Bratul Macin), fiind un sit natural de protectie speciala avifaunistica, inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000. Desi se afla la granita de nord-est a judetului Braila, singura relatie a zonei Lacului Blasova cu teritoriile din judetele invecinate se poate face prin traversarea cu bacul in punctul de nord al Insulei Mari, la Braila, la 25 km nord-vest, iar drumul de acces este relativ lung si nemodernizat. Autoritatile judetene au in vedere o posibila relationare a Insulei Mari a Brailei prin legaturi rutiere cu judetele invecinate, cat si cu centura Brailei, varianta de pod peste Dunare la Braila fiind ajunsa in faza de Studiu de Fezabilitate. In conformitate cu prevederile SR 1907/1-1997 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul, teritoriul comunei Frecatei este amplasat in zona climatic II (temperatura exterioar de calcul te = - 15oC) si in zona eolian I (viteza vantului de calcul in afara localitatii = 10 m/s). Alimentarea cu caldura a locuintelor si dotarilor de utilitate publica din comuna Frecatei se face in prezent, in principal, cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne si carbuni) si deseuri vegetale. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz si, intr-o anumita masura, in special in perioada de iarna, cu combustibil solid si resturi vegetale din zona.
In localitatea de resedinta a comunei exista o serie de centrale termice pe combustibil solid, lichid sau pe gaze petroliere lichefiate (GPL), in principal la cladirile de utilitate publica, dar si la unele persoane particulare. Din punct de vedere al retelelor edilitare, zona Lacului Blasova este deficitara, deoarece in prezent face parte dintr-un teritoriu afectat agriculturii. Terenul studiat este traversat in zona de nord-est si de nord de o linie electrica aeriana de 20 kV. In zona nu exista retele de gaze naturale, astfel de retele fiind amplasate in zona Municipiului Braila, conducta de transport de inalta presiune DN 600 mm ( 24) care face legatura intre Lacul Sarat si Constanta traversand bratul navigabil al Dunarii la sud de localitatea Gropeni si Bratul Macin la sud de localitatea Pecineaga, punctul cel mai apropiat al retelei de amplasamentul care a generat PUZ fiind la circa 12 km in linie dreapta, dar terenul de fundare prezinta dificultati pentru o conducta de gaze, ceea ce presupune costuri suplimentare ridicate. De asemenea, este necesar a se prevedea statii de reglare a presiunii de la inalta la medie si de la medie la redusa, dimensionarea conductelor si a statiilor de reglare fiind conditionata de cunoasterea cat mai exacta a consumatorilor din diversele etape de dezvoltare, precum si in perspectiva. In localitatile comunei, cea mai importanta disfunctionalitate in ce priveste alimentarea cu energie termica o constituie dificultatea in aprovizionarea cu combustibili solizi, precum si cantitatea insuficienta, calitatea necorespunzatoare si pretul ridicat al acestora. De asemenea, randamentul scazut al utilizarii combustibililor (deci cantitatile mari care trebuie achizitionate, depozitate si manevrate), confortul redus din timpul iernii (incalzirea locala a uneia sau doua camere, in timp ce celelalte incaperi sunt neincalzite), dificultatea prepararii apei calde menajere constituie disfunctionalitati ale alimentarii cu energie termica cu sobe de tip traditional. Lignitul, care este adus pe calea ferata si apoi rutiera in principal din Bazinul Gorjului, are putere calorifica redusa din cauza continutului ridicat de steril, iar granulatia este de cele mai multe ori necorespunzatoare, fiind livrat cu praf sau cu bucati prea mari ceea ce il face dificil de transportat, manipulat si ars in sobele obisnuite. De asemenea, scaderea productiei de carbune din Romania conduce la aprovizionarea din ce in ce mai dificila a populatiei cu acest combustibil. Aprovizionarea cu lemn de foc se face din judetele cu exploatari forestiere, dar este neritmica si la un pret destul de ridicat. In judetul Braila, ca si in zonele limitrofe localitatii Frecatei nu exista exploatari forestiere, astfel incat putinii
arbori existenti sunt defrisati legal sau ilegal, acesta fiind unul din factorii care conduce la deteriorarea echilibrului ecologic natural. Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru multi locuitori din mediul rural constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipa de combustibil si reducerea confortului in bucatarii in special in perioada de vara. Distantele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, carbuni, butelii de aragaz la locul de utilizare, precum si existenta intermediarilor conduc si acestea la cresterea suplimentara a costurilor combustibililor. Cele mai importante disfunctionalitati in ceea ce priveste alimentarea cu CLU sau GPL sunt constituite in principal din costul foarte ridicat al acestor combustibili, precum si din conditiile obligatorii de stocare: recipiente etanse, rezistente la presiune, distante de siguranta, masuri privind securitatea la incendiu. In cazul manipularii si stocarii necorespunzatoare a CLU, poluarea solului si a apelor freatice constituie un pericol cu urmari de lunga durata si care se manifesta de multe ori mult in afara proprietatii utilizatorului. PROPUNERI Premisele pentru amenajarea turistica a arealului Lacului Blasova consta in bogatele resurse piscicole ale lacului, precum si in peisajul atractiv, cu vegetatie de tip deltaic. Pentru valorificarea turistica a zonei de agrement se propun in principal urmatoarele amenajari: Cazare in complex de vile 4....3 *** realizate intr-o arhitectura cu specific deltaic, folosind materiale locale (lemn si stuf, pe fundatie de piatra) Cazare in bungalow-uri Cazare in zone de camping organizate in alveole Complex sportiv nautic, Complex de agrement cu piscina acoperita, piscina descoperita Zona de comert si alimentatie publica Zona administrativa a satului de vacanta Zone cu terenuri de sport in aer liber, parc amenajat, locuri de joaca pentru copii Zona de agrement va fi vizitata in principal in sezonul cald al anului, cu inceperea si/sau terminarea in perioadele de tranzitie, astfel incat consideram ca solutia alimentarii cu gaze naturale trebuie studiata tinand seama de edificarea in cea mai mare proportie a constructiilor propuse a fi dotate cu instalatii de incalzire
centrala precum si de cererea de cazare din timpul iernii pentru fiecare tip de constructii propuse. In cele de mai jos se prezinta informativ debitul de gaze naturale maxim orar instalat, consumatorii racordati urmand a fi: vilele de 4..3*** (in care s-a considerat ca se instaleaza si un aragaz), zona administrativa, precum si bucatariile complexelor. Valoarea instalata calculata pentru centralele termice s-a majorat cu 30% pentru acoperirea consumurilor tehnologice, de ex. prepararea hranei in bucatariile complexelor, incalzirea apei la piscine, alte cladiri cu functionare in perioada rece etc. In fiecare vila de confort ridicat s-a considerat a fi instalata o centrala murala de 24 kW cu boiler incorporat, precum si o masina de gatit tip aragaz. Urmeaza ca, pe baza calculelor facute de proiectantii de specialitate autorizati, sa se stabileasca valoarea exacta a debitului de gaze maxim instalat, precum si diametrul conductei de aductiune de la magistrala de transport la amplasament (medie sau redusa presiune), in functie de pierderile de presiune pe traseu. De asemenea, consideram ca trebuie pus accentul pe utilizarea surselor regenerabile de energie, in concordanta cu statutul de sit natural de protectie speciala avifaunistica, dar si cu utilizarea arhitecturii specifice si materialelor locale. Este util ca astfel de zone de agrement (cu mai putine cerinte decat zonele locuite permanent) sa devina zone de studiere in-situ a modului de montare, exploatare si de satisfacere a cerintelor beneficiarilor de catre sistemele de utilizare a surselor regenerabile de energie. Se vor putea, de asemenea, cuantifica costurile de exploatare. In zona pot fi utilizate in primul rand energia solara (cu cele doua componente: termica si fotovoltaica); zona studiata face parte din zona I, in care potentialul energetic al radiatiei solare are valoarea de 11501250 kWh/m2.an. Cea mai raspandita utilizare a energie solare, consta in prepararea apei calde menajere. Sistemele avansate permit o utilizare sigura (in special din punct de vedere al temperaturii maxime si minime a apei utilizate, asigurata in tot timpul zilei), precum si in zilele innorate si pe o perioada de timp mai lunga in cursul anului. Din punct de vedere al principiului de functionare folosit de captatoare sunt: Captatoare cu rezervor atmosferic exterior captatoarele sunt nepresurizate, presiunea la punctele de consum fiind asigurata de inaltimea la care se afla amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activitati sezoniere si case de vacanta.
Captatoare cu rezervor presurizat exterior captatoarele functioneaza la presiunea retelei exterioare de apa, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. Pot fi echipate cu o rezistenta electrica incorporata cu functionare automata. Captatoare fara rezervor acestea se utilizeaza in instalatii mai complexe sau de capacitati mai mari, care stocheaza apa calda intr-un boiler din incinta cladirii deservite sau in subteran. Pot fi folosite chiar si in instalatiile de incalzire a locuintelor si pentru alimentarea piscinelor. Montate in baterii pot asigura apa calda pentru pensiuni, hoteluri etc. pe tot timpul anului. Alimentand un boiler cu doua serpentine, una alimentata cu agent termic preparat clasic si una alimentata cu agent termic preparat solar, exista siguranta alimentarii cu apa calda cu parametrii doriti in orice moment. Un captator solar eficient se foloseste cel putin opt luni pe an. Captatorul cu tuburi vidate poate fi folosit si iarna, fiind mult mai eficiente decat colectoarele plane. In zilele insorite de iarna poate incalzi apa la temperatura necesara unui dus (circa 35o 40C). Energia solara poate fi utilizata si pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice, solutie care prezinta un interes din ce in ce mai mare mai ales pentru utilizari locale. Existenta unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperis sau integrate in cladire (inclusiv cuplate cu izolatia hidrofuga a acoperisului), scaderea continua a pretului celulelor, precum si cresterea capacitatii de stocare a energiei electrice in acumulatoare sunt premise foarte favorabile pentru ca acest tip de energie sa fie folosit nu doar ca reclama pentru zone agroturistice ecologice, ci si pentru asigurarea unor conditii decente de viata si educatie in zonele izolate, fara retele de alimentare cu energie electrica sau cu retele cu capacitate insuficienta sau cu fiabilitate redusa. Investitiile care s-ar face in linii electrice de medie si joasa tensiune si posturi de transformare s-ar putea face in sisteme fotovoltaice care sa fie date in custodia utilizatorilor care ar avea tot interesul sa le intretina in buna stare de functionare. La cladirile propuse pe amplasamentul studiat se pot monta pompe de caldura apa apa care sa foloseasca potentialul energetic al apei lacului. Este de remarcat faptul ca prin utilizarea pompelor de caldura reversibile se poate realiza conditionarea aerului in timpul verii si incalzirea spatiilor in perioadele de tranzitie. In zona unei rezervatii naturale in care apa lacului joaca un rol esential, este important ca temperatura apei in zonele de deversare a apei utilizate ca agent termic sa fie monitorizate continuu pentru ca temperatura apei lacului sa nu
scada/creasca peste limitele care ar aduce prejudicii florei sau faunei, in special prin inmultirea necontrolata a unor specii. Utilizarea energiei eoliene trebuie facuta numai dupa studii amanuntite care sa permita depunerea documentatiilor pentru obtinerea autorizatiilor legale avand in vedere ca situl natural este parte integranta a retelei ecologice Natura 2000, iar efectele turbinelor eoliene asupra mediului nu sunt pe deplin cunoscute si cuantificate. In zona amplasamentului studiat, viteza medie anuala a vantului la 50 m deasupra solului este, conform datelor ICEMENERG, de 6,57,5 m/s, iar potentialul eolian de 20003000 kWh/m2.an. Este de subliniat faptul ca energia produsa in acest fel are costuri mai ridicate decat cele ale energiei produse in centrale traditionale Costurile de mentenanta si intretinere fac ca energia sa fie mai scumpa, iar nefunctionarea la viteza nominala de calcul a vantului reduce semnificativ puterea instalata. Totodata, exista costuri pe care investitorul nu le ia in considerare atunci cand implementeaza un astfel de proiect, de exemplu, necesitatea de a prevedea o capacitate de rezerva. In cazul interconectarii la Sistemul Energetic National, construirea unei centrale eoliene presupune costuri pentru dezvoltarea retelelor, cresterea volumelor de rezerve de putere, costuri cu activitatile noi platite operatorului de transport din sistem, costuri cu cresterea volumului dezechilibrelor din S.E.N. In cazul utilizarii numai pe plan local, trebuie prevazute surse de rezerva pe combustibil clasic, precum si aparatura electrica de transformare si electronica de protectie si control pentru a permite utilizarea energiei electrice la aparatele consumatoare, dintre care cu unele vor fi aduse si introduse in priza de catre vizitatori. Utilizarea resurselor de energie eoliana trebuie sa fie precedat de studii de specialitate amanuntite, masuratori pe o durata de timp mai indelungata si utilizari in-situ experimentale pe scara mica sau experimentari in laborator utilizand teoria similitudinii inainte de a se trece la o utilizare pe scara (mai) mare. Rezultatele obtinute intr-o anumita zona nu pot fi extrapolate in zone chiar apropiate si aparent asemanatoare din multe puncte de vedere. Biomasa (in principal deseurile vegetale) poate fi folosita drept combustibil ca atare sau compactata, un exemplu fiind constituit de peletii (peletele) de lemn rezultati din compactarea (sinterizarea) rumegusului de lemn. Este un sistem care, pe de o parte, gaseste o utilizare rumegusului rezultat de la exploatarile forestiere si care, aruncat in rauri ar distruge fauna si flora prin consumarea oxigenului si, pe de
alta parte, evita pericolul de explozie pe care il poate avea arderea ca atare a rumegusului in cazane. Alimentarea locala cu energie termica pentru incalzire folosind combustibilii solizi prezinta si o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt : Posibilitatea stocarii pe durate rezonabile de timp a combustibililor fara pierderea puterii calorifice Posibilitatea incalzirii numai in spatiile utilizate Prin utilizarea unor sobe de teracota cu inertie termica medie sau mare este posibila compensarea efectului suprafetelor reci adiacente incaperii incalzite, precum si pastrarea temperaturii de confort prin utilizarea inertiei termice a sobelor Utilizarea drept combustibil a tuturor deseurilor combustibile, micsorandu-se astfel volumul deseurilor care trebuie stocate in gospodarie si, daca este posibil, evacuate la groapa de gunoi Utilizarea plitelor din zidarie pentru prepararea hranei, a apei calde menajere (in conditiile lipsei instalatiilor de extragere apei potabile din puturi), dar si pentru incalzirea bucatariei, dar si a unei alte incaperi vecine. Posibilitatea stocarii cenusii cu efecte negative minime asupra mediului Sursele regenerabile de energie trebuie incorporate unor sisteme hibride in concordanta cu structura anvelopei cladirilor, cu modul de utilizare a energiei si, de asemenea, cu conditiile climatice ale zonei. Pentru functionarea la varful de sarcina si in conditii de siguranta, sistemele care utilizeaza formele regenerabile de energie trebuie montate in paralel cu surse clasice de energie si prevazute cu echipamente de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar si a disconfortului. In ceea ce priveste sursele clasice de energie, la ora actuala pot fi utilizati gazele naturale, combustibilii solizi, combustibilul lichid, gazul petrolier lichefiat (GPL) si energia electrica. Fiecare dintre acesti combustibili sau tipuri de energie prezinta avantaje si dezavantaje, dar pentru astfel de zone de agrement din zone protejate, in lipsa existentei distributiilor de gaze naturale, fiind recomandabila utilizarea GPL si a energiei electrice si, cu masuri de exploatare corecta si retinere a particulelor din gazele de ardere, combustibilul lichid. GPL si energia electrica sunt mult mai putin poluante la locul de utilizare in comparatie cu combustibilii solizi si lichizi si permit atat incalzirea spatiilor, a apei calde menajere, cat si prepararea hranei folosind aceeasi sursa. Principalele dezavantaje sunt costul ridicat, precum si faptul ca aprovizionarea cu GPL presupune aducerea acestui combustibil la intervale foarte
scurte de timp (chiar cateva zile) cu autocisterne cu greutate si gabarit mari pentru care trebuie drumuri corespunzatoare, iar utilizarea energiei electrice presupune retele de transport, posturi de transformare, retele de distributie si instalatii interioare dimensionate pentru consumuri de varf. Principalele cladiri care pot fi dotate cu instalatii de incalzire sunt vilele de 4..3***, centrul de fitness, complexul de agrement cu piscina acoperita, zona de comert si alimentatie publica si zona administrativa, care trebuie locuita in tot timpul anului de catre personal administrativ, de intretinere si paza, de cele mai multe ori impreuna cu familiile. In cazul in care peste iarna ramane in functiune numai zona administrativa, este recomandabila folosirea drept combustibil a lemnelor de foc si a resturilor vegetale, dar nu si a carbunilor (care degaja dioxid de sulf si fum). In cele de mai jos se prezinta informativ consumul de GPL si perioada de umplere a recipientelor GPL, consumatorii racordati urmand a fi: vilele de 4..3*** (in care s-a considerat ca se instaleaza si un aragaz), zona administrativa, precum si bucatariile complexelor. In fiecare vila de confort ridicat s-a considerat a fi instalata o centrala murala de 24 kW cu boiler incorporat, precum si o masina de gatit tip aragaz. S-a considerat o functionare de 10 h/zi pentru incalzire (2,44 kg GPL/h) si de 1 h/zi pentru aragaz (0,3 kg GPL/h): Pentru o vila GMAX. ZI 2,44 kg/h x 10 h/zi + 0,3 kg/zi = 25 kg/zi Un recipient de 3000 litri (cel mai utilizat) contine circa 1575 kg GPL din care pot fi utilizati numai 60%, respectiv 950 kg. La temperaturi scazute (-15oC) dintr-un astfel de recipient pot fi extrasi numai 10 kg/h, deci alimentate doar 4 vile. Rezulta o perioada de utilizare corecta a incarcaturii unui recipient de 3000 litri pentru 6 vile de: T = 950 kg: (4 vile x 25 kg/zi.vila) 9,5 zile Este de subliniat si faptul ca tevile de alimentare cu GPL pot fi amplasate numai suprateran, iar vilele trebuie amplasate grupat. Pentru zona administrativa este prevazuta o suprafata de teren de 36245 m2, CUT fiind 0,5. Pentru prepararea apei calde menajere s-a prevazut un spor de 20%. Q ADM. 1,2 x (36245 m2 x 0,5) x 3,0 m x 30 W/m3 = 1960 kW 1960 kW G MAX ZI CT ---------------------------- = 170 kg / h 0,9 x 12,8 kWh/kg
Aceasta cantitate presupune o baterie de circa 11 recipienti de GPL de 5000 litri intrucat fiecare astfel de recipient nu poate debita la -15oC decat 15 kg/h. In situatia in care nu se aduc la amplasament gazele naturale, se pot monta recipienti GPL la cateva grupuri de vile, precum si la bucatariile importante aferente complexului, in cazul in care nu se va folosi la preparari energia electrica. La bucatariile mici se vor putea folosi buteliile de aragaz. Pentru complexul administrativ, singura solutie viabila, in cazul in care nu se realizeaza alimentarea cu gaze naturale, ramane alimentarea cu combustibil lichid usor (CLU 3) cu respectarea strict1 a conditiilor privind stocarea combustibilului, realizarea si functionarea a sistemului arzator cazan cos si, eventual, cu montarea de filtre pentru retinerea particulelor solide din gazele de ardere, deci practic fara fum. In concluzie, alimentarea cu energie termica a cladirilor prevazute sn cadrul PUZ Zona de agrement Lacul Blasova trebuie adaptata de la caz la caz in functie de perioada din an ocupata, de tipul cladirilor, de utilizatori (pentru folosirea sistemului local de incalzire sau a unor sisteme de incalzire centrala). De asemenea, ca o alternativa la infiintarea distributiei de gaze naturale, vor trebui folositi combustibili si sisteme de incalzire, de preparare a apei calde menajere si de preparare a hranei si de conditionare a aerului care sa produca o poluare minima (GPL, energie electrica, peleti de lemn, combustibil lichid cu conditia functionarii corecte si a montarii de filtre la gazele de ardere), dar si care sa poata fi stocati si/sau adusi cu usurinta la punctele de consum. Sursele regenerabile de energie (solara termica si fotovoltaica, biomasa si pompele de caldura apa-apa) trebuie folosite in contextul protejarii sitului natural de protectie speciala avifaunistica, dar ele trebuie completate cu surse clasice de energie si, de asemenea, cu sisteme de automatizare corespunzatoare. Se vor putea studia astfel in-situ modul de montare, exploatare si de satisfacere a cerintelor beneficiarilor de catre aceste sisteme de utilizare a surselor regenerabile de energie, precum si costurile de exploatare. 3. PROPUNERI PRELIMINARE 3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare, PATJ Braila si P.U.G. FRECATEI Dintre masurile promovate de PATJ- Braila cu relevanta pentru prezenta documentatie amintim:
a) Dezvoltarea unei retele de obiective culturale, continand monumente si ansambluri de arhitectura, in special traditionala, in scopul gestionarii si valorificarii in comun a acestora in corelare cu itinerariile turistice. Alaturi de o serie de trasee cu valoare culturala sunt propuse trasee turistice care sa valorifice patrimoniul cultural in relatie cu cel natural. Aceste trasee turistice se pot relationa intre ele in functie de lungimea si directiile dorite: - de-a lungul Bratului Macin, de la Insula Mica a Brailei pana la lacul Blasova - satul Turcoaia Lacul Blasova - satele cu specific pescaresc invecinate Plopi, Stoenesti, Cistia Lacul Zaton b) Dezvoltarea integrata a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural La nivel judetean, principala zona de concentrare a valorilor de patrimoniu o constituie municipiul Braila. Alte zone specifice care necesita o abordare integrata a dezvoltarii sunt cele cu valoare etnografica. Pentru aceste zone este necesara evaluarea elementelor de patrimoniu inca pastrat, promovarea lor prin actiuni culturale si valorificarea in operatiunile de dezvoltare a localitatilor.Intrucat modernizarea fondului de construire este o necesitate obiectiva, preluarea si perpetuarea modului de locuire si a elementelor traditionale in constructiile contemporane, implica o abordare selectiva si studii de calitate superioara. Pentru aceste zone sunt necesare planuri de dezvoltare integrata care sa reglementeze: dezvoltarea localitatilor specifice, delimitarea si regulamentul ariilor de protectie a monumentelor, asigurarea acceselor si a infrastructuri necesare introducerii in circuitul turistic (acces, parcare, punct de primire turisti, semnalizare unitara s.a.). Valorificarea patrimoniului cultural si etnografic din localitatile rurale prin proiecte culturale complexe este posibila prin accesarea mai multor fonduri de dezvoltare. In prezent strategiile comunitare de dezvoltare rurala accentueaza importanta valorilor culturale locale. Astfel se ofera sansa finantarii proiectelor care sa valorifice potentialul cultural local. Pe termen scurt localitatile rurale pot beneficia de fondurile pentru dezvoltare rurala (PNDR 2007- 2013) Axa 3. Masura 322. c) Promovarea prin documentatiile de urbanism a regulamentelor care sa pastreze tipurile traditionale de asezare rurala, specificul locuirii, tehnici de construire in scopul pastrarii peisajelor culturale specifice. Pentru fundamentarea regulamentelor de urbanism sunt necesare studii de arhitectura si urbanism specifice prin care sa se asigure inventarierea corecta si
promovarea acelor modele care se pot integra in exigentele de construire contemporane. 3.2. Valorificarea cadrului natural - Diagnoza asupra elementelor de cadru natural FAVORABILITATI DE MEDIU - prezenta suprafetei acvatice reprezentata de Lacul Blasova - prezenta zonelor inundabile si mlastinoase - substrat geologic favorabil dezvoltarii spatiilor verzi; - relieful cu variatii altitudinale mici si deschideri ample panoramice spre muntii Dobrogei recomandand amenajari peisagere caracteristice fauna cu bio diversitate crescuta- sit de protectie avi-faunistica RESTRICTIVITATI DE MEDIU - prezenta unui sol care limiteaza dezvoltarea constructiilor de anvergura - risc hidrologic crescut de inundabilitate pe zona aferenta lacului - risc de antropizare excesiva si de afectare a resursei naturale a lacului -riscuri climatice ridicate cu impact asupra vegetatiei (seceta, furtuni puternice, ploi abundente, ingheturi timpurii si tarzii, bruma etc.); DISFUNCTIONALITATI DE MEDIU - poluare prin menagementul necorespunzator al deseurilor (in special a gunoiului de grajd) - grad de recuperare redus, lipsa de monitorizare a volumelor de deseuri, transportul cu mijloace necorespunzatoare, acumularea de depozite necontrolate); - gestiunea deficitara a resurselor de apa; - numarul redus de specii vegetale adaptaibile solurilor sarate si dificultatea de plantare - probleme determinate de stabilitatea redusa a malurilor lacului; - eutrofizarea apei Lacului Blasova - posibile tendinte de crestere a suprafetelor construite sau ingradite, fara acces public nelimitat; 3.3. Modernizarea circulatiei Dat fiindca teritoriul pe care este posibil a amplasa viitoarea zona de agrement este un teritoriu agricol strabatut de drumuri nemodernizate si lipsit de utilitati, se impune o dezvoltare a tramei stradale si conformarea ei in consecinta functiunilor propuse. Trama stradala propusa a urmarit in principal realizarea unei accesibilitati
a zonei, accentuarea formei specifice a lacului (potcoava), precum si urmarirea ideii de meandru al Dunarii, prin forma organica si relationarea cu aceast fluviu matca, ca elemente de identitate. S-a propus modernizarea drumului existent de acces pe sit din nord-vest care in prezent asigura legatura cu viitorul complex turistic. Totodata ca legaturi cu vecinatatea, este propus un drum care sa faca o legatura cu comuna Turcoaia si o travesare cu bacul a Dunarii in aceasta zona. In aceasta zona s-ar putea realiza un punct de racord cu traseele turistice navigabile pe Dunare care sa faca legatura cu satele cu traditii vechi pescaresti din sud, Frecatei, Agaua, Titcov dar si viitorul pol turistic dezvoltat la lacul Zaton si Parcul National Balta Mica a Brailei. In sudul sitului este propusa modernizarea drumului de exploatare existent care face legatura prin teritoriul insulei mari cu satele din unitatea teritorial administrativa Frecatei. Ca legaturi in interiorul insulei am propus un traseu carosabil principal de tip inel, ce uneste principalele puncte de interes propuse. Acesta este racordat rutier si cu pista de biciclisti cu Popina Blasova. 3.4. Zonificare functionala reglementari Solutia de organizare functionala a statiunii propuse are ca idee centrala accentuarea formei de meandru a lacului Blasova, mentionata anterior, precum si utilizarea cat mai judicioasa a teritoriului si inserarea ei intr-un mod optim in cadrul acestei zone. Precautia noastra este legata mai cu seama de scara locului care trebuie respectata si de necesitatea ca noul implant functional si spatial sa nu creeze un contrast puternic fata de ceea ce exista si sa pastreze valorile locale antropice si peisagere, chiar daca nu au o mare anvergura si nu sunt foarte cunoscute. Pe de alta parte, prezenta Lacului Blasova este o resursa importanta, un capital care nu trebuie epuizat printr-un gest gresit. Noua zona de agrement va trebui sa utilizeze teritoriul adiacent lacului valorificandu-i cat mai bine geometria si orientarea spatiala, fara insa a-i agresa ecosistemele naturale; este foarte important a dezvolta aici activitati durabile de turism astfel incat viata acestui lac sa nu fie afectata sau agresata. Prezenta lacului va trabui semnalizata de pe viitoarea prelungire a Dj 212 A, ca element de noutate, dar si de identitate in peisajul zonei. Zonele de protectie sanitara ale lacului vor trebui respectate si dezvoltarea plajelor va trebui sa se faca intr-un mod rational si fara excese: amenajarea plajei de nisip va trebui sa aiba un caracter minimal, strict functional, utilizand materiale locale (stuf, lut), iar zona de est a lacului poate ramane la un nivel de amenajare naturala, impreuna cu oglinda
de apa care va trebui ferita intr-un areal definit, de anumite activitati turistice deranjante. In acest sens de protejare, semnalizare a zonei si accentuare a caracteristicilor ei, perdelele de vegetatie de talie inalta vor dubla circulatiile carosabile si pietonale propuse, mentionate anterior, aceste trasee fiind punctate si prin grupuri masive de vegetatie inalta, amplasate pe mici inaltari artificiale de tip movila, tipologie caracteristica de construire acestei regiuni. Nota: in caietul de sarcini se precizeaza doar functiunile deja incluse in documentatia PUD aprobata anterior, precizarile de tema si amploarea functiunilor urmand a fi stabilite pentru faza finala in urma discutiei asupra propunerii preliminare. Conceptul proiectul a vizat creearea unei compozitii spatiale dezvoltata predominant in insula din interiorul formei de potcoava a lacului si cateva nuclee izolate pe conturul exterior al lacului aflate in relatii de proximitate cu directiile principale de acces in sit. In urma analizelor de cadru configurativ-spatial si de peisaj a rezultat ca spatiul insulei poseda calitati exceptionale de amenajare peisagera si scenografica. Din punct de vedere functional au fost propuse tipologii de cazare adecvate sitului grupate in nuclee amenajate pe mici forme de relief de tip movila amplasate in arc in nordul insulei, beneficiind de orientarea optima cardinala si catre panoramele interesante catre care se deschide spatiul. Aceasta tipologie de construire da posibilitatea pastrarii malului de lac in forma naturala nealterata, zonele de stuf si vegetatie limitrofe acestuia fiind deosebit de pitoresti, dar si mediu pentru speciile de pasari si pesti, unele protejate care isi au aici habitatul. In zona sudica a insulei sunt propuse diferite zone-nuclee adresate activitatilor de agrement si sportive care ar putea oferi posibiltatea practicarii unei diversitati de tipologii turistice: de week-end, vacanta, ecoturism, turism sportiv, turism stintific, turism educational, turism nautic. Lungimea si adancimea zonei de lac din sud este propice practicarii sporturilor nautice, astfel am propus un complex de antrenament pentru caiac, canoe. In completarea activitatilor de recreere s-a propus un o zona de terenuri de sport multifunctionale si de agrement cu piscine, o zona de comert si alimentatie publica si o zona administrativa cu structurile necesare functionarii autonome a unei dezvoltari izolate de antropic. Configuratia spatiala aleasa este aceea de grupare inelara a unor nuclee intr-o amenajare peisagera de tip parc avand ca punct de focalizare o zona de jocuri sportive.
Zona de complex sportiv se va adresa turistilor dar mai ales sportivilor de performanta pentru efectuarea cantonamentelor. Acesta va avea un port de ambarcatiuni amplasat pe luciul apei. In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor, curentilor de praf dinspre intinderea insulei s-au propus zone de plantatie forestiera perdea de protectie pe parcelele agricole invecinate. Circulatiile carosabile propuse vor avea plantatie de aliniament. Analiza de mediu va urmari identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea cadrului natural, cu evidentierea problemelor si disfunctionalitatilor.
Intocmit, dr. ing. Pintilie Vasile
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA
1.1. Date de recunoastere a documentatiei Denumirea lucrarii: Plan Urbanistic Zonal ,,Zona de agrement - Lacul Blasova - Braila" Amplasament : Judetul Braila, comuna Frecatei Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC ZONAL Beneficiar: Consiliul Judetean Braila Proiectant general: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM Ion Mincu"- Bucuresti - Centrul de cercetare, proiectare, expertiza si consulting 1.2. Obiectul P.U.Z. Planul urbanistic zonal - Zona de agrement Lacul Blasova" are ca scop reglementarea urbanistica a teritoriului in suprafata de 692,00 ha in vederea inserarii unei s zone de agrement - sat de vacanta, prin valorificarea potentialului natural al Lacului Blasova, stimuland astfel dezvoltarea socio-economic a localitatii si promovand calitatile remarcabile ale peisajului natural, antropic si cultural aferente zonei. 1.3. CONCLUZII ALE FAZEI PRELIMINARE - Analiza situatiei existente si disfunctionalitati, propuneri preliminare
Lucrarea de fata se elaboreaza potrivit legislatiei in vigoare, preluand elementele de reglementare din documentatiile aflate in vigoare si corelandu-le cu propunerile continute in Planul Urbanistic General comuna Frecatei. Principala idee continuta in toate documentatiilee referitoare la modul de dezvoltare a turismului balnear si de agrement in tara si in strainatate, se centreaza pe necesitatea regasirii identitatii locale ca instrument de regenerare a zonei care primeste resortul turistic prpus.Cu alte cuvinte, nu putem gandi viitoarea amenajare a zonei de agrement Blasova ca un element izolat, distinct de zona naturala in care se inscrie, ci ca parte integranta a ei: felul in care se va practica turismul aici, viabilitatea, durabilitatea, eficienta si specificitatea modurilor de turism va avea repecrusiuni asupra unui teritoriu mult mai vast. Zona de agrement Blasova isi va insusi si un rol coordonator al turismului in zona Insulei Mari a Brailei si zonei bratului Macin, care cuprind o serie de zone naturale protejate insuficient puse in valoare. Ideea proiectului pleaca de la realizarea unei compozitii care sa respecte forma naturala a terenului, imprimata de formarea geologica tipica zonei Dobrogei. Interiorul potcoavei formate de suprafata lacului impreuna cu acesta poseda calitati exceptionale propice amenajarii peisagistice si crearii unei scenografii atractive. Din punct de vedere functional proiectul isi propune o utilizare variata a zonei de studiu, transformand-o intr-o zona de agrement cu vizibilitate mare. Au fost propuse tipologii de cazare adecvate sitului grupate in nuclee amenajate , beneficiind de orientarea optima cardinala si catre panoramele interesante catre care se deschide spatiul, in special catre Popina Blasova si catre bratul Macin. Aceasta tipologie de construire da posibilitatea pastrarii malului de lac in forma naturala nealterata, zonele de stuf si vegetatie limitrofe acestuia fiind deosebit de pitoresti, dar si un mediu propice pentru speciile de pasari si pesti, unele din ele protejate. In zona centrala si sudica a insulei sunt propuse diferite zone-nuclee adresate activitatilor de agrement si sportive care ar putea oferi posibiltatea practicarii unei diversitati de tipologii turistice: de week-end, vacanta, ecoturism, turism sportiv, turism stiintific, turism educational, turism nautic. Lungimea si adancimea zonei de lac din sud este propice practicarii sporturilor nautice, astfel am propus un complex de antrenament pentru caiac, canoe. In completarea activitatilor de recreere s-a propus o zona de terenuri de sport multifunctionale si de agrement cu piscine, o zona de comert si alimentatie publica si o zona administrativa cu structurile necesare functionarii autonome a unei dezvoltari izolate. Configuratia spatiala aleasa este aceea de grupare inelara a unor
nuclee intr-o amenajare peisagera de tip parc avand ca punct de focalizare o zona de jocuri sportive. Zona de complex sportiv se va adresa turistilor dar mai ales sportivilor de performanta pentru efectuarea cantonamentelor. In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor, curentilor de praf dinspre intinderea insulei s-au propus zone de plantatie forestiera perdea de protectie pe parcelele agricole invecinate dar si pe linia mediana a zonei de agrement Blasova. Circulatiile carosabile propuse vor avea plantatie de aliniament. 2. ZONE FUNCTIONALE PROPUSE SI SUBZONE In urma analizei, concluziilor si propunerilor preliminare ale primei faze ale proiectului s-au conturat cateva zone cu specific diferit pe teritoriul suprafetei studiate. Astfel, datorita configuratiei limitei de studiu si configuratiei lacului, a fost tratata cu precadere suprafata aflata in interiorul curbei naturale a lacului Blasova. Astfel a fost tratata si reglementata o suprafata de ~325 ha ea fiind impartita in 7 zone dupa cum urmeaza: ZONA 1 : ZONA AGREMENT Cuprinde zone de promenada, relaxare, meditatie, parc avatic, birdwatching, plimbare cu barca si/sau hidrobicicleta, picnic, lacul de agrement, locuri de joaca ZONA 2 : ZONA ACTIVITATI SPORTIVE Cuprinde zona terenurilor de sport, sali de sport, zona complexelor de alimentatie publica , minigolf si locuri de joaca amenajate, baza sportiva ZONA 3 : ZONA CAZARE Cuprinde: vile, pensiuni, ,bungalowuri, camping ZONA 4 : ZONA SERVICII Cuprinde : administratie, alimentatie publica, hotel, sali de conferinta, hotel, club sportiv ZONA 5 : PLANTATIE PROTECTIE Cuprinde zone de plantatie cu rol de protectie a malului de lac dar si a de igienizare a zonei de agreement.
ZONA 6 : PISCICULTURA Cuprinde bazine piscicole, ferma piscicola cu program de vizitare ZONA 7 : CIRCULATII 2.1. REGLEMENTARI URBANISTICE SI PEISAGISTICE Zonificarea propusa este detaliata printr-o subimpartire in urmatoarele subzone, cu reglementari specifice : 2.1.1. ZONA1 - ZONA AGREMENT , va ramane cu precadere o zona destinata petrecerii timpului liber, distractiei si agrementului, cuprinzand amenajari destinate acestui tip de activitati. Aceasta zona cuprinde urmatoarele subzone : Subzona parc acvatic, zona amenajata special pentru practicarea acestui tip de sport, cuprinzand amenajari peisagistice speciale, constructie tehnica anexa (grup sanitar, vestiare, garderoba, punct taxare, echipament sporturi acvatice), bazine (inclusiv un basin de mica adancime posibil de amenajat in timpul anotimpului rece ca patinoar) (UTR- V1). Subzona picnic, care cuprinde cu precadere spatii plantate dar si locuri de odihna- relaxare, deschise, punct de acces cu administratie si alimentatie publica (V3a1,V3a2). Subzona oglinzii de apa destinata hidrobicicletelor si barcutelor, propus pentru curatare si ecologizare, pe suprafata caruia se vor amenaja pontoane si amenajari peisagistice speciale. Va avea o zona speciala destinata pentru caiac sau canoe (UTR-V4). Subzona malului de lac amenajata cu diferite specializari de tipul plaja, traseu de informare, vegetatie de balta, amenajate cu aparate de joc pe diferite grupuri de varsta, piste de role si skate, triciclete, jocuri experimentale copii mici, locuri de odihna- relaxare, amenajari speciale pentru practicarea caiac-canoe-ului (UTR V2a1 , V2a2, V2a3, V2a4, V2b, V2c, V2d1, V2d2).
Subzona scuar pentru locuinte, amenajata peisager si preponderent plantata, destinata diferitelor grupe de varsta, cu spatii pentu socializare si farniente (UTR V3b) 2.1.2. ZONA 2 - ACTIVITATI SPORTIVE, va constitui partea activa a statiunii si va asigura atractivitatea acesteia pentru intervale lungi de timp. Subzona sporturi in aer liber, predominant plantata si cu alei amenajate cu pietris, care cuprinde dotari de agrement inserate in masivul vegetal, instalatii de skateboard, role, terenuri de tenis, tenis de masa, baschet, mini-fotbal, handbal, zone de catarare, minigolf, paintball, precum si locuri de odihna- relaxare.(VSa1, VSa2). Subzona sporturi de sala, care va asigura functionarea zonei de agrement pe tot parcusrul anului, si va putea gazdui sporturi de tip badminton, handbal, baschet, piscine acoperite, mini-fotbal (VSb1, VSb2). Subzona amenajare canotaj, cuprinde predominant echipamente pentru canotaj, adapost pentru ambarcatiuni, administratie, mica alimentatie publica (VSc). 2.1.3. ZONA 3 - ZONA CAZARE, va asigura un necesar de locuri acoperitor pentu sedere sezoniera sau permanenta atat pentru utilizatorii zonei de agrement cat si pentru persoane cu un stil de viata privilegiat. Subzona vile - pensiuni, ofera un numar de 104 loturi cu suprafete generoase, cu un confort ridicat al locuirii, si pot folosi drept locuinta sau cazare sezoniera (L1). Subzona bungalowuri, cuprinde unitati de cazare de tip bungalow cu amenajari si dotari comune pentru socializare si petrecere a timpului liber, cu spatii plantate, zone de odihna si relaxare (L2). Subzona camping (L3) 2.1.4. ZONA 4: ZONA SERVICII, asigura functionarea zonei de agrement Blasova ca posibil centru coordonator al turismului in zona si ofera activitati pe tot timpul anului.
Subzona administratie, ofera un punct de acces cu parcari, administratie, punct medical, toalete, punct de informare, alimentatie publica, cazare: (UTR-M1a, M1b) Subzona baza de canotaj, cuprinde cazare, sali training, antrenament, teambuilding, administratie (UTR-M2) Subzona complex sportiv, cuprinde centru de fitness, spa, wellness, piscine, cazare, sali de conferinta (UTR-M3) 2.1.5. ZONA 5: PLANTATIE PROTECTIE Subzona plantatii de protectie (VPa) Subzona plantatii de protectie cu amenajari (VPb) 2.1.6. ZONA 6 : PISCICULTURA Subzona bazine piscicole (A1a) Subzona ferma piscicola, cuprinde administratie, traseu educativ, alimentatie (A1b) 2.1.7. ZONA 7 : CIRCULATII
TITLUL I PRESCRIPTII GENERALE Capitolul I. Dispozitii generale I.1. Rolul Regulamentului local de urbanism Prezentul Regulament are rolul de a reglementa situatia astfel incat sa poata fi atinse urmatoarele obiective : - valorificarea potentialului natural existent - cresterea ofertei turistice prin valorificarea potentialului turistic a intregii zone a Insulei Mari a Brailei si parcului natural Macin - determinarea modului de utilizare a terenurilor, a conditiilor de accescirculatii, a conditiilor de racordare la retelele tehnico-edilitare si a modului de amenajare peisagera astfel incat viitoarea zona de agrement sa aiba o utilizare turistica cu impat minim asupra mediului.
I.1.1. Regulamentul aferent P.U.Z. este o documentatie de urbanism cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizara a terenurilor, la modul si categoriile de interventii pe teritoriul zonei studiate. Normele cuprinse in prezentul Regulament sunt obligatorii la autorizarea investitiilor la nivelul teritoriului studiat. I.1.2. Prezentul regulament aferent zonei explica si detaliaza sub forma de prescriptii (permisiuni si restrictii) prevederile PUZ-ului in vederea urmaririi acestuia, in scopul implementarii unei statiuni cu profil de agrement de interes local, adiacent Lacului Blasova. I.1.3. Regulamentul aferent PUZ constituie act de autoritate al administratiei publice locale si este aprobat prin Hotarire de catre Consiliul Judetean Braila. I.1.4. In cazul in care legile, reglementarile si normele urbanistice care vor fi adoptate ulterior vor cuprinde prevederi susceptibile sa schimbe conceptia generala care a stat la baza PUZ-lui aprobat, este necesara modificarea acestuia, conform legii. I.2. Baza legala a elaborarii - Legea 242/ 2009 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 27/2008 pentru modificarea si completarea Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul - Legea nr.50/1991, modificata si completata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; - Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR 525/1996; - Ghidul privind metodologia de elaborare si de continutul cadru al documentatiilor de urbanism, indicativ GM-010-2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N/16.08.2000; - Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM- 007-2000,aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000; - Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, modificata si completata; - Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii; - Legislatia invigoare referitoare la cai de comunicatii, retele tehnico-edilitare, siguranta constructiilor, sanatatea populatiei, etc. - Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor si HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizariisi/sau autorizarii privindsecuritatea la incendiu;
- HGR nr. 801/1996 pentru aprobarea Normelor privind amenajarea, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement; - Norme de igiena si recomandarile privind modul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997; - HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe - Planul Urbanistic General al comunei Frecatei aprobat prin HCL - Strategia de dezvoltare a judetului Braila 2009 aprobata prin HCJ nr.41/29.04.2009; - Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila aprobat prin HCJ nr.185/27.11.2008-PATJ Braila - Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania - Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare - Legea statiunilor privind desfasurarea activitatilor de turism in statiuni turistice si zone turistice - webapp.senat.ro/pdf/09L329FG. pdf L329/2009 - Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului - Legea nr. 112 din 04/05/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 - MASTERPLANUL si planul de actiune pentru turism balnear in Romania (Dtente Consultants, 2009) - Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 - Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului I.3. Domeniul de aplicare Zona propusa pentru reglementare se afla in comuna Frecatei, judetul Braila si se poate identifica datorita situarii in proximitatea elementului reper Popina
Blasova, aflat la numai 2.5 km si datorita meandrei bratului Macin prezent la sud si la est de zona de studiu. Zona de studiu este accesibila dinspre Braila prin DJ212A Terenul care constituie obiectul prezentei documentatii este cuprins in zona delimitata in plansa nr.2 zonificare functionala, cu o suprafata totala de 692ha. Prezentul regulament va reglementa in detaliu suprafata cuprinsa in interiorul oglinzii de apa totalizand o suprafata de 325ha. Oglinda de apa va in suprafata de 294 ha avea doar cateva reglementari specifice, restului de suprafata stabilindu-i-se doar profilul functional I.4. Derogari I.4.1. Prin derogare se intelege modificarea conditiilor de construire: functiuni admise, regim de construire, inaltime maxima admisa, distante minime fata de limitele parcelei, POT, CUT. I.4.2. Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai in urmatoarele situatii: - conditii dificile de fundare; - modificari ale parametrilor stabiliti prin prezentul regulament - descoperirea unor vestigii arheologice sau istorice I.4.3. Modalitatile de autorizare in cazul derogarilor sunt urmatoarele: - modificarea distantelor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu PUD, insotite de ilustrare de arhitectura - modificarea uneia dintre conditiile stipulate in PUZ privind functiunile admise, regimul de construire, inaltimea maxima admisa, POT, CUT si retragerea cladirilor fata de aliniament este posibila doar pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale PUZ. I.5. Conditii de construibilitate a parcelelor I.5.1. Propunerile de organizare in zona viitoarei zone de agrement Blasova sunt conditionate de operatiuni prealabile de re-parcelare in vederea transformarii terenului actual in teren aferent constructiilor si amenajarilor. Pentru acest lucru este recomandat sa se respecte etapizarea si propunerile de parcelare din piesele desenate.
I.5.2. Parcelele sunt considerate construibile direct daca respecta indicatiile cuprinse in Plansa nr. 2- Reglementari- zonificare functionala vizata spre neschimbare I.5.3. Parcelele cu suprafata sub 150 mp pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele invecinate I.5.4. Pentru parcelele cu o suprafata intre 1500 mp. si 3000 mp., cele cu front la strada peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor intre 1/3 si 1/5, modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice de Detaliu. I.5.5. Pentru parcelele cu suprafata peste 3000 mp. sau cu raportul laturilor peste 1/5 se vor elabora si aproba documentatii P.U.Z. Capitolul II. Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor II.1.Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit II.1.1. Terenurile agricole din extravilan ( pasuni, arabil, vii) Dupa avizarea si aprobarea PUZ si scoaterea din circuitul agricol, la eliberarea autorizatiei de construire se va urmari respectarea prevederilor privind ocuparea terenului. II.1.2. Terenuri agricole din intravilan: In perimetrul PUZ sunt permise si incurajate terenurile agricole cu functie utilitara, de uz familial (gradini utilitare, vii, pepiniera) cu dimensiuni reduse (max. 1 ha) in cadrul subzonelor de locuinte (L1a- extindere locuinte individuale pe parcela si a subzonei de ferma piscicola) cu scopul mentinerii caracterului productiv al zonei in prelungirea activitatilor traditionale ale zonei. II.1.3. Suprafete impadurite: In perimetrul PUZ se propune o suprafata de ~38 ha impadurite Propunerile de impadurire la nivelul zonei studiate vor fi corelate si incluse in planul de impadurire aferent studiului peisagistic si de renaturare la nivelul jud. Braila. In suprafetele destinate impaduririi nu sunt permise constructii si amenajari cuexceptia celor precizate in descrierea utr-urilor respective, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Resursele apei. Zona lacului Blasova este protejata prin instituirea unor perimetre succesive de protectie pe toata circumferinta lacului, conform HOTARARII nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, astfel: - zona (1) de protectie sanitara cu regim sever ce cuprinde toata suprafata apei lacului si terenul din jurul acestuia cu o latime de 5 m, unde este interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea surselor de apa. In zonele de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru captarile de ape subterane, precum si in partea de pe mal a zonelor de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru sursele de apa de suprafata, sunt interzise toate activitatile prevazute pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, precum si: a) amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei si a instalatiilor; b) efectuarea de explozii, sapaturi si excavatii de orice fel; c) depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiilor. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante poluante; d) traversarea zonei de catre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor ce se colecteaza prin canalizarea aferenta obiectivului protejat. In aceste cazuri se vor lua masuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare. In zonele de protectie sanitara cu regim sever, instituite pentru apele de suprafata, sunt, de asemenea, interzise: a) deversarea de ape uzate, chiar daca sunt epurate; b) navigarea si acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora si acostarea plutelor si a lemnului flotant, in alte conditii decat cele stabilite la instituirea zonei de protectie sanitara cu regim sever; c) pescuitul si scaldatul; d) recoltatul ghetii si moraritul pe apa, precum si adaparea animalelor. In zona de protectie sanitara cu regim sever se vor lua urmatoarele masuri de protectie: a) nu sunt permise nici un fel de interventii asupra stratului de sol activ si depozitelor acoperitoare ale acviferului; b) terenul aferent zonei de protectie sanitara cu regim sever va fi protejat impotriva
eroziunii si inundatiilor, toate lucrarile vechi de excavatii deschise si galerii, canale, puturi, foraje, palnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potential poluant. - zona (2) de protectie sanitara cu regim de restrictie ce cuprinde teritoriul cu o latime de 45 m, din jurul zonei de protectie sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat, prin aplicarea de masuri de protectie, in functie de conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei. Masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie. Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora, dar cu interzicerea: a) utilizarii ingrasamintelor naturale si chimice; b) utilizarii substantelor fitosanitare; c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet; d) amplasarii grajdurilor si cotetelor de animale si a depozitarii de gunoi animalier; e) pasunatului si insilozarii nutreturilor; f) amplasarii de sere si de iazuri piscicole. In vederea respectarii prevederilor alin. (1) detinatorii si/sau operatorii captarilor de ape subterane, cu exceptia celor prevazute la art. 14, vor intocmi si vor tine la zi un inventar al folosintei terenurilor aflate in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie a captarilor respective. In afara masurilor restrictive prevazute la art. 21 alin. (1), pe aceste terenuri sunt interzise: a) amplasarea de abatoare, triaje de cale ferata, baze auto; b) amplasarea de bazine neetanse pentru ape reziduale, puturi absorbante, haznale cu groapa simpla; c) amplasarea de locuinte, spitale, aeroporturi, unitati militare, daca nu dispun de un sistem de canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie; d) amplasarea de cimitire umane si de animale, cimitire de masini, containere de deseuri; e) vidanjarea si spalarea cisternelor care transporta ape fecaloid-menajere; f) infiltrarea sau injectarea de ape de zacamant si/sau de racire; g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatari de turba, cariere de piatra, executia lucrarilor de drenaj sau a oricaror alte lucrari prin care se diminueaza stratul acoperitor, protector al acviferului; h) executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum:
grajduri, silozuri, depozite de ingrasaminte si de substante fitosanitare, depozite de carburanti, lubrifianti, combustibili solizi; i) amplasarea de campinguri si de stranduri, daca nu dispun de un sistem de canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie; j) spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei; k) transportul pe conducte al substantelor poluante de orice fel, cu exceptia conductelor de canalizare a obiectivelor situate in interiorul zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie, pentru care trebuie prevazute masuri stricte de asigurare a etanseitatii. - zona (3) de protectie hidrogeologica ce cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare), drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare. In cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodaririi apelor a tuturor lucrarilor situate in perimetrele de protectie hidrogeologica, se vor lua in considerare posibilele efecte ale acestor lucrari asupra captarilor de ape subterane si a lacurilor si namolurilor terapeutice, impunandu se toate masurile de precautie necesare pentru prevenirea poluarii acestora cu substante greu degradabile sau nedegradabile, precum si pentru prevenirea sau compensarea modificarilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de apa exploatate. Pentru toate lucrarile si activitatile de pe terenurile situate in perimetrele de protectie hidrogeologica este necesara evaluarea impactului asupra mediului in cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului. II.1.5. Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate: Lacul Blasova este sit natural de protectie speciala avifaunistica, inscris ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000, conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1284/2007, cu indicativul ROSPA 0040 Dunarea Veche - Bratul Macin. Masuri privind protectia sitului Natura 2000, aflat in zona de studiu a PUZ. - Asumarea responsabilitatii pentru SCI si elaborarea planului de management - Declararea de noi arii protejate, identificarea celor care le pot gestiona si elabora planurile de management . - Elaborarea de masuri pentru protectia speciilor si habitatelor vulnerabile, in
special a celor de interes comunitar - Stabilirea unui plan de reconstructie ecologica, in special de reintroducere a speciilor de plante si animale caracteristice zonei de lunca . II.1.6. Zone construite protejate; nu este cazul II.2. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public a) Expunerea la riscuri naturale: nu este cazul b) Expunerea la riscuri tehnologice: - in teritoriul studiat nu exista zone expuse la riscuri tehnologice; - pentru activitatile de agrement pe apa (plimbari cu barca) si in padure, administratorul are obligatia sa execute toate lucrarile necesare pentru asigurarea conditiilor de siguranta practicarii acestor activitati prin respectarea normelor in vigoare c) Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice: Constructiile si instalatiile propuse prin natura si destinatia lor, nu genereaza riscuri tehnologice. d) Asigurarea echiparii edilitare necesare obiectivului: Beneficiarul sau beneficiarul in parteneriat public-privat cu viitorii investitori in structurile turistice propuse va asigura toate lucrarile edilitare necesare bunei fuctionari a statiunii e) Asigurarea compatibilitatii fuctiunilor: Obiectivele propuse sunt subordonate functiunii principale statiune turistica de interes local cu profil balnear. Schimbarea destinatiei unor terenuri din zona studiata pentru alte functiuni decit cele prevazute in prezentul PUZ este interzisa. f) procentul de ocupare a terenului pe total zona PUZ Indicii urbanistici vor fi detaliati in cadrul acestui regulament pentru fiecare unitate teritoriala de referinta. g) Obiective de utilitate publica. Conform PUZ.
Capitolul III. Reglementari urbanistice pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta Transpunerea conceptiei generale de organizare a zonei de agrement in regulamentul local de urbanism s-a facut avand la baza un set de criterii: criteriul valorii- ceea ce este valoros se pastreaza, ceea ce prezinta un potential de valorificare este adus in prim-plan . criteriul respectului elementelor naturale si culturale locale- oglinda de apa, malul, vegetatia existenta, materialele locale, fauna, particularitatile climatice sezoniere, peisajul cultural local criteriul diversitatii: necesitatea de a largi gama de activitati posibile a se desfasura in acest teritoriu si inrelatie cu lacurile invecinate, corelat cu diversitatea utilizatorilor si a optiunilor lor, cu rol cresterea ofertei de turism locala si a prestigiului zonei criteriul unitatii: necesitatea de a reglementa viitoarea zona turistica in mod unitar, subsumand diversitatea activitatilor/ subunitatilor componente unei unei imagini coerente a ansamblului criteriul reprezentativitatii: necesitatea de a conferi acestei zone turistice un statut corespounzator, urmarind crearea unei marci locale atractive si competitive la nivelul judetului si al regiunii criteriul eficientei: considerand viitoarea zona de agrement, Lacul Blasova o unitate complexa alcatuita din subunitati componente, capabila a se gestiona autonom, dar raspunzand si asigurand echilibrul intregului ansamblu. DIVIZIUNEA TERITORIULUI IN ZONE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PROPUSE Suprafata cuprinsa in prezentul PUZ se incadreaza in urmatoarele ZONE FUNCTIONALE, SUBZONE SI UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PROPUSE
ZONA 1 - ZONA AGREMENT - V1 - parc acvatic- piscine plaja - V2a1 - mal amenajat-vegetatie de balta - V2a2 - mal amenajat-bird-watching, pescuit - V2a3 - mal amenajat-pontoane - V2a4 - mal amenajat-trasee amenajate - V2b -mal amenajat-promenada lac-expozitie in aer liber, traseu de informare - V2c - mal amenajat-plaja-pontoane - V2d - mal amenajat-canotaj - V3a1 - zona picnic - V3a2 - picnic, comert - V3b - scuar pentru locuinte - V4 - oglinda de apa SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE
Generalitati : - amenajari peisagistice si spatii plantate reprezentative; - amenajari pentru odihna-relaxare si contemplare; - parcuri de distractii, - suprafete gonflabile - locuri de joaca pe categorii de varsta - mici puncte de alimentatie publica si comert in spatii amenajate; - terase-debarcader si puncte belvedere; - locuri si platforme amenajate special pentru odihna-relaxare si contemplare; - mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului si in stiluri care sa nu afecteze ( banci in stil traditional si modern, cosuri de gunoi, jardiniere, pergole, ziduri decorative, stalpi de iluminat, afisaje, obiecte de arta plastica, etc); - zone cu jocuri de apa ( fantani, cascade, bazine decorative, jeturi de apa, etc) - zone cu jocuri de lumina ( iluminat special artistic) - perdele de protectie - circulatii exclusiv pietonale din materiale cu texturi si cromatica diversa (dale decorative, dale inierbate, pavele, covor asfaltic, pietris, nisip, criblura, etc); - drumuri de halaj; - grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere; - spatii pentru retelele tehnico-administrative Specific : V1 - parc acvatic- piscine : Se admit instalatii specifice acestui tip de agrement : piscine, bazine cu apa, tobogane, trasee acvatice - V2a1 - mal amenajat-vegetatie de balta; - V2a2 - mal amenajat-bird-watching, pescuit; - V2a3 - mal amenajat-pontoane; - V2a4 - mal amenajat-trasee amenajate; - V2b - mal amenajat-promenada lac-expozitie in aer liber, traseu de informare; - V2c - mal amenajat-plaja-pontoane; Pe plaja cu destinatie turistic se pot amplasa numai dusuri, cabine pentru schimbarea vestimentatiei, WC, constructii descoperite pentru agrement specific plajei sau pentru captarea energiei solare, in scopul utilizrii la dusuri, puncte pentru inchiriere de umbrele si sezlonguri, puncte de prim-ajutor; - V2d - mal amenajat-canotaj; - V3a1 - zona picnic; - V3a2 - picnic, comert;
- V3b - scuar pentru locuinte; - V4 - oglinda de apa nu se admite niciun fel de constructie; se admit doar pescuitul, plimbari cu barca, canoe, caiac sau hidro-bicicleta ARTICOLUL 2. UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI - orice interventie necesita documentatii specifice aprobate de organele competente in conformitate cu prevederile Legislatiei in vigoare si cu normele de protectie stabilite pe plan local. - se admit noi amenajari de recreere si anexe, cu conditia ca suprafata acestora insumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor de toate categoriile si a platformelor mineralizate, sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a parcului. - cladirile si amenajarile pentru diferite activitati se admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii pietonala si accesul catre malul lacului. - punctele de alimentatie cu bauturi racoritoare punctele sanitare vor fi amplasate la o distanta de min. 50m fata de malul lacului si nu vor avea o suprafata mai mare de 10 mp - pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare seismica; ARTICOLUL 3 UTILIZARI INTERZISE - se interzic urmatoarele utilizari: - activitati de agrement sau sport ce presupun poluare fonica: barci cu motor, vapoare, ski-nautic - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - activitati generatoare de zgomot - dispunerea de panouri de afisaj in zona plajelor - depozitare en-gros; - statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; - curatatorii chimice; - depozitari de materiale refolosibile; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4 : CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI - nu este cazul V1 suprafata minima a terenului 30.000mp. va fi necesara achizitionarea intregului teren pentru a putea dezvolta parcul acvatic ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT - orice cladire si menajare va respecta distanta minima de 50 m fata de cea mai avansata cota a malului de lac - V1 Dmin= 10,0m ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR - nu este cazul D lateral min = 10,0 m D spate min = 10,0 m ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. - nu este cazul - V1 - cladirile vor respecta intre ele distante egale in functie de normele tehnice ale instalatiilor ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale se va realiza un podet usor pentru rezolvarea accesului pe malul estic al Riului vedea
circulatiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative, pavele, dale inierbate, pietris - V1 terenul va avea un acces cu o latime minima de 5,0 m ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR V1 parcarea se ava asigura exlusiv in incinta parcului acvatic, in zona de tampon intre constructii si strada ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR -Hmax= P = max 5,0m - inaltimea maxima a cladirilor nu va depasi 5 m, cu exceptia instalatiilor din cadrul aqualand, locurilor de joaca experimental si labirint, baza de agrement si sport. ( Se recomanda realizarea unui studiu de detaliu ). ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR - nu este cazul ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA - Cf. plansei nr.5 Propunere de echipare edilitara ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE - masivele si plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate, astfel incat sa se pastreze proportia echilibrata de lumina/umbra pe teritoriul parcului; - se va realiza imbinarea armonioasa intre esente de arbori si arbusti pentru a asigura o diversitate cat mai mare; - se vor reface si imbogati cu noi specii plantatiile de vegetatie - in zona lacului de agrement se va folosi vegetatie lacustra specifica - toate zonele potential generatoare de poluare fonica amplasate langa spatii de odihna-relaxare si contemplare sau langa amenajari peisagistice speciale, vor beneficia de perdele de protectie consistente, alcatuite din: doua sau trei randuri de arbori, un rand de arbori si unul sau doua randuri de arbusti decorativi. - toate parcajele vor fi inierbate si obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la patru locuri de parcare si vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20 metri inaltime. ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI. - nu se recomanda imprejmuirea plajelor - V1 imprejmuirea se va realiza din gard transparent, cu soclu opac inalt de 0,4 m
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - V1 - cf.studii de specialitate max 10% - V2a1 V2c 1% - V3a1 - zona picnic - 1% - V3a2 - picnic, comert 50% - V3b - scuar pentru locuinte 5% - V4 - oglinda de apa nu este cazul ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - V1 - cf.studii de specialitate max 0,2 - V2a1 V2c 0,01 - V3a1 - zona pic-nic 1% - V3a2 - pic-nic, comert 0,5 - V3b - scuar pentru locuinte 0,05 - V4 - oglinda de apa nu este cazul ZONA 2: ZONA ACTIVITAI SPORTIVE - VSa1, V4a2 - terenuri de sport in aer liber - VSb1, V4b2 - sali de sport - VSc - amenajare canotaj SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE - sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in : - terenuri de sport in aer liber - sali de sport, mono sau multi-functionale - administratie
- punct inchirieri si comert - spatii plantate; - circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise; - mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna; - constructii usoare pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru concerte si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), - mici puncte de alimentatie publica si comert; - adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere; - parcaje - pescuit VSc se admit suplimentar, oglinzi de apa pentru antrenament, instalatii cf. normelor tehnice de caiac-canoe, turn de observatie si control pentru competitii, gradene pentru spectatori, spatii depozitare ambarcatiuni - se admit pe fasia de protectie de 50,0 metri in jurul oglinzilor de apa ale lacurilor, cu functiune publica, ecologica si peisagistica, se admit urmatoarele: drum de halaj, alei, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna, agrement, joc si sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte de alimentatie publica specifice programului de parc. ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI - se admit constructii pentru expozitii, activitati culturale, activitati sportive, alimentatie publica si comert, limitate la arealele deja existente ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; - dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora; - depozitare en-gros; - statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; - curatatorii chimice; - depozitari de materiale refolosibile; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. - se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare - nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul natural al zonei - este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie - se interzice diminuarea suprafetelor impadurite, realizarea caselor de vacanta, a locuintelor permanente sau a oricaror constructii care nu servesc functiunii de padure de agrement. - se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. SECTIUNEA II: CONDITII DE CONFORMARE A CLADIRILOR AMPLASARE. ECHIPARE SI
ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI) ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT - VSa1, V4a2 20,0m - VSb1, V4b2 20,0m - VSc - cf.studiu de specialitate ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR - VSa1, V4a2 - min 20,0m - VSb1, V4b2 - min 20,0m - VSc cf.studiu de specialitate ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FAA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. Conform PUZ.
ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE - se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere, aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale. - se va asigura accesul direct al masinilor de pompieri la obiectivele construite cuprinse/admise in zona parcului si zonelor de sport - in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu disabilitati sau cu dificultati de deplasare. - circulatiile carosabile din interiorul statiunii vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor. - circulatiile carosabile din interiorul zonei turistice vor fi insotite de piste pentru biciclete ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR - stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice; - locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi inconjurate cu gard viu de 1,20 m. inaltime; - se va respecta recomandabil min. 1 loc de parcare /60 mp suprafata desfasurata utila ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR - VSa1, V4a2 max P = max 5,0m - VSb1, V4b2 - max P = max 8,0m - VSc cf.studiu de specialitate - inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR - aspectul exterior al cladirilor va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate si va particulariza prin expresie plastica adecvta functiunile respective, utilizand cu precadere materiale si tehnici locale de construire - se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare;
ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice; - in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV; - cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale; - data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE Conform PUZ. ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI. - se recomanda ca imprejmuirile spatiilor plantate, acolo unde sunt necesare din motive de siguranta, sa fie transparente sau, preferabil, gard viu SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - VSa1, V4a2 max 10% - VSb1, V4b2 - max 10% - VSc max 1% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - VSa1, V4a2 max 0,1 - VSb1, V4b2 - max 0,2
- VSc max 0,02
ZONA 3: ZONA CAZARE Subzona - LOCUIRE PE PARCELA UTR L1 locuinte de vacanta, vile-pensiuni Subzona - CAZARE TURISTICA SEZONIERA UTR L2 cazare turistica - bungalowuri UTR L3 - cazare turistica- camping SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE Subzona - LOCUIRE PE PARCELA - UTR L1 - locuinte permanante individuale mici cu maxim P+1 niveluri in regim de construire discontinuu (izolat) , locuinte sezoniere (case de vacanta), - pensiuni cu regim restrans de deservire 4 stele Subzona - CAZARE TURISTICA SEZONIERA UTR L2, L3 cazare turistica- camping, bungalowuri - spatii organizate pentru camping si bungalowuri - echipamente publice specifice - administratie, zona inchiriere, grupuri sanitary ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI - se admit functiuni comerciale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC, sa nu genereze transporturi grele, sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme, sa nu fie poluante, sa nu aiba program prelungit peste orele 22,00 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie; - activitatile de recreere care genereaza zgomot sunt permise cu conditia respectarii programului de odihna al vecinilor - platforma de precolectare deseuri care va fi amplasata intr-o zona special amenajata. ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE - orice alte activitati care nu corespund caracterului zonei si prin aceasta prezinta riscul indepartarii turistilor
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; - depozitare en-gros; - depozitari de materiale refolosibile; - lucrari de terasament de natura sa afecteze utilizarea terenurilor invecinate; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. SECTIUNEA II: CONDITII DE CONFORMARE A CLADIRILOR AMPLASARE, ECHIPARE SI
ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI. UTR L1 - S lot minim = 1000mp, latime front min. 20m UTR L3 cazare sezoniera camping, min. 30 parcele de campare (x 4 locuri 100 mp suprafata fiecare total 120 locuri), UTR L2 - 200 locuri de cazare in 30 bungalow-uri - 3 stele in camere cu 2 paturi (60 locuri), Sc = 40mp/unit ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FAA DE ALINIAMENT UTR L1 D= min.3,0m UTR L2 D= min.50,0m UTR L3 D= min.20,0m ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Se stabilesc urmatoarele retrageri fata de limtele proprietatii: UTR L1 Dlateral= min.5,0m, Dspate= min 25m UTR L2 Dlateral= min.20,0m UTR L3 Dlateral= min.20,0m, nefiind permisa construirea pe o adancime mai mare de 70m fata de aliniament. ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. - cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai inalte; distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri, numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura
luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala. Se vor respecta indicatiile continute in Plansa nr. 3. propunere de reglementare cu ilustrarevizata spre neschimbare care face parte din prezentul Regulament. ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE UTR L1 acces pe parcela cu latime de min.3,5m UTR L2 - acces pe parcela cu latime de min.3,0m UTR L3 acces in incinta campingului cu latime de min. 5,0 m, inclusiv pentru Autocare - in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare. - circulatiile carosabile din interiorul zonei de agrement Blasova vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor. - circulatiile carosabile din interiorul zonei de agrement Blasova vor fi insotite de piste pentru biciclete si vor fi asigurate locuri de parcare pentru biciclete. - accesul in statiune din DJ212A se va realiza prin intersectia propusa in zona de intrare, dimensionarea sa va fi facuta conform normelor in vigoare. ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR - stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice; - locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice zonei de locuire - recomandabil astfel: UTR L1 - 1 loc de parcare pentru 100 mp suprafata construita desfasurata UTR L2 si L3 - 1 loc de parcare pentru 3 persoane cazate in camping sau bungalowuri ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR UTR L1 Hmax= P+1 = max 7,0m UTR L2 Hmax= P = max 4,0m UTR L3 Hmax= P = max 4,0m - inaltimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR UTR L1-1, UTR L1-2 , UTR L2-1 , UTR L2-2
- aspectul exterior al cladirilor va exprima caracterul rural al zonei si va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate. - se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare; - se recomanda folosirea culorii albe pentru peretii exteriori ai locuintelor si bungalowurilor ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA Se vor respecta indicatiile continute in Reglementari echipare edilitara care face parte din prezentul Regulament. UTR L1, UTR L2 , UTR L3 - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si doar partial la sistemele moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice; - in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV; - cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale; - data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; - canalizarea se va face obligatoriu in sistem diferentiat pe canalizare a apelor pluviale si a apelor uzate menajere ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE UTR L1, UTR L2 , UTR L3 - in gradinile de fatada sau in curtile din spate ale locuintelor in UTR L1 si L2 minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte; - terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; - terenul neconstruit aferent zonei UTRL3 va fi plantat cu plantatii masive ce vor lasa alveole pentru campare - L1 si L2, parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si
vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20 metri inaltime; L3- vor fi asigurate grupat in zona de acces si rasfirat in functie de locurile de campare - se vor folosi specii de plante arboricole si arbustive specifice zonei de lunca - in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI. - Se recomanda ca imprejmuirile parcelelor in UTR L1, UTR L2 fie transparente si sa aiba un soclu opac de maxim 0,60 metri catre strada; se recomanda folosirea materialelor naturale, evitand in principal betonul UTR L2, UTR L3: se recomanda separarea spre strada a terenurilor cu garduri transparente de 2,00 metri inaltime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de vegetatie inalta. Gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor fi opace si vor avea inaltimea de minim 2,20 metri; SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) UTR L1 max 25% UTR L2 max 1% UTR L3 max 10% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) UTR L1 max 0,3 UTR L2 max 0,01 UTR L3 max 0,2 ZONA 4 - ZONA SERVICII - subzona administratie, comert, turism - M1a, M1b - subzona cazare, complex sportiv M2- baza canotaj, amenajari concurs M3- complex sportiv, cazare cantonament SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE M1a, M1b :
- servicii de administratie si management a zonei de agrement - servicii medicale - alimentatie publica- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; - cherhana - cazare de mici dimensiuni - zona de expunere ocazionala - comert cu amanuntul; - activitati manufacturiere de mici dimensiunni - parcaje la sol - spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; M2, M3 : - baza de tratament - hotel - comert si servicii inglobate complexului hotelier - servicii de administratie si management - alimentatie publica- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele - piscine acoperite si descoperite, vestiare - centru de sanatate si fitness - strand - centru medical, farmacie - parcaje la sol - spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; - gradini amenajate - sali de conferinta, training, sali de sport pentru antrenament - circuit team-building - amenajari aferente functiunii turistice ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI - functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea - se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica de 100 metri de servicii si echipamente publice si de zonele de joaca pentru copiii; - pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare seismica;
ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; - dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora; - depozitare en-gros; - statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; - curatatorii chimice; - depozitari de materiale refolosibile; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI. UTR M1-1...UTR M1-7 Suprafata minima a tarenului construibil pentru functiuni mixte- comert, servicii, adiministratie- este de 1000 mp. Pentru suprafete de teren mai mici de 1000mp autorizarea constructiilor se poate face doar in baza unei documentatii de urbanism de tip PUD aprobate. Suprafetele minima a terenului necesar pentru construirea bazei sportive si a complexului sportiv este de minim 50.000mp. Este obligatorie achizitionarea integrala a terenului necesar dezvoltarii complexului comercial, prin comasarea parcelelor existente. ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT M1a Dmin = 5,0m * M1b Dmin = 10,0m *
M2, M3 Dmin = 20,0m * * (in cadrul acestei distante este recomandabil ca spatiul sa fie amenajat ca spatiu cu acces public pentru odihna, recreere) ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FAA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR M1a Dlateral min =5,0m , Dspate min = 30,0m M1b - Dlateral min = 10,0m, Dspate min = 10,0m M2 Dlateral min = 20,0m, profunzime maxima a edificabilului max 70,0m in raport cu aliniamentul M3 - Dlateral min = 20,0m, Dspate min = 10,0m ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. - cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai inalte; distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri, numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala. ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE - se va prevedea acces carosabil in incinta unitatilor pentru marfa min.5,0 m latime - accesul carosabil pentru aprovizinarea magazinelor si spatiilor de alimentatie publica va fi amplasat in asa fel incat sa nu afecteze circulatia pietonala si accesul pietonal - in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare. - circulatiile carosabile din interiorul statiunii vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor. - circulatiile carosabile din interiorul zonei turistice vor fi insotite de piste pentru biciclete si vor fi asigurate locuri de parcare pentru biciclete. - accesul in statiune din DJ212A se va realiza prin aparatul accesului, dimensionarea sa va fi facuta conform normelor in vigoare ARTICOLUL 9: STAIONAREA AUTOVEHICULELOR - stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice;
- locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun in parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi inconjurate cu gard viu de 1,20 m. inaltime; - se va respecta recomandabil min. 1 loc de parcare/60mp suprafata desfasurata utila ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR M1a si M1b Hmax = P+1 = max 8,0m...se accepta depasirea acestei inaltimi pentru semnale de intrare cu conditia sa fie facute pe baza unui studiu de imagine si impact visual M2 Hmax = P+1 = max 8,0m M3 - Hmax = P+2 = max 11,0m ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR - aspectul exterior al cladirilor va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate si va particulariza prin expresie plastica adecvata functiunile respective, utilizand cu precadere materiale si tehnici locale de construire. - se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare; ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA Se vor respecta indicatiile continute in Plansa nr. 5. Reglementari echipare edilitara care face parte din prezentul Regulament - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice; - in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV; - cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale; - data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;
ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE - in gradinile de fatada sau in curtile din spate se recomanda ca minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte; - terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; - parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20 metri inaltime; - se vor folosi specii de plante arboricole si arbustive specifice zonei de stepa si solurilor saraturate - in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI. - se recomanda ca imprejmuirile parcelelor catre strada sa fie transparente sau, preferabil, gard viu - Gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor fi opace si vor avea inaltimea de minim 2,20 metri; SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) M1a 30% M1b 30% M2 20% M3 10% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) M1a 0,5 M1b 0,7 M2 0,3 M3 0,2
ZONA 5 : PLANTATIE PROTECTIE - Vpa - plantatie de protectie fara amenajare - VPb - plantatie de protectie cu amenajare ZONA PLANTATII DE PROTECTIE - Vpa - plantatie de protectie fara amenajare - VPb - plantatie de protectie cu amenajare SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE UTR Vpb sunt admise numai activitati sportive in cadrul plantatiei forestiere care nu necesita noi amenajari si constructii, catatrari, obstacole, fitness in aer liber- conform legilor si normelor in vigoare. UTR Vpa - conform legilor si normelor in vigoare. ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI - activitatile permise in zona impadurita sunt permise numai dupa ajungerea la maturitate a masei vegetale ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; - dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora; - depozitare en-gros; - statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; - curatatorii chimice; - depozitari de materiale refolosibile; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. - se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare - nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul natural al zonei - este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie - se interzice diminuarea suprafetelor impadurite, realizarea caselor de vacanta, a locuintelor permanente sau a oricaror constructii care nu servesc functiunii de padure de agrement. - se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. SECTIUNEA II: CONDITII DE CONFORMARE A CLADIRILOR AMPLASARE. ECHIPARE SI
ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI - nu este cazul ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT - nu este cazul ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR - Nu este cazul ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FA A DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. - Nu este cazul ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE - se va asigura accesul exclusiv pentru intretinerea si amenajarea spatiilor de activitati
ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR - nu se admit parcari decat pentru personalul de intretinere ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR Nu este cazul ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR Nu este cazul ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA Nu este cazul ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI. - se recomanda ca imprejmuirile spatiilor plantate, acolo unde sunt necesare din motive de siguranta, sa fie transparente sau, preferabil, gard viu SEC IUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) ZONA 6: ZONA PISCICULTURA - A1a1-A1a3 - piscicultura, bazine existente - A1b - ferma piscicola cu program de vizitare SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE - A1a1-A1a3 - cf.normelor in vigoare - A1b - ferma piscicola cu program de vizitare - Ferma piscicola, mica alimentatie publica, sala vizitare informare ARTICOLUL 2: UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI Nu este cazul
ARTICOLUL 3: UTILIZARI INTERZISE Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - constructii provizorii de orice natura; - dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si deteriorand finisajul acestora; - depozitare en-gros; - statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; - curatatorii chimice; - depozitari de materiale refolosibile; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. - se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare - nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul natural al zonei - este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie - se interzice diminuarea suprafetelor impadurite, realizarea caselor de vacanta, a locuintelor permanente sau a oricaror constructii care nu servesc functiunii de padure de agrement. - se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4: CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI - cf.studii de specialitate ARTICOLUL 5: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT - cf.studii de specialitate
ARTICOLUL 6: AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR - cf.studii de specialitate ARTICOLUL 7: AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. - cf.studii de specialitate ARTICOLUL 8: CIRCULATII SI ACCESE - se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere, aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale. - se va asigura accesul direct al masinilor de pompieri la obiectivele construite - in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare. - circulatiile carosabile din interiorul statiunii vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor. - circulatiile carosabile din interiorul zonei turistice vor fi insotite de piste pentru biciclete ARTICOLUL 9: STATIONAREA AUTOVEHICULELOR - A1a1-A1a3 - cf.normelor in vigoare - A1b - ferma piscicola cu program de vizitare - cf.normelor in vigoare ARTICOLUL 10: INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR A1b - Hmax = P = 4,0m ARTICOLUL 11: ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR - aspectul exterior al cladirilor va tine seama de de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate si va particulariza prin expresie plastica adecvata functiunile respective, utilizand cu precadere materiale si tehnici locale de construire - se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare; ARTICOLUL 12: CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele
moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice; - in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV; - cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale; - data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; ARTICOLUL 13: SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE Cf. studiu de specialitate ARTICOLUL 14: IMPREJMUIRI. - se recomanda ca imprejmuirile spatiilor plantate, acolo unde sunt necesare din motive de siguranta, sa fie transparente sau, preferabil, gard viu SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI. ARTICOLUL 15: PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) A1a nu este cazul A1b max 10% ARTICOLUL 16: COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) A1a nu este cazul A1b max 0.1
ZONA 7 : CIRCULAII - se vor realiza cu respectarea legislatiei in vigoare
Intocmit, Urb.Mihai Alexandru

Aviz Ga Puz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aviz Ga Puz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L.

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Cadru construit/peisaj cultural - TRADITII LOCALE PE CALE DE DISPARITIE

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

Intocmit, dr. ing. Pintilie Vasile

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ ZONA DE AGREMENT LACUL BLASOVA

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_________________________S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI________________________

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI

_S.C. WATER PIN S.R.L. DUMBRAVENI