PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI

Capitolul 1. Prezentare
1.1. Introducere localizare si cum a ost declarata arie prote!ata
Parcul Natural Balta Mica a Brailei este situat in lunca cu regim natural de inundatie a fluviului Dunarea,
intre Vadu Oii si municipiul Braila, ecoregiunea Romaniei nr. 20, fiind delimitat astfel:
la sud: ramificatia Dunarii in cele doua !rate "la # $m de Vadu Oii%, Dunarea Naviga!ila "lat.
&&'&()*+.02))%,
la est: !ratul Valciu de la $m 2#- pana la $m *.-, Dunarea naviga!ila de la $m *.- la $m */+ "long.
2-'(.)((.2#))% !ratul 0ravia "Bratusca sau Dunarea Vec1e% de la $m */+ pana unde se intalneste cu
Dunarea naviga!ila "$m *-&%,
la nord: confluenta !ratului 2rapu, 0ravia si Dunarea Naviga!ila "$m *-&%
la vest: Dunarea naviga!ila de la $m 2#2 pana la 2*+ "long. 2-'&.)*2.0/))3%, !ratul Pasca de la $m 2*+ la
20., Dunarea naviga!ila $m 20. pana la $m *.-,!ratul 0alia de la $m *.- pana la */0 si !ratul 2rapu de la
$m */0 pana la $m *-&.
Parcul integrea4a deci toate cele *0 ostroave situate intre !ratele Dunarii: O. Varsatura, O. Popa, O.
0racanel " 01iciul%, O.Or!ul, O. 0alia "5upului%, O.6undu Mare, O. 2rapu, precum si !ratele adiacente ale
Dunarii.
7e poate spune ca este o delta interioara pe traseul inferior la Dunarii de 8os o delta interioara pe traseul inferior la Dunarii de 8os . .

"upraata
9n 5egea nr. (:2000, aceasta arie prote;ata este mentionata cu o suprafata de *-(2. 1a. 0onform
evaluarilor reali4ate prin proiectul 5963 .. N2<:RO:00+&00, suprafata Parcului Natural Balta Mica a Brailei
este de 2*.0-& 1a "inclusiv !ratele Dunarii%, in diverse forme de proprietate.

Cai de acces
Din Braila, se traversea4a fluviul Dunarea pe la trecere !ac 7tanca, D0(0 "magistrala ce traversea4a 9nsula
Mare a Brailei% pana in 5ocalitatea Marasu, de unde se trece cu !acul !ratul Valciu,
Din Braila, D8 2*2 pana in localitatea 7tancuta de unde se poate traversa Dunarea catre ostroavele din
4ona sudica.
pe apa accesul este posi!il in orice punct al ariei prote;ate.
Istoricul instituirii re#imului de arie prote!ata
*. 9n comunicarea 0ancelariei 0.0. a P.0.R. nr. *(0/:*.-/ prin care a fost apro!ata valorificarea rationala a
re4ervatiilor naturale situate in fondul agricol, 9nsula Mica a Bra=lei "Ostrovul Popa% a fost mentionata ca
re4ervatie 4oologica, cu o suprafata de (##+ 1a.
2. >otararea 0onsiliului Popular al ;udetului Bra=la nr. **:2..0..*.-. privind im!unatatirea activitatii de
protectie a mediului incon;urator face de asemenea referire la aceasta 4ona, in art. (: ?9nsula Mica a Bra=lei,
apro!ata de conducerea superioara a partidului ca re4ervatie naturala@A
#. Prin Deci4ia nr.#(0:*-.0#.*..& emisa de 0onsiliul 8udeten Braila, sau sta!ilit masuri concrete pentru
protectia ?4onei 9nsula Mica a Brailei pana la declararea acesteia ca re4ervatie naturalaA.
&. Prin >otararea 0onsiliului 8udetean Bra=la, nr. 20:2..0..*..& 9nsula Mica a Bra=lei a fost declarata 4ona
prote;ata re4ervatie miBta, !otanica si 4oologica.
(. Prin adresa nr. #/-2:-.0/.*..-, 2.P.M. Braila a inaintat catre M.2.P.P.M. un memoriu te1nic prin care s
a propus declararea ca re4ervtie naturala a intregii 4one inunda!ile de pe teritoriul ;udetului Braila, cu o
suprafata totala de *-(/+ 1a.
+. Prin procesul ver!al nr. 22*#:(.0+.*../ si adresa nr. 22(0 din /.0+.*../ catre 0onsiliul 8udetean Braila,
Directia 7ilvica Braila a propus constituirea Parcului National Baltile Mici ale Brailei, in fondul forestier din
cuprinsul Ocoalelor 7ilvice Braila si 5acu 7arat, cu suprafata de **.02& 1a.
-. Prin 5egea nr. (:0+.0#.2000 pentru apro!area Planului de amena;are a teritoriului national C sectiunea a
999a C 4one prote;ate, 4ona inunda!ila !raileana este mentionata su! denumirea ?Balta Mica a Bra=leiA, in
aneBa 9, in lista ?Re4ervatii ale !iosferei, parcuri nationale sau naturaleA.
/. 9n data de *(.0+.200* 9nsula Mica a fost declarata Dona umeda de importanta internationala prin
includerea in lista Ramsar, la po4itia *0-&, ca cel deal doilea sit Ramsar al Romaniei, dupa Delta Dunarii .
.. 0a re4ultat al derularii proiectului 5963 .. N2<:RO:00+&00 EPlan de management integrat pentru 9nsula
Mica a BraileiE sa sta!ilit infrastructura operationala de implementare a planului de management pentru
aria prote;ata 9nsula Mica a Brailei prin:
Ordinul M.2.P.M. nr. (0-:+.0+.2002 privind constituirea 0onsiliului 7tiintific al Parcului Natural Balta
Mica a Brailei Dona Fmeda de 9mportanta 9nternationala,
Ordinul M.2.P.M.nr. (**:+.0+.2002 privind constituirea 0onsiliului 0onsultativ de 2dministrare al
Parcului Natural 9nsula Mica a Brailei Dona Fmeda de 9mportanta 9nternationala.
<otodata, cele doua ordine sta!ilesc ca pana la infiintarea unei structuri proprii de administrare a
parcului, agentia de implementare a proiectului 5963 .. N2<:RO:00+&00, respectiv Departamentul de
3cologie 7istemica si De4voltare Dura!ila din cadrul Fniversitatii Bucuresti va coordona procesul de
reali4are si punere in practica a planului de management.
*0. Prin >G 2#0:&.0#.200# privind delimitarea re4ervatiilor !iosferei, parcurilor nationale si parcurilor
naturale si constituirea administratiilor acestora "MO *.0:2+.0#.200#% a fost recunoscut Parcul Natural Balta
Mica a Brailei si reconfirmat oficial si statutul de Dona umeda de importanta internationala, o!tinut in anul
200*.
**. Planul de Management pentru Parcul Natural Balta Mica a Brailei reali4at in cadrul proiectului 5963 ..
N2<:RO:00+&00 a fost apro!at prin Ordinul M.2.P.M. *&(+:*&.0#.200# si prin >8 Braila nr. (:2..0*.200&
*2. Prin Ord. M.2.P.2.M. ((2:2+.0/.200# "M.O. +&/:**.0..200#% privind apro!area 4onarii interioare a
parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii
!iologice, au fost delimitate 4onele strict prote;ate4one de conservare speciala.
*#. Din 2*.0(.200& Regia Nationala a Padurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta
Mica a Brailei prin contractul inc1eiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi 2pelor.
$alori naturale prote!ate
9n ciuda modificarilor survenite atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta
Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a 7istemului Dunarii
9nferioare, situata in amonte de Re4ervatia Biosferei Delta Dunarii.3ste singura 4ona ramasa in regim
1idrologic natural "4ona inunda!ila%, dupa indiguirea, in proportie de cca.-(H, a fostei Balti a Brailei si
crearea incintei agricole 9nsula Mare a Brailei.
Datorita atri!utelor sale C 4ona umeda in regim 1idrologic natural, compleB de ecosisteme in diferite
stadii succesionale si 4ona tampon, Balta Mica a Brailei repre4inta un sistem de referinta a fostei delte
interioare si !a4a pentru reconstuctia ecologica in 7istemul Dunarii 9nferioare.
Din suprafata totala, cca (#,+H o ocupa padurile aluviale, +H pasunile, *2,/&H 4onele umede si 2-, (H
lacurile "ie4ere,!alti%.8umatate din ecosistemele identificate !alti si paduri specifice de lunca inunda!ila,
sunt naturale, aceasta 4ona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vec1ii Balti a Brailei din
anii )(0 . 2cestea sunt totodata 1a!itate naturale de interes comunitar fata de care sau sta!ilit prioritati de
conservare.
%a&itate de interes comunitar identiicate pe teritoriul parcului
0od conform
Directivei >a!itate

Denumire
.*3O Paduri aluviale de 2lnus glutinosa, 6raBinus eBcelsior "2lnoPadion, 2lnion
incanae, 7alicion al!ae%
.*6O Paduri miBte riverane de Iuercus ro!ur, Flmus laevis si Flmus minor, 6raBinus
eBcelsior sau 6raBinus angustifolia "Flmenion minoris%
.2DO 7leauri riverane si galerii miBte "Nerio tamaricetea Ji 7ecurinegion tinctoriae%
.22O Galerii de 7aliB al!a si Populus al!a
#2-0 0anale cu maluri aluviale cu vegetaKie de 01enopodion ru!ri p.p. Bidention p.p.
+&&0 MlaJtini aluviale dea lungul vaii DunLrii cu vegetatie de 0nidion du!ii
#*(0 5acuri naturale eutrofe cu vegetatie de Magnopotamion sau >Mdrocarition
+&*0 MlaJtini cu vegetatie de Molinia sau soluri lutoargiloase "Molinia 0aerulae%
+(*0 Pasuni umede "depresiuni mlastinoase% cu vegetatie de 2lopecurus pratensis si
7anguisor!a officinalis%

2ceasta 4ona este !ine cunoscuta pentru importanta ei ornitologica, deoarece se situea4a pe cel mai se situea4a pe cel mai
important culoar de migratie al pasarilor din !a4inul inferior al Dunarii de 8os, important culoar de migratie al pasarilor din !a4inul inferior al Dunarii de 8os, la ;umatatea rutelor de
migratie intre locurile de cui!arit din nordul 3uropei si refugiile de iernat din 2frica. 2u fost o!servate 2u fost o!servate un
mare numar de pasari, dintre care, *+. specii prote;ate pe plan international, prin 0onventiile de la Berna,
Bonn si Ramsar, acestea repre4entand ;umatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei .
Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice, in anul 200* Balta Mica a fost declarata sit
RAMSAR, al doilea dupa Delta Dunarii, conform 0onventiei Ramsar prin care se prote;ea4a 4onele umede
de importanta internationala ca 1a!itat al pasarilor acvatice, conventie la care Romania este parte
semnatara.
*.2. Re#imul de proprietate al terenurilor ' Ariile prote!ate incluse (n Parcul Natural Balta mica a
Brailei
Regimul de proprietate al terenurilor Nn PNBMB este neunitar, alLturi de proprietatea pu!licL eBistL
terenuri Nn proprietate particularL "cca #H% ceea ce crea4L dificultLKi Nn administrare Nndeose!i cu privire la
prote;area mediului natural.
Din 2*.0(.200& Regia NaKionalL a PLdurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta
Mic a Brilei prin contractul Nnc1eiat cu Ministerul Mediului Ji GospodLririi 2pelor "nr. -&&:MMG2%,
22.0(.200& Ji +(:RNP:2*.0(.200&% conform prevederilor Ordinului MAPAM 850/27.10.2003 privind procedura
de NncredinKare a administratorului sau de atri!uire a custodiei ariilor naturale prote;ate.
Ftili4area terenurilor Nn 4ona 3 7uprafata "1a%
<otal agricol paduri ape digOdrum constructii
<otal
propus
PFD
#0.2#,&0 *&&&,* *(*2.,## *#20.,& #--,( -+#,0
PNBMB 2&*2# *+,-0 *#&&&,/ *0(+*,/ 0 &(,-
Dona 3 +/00,&0 (/(/,( *+/&,( 2+&-,+ #--,( -*-,#
*.#. 7tructuri de management
7tructura de administrare a Parcului Natural Balta Mica a Brailei funcKionea4L conform 0ontractului de
2dministrare Nnc1eiat Nntre MinisterulMediului Ji GospodLririi 2pelor Ji Regia NaKionalL a PLdurilor C
Romsilva. Potrivit OrdonanKei de urgenKL a Guvernului structurile de administrare special constituite au
personalitate ;uridicL Ji se sta!ilesc pentru asigurarea administrLrii ariilor naturale prote;ate, potrivit
prevederilor art. */ alin. "*% lit. a% Ji !% din actul legislativ.
Pe lPngL structurile de administrare special constituite sa NnfiinKat 0onsiliul 0onsultativ de
2dministrare, alcLtuit din repre4entanKi ai instituKiilor, organi4aKiilor economice, organi4aKiilor
neguvernamentale, autoritLKilor Ji comunitLKilor locale, care deKin cu orice titlu suprafeKe, !unuri sau au interese
Nn perimetrul ori Nn vecinLtatea ariei naturale prote;ate Ji care sunt implicate Ji interesate Nn aplicarea mLsurilor
de protecKie, Nn conservarea Ji de4voltarea dura!ilL a 4onei.
0omponenKa Ji regulamentul de organi4are Ji funcKionare a 0onsiliului 0onsultativ de 2dministrare au
fost propuse de cLtre 2dministraKia ariei naturale prote;ate Ji urmea4L a fi apro!ate de cLtre autoritatea pu!licL
centralL responsa!ilL pentru protecKia mediului.
7tructurile de administrare special constituite sunt Nndrumate de un 0onsiliu QtiinKific, cu rol de
autoritate JtiinKificL, pe teritoriul ariei naturale prote;ate, NnfiinKat prin Ordinul ministrului mediului Ji pLdurilor,
la propunerea administraKiei parcului.
Prin ordinul ministrului mediului Ji gospodLrii apelor privind constituirea 0onsiliului QtiinKific al
Parcului Natural Balta Mica a Brailei a fost apro!atL prima componenKa a acestui 0onsiliu.
).1. *r#anizarea administrati+ teritoriala
).1.1. Asezari ur&ane
2ria PNBMB, conform OMMD *.+&:200- este Nmpartita Nn urmatoarele Fnitati administrativ teritoriale
"F.2.<.uri% din ;udetul Braila:
Municipiul Braila C partea de sud"*/H%
Bertestii de 8os "#/H%
01iscani "2.H%
Gropeni "*#H%
Marasu " (H%
7tancuta "#(H%.
Pre4enta PNBMB Nn teritoriul ;udetului influentea4a puternic vectorii de de4voltare economica si
sociala, creNnd Nn acelasi timp nevoia prote;arii stricte a patrimoniului natural, conform legislatiei Nn vigoare si
eBigentelor vietii contemporane. Rn acest sens de4voltarea teritoriului adiacent PNBMB este necesar sa fie
conceputa Nntro maniera integrata si Nn conditiile implicarii active ale comunitatilor locale
Denumire arie prote;atL 7uprafaKa 9ntegral pe
"1a% teritoriul
;udeKului
Balta MicL a BrLilei *-(2.,00 BrLila
2.*.2. 2se4ari rurale
9N<R2V952NF5 5O0259<ST95OR este cuprins parKial sau total Nn 4ona de studiu. 2ceste 4one, denumite
trupuri parKin intravilanului localitLKilor:
<rup MSR2QF comuna MLraJu
<rup BSNDO9F comuna MLraJu
<rup TS0SF comuna MLraJu
<rup MSGFR3N9 comuna MLraJu
<rup 0>9702N9 comuna 01iscani
<rup G9FRG3N9 comuna Giugeni, ;udeK 9alomiKa.
0omune 7. propusa
"1a%
H 7. eBistenta
"1a%
H
Marasu *0-,./ #&,.2 *0&,+& ##,/&
<acau .+,+/ #*,2+ /2,-. 2+,--
Bandoiu (.,// *.,#+ #-,#/ *2,0.
Magureni 2.,+ .,(- 2#,-0 -,++
01iscani 2+&,0( /(,#. ***,(+ #+,0/
Giurgeni *.,0# +,*( *.,0# +,*(
<otal (--,22 *00 #-.,*0 *00
).,. Populatia
).,.1. Comunitatea locala
).,.). "tructura populatiei pe se-e
).,.,. "tructura populatiei pe medii
).,... "tructura populatiei pe #rupe de +arsta
).,./."tructura populatiei acti+e
0enomene demo#raice speciice
0aracteristicile demografice la nivel ;udetean anali4ate au relevat urmatoarele:
structura pe seBe a populatiei relativ ec1ili!rata, cu o usoara tendinta de femini4are Nn ur!an, unde proportia
medie ;udeteana este de &/,0H !ar!ati si (2,0H femei,
densitate a populatiei mai mica decat media nationala
scaderea populatiei ur!ane Nn perioada 2000 200+ cu +,&H, cu un ritm mediu anual de *,*H,
mortalitatea infantila Nn perioada 2000200+, Nnregistrea4a o crestere de aproape - puncte procentuale Nn
mediul rural, Nn conditiile scaderii constante a natalitatii Nn aceasta perioada,
pondere ridicata a populatiei varstnice "peste +( ani% fata de cea Nnregistrata la nivel national "*+,&-H fata
de*&,--H%,
populatia cu varsta peste +( ani se afla inegal distri!uita Nn cele doua medii, ponderea acesteia Nn rural
depasindo cu mult pe cea din ur!an "22,#H fata de *#,#H%,
raportul de dependenta demografica Nn mediul rural aproape du!lu fata de cel din ur!an "+(H fata de #(H%,
comunele cu valoarea acestui indicator peste medie fiind grupate Nn ;umatatea estica a ;udetului,
populatie Nm!atranita demografic pe tot teritoriul ;udetului, foarte accentuata Nn partea rurala estica a ;udetului
sporuri naturale negative Nn toate localitatile ;udetului "cu eBceptia comunei Vadeni, 0./U%, arealul cu cele
mai accentuate scaderi naturale de populatie fiind situat Nn partea estica a ;udetului, care are si populatia cea mai
Nm!atranita
natalitate foarte sca4uta Nn ma;oritatea localitatilor, mai accentuata Nn 4ona central sud esti ca a ;udetului
3volutia populatiei anali4ata pe perioada de dupa anul releva o scadere continua a numarului de locuitori,
care se Nnscrie Nn tendintele ;udetene si nationale.
5a nivelul localitatilor eBista totusi comune Nn care populatia este Nn crestere sau stagnare.
0omparatie Nntre volumul si evolutia populatiei din municipiul Braila si populatia totala a ;udetului.
7e poate constata influenta ma;ora a evolutiei populatiei din municipiu asupra populatiei ;udetului,
datorata ponderii sale covarsitoare
7e poate constata ca tendintele sunt diferite:
comunele Bertestii de 8os, <ufesti, Marasu au tendinte de stagnare sau scadere mica Nn ultimii ani,comuna
Marasu are o scadere mai accentuata Nn perioada ultimilor ani,
comuna 7tacuta, dupa o crestere din perioada anilor 2000200# continua printro scadere usoara,
stagnare se Nnregistrea4a Nn comunele Gropeni, <ic1ilesti,
comuna 01iscani este singura care Nnregistrea4a cresteri de populatie de (,#H,
municipiul Braila are reduceri de circa #H Nn perioada ultimilor & ani.
6emini4area populatiei este un fenomen care se manifesta Nn ultimii ani si este datorat unor cau4e
multiple, printre care Nm!atrNnirea populatiei, migratia populatiei s.a. Desi era un fenomen specific spatiului
rural femini4area ancepe sa afecte4e si mediul ur!an. Municipiul Braila este un eBemplu de crestere a ponderii
populatiei feminine Nn ultimii ani.
Ponderea populatiei feminine este relativ ridicata, fenomenul de femini4are fiind puternic Nn municipiul
Braila (2,&H o repre4inta femeile Nn anul 200..
Din repre4entarea grafica se poate o!serva tendinta aproape generala de femini4are atat la nivelul
;udetului cat si la nivelul F2<urilor. 3Bceptie face comuna Marasu. O evolutie accentuata se Nnregistrea4a Nn
comunelea Gropeni si 7tancuta. Ponderea crescuta a femeilor are repercusiuni asupra fortei de munca Nndeose!i
Nn mediul rural unde predominant sunt activitatile agricole.
Natalitate +s. Mortalitate

"tructura populatiei pe #rupe mari de +arsta
Pentru evaluarea potentialului demograp1ic este relevata anali4a ponderii grupelor de vNrsta Nn volumul
populatiei
"tructura retelei de localitati
Dona de studiu cuprinde un ansam!lu de localitati aflate Nn legatura cu PNBMB, respective - comune si
municipiul Braila. 2ceasta structura este net dominata de municipiul resedinta de ;udet, Nntrun mod c1iar mai
accentuat decat se manifesta influenta sa la nivel ;udetean datorita distantelor mici care despart
localitatile.<otusi distri!utia Nn teritoriu a localitatilor este Nn favoarea ruralului, respectiv o suprafata de totala
de **2+#0 1a din care *0/2#/ sunt Nn rural..
9n aceste conditii este necesar pentru evolutia de4voltarii 4onei o anali4a a caracteristicilor ase4arilor rurale.
Raportand 4ona rurala de studio cu cea a ;udetului se constata:
Numarul total alsatelor repre4inta *+, /H din totalul satelor din ;udet,
Numarul comunelor repre4inta *-,(H din totalul comunelor,
populatia rurala repre4inta 22,( H din totalul populatiei rurale a ;udetului.
<a!elul de mai ;os evidentia4a caracteristicile spatiului rural din 4ona prin valorile indicatorilor
caracteristici ruralului.
0aracteristicile localitatilor rurale din 4ona de studiu sunt::
densitatea populatiei Nn rural este de 2+,*# loc:$mp, foarte redusa si considerata la nivelul Romaniei ca
densitate specifica 4onelor cu tendinta de depopulare evaluata la perioada ultimelor # decenii,
marimea medie a comunelor este relativ mare raportat atat la teritoriul ;udetean cat si la cel national,
numarul mediu de sate pe comuna este mai mic de cat la nivel ;udetean si national, ceea ce repre4inta un
avanta; prin concentrarea populatiei Nn localitati atat pentru puterea economica a acestora cat si pentru
eficienta investitiilor,
densitatea satelor Nn teritoriu este mai mica, aspect specific 4onelor de campie si determinat si de eBistenta
4onei Nntinse a PNBMB,
marimea medie a satelor este mare, aspect favora!il asemenea marimii medii a comunelor,
Nn 4ona varietatea dimensiunii satelor este foarte mare, de la sate peste (000 locuitori la sate cu populatie su!
(00 locuitori, indicand posi!ile disparitati teritoriale cu privire la sansele de de4voltare,
ponderea satelor de mici dimensiuni este importanta , acestea fiind situate Nn partea de sud a ;udetului si Nn
9nsula Mare, multe provenind din fostele sate pescaresti Bertestii de 8os, 7tacuta, Marasu,
satele mari care domina teritoriul prin populatie sunt<ufesti, <ic1ilesti, 01iscani, Gropeni,
raportat la teritoriul cuprins si Nn ;udetele vecine se poate afirma ca rolul teritorial al orasului >arsova este
unul luat Nn considerare, nu atat prin dimensiunile sale, cat prin statutul de oras si po4itia Nn raport cu
infrastructuta nationala de transport si perspectivele sale de de4voltare,
celelate sate pre4ente Nn ;udetele vecine sunt de mici dimensiuni Gura 9alomitei fiind cel mai mare, Giurgeni
Vadii Oii, 5uciu fiind sate su! 2000 locuitori, iar Vadu Oii si >agieni sate foarte mici
Resursele de munca
Resursele de munca repre4inta acea categorie de populatie care dispune de ansam!lul capacitatilor
fi4ice si intelectuale care Ni permit sa desfasoare o munca utila Nn una din activitatile economiei nationale si
includ: populatia Nn varsta de munca, apta de a lucra precum si persoanele su! si peste varsta de munca aflate Nn
activitate.
Populatia activa civila caracteri4ea4a oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a
populatiei cuprin4and populatia ocupata civila si somerii Nnregistrati.
Populatia ocupata civila cuprinde toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o
eBercita Nn mod o!isnuit Nn una din activitatile economiei nationale fiind Nncadrate Nntro activitate economica
sau sociala "cu eBceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora, a salariatilor organi4atiilor
politice, o!stesti si a detinutilor% Nn !a4a unui contract de munca sau Nn mod independent "pe cont propriu%, Nn
scopul o!tinerii unor venituri su! forma de salarii, plata Nn natura, etc.
Din lipsa de date actuali4ate privind populatia activa sau anali4at resursele de munca pe !a4a
indicatorului salariati.
5a sfarsitului anului 200. efectivul de salariati al ;udetului Braila a fost de -#.*/ persoane Nn scadere
fata de anul 200/ "/00-0 pers%, conform datelor 9N773 Ba4a de date <empoon line si fisa localitatii 200/.
<otalul salariatilor din 4ona de studiu a fost de +&20+ repre4entand /&, +(H din totalul ;udetului. Ponderea
mare este data evident de pre4enta municipiului Braila cu +2.2# salariati
5ocalitatile din 4ona au un numar foarte redus de salariati care oscilea4a Nn ;urul valorii de 200 persoane,
eBceptie comuna 01iscani cu *+&* salariati. 9n cadrul 4onei, eBceptand municipiul Braila se remarca orasul
>arsova si comuna 01iscani.9n comunele 01iscani, <ufesti, Gropeni, Marasu, Bertestii de 8os se
Nnregistrea4a cresteri Nn anul 200/.
7oma;ul
7omerii Nnregistrati repre4inta persoanele apte de munca, ce nu pot fi Nncadrate din lipsa de locuri de
munca disponi!ile si care sau Nnscris la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca. 0onform datelor
2NO6M si 28O6M la sfarsitul lunii decem!rie 200., Nn ;udetul Braila numarul somerilor era de ***0*
persoane, dintre care (*, +H !eneficiau de a;utor de soma;.
Dintre acestia &.,.H erau din mediul ur!an, ma;oritatea din municipiul Braila si (0,*( din mediul rural.
Din totalul somerilor #-,/H erau femei. Rata soma;ului a fost de /,0H, mai mare decat cea Nnregistrata la nivel
national de -,/H. 9n aprilie 20*0 rata soma;ului crescuse la /,+H.
3volutia numarului de someri Nn ultimul an este pre4entata Nn ta!elul de mai ;os. 7e poate constata
cresterea generali4ata si accentuarea soma;ului Nn localitatile care detin cea mai multa forta de munca Braila si
01iscani.
).,.1. Turismul
9n trecut, la ape mari vasele pescariei circulau pe canalul 6ilipoiu, asta4i sunt undeva in mi;locul 9nsulei
Mari a Brailei.Daca nu ar fi avut loc indiguirile, la Braila ar fi eBistat un !ogat potential pentru turism,
vanatoare si pescuit sportiv pe *&. mii 1a.
Pe teritoriul parcului au fost identificate numeroase tipuri de 1a!itate, clasificate in *# grupe, dintre care
amintim: paduri de salcii, lacuri eutrofe naturale, 4avoaie cu plopi si salcii, mlastini cu <Mp1a, tufarisuri "4alog,
rac1ita%, mlastini cu P1ragmites, pa;isti umede de lunca, pa;isti stepice. Din cele *# tipuri de 1a!itate
identificate, in Ballta Mica a Brailei sunt - pe 5ista Directivei >a!itate 6auna si 6lora. Dintre ecosistemele
identificate aici, (0H sunt naturale, #0H sunt seminaturale si 20H sunt antropi4ate.
Din punct de vedere al activitatii turistice, pre4inta un interes deose!it partea din aval a insulei, 4ona
Popa, si ;umatatea din amonte a 9nsulei Mici: 4ona de protectie speciala 3greta. 9n partea din aval a 9nsulei Mici
a Brailei, firma Ocmava, concesionara a punctului piscicol Navodari de la 0ompania Nationala de Pescuit, sia
propus sa de4volte turismul de c1er1ana cu posipilitati de ca4are in !alta.
<ot aici turistii pot vi4ita colonia miBta de cormorani, egrete si starci si le!edele de pe lacul 0ucova. Pe aceste
lacuri 0asa de Productie 0inematografica Rosso 6uoco a reali4at o parte a unui documentar in memoria
scriitorului 9talian Primo 5evi.
2 doua 4ona de conservare speciala, in suprafata de &.22( 1a este situata in sudul 9nsulei Mici a Brailei. 0a
infrastructura turistica, aici eBista ca!anele 3greta "*& locuri% si Gura Garlutei "+ locuri%, trei turnuri o!servator
pentru !irdVat1ing si trei trasee marcate.
9n ceea ce priveste locurile de ca4are din 9nsula Mica a Brailei, se evidentia4a in cadrul insulei ca!ana
3greta.
0a!ana 3greta este amplasata in partea sudica a 9nsulei Micii a Brailei, pe ra4a ocolului silvic Braila in
FP V999 Do!rele ua *2, intro 4ona de li!era inundatie a fluviului Dunarea. 0a!ana 3greta a fost construita in
perioada *./-*..0 si a avut drept scop destinatia de ga4da a cuplului dictatorial la vanatorile de pasari de
pasa;. 9n perioada *..0 200& ca!ana a asigurat pensiunea completa a vanatorilor straini "italieni% la vanat de
!alta si pasa;. Odata cu infiintarea Parcului Natural EBalta Mica a BraileiE, vanatorile au fost inter4ise si odata
cu ele si turistii veniti in aceasta 4ona sau imputinat considera!il. 9ncepand cu oprirea vanatorilor degradarea
ca!anei a continuat pana in 4iua de asta4i. Punctele de atractie ale ca!anei le repre4inta cadrul natural deose!it
de pitoresc repre4entat de peisa;ul de !alta, cu lunci si ostroave inunda!ile, cu lacuri, stuf si papura, cu o flora
deose!it de atragatoare "nuferi%, si cu o !ogata fauna. <otodata multitudinea de specii de pasari indigene sau de
pasa; creea4a un cadrul minunat. De mentionat ca 4ona in care este situata ca!ana 3greta este i4olata de restul
comunitatilor umane, turistii putand vedea aici un cadrul natural foarte putin alterat antropic.Posi!ilitatile de
agreement le repre4inta plim!arile in cadrul natural, pescuitul, drumetiile cu !arca, descoperirea specificului
activitatilor de !alta.
0a!ana a fost finali4ata in anul *..0 si nu a suferit modificari ulterioare nota!ile, in afara lucrarilor de
intretinere eBecutate anual. 0a!ana este situata la aproBimativ *0 $m in aval de podul Giurgeni Vadul Oi , de
pe drumul national DN 22 "3+0%. O alta modalitate de acces este pe drumul ;udetean Braila Marasu, pe o
distanta de +0 $m si . $m drum de pamant. 0a!ana este considerata ca!ana de vanatoare.
7erviciile ce pot fi de4voltate de aceasta ca!ana sunt: ca4are, masa "specialitati de !alta%, pescuit, plim!ari cu
!arca, ec1itatie.
Programe turistice: pescuit sportiv, vanatoare fotovideo, !irdVotc1ing, plim!ari cu !arca pe lacurile
interioare alaturi de g1i4i autori4ati, eBcursii capa!ile sa ofere vi4itatorului o imagine cuprin4atoare, autentica a
!altii, principalele o!iective turistice fiind: Re4ervatia stiintifica Gasca, Dona de conservare speciala 3greta,
Dona de conservare speciala 6undu Mare.

<rasee turistice recomandate: salupa Podul Giurgeni privalul Milea, cu !arca, privalul Milea ca!ana
3greta, cu !arca, ca!ana 3greta privai 01irc1inetu, salupa, 01irc1inetu pod Giurgeni VaduOii, salupa,
Braila >ogioaia, cu !arca, >ogioaia 01iriloioMisaila >ogiooia, salupa Braila

2ctivitati permise: pescuitul sportiv, !irdVatc1ingul, vanatoarea fotovideo, plim!ari cu !arca pe lacurile
interioare si cu salupa pe Dunare si pe !ratele Dunarii "capacitate de suport turistica in 4onele de conservare
speciala: 2( turisti:4i 4ona 3greta, *( turisti:4i 4ona 6undu Mare, iar in afara 4onelor de conservare, numar de
turisti nelimitat%.
Realizari importante pe plan eco'turistic in Insula Mica a Brailei

9nsula Mica a Brailei va !eneficia, incepind din data de *#.0#.200., de un inalt grad de protectie ecologica,
fiind asimilata de catre Re4ervatia Biosferei Delta Dunarii. 2ceasta fu4iune sa produs printrun ordin al
ministrului Mediului si Gospodaririi 2pelor. Motivatia consta in faptul ca 9nsula Mica aBrailei consta in faptul
ca ea repre4inta ?ec1ivalenta in amonte a Deltei DunariiA. 3fectele fu4iunii nu vor fi negli;a!ile: vor creste
restrictiile industriale, vinatul va fi redus la un minim necesar, iar pescuitul va respecta normele impuse de
2RBDD. 9n plus, acest areal va fi curatat de gunoaie, in special de P3<uri, o pre4enta constanta in 4ona
Dunarii de ;os. 9n interiorul 9nsulei Mici a Brailei vor fi permise doar ase4amintele ecologice.
7e are in vedere un proces compleB de ecologi4are a 4onei, care va include si punerea in functiune a unor
instalatii pentru transformarea deseurilor in termoutili4a!ile. 0a si in Delta nu se va plati taBa d eintrare. 2cest
proiect este un pas inainte spre un oras de4voltat si ecologi4at si cu planuri de de4voltare dura!ila.
De asemenea, au fost discutate posi!ilitati de valorificare sustena!ila a potentialului turistic din aceasta
regiune prin finantari si investitii private in ecoagroturism care sa vi4e4e reali4area unor retele si asociatii de
pensiuni in 4ona de cooperare a parcului. 2ceste planuri ce vi4ea4a de4voltarea potentialului turistic in 9nsula
Mica a Brailei , vor avea un rol definitoriu in de4voltare ;udetului si c1iar a tarii, prin politicile de protectie a
mediului care se vor aplica si atractia turistica care se va manifesta puternic, dupa cum se preconi4ea4a.

).,.2. Inrastructura de transport
Reteaua ero+iara
Relatia localitatilor din 4ona cu reteaua feroviara ma;ora se reali4ea4a indirect prin Municipiul Braila,
deservit de o cale ferata du!la electrificata:
W sectorul 6aurei C Braila C Galati magistrala -00 C Bucuresti C Fr4iceni C Braila C Galati.
7tarea te1nica a retelei de cale ferata este Nn general !una. Nivelul dotarilor si starea te1nica a liniilor nu permit
vite4e mai mari de +0 /0 $m:1 .5ucrarile de arta Nntalnite pe reteaua de cai ferate a 4onei Nn studiu, sunt:
viaductele, podurile cu desc1ideri mai mari de *0m si podete cu desc1ideri Nntre 0,( *0m
Reteaua rutiera
Municipiul Braila este locul de convergenta al retelei rutiere ma;ore din ;udet si din 4ona de studiu DN
2#, DN 22: 3/-, DN 2B: 3/-, DN 2*:3 (/& .
0omunele sunt situate dea lungul arterelor rutiere de interes national si ;udetean, Nntrun grup de
localitati ce pot forma un sistem teritorial DN 2*:3 (/& si D8 2*2. De starea D0 depinde !una functionare a
sistemului de localitati rurale si implicit accesul populatiei rurale la dotari, servicii de nivel superior. 3Bceptie
face comuna Marasu.
Reteaua de cai na+i#a&ile
Dona de studiu este situata adiacent cursului Dunarii, ceea ce constituie un avanta; Nn conditiile
eBplatarii corecte si eficiente a cursului naviga!il al acesteia. Dunarea este al doilea fluviu ca lungime Nntre
fluviile 3uropei, dupa Volga, fiind singurul fluviu european care curge de la vest la est stra!atand *0 tari si
patru capitale. 0onstruirea canalelor dintre Dunare si Marea Neagra si MainRin, a legat Dunarea de Olanda
pana la Rotterdam, iar prin reteaua de canale din vestul 3uropei, cu celelalte tari vestice.
0ele trei sectoare ale Dunarii sunt:
Dunarea de sus C *0-2 $m de la i4voave pana la GonMu,
Dunarea de mi;loc /+0 $m de la GonMu pana la Dro!eta<urnu7everin
Dunarea de ;os C.#0 de la Dro!eta<urnu7everin pana la 7ulina
Pe malul Dunarii, Nn intravilanul municipiului Braila sau de4voltat dea lungul timpului importante
4one portuare avand ca o!iectiv activitati comerciale, aprovi4ionarea si desfacerea productiei industriale,
activitati de 4ona li!era si industrie constructoare, reparatii si Nntretinere a navelor fluvio C maritime. Portul
Braila este amplasat pe malul stang al Dunarii la eBtremitatea amonte a sectorului maritim, ocupand 4ona
cuprinsa Nntre $m *-2O000 si $m *+/O(00. Dona din amonte a portului, $m *-(O000 si $m *-2O(00, este
destinata Nntreprinderilor industriale si a spatiilor de agrement. 7uprafata teritoriului portuar este de circa (0 1a
dintre care platforma amena;ata repre4inta circa *( 1a. Portul Braila dispune de o retea rutiera de . $m si de un
dispo4itiv feroviar de cca. +,( $m.
5egatura cu Do!rogea spre localitatea Macin din 8udetul <ulcea se reali4ea4a prin punctul de trecere cu
!acul la Braila : 7mNrdan, pentru pasageri si mi;loace auto, Nn 4ona Bai la $m *+/O-00.
5egatura localitilor din 9nsula Mare cu municipiul resedinta de ;udet Braila si restul teritoriului ;udetean
se reali4ea4a prin punctele de trecere cu !acul de la Braila si de la Gropeni. 7udul insulei utili4e4a trecerea cu
!acul spre >arsova, ;udetul 0onstanta.. 6iind aproape de podul Giurgeni Vadu Oii si implicit accesul la DN si
autostrada aceasta directie este preferata pentru navetism.
)... 3etinatorii de interese
Principalii factori interesaKi Nn eBistenKa Ji evoluKia Parcului Natural Balta Mica a Brailei sunt, Nn primul rPnd,
instituKiile Ji organi4aKiile care fac parte din 0onsiliul 0onsultativ de 2dministrare al parcului. 2cestea sunt :
9. .Fniversitatea de QtiinKe 2gricole Ji MedicinL VeterinarL Bucuresti
99. Fniversitatea din BucureJti 6acultatea de Geologie C Geofi4icL
999. Fniversitatea din BucureJti 6acultatea de Geografie
9V. .2genKia de ProtecKie a Mediului Braila
V. 9nstituKia PrefectuluiMunicipiul Braila
V9. 0onsiliul 8udeKean Braila
V99. 9nspectoratul 8udeKean al PoliKiei de 6rontierL Braila
V999. Ocolul 7ilvic Braila
9X. 0onsiliul local al Municipiului Braila
X. 9nspectoratul pentru 7ituaKii de FrgenKL YDro!etaA al ;udeKului Braila