Dosar de afaceri

Fazanerie
Un profit anual de 2 miliarde de lei

R&S

RENTROP & STRATON

CONCEPT DE AFACERI

Un profit anual de 2 miliarde de lei

INFORMA}II PE SCURT
Capital ini]ial minim* . . . . . . 10 milioane de lei Capital ini]ial mediu** . . 200 de milioane de lei Profit brut anual . . . . . 2 miliarde de lei, \n cazul valorific`rii unei produc]ii de 20.000 de p`s`ri Situa]ia pie]ei . . . foarte bun`, \n special la export Poten]ial de dezvoltare . . . . . mare, cu condi]ia asigur`rii unor investi]ii \n spa]iile de cre[tere Factori de risc . . . . . . . st`pnirea tehnologiei de cre[tere, \ncheierea unor contracte pentru valorificarea produc]iei
_____________ * afacerea se poate demara cu 500 de ou` (10.000 de lei bucata) [i cu un incubator (1.000.000 de lei), plus amenajarea spa]iilor de cre[tere ** \n cazul demar`rii direct cu p`s`ri adulte

Fazanerie*

Se recomand` demararea afacerii la dimensiuni reduse, \ntr-o curte, urmnd ca dup` familiarizarea cu tehnologia de cre[tere s` se treac` la o exploatare intensiv`.

_________________ * Pentru realizarea acestui dosar de afaceri s-a folosit ca principal` surs` de documentare lucrarea Lelevage rentable des faisans, autor Victor Menasse.

CONCEPT DE AFACERI
loase \n form` de lobi, gu[` sau creast`, sau cu coifuri de pene \n form` de coroan`. Fazanii nu [tiu s` cnte, sunetele pe care le scot fiind destul de nepl`cute.

Aprecia]i \n mod deosebit pentru savoarea c`rnii [i frumuse]ea penajului, fazanii sunt o specie ale c`rei efective se reduc continuu, \n ciuda prolificit`]ii lor [i a legisla]iei care \i protejeaz` \n multe ]`ri. Din acest motiv, numeroase cresc`torii, chiar de tip industrial, se concentreaz` pe ob]inerea ct mai multor exemplare, acestea putnd fi folosite \n trei direc]ii principale: 1) pentru popularea zonelor de vn`toare; 2) ca p`s`ri ornamentale, pentru decorarea parcurilor [i gr`dinilor; 3) pentru aprovizionarea pie]ei alimentare. Referitor la aceast` ultim` direc]ie, preciz`m c` dintre toate galinaceele, fazanul are cea mai savuroas` [i gustoas` carne [i c` aceasta \[i p`streaz` calit`]ile organoleptice de-a lungul \ntregii vie]i a p`s`rii; astfel, chiar [i cnd pas`rea este b`trn`, carnea r`mne fraged` [i suculent`. Fazanii mai pot fi crescu]i [i pentru produc]ia de ou` necesare aprovizion`rii altor cresc`torii: \n acest caz se folosesc ni[te voliere mari [i un incubator mic, pentru \nlocuirea reproduc`torilor care sunt prea b`trni pentru a mai fi rentabili. De altfel, aceste p`s`ri scoase la reform` nu r`mn nevalorificate, calit`]ile lor gastronomice [i ornamentale r`mnnd acelea[i. Din p`cate, reproducerea fazanilor este mult mai complicat` dect a puilor de g`in`; fazanii nu au atins acela[i grad de domesticire, iar puii sunt extrem de sensibili [i vulnerabili \n primele zile de via]`. Dar tehnicile moderne de reproducere \n incubatoare dau rezultate satisf`c`toare [i o fazanerie se poate dovedi extrem de rentabil`. {i s` nu uit`m nici c` penele masculilor constituie [i ele o surs` de venit, fiind frecvent folosite ca elemente decorative \n domeniul vestimenta]iei. c`ror origine este localizat` mai ales \n p`durile sud-estului Asiei. La toate aceste specii, sexele sunt diferen]iate prin aspectul penajului: dac` femelele au o aparen]` destul de tern`, \n culori telurice (gri [i maro), masculii sunt extrem de frumo[i, penele lor fiind pictate \n nuan]e vii [i str`lucitoare (verde, albastru, negru, alb, ro[u). |n plus, penele cozilor masculilor sunt foarte lungi [i aspectuoase. Corpul fazanilor este robust [i masiv, aripile scurte (aceste p`s`ri nu sunt bune zbur`toare), iar picioarele au degete solide (\n num`r de patru, dintre care unul situat c`tre spate) care le confer` calit`]i de buni alerg`tori. Capul este mic, iar ciocul scurt [i puternic. La unele specii, masculii sunt dota]i cu excrescen]e pie-

Ce presupune cre[terea fazanilor

Fazanii pot fi crescu]i fie \n libertate, fie \n voliere (cu[ti). Prima variant` presupune s` l`sa]i cteva perechi \n libertate pentru a ornamenta o gr`din` sau un parc, cu condi]ia ca vegeta]ia s` fie bogat`, format` din tufi[uri [i arbu[ti, iar hrana [i apa s` fie puse la dispozi]ie. Dac` spa]iul respectiv este \ngr`dit [i destul de \ntins, p`s`rile nu vor \ncerca s` evadeze, dar e necesar ca popularea s` se fac` de la o vrst` fraged`. Evident, cre[terea \n voliere elimin` toate riscurile de pierdere a fazanilor. Una sau dou` instala]ii de acest tip, amplasate armonios \n gr`dina sau parcul respectiv asigur` efectul decorativ. Dac` fazanii sunt crescu]i doar din ra]iuni economice, este preferabil` solu]ia cu[tilor, doar dac` nu sunt destina]i strict repopul`rii unei zone. Indiferent c` este vorba de cre[terea \n libertate sau \n cu[ti, cel mai important factor care trebuie avut \n vedere \l constituie calitatea terenului. E necesar ca solul s` fie uscat, permeabil [i bine drenat. Dac` se poate asigura o pant` u[oar`, natural`, cu att mai bine. De asemenea, o expunere c`tre est este cu mai avantajoas`, pentru ca p`s`rile s` beneficieze de soarele matinal [i s` fie protejate de umiditatea adus` de vnturile vestice. Terenul trebuie \nconjurat cu un gard de plas` de srm`,
Idei de AFACERI

Fazanii: clasificare [i descriere

Fazanii apar]in ordinului Galliforme, subordinului Gallide [i familiei Phasianidae. Sub acest nume sunt grupate o mul]ime de p`s`ri, apar]innd unor genuri diferite: genul Phasianus, originar din sud-estul Europei, care cuprinde (cu o excep]ie) to]i fazanii comuni, de vn`toare; genul Syrmaticus, cu singura specie de vnat care nu face parte din genul anterior [i anume Fazanul royal; o multitudine de alte genuri care include Fazanul auriu, Fazanul argintiu, Fazanul cu coarne [i alte specii ornamentale, a

CONCEPT DE AFACERI
\nalt de 2 m, pentru a fi \mpiedicat accesul cinilor [i al [obolanilor. Dac` exist` posibilitatea racord`rii la re]eaua de ap` [i canalizare, cu att mai bine. Existen]a luminii electrice este avantajoas`, dar nu neap`rat necesar`. Chiar dac` se recurge la cre[terea \n libertate, este bine s` existe o curte \ngr`dit` \n care s` fie amplasat un ad`post fix (de tipul celor construite pentru g`ini, de exemplu) \n care s` se poat` izola p`s`rile bolnave \n cazul apari]iei unei epidemii. De asemenea, prezen]a \n apropierea sau \n incinta cresc`toriei a unei mici p`durici va constitui un excelent teren de hibernare pentru reproduc`tori. vegeta]ie format` din arbu[ti, tufi[uri [i ierburi \nalte, care s` poat` servi drept loc de refugiu. Dac` sunt n`scu]i [i crescu]i \n acest perimetru, fazanii nu au nici un motiv pentru a evada, mai ales dac` proprietarul are grij` s` le furnizeze o hran` adecvat`. Lucrurile stau \ns` cu totul altfel dac` este vorba de introducerea unui num`r mare de p`s`ri \ntr-un areal vast, \n scopul repopul`rii acestuia. Nu este suficient` eliberarea pe acest teritoriu a reproduc`torilor pentru ca ei s` se \nmul]easc`. Din p`cate, aceste p`s`ri au o inteligen]` redus` [i cad adesea \n capcanele \ntinse de vn`tori [i braconieri. Alte pericole \i pasc din partea animalelor de prad`, dar [i lucr`rile agricole reprezint` un factor de risc pentru fazani (ad`posturile sunt adesea distruse \n timpul ar`turilor de prim`var`, al seceri[ului [i recoltatului, al lucr`rilor de stropire [i distribuire a \ngr`[`mintelor). Cei care cred c`, elibernd prim`vara o pereche de p`s`ri reproduc`toare pe un teren propice, vor ob]ine o mul]ime de pui toamna \[i fac iluzii: statisticile demonstreaz` c` acela[i num`r de fazani l`sa]i \n libertate

Cre[terea fazanilor \n libertate

Pentru a instala fazani ornamentali \ntr-un parc, este suficient ca parcul \n cauz` s` aib` o

O pereche de fazani adul]i cost`, \n general, cca 1 milion de lei.

CONCEPT DE AFACERI
prim`vara se va reg`si pe acel teritoriu [i toamna, deci nu se va produce o repopulare, ci doar se va men]ine efectivul existent. [i aceasta doar \n cazul \n care sunt \ndeplinite anumite condi]ii (vom reveni asupra acestui aspect \n capitolul consacrat reproducerii \n libertate). Pentru a cre[te, deci, fazani \n mediul lor natural trebuie avut la dispozi]ie, \n primul rnd, un teritoriu care s` ofere un habitat ideal pentru aceste p`s`ri. Vegeta]ia natural` ce convine cel mai bine fazanilor este constitut` din foioase [i tufi[uri aflate \n apropierea cmpurilor, luncilor [i terenurilor agricole. Acestor p`s`ri le plac la fel de mult zonele de [es, cele deluroase, de la poalele mun]ilor, dar [i zonele muntoase. Dac` lipse[te \ns` vegeta]ia, nu se va reu[i cre[terea \n libertate. Un bun habitat trebuie s` ofere ap` la discre]ie, c`ci apa le este indispensabil` fazanilor. Fie c` este vorba de un ru sau un fluviu, de un lac sau canale de iriga]ii, orice surs` de ap` este potrivit`. |n lipsa acesteia, trebuie amenajate bazine de iriga]ii sau recipiente care s` fie permanent umplute. Este inutil s` mai subliniem ct de important` este existen]a surselor de hran` pe teritoriul respectiv. Aceste p`s`ri invadeaz` adesea terenurile agricole \n c`utarea hranei, fiind considerate adesea inamicii culturilor. |n realitate, stric`ciunile produse sunt compensate din plin de faptul c` ei distrug un mare num`r de d`un`tori. Hrana lor este alc`tuit` din ierburi [i gr`un]e, dar [i din insecte, rme, viermi[ori [i chiar [oareci de cmp. Dac` teritoriul pe care tr`iesc aceste p`s`ri nu le ofer` suficiente asemenea resurse, cresc`torii trebuie s` amenajeze ad`posturi pentru hran`, ridicate de preferin]` \n locuri deschise (lumini[uri, poieni]e). Ad`posturile vor fi acoperite cu o folie de plastic, peste care se vor a[eza ramuri, paie [i fn, r`mnnd deschise p`r]ile laterale. Este de preferat ca impermeabilizarea

C`lin Alexandru, proprietarul cresc`toriei de fazani din S`rule[ti-Gar`:

La 20.000 de fazani, se cheltuiesc cca 2 miliarde de lei [i se ob]ine dublu!

|n fiecare zi, bucure[teanul C`lin Alexandru face naveta pn` \n comuna S`rule[ti-Gar`, situat` la 40 km de Capital`. Aici, pe o suprafa]` de 6 hectare, func]ioneaz` cea mai mare cresc`torie privat` de fazani din Romnia, cresc`torie pe care C`lin a pus-o pe picioare \n urm` cu doi ani. Toat` treaba a pornit de la faptul c` [tiam c` fazanii sunt foarte c`uta]i la export, \[i aminte[te el. |narmat doar cu aceast` informa]ie, m-am hot`rt s` intru pe pia]`, de[i experien]a mea \n domeniu era zero. Am pornit cu 3.000 de p`s`ri, achizi]ionate cu 70.000 de lei bucata de la o ferm` de stat. Ct timp m-am \nvrtit pe la ferma respectiv`, am fotografiat tot, astfel c` am putut ulterior s` \mi construiesc singur toate dot`rile necesare. E drept, am beneficiat [i de ni[te sfaturi utile de la speciali[tii de-acolo. |n cea mai mare parte \ns`, tot ce [tiu despre fazani am \nv`]at lucrnd efectiv \n cresc`torie, stnd zi de zi pe lng` p`s`ri [i parcurgnd \ntreg procesul, de la ou la pas`re adult`. Fazanii sunt foarte c`uta]i \n Italia, pentru popularea terenurilor de vn`toare. Italienii au vnat tot, cred c` nu mai au nici ciori spune C`lin de-aceea apeleaz` la fazanii din Romnia, care au avantajul c` sunt mai rapizi dect cei de prin alte zone. Foarte important`, crede el, este stabilirea unor rela]ii directe cu beneficiarii (asocia]iile de vn`toare din Italia), pentru c` \n acest caz pre]ul poate ajunge [i la 20 de euro/pas`re, fa]` de 7-8 euro ct este acum, prin intermediari. Valorificarea poate fi f`cut` [i pe pia]a autohton`, \n mai multe direc]ii: 1) c`tre supermarket-uri, gen Cora sau Selgros, unde merg bine fazanii congela]i, cu capul p`strat \n pene, ca s` se vad` despre ce este vorba; 2) c`tre restaurante se discut` cu directorii, care [tiu foarte bine de ce cantitate au nevoie, pe baza comenzilor clien]ilor; 3) direct c`tre consumatorul final. A venit cineva odat` aici, la mine poveste[te C`lin Alexandru [i a cump`rat 1.000 de p`s`ri, s`-[i fac` o mini-cresc`torie, [i peste ceva timp m` caut` [i zice: Domle, [tii ce bine \mi merge cu fazanii? Dar cum face]i cu vnzarea? Merg cu ei \n trg [i \i dau imediat, cu 800.000-1.000.000 de lei perechea!. Din 1.000 de fazani, care \ncep \mperecherea \n februarie, se pot ob]ine \n intervalul 15 aprilie-15 iulie cca 20.000 de p`s`ri. Dintre acestea, 1.000 se p`streaz` pentru reproduc]ie, iar restul de 19.000 pot merge la valorificare. De obicei spune C`lin pentru aducerea unui fazan de la stadiul de ou la cel de pas`re gata de valorificare se cheltuiesc cca 140.000 de lei, iar pre]ul meIdei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI
acestor construc]ii s` fie f`cut` cu materiale care s` nu produc` zgomot \n timpul ploilor (deci nu tabl` sau materiale ceramice). Pentru a completa sursele de hran`, se pot \ns`mn]a mici terenuri cu plante produc`toare de semin]e (sorg, de exemplu). |n cazul \n care vegeta]ia este insuficient`, se poate ameliora mediul de via]` al fazanilor prin plantarea de tufi[uri [i ierburi \nalte. Se va avea \n vedere [i o propor]ie corect` \ntre num`rul masculilor [i al femelelor. Dac` masculii sunt prea numero[i, ei vor avea tendin]a de migrare \n alte zone, \n dauna asigur`rii reproducerii; iar dac` femelele
diu de vnzare este undeva la 250.000-300.000 de lei. Ca regul` general`, \n aceast` afacere sco]i cam dublu dect bagi: la 20.000 de fazani, se cheltuiesc vreo dou` miliarde de lei [i se ob]ine de dou` ori pe att. Afacerea se poate \ncepe [i cu ou` fecundate (10.000 de lei bucata), care urmeaz` a fi incubate, sau cu pui de 1 zi (30.000 de lei). Ou`le se pun la p`strare \n t`vi speciale, nu mai mult de 7 zile \naintea incub`rii, iar t`vile se \nclin` periodic \ntr-o parte [i \n alta. |n incubator ou`le se ]in 21 de zile, dup` care se introduc 4 zile \ntr-un eclozor, unde ies puii. Ace[tia sunt instala]i \n maternit`]i (incinte desp`r]ite de gard din plas` de srm`, cu ad`p`toare [i lamp` de \nc`lzire care trebuie s` asigure o temperatur` de 370 C), iar dup` 42 de zile se mut` \n aer liber, \n voliere. Eu pot s` \i sprijin pe cei interesa]i s` \nfiin]eze cresc`torii de fazani, oferindu-le material biologic (ou` [i p`s`ri) [i consultan]`, spune C`lin Alexandru. Partea de valorificare a produc]iei trebuie \ns` s-o rezolve singuri. Tel.: 0722-323.692

sunt \n num`r prea mare, popula]ia va fi mai pu]in fecund`. Raportul ideal este de 1 mascul la 5 femele, propor]ie care asigur` att o cre[tere \ndestul`toare a popula]iei, ct [i conservarea reproduc`torilor. Teritoriul de via]` al fazanilor trebuie supravegheat continuu, lucru destul de greu de f`cut, ]innd cont de specificul vegeta]iei, dar un singur angajat este totu[i de ajuns pentru o rezerva]ie de 400 ha.

Cre[terea fazanilor \n captivitate

Cre[terea \n voliere este mult mai simpl` dect cre[terea \n li-

bertate (aceasta din urm` nefiind accesibil` oricui) [i mai pu]in riscant`, mai ales \n cazul popula]iilor de tineret, care nu sunt astfel expuse riscurilor vie]ii \n libertate. |n func]ie de scopul urm`rit, se pot folosi voliere \n serie destinate cre[terii la scar` industrial` (\n scopul sacrific`rii) sau cu[ti mari pentru reproduc`torii [i fazanii destina]i repopul`rii anumitor zone. Volierele pentru fazani au anumite caracteristici specifice. |n primul rnd, \n`l]imea lor trebuie s` fie relativ redus`. Dac` ele sunt \nalte, p`s`rile vor avea tendin]a s` zboare, lovindu-se cu capul de partea superioar` a acestora. O \n`l]ime de 1,5 m

CONCEPT DE AFACERI
este suficient`, dar, \n general, pentru a u[ura accesul personalului de \ngrijire \n interiorul ad`posturilor, se prefer` cu[tile care au 1,8-2 m l`]ime, 2-3 m l`]ime [i 5-6 m lungime. |n fiecare volier` se vor plasa 1 mascul [i 4-5 femele. Prezen]a a doi masculi \n aceea[i cu[c` este riscant`, deoarece ei vor duce lupte furioase pentru suprema]ie. Masculii sunt uneori agresivi [i cu femelele, de aceea este recomandat s` se amenajeze ad`posturi, \n care femelele s` se poat` refugia \n cazul unui atac, sau s` se monteze traverse (eventual se pot planta arbu[ti sau br`du]i) care, de asemenea, s` ofere refugiu. Pentru izolarea b`t`u[ilor se pot realiza [i garduri mobile.

Fazanii trebuie vndu]i imediat ce au ajuns la maturitate!

Ionu] Cercel, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale Cinegetice

Idei de AFACERI

Un fazan se vinde \n viu cu 250.000-300.000 de lei [i, ]innd cont c` o pas`re adult` are 1,2-1,3 kg, ob]inem vreo 210.000 de lei/kg (\n restaurante, cred c` 210.000 de lei este doar o por]ie simpl` de friptur` de fazan). Profitul afacerii este, cu siguran]`, unul interesant, dar eu recomand \nfiin]area unei cresc`torii de fazani doar dac` exist` contracte ferme pentru desfacerea produc]iei. Motivul? Dac` nu reu[e[ti s` vinzi fazanii imediat ce au ajuns la maturitate, \ntre]inerea lor devine destul de costisitoare: 1.000 de p`s`ri, care consum` fiecare 70 g de furaj pe zi, la 13.000 de lei kg de furaj asta \nseamn` cheltuieli de 910.000 de lei pe zi (!) doar cu hrana. Practic, tot profitul din vnzarea pe care o faci pn` la un anumit moment este ciugulit de p`s`rile r`mase nevndute. Vorbim de aproape un milion de lei, e ca [i cum ai renun]a de bun` voie, gratis, la treipatru p`s`ri pe zi. |n momentul de fa]`, asocia]ia noastr` este \n tratative avansate cu o companie important` din Bruxelles, interesat` s` achizi]ioneze \n cantit`]i mari carne de fazan din Romnia. De fapt, nu e vorba numai de fazan, ci [i de prepeli]e, c`prioare, mistre] etc., pentru c` este o firm` mare, care face distribu]ie \n toat` lumea. Cu ce ar putea lua din Romnia la ora actual` nu ar acoperi nici m`car 5% din cererea pe care o are numai la prepeli]e ar avea nevoie de 20 de tone pe lun` de aceea este chiar interesat` s` sprijine, \n regim de parteneriat, \nfiin]area unor cresc`torii private aici. E vorba [i de construirea unui abator performant, dar lucrurile sunt \nc` \n faza de discu]ii. Tel.: 0745-257.133

Solul trebuie s` fie drenat [i s` aib` o pant` u[oar`, care s` u[ureze evacuarea apei de ploaie, c`ci fazanii nu suport` umiditatea. |n acest scop, este bine ca terenul s` fie acoperit cu un strat de pietri[, peste care s` se pun` nisip de ru. Se va ob]ine astfel o porozitate crescut` a solului [i un drenaj natural eficient. |n fiecare volier` se va amenaja un ad`post (un cote]) construit din c`r`mid`, care s` aib` [i un mic spa]iu \n aer liber, \nchis cu plas` de srm` cu ochiuri mici (pentru a evita accesul [obolanilor). |n aceast` curticic`, dar [i \n interiorul cote]ului, se vor amplasa stinghii, montate la 1 m de sol.

Fazanii sunt p`s`ri rezistente [i nu au nevoie de amenaj`ri suplimentare pentru vreme rea: cote]ul este suficient. Pentru a proteja totu[i volierele \mpotriva soarelui prea puternic [i a vntului, se pot planta \n jurul acestora arbu[ti [i pomi cu coroan` bogat`.

CONCEPT DE AFACERI
|n cazul cre[terii pe scar` industrial`, volierele vor avea dimensiuni mai reduse [i vor fi plasata \n a[a-numitele baterii, care formeaz` o fazanierie: cu[tile vor avea 1,5-2 m l`]ime [i maxim 3 m lungime [i vor fi construite \n acela[i mod ca volierele descrise anterior. O alt` solu]ie o constituie volierele mari, care trebuie s` \ndeplineasc` [i ele condi]iile generale: s` existe un ad`post confortabil, un spa]iu deschis vast, solul s` fie bine drenat, \n`l]imea lor redus`, iar plasa de srm` care formeaz` pere]ii laterali s` fie suficient de deas` pentru a nu permite accesul [obolanilor. Num`rul de p`s`ri care se pot cre[te \ntr-o astfel de volier` se ob]ine calculnd cte 3-4 mp pentru fiecare exemplar. Pentru a reduce costurile de construc]ie, se poate recurge la o solu]ie extrem de simpl` [i convenabil`: pe terenul unde se vor cre[te fazanii se vor planta o serie de stlpi care s` sus]in` o plas` de corzi (asem`n`toare n`voadelor pesc`re[ti), iar \n interiorul incintei astfel formate se vor construi ad`posturi fixe. O alt` solu]ie const` \n ridicarea unei \mprejmuiri din plas` de srm`, \nt`rite de stlpi metalici plasa]i din 2 \n 2 m, peste care se va monta o plas` din material plastic sus]inut` [i ea de stlpi metalici (ansamblul va avea forma unui cort de circ). |n cresc`toriile \n care se practic` reproducerea artificial`, este necesar` construc]ia unor voliere speciale, cu dimensiuni de 2-3 m l`]ime [i 5-6 m lungime, destinate tineretului \n vrst` de 20 de zile. Ad`postul fix trebuie s` fie bine protejat [i \nc`lzit (se poate utiliza un radiator sau o lamp` cu infraro[ii, dar [i una cu gaz sau electric`, care trebuie suspendat` \n mijlocul incintei [i a c`rei intensitate se va regla \n func]ie de condi]iile climaterice). Efectivele unei cu[ti de acest tip se vor stabili calculnd cte 4 pui pentru fiecare metru p`trat al ad`postului deschis [i cte o duzin`/mp pentru cote]. Pe m`sur` ce puii cresc, ei vor fi transfera]i \n coliviile pentru adul]i. care puii le vor g`si aici sunt [i un bun supliment alimentar), la distan]` de 30 m una de alta pentru ca micii fazani s` nu confunde propriul ad`post cu un altul. Unele clo[ti nu accept` dect propriile progenituri, fiind agresive cu puii str`ini. Se va avea \n vedere protejarea cu[tii de razele prea puternice ale soarelui prin plantarea unui arbust sau cop`cel lng` ea, dar curtea trebuie s` fie expus` razelor solare, care sunt indispensabile dezvolt`rii armonioase a micu]ilor. Construc]ia cu[tilor poate \mbr`ca diferite forme, dar important este ca ea s` asigure \n permanen]` un mediu cald, etan[eitate la apa de ploaie [i s`

Cre[terea puilor de fazan

Date generale
|n general, ou`le nu sunt l`sate f`z`ni]ei, ci sunt date unei clo[ti plasate \ntr-o cu[c` pentru cre[tere, care este un fel de cutie precedat` de o curticic` (o incin-

Puii de fazan sunt sensibili. |n medie, din 100 de ou` puse la clocit, vor rezulta 57 de adul]i.

t`) cu gratii. Accesul \ntre aceste dou` incinte este posibil doar pentru pui, spa]iile de trecere fiind foarte \nguste, astfel \nct mama ad`postit` s` nu poat` mnca hrana micu]ilor. Cnd puii au \mplinit [apte zile, grilajul din jurul cu[tii se \ndep`rteaz`, ei putnd astfel s` ias` afar` din cote]. Se recomand` ca aceste cu[ti s` fie amplasate pe un teren vast, acoperit cu iarb` (insectele, rmele [i semin]ele pe

ofere un spa]iu potrivit cu talia mamei clo[ti. Modelul clasic are lungimea de 70 cm, l`]imea de 50 cm [i \n`l]imea de 50 cm; acoperi[ul este \n pant` dubl` [i este dotat cu balamale pentru a se putea deschide. Fa]ada este format` din bare de lemn care s` permit` ie[irea liber` a puilor din cu[c`. Acoperi[ul trebuie s` fie mare, pentru a asigura o bun` protec]ie \mpotriva ploii. |n pere]ii

CONCEPT DE AFACERI
laterali se vor practica deschideri pentru ventila]ie care s` permit` aerisirea interiorului. Pentru o mai mare rezisten]` \n timp [i impermeabilizare a cu[tilor se recomand` vopsirea lor, de obicei \n verde \nchis. Acoperi[ul trebuie s` fie alb, pentru c` aceast` culoare reflect` lumina [i se evit` astfel supra\nc`lzirea incintei, ob]inndu-se totodat` [i \ndep`rtarea p`s`rilor r`pitoare ([oimi, ulii, ciori etc.). Un model simplificat de cu[c` este cel la a c`rui construc]ie se folosesc [i materiale metalice, nu doar lemn. Acest model are avantajul c` se poate cur`]a [i \ntre]ine mai u[or, dar el trebuie protejat suplimentar att \mpotriva frigului, ct [i a supra\nc`lzirii, prin folosirea unor instala]ii termice pe exterior. suprafa]` mare, cultivat cu plante care atrag insectele (preferabil lucern`). Locul ales poate fi \n p`dure, \n poieni, \n imediata apropiere a p`durii sau chiar \n cmp, dac` exist` c]iva arbori mari din loc \n loc. Cu o s`pt`mn` \nainte de transportul puilor \n cmp se vor cosi f[ii paralele, late de 3-4 m [i situate la 25-30 m una de alta, [i, odat` cu cosirea lucernei, se aduc [i se instaleaz` cutii de cre[tere \n rnduri paralele, pe un strat de nisip uscat. Pardoseala cutiilor trebuie s` fie din plas` de srm` cu ochiuri m`runte, dar \n regiunile mai ploioase este recomandabil s` se pun` [i o foaie de carton asfaltat. Acest amplasament pe lucern` cosit` este important pentru ca puii, atunci cnd ies din cutii, s` g`seasc` frunze crude [i insecte, dar s` se [i poat` ascunde \n lucern`. Clo[tile [i puii se transport` pe timp frumos, \n co[uri separate. |n primele zile puii sunt \nchi[i \n cutia de cre[tere, dac` aceasta este corespunz`toare ca m`rime, sau \ntr-o \ngr`dire de c]iva metri p`tra]i. De la vrsta de o s`pt`mn` puii sunt l`sa]i s` se \ndep`rteze \n c`utarea hranei, fiind chema]i la tainuri de c`tre \ngrijitor (recomandabil s` fie acela[i) prin fluieratul aceleia[i melodii tot timpul ct administreaz` nutre]urile \n dreptul unei cu[ti de cre[tere (cnd parcurge distan]a dintre dou` cutii de cre[tere nu trebuie s` fluiere, pentru a nu strnge prea mul]i pui \n jur). Seara, la culcare, \ngrijitorul trebuie s` \nchid` cutiile de cre[tere, avnd grij` ca to]i puii s` fie \n`untru [i ct mai egal repartiza]i la clo[ti. Cnd se constat` c` insectele de pe cmpul de cre[tere s-au \mpu]inat, cutiile cu pui se mut` \n alte locuri. Mai trziu, pe m`sur` ce puii \ncep s` devin` mai independen]i [i se obi[nuiesc s` doarm` pe crengile copacilor, se reduce num`rul clo[tilor, dar cutiile r`mn pe loc [i hrana se pune \n continuare \n fa]a lor. Dup` ce se \ndep`rteaz` toate clo[tile, hrana se pune din ce \n ce mai departe de cu[ti, pe c`r`rile spre p`dure [i spre ad`posturile de hran`, f`r` ca puii s` mai fie chema]i [i f`r` ca \ngrijitorul s` mai fie v`zut. Cnd puii ajung s` cunoasc` locurile de hran` din p`dure, cutiile de cre[tere se ridic`.

Cre[terea natural`
Cre[terea natural` se practic` de obicei \n cutii de cre[tere de genul celor descrise anterior, amplasate pe un teren cu o

Scurt istoric al fazanilor

Denumirea acestor p`r`si vine din latinescul phasianus, derivat din cuvntul grecesc phasianos, care semnific` originar din Phasis. O legend` greceasc` poveste[te c` argonau]ii, condu[i de Iason, au \ntreprins o expedi]ie \n Calchidia (o regiune situat` \n Asia Mic`, pe coasta sud-estic` a M`rii Negre), \n scopul g`sirii Lnii de Aur. Conform legendei, ei au adus la \napoiere c]iva fazani, pe care i-au descoperit \n colonia Phasis, pe malul rului cu acela[i nume (ru denumit mai trziu Rion). Aceste p`s`ri le-au aclimatizat apoi \n Grecia, unde cre[terea acestora a fost cunoscut` \nc` de pe vremea regelui Pericle. Romanii sunt cei care au r`spndit aceste p`s`ri pe tot teritoriul Imperiului. Fazanii, cu carnea lor extrem de savuroas`, nu puteau lipsi de pe mesele banchetelor gurmanzilor romani. |n Evul Mediu, cre[terea fazanilor era practicat` \n toate m`n`stirile de pe cuprinsul Europei. |n Anglia, aceste p`s`ri erau cunoscute \n anul 1000, iar \n secolul al XII-lea, abatele de Anesbury a ob]inut permisiunea de a le vna, ele devenind astfel un vnat pre]ios. |n Germania, fazanii s-au r`spndit de-a lungul v`ii Rhinului \n jurul anului 1250. |ncepnd cu secolele al XVI-lea [i al XVII-lea, vn`toarea fazanilor a luat o asemenea amploare, \nct anumi]i monarhi, cum ar fi ducele de Saxa [i regele Angliei, au instituit m`suri severe \n scopul protej`rii lor.

Cre[terea artificial`
Aceasta se poate face att \n puierni]e speciale, mobile, ct [i \n baterii. |n puierni]e, densitatea puilor nu trebuie s` fie mai mare de 18-22 de pui la 1 mp de suprafa]` util`. Puierni]ele mobile se instaleaz` pe cmpul ales, ata[ndu-li-se un padoc demontabil de 15 x 30 m, cu \mprejmuire \nalt` de 2,40 m, alc`tuit` din plas` de srm`. Plasa va avea ochiuri de 2 x 2 cm pe \n`l-

Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI
]imea de 60 cm de la sol [i cu ochiuri de 4 x 4 cm pe restul \n`l]imii. Ea trebuie s` fie bine prins` de sol, pentru ca puii s` nu poat` ie[i pe dedesubt. |n primele dou` s`pt`mni, hr`nirea se face \n puierni]`, iar de la vrsta de 3-5 s`pt`mni \n padoc, \n hr`nitori special amenajate. Dup` aceast` vrst`, hrana se va \mpr`[tia pe jos, pentru a obi[nui puii s` o caute. |n baterii, puii se cresc cu foarte bune rezultate numai pn` la vrsta de 4 s`pt`mni, \n fiecare compartiment introducndu-se nu mai mult de 60 de pui \n prima s`pt`mn`, 30 \n a doua s`pt`mn` [i 15 \n a treia s`pt`mn`. |n primele trei-patru zile, mi[carea puilor \n compartimentul bateriei se limiteaz` cu ajutorul unei scnduri sau al unui carton care se mut` zilnic, l`rgindu-li-se spa]iul treptat. |nc`perile alese pentru baterii pot fi la fel cu cele pentru puii de g`in`, evitndu-se \ns` posibilitatea form`rii oric`rui curent de aer. De la vrsta de trei s`pt`mni, puii pot fi trecu]i \n puierni]ele din cmp, avndu-se grij` s` nu existe o diferen]` prea mare \ntre temperatura pe care au avut-o \n ultimele zile de \ntre]inere \n baterii [i cea din puierni]ele mobile.

Pentru un ritm de cre[tere ideal, fazanii trebuie hr`ni]i cu alimente bogate \n proteine, fapt care implic` \ns` cheltuieli sporite.

Alimenta]ia
Fazanii, ca [i g`inile, sunt p`s`ri omnivore. Ei \ngurgiteaz` cu egal` pl`cere insecte, rme, viermi[ori, dar [i substan]e vegetale: ierburi, semin]e, fructe etc. |n absen]a plantelor verzi pe care s` le consume, fazanii pot contacta o boal` numit` plumofagie, care const` \n ciugulirea continu` a penelor, ceea ce, mai ales \n cazul speciilor ornamentale, constituie un dezastru.

|n cazul p`s`rilor crescute \n libertate, alimenta]ia lor natural` trebuie completat` de c`tre cresc`tori prin plasarea \n ad`posturile de hr`nire a unor suplimente constituite din paie, mei, orez, gru, ov`z, lucern`, trifoi, sorg etc. Acestea pot fi date ca atare sau sub form` de nutre]uri concentrate. Pentru fazanii crescu]i \n voliere sau \n scop ornamental, mediul de via]` nu ofer` dect \ntr-o propor]ie redus` surse naturale de hran`, de aceea cresc`torul trebuie s` le ofere un meniu mai variat. Alimenta]ia de baz` const` \n gru, mei, diferite sorturi de gr`un]e [i vegetale, legume (castrave]i, morcovi, l`mi, sfecl` ro[ie etc.) [i fructe. Att fructele ct [i legumele trebuie t`iate \n buc`]ele pentru a putea fi mncate de c`tre fazani. Acest regim vegetal trebuie completat cu substan]e proteice de origine animal`: buc`]ele de carne, larve, insecte, f`in` de pe[te, produse lactate etc. A[a cum se

poate observa, alimenta]ia fazanilor este similar` celei a galinaceelor. Mai ales tineretul \n cre[tere are nevoie de proteine. Pentru o cresc`torie familial` sau pentru fazanii ornamentali, este relativ u[or de g`sit o cantitate suficient` de resturi de carne sau brnz` pentru asigurarea necesarului de proteine. |n cazul cresc`toriilor industriale, acest lucru devine o problem`, de aceea se folosesc nutre]uri combinate, a c`ror compozi]ie complet` [i echilibrat` satisface nevoile alimentare ale fazanilor. |n re]eta acestora intr` componente diferite: f`in` de mei, de ov`z, de orez, de orz, t`r]e de gru (toate acestea reprezentnd aproximativ 70-80% din cantitatea total` a nutre]ului), f`in` de carne [i f`in` de pe[te (aproximativ 1015%), cochilii de stridii m`cinate sau f`in` de crisalide (2-5%), s`ruri minerale. Pentru puii sub trei s`pt`mni, \n aceste nutre]uri se vor ad`uga g`lbe-

CONCEPT DE AFACERI
nu[uri de ou (unul pentru fiecare 10 pui) [i ou` de furnici sau resturi de carne tocate. Aceste alimente compuse se pot cump`ra de la combinatele ce prepar` nutre]uri pentru animale, dar adesea ele vor fi prea uscate [i vor trebui \mbog`]ite cu amestecuri de legume [i mas` vegetal` verde.

|n cre[terea fazanilor se pot folosi [i alte substan]e: f`in` din ierburi medicinale deshidratate, f`in` de alge marine, f`in` de crisalide (bogat` \n proteine [i s`rac` \n gr`simi, este recomandat` mai ales pentru alimenta]ia puilor), pudr` de ou`, snge deshidratat (de la abatoare), lapte praf etc. Pentru fazanii ornamentali sau pentru micile cresc`torii familiale, se pot folosi re]ete clasice de amestecuri proaspete, care se prepar` zilnic. Acestea pot s` con]in`: 1) miez de pine, salat` verde tocat`, p`trunjel, ou` crude (cu tot cu coaj`), resturi de

brnz`, amestecate cu ap` sau zeam` de carne sau legume pentru adul]i; 2) miez de pine, inim` tocat` de vac`, ou` crude (cu tot cu coaj`), salat`, p`trunjel pentru tineret; 3) orez fiert, cicoare m`cinat`, mei, inim` tocat` de vac`, ou` crude \ntregi, miez de pine, brnz`, cnep`, amestecate fie cu ap` sau sup`, fie cu lapte pentru pui. Aceste re]ete, care con]in ingrediente proaspete [i naturale, nu pot fi folosite dect \n cresc`toriile cu efective reduse. |n marile cresc`torii se vor folosi nutre]uri echilibrate, completate neap`rat cu substan]e vegetale proaspete: cicoare, lucern`, trifoi etc. Altfel, a[a cum am amintit deja, lipsa acestora din alimenta]ie va conduce la apari]ia tendin]ei de ciugulire a penelor. Indiferent de metoda de cre[tere folosit`, fazanii trebuie s` aib` la dispozi]ie permanent ap` din abunden]`, proasp`t` [i curat`.

Asigurarea necesarului de substan]e minerale

Organismul animal are nevoie de o serie de substan]e minerale pentru a se dezvolta [i a func]iona \n condi]ii bune. Cum cele furnizate de alimente [i ap` nu sunt suficiente, trebuie oferite suplimente pentru p`s`rile crescute \n voliere. Magazinele specializate ofer` s`ruri minerale sub form` de pulbere sau granule, destinate exclusiv p`s`rilor. Acestea pot fi plasate \n recipiente aflate \n interiorul cu[tilor sau pot fi amestecate cu hrana combinat` (metod` de preferat \n cazul fazaneriilor). Oasele de sepie (de fapt, cochilia intern` a acestui animal) reprezint` un adjuvant natural excelent. Cojile de ou` sunt foarte bogate \n calciu natural, necesar fazanilor. Un alt aditiv mineral pentru p`s`ri este c`rbunele, care are un rol de dezinfectant intestinal. Acesta se ob]ine prin arderea lemnului, \n dou` varie-

|n perioada aprilie-iunie, de la o f`z`ni]` se pot recolta cca 70 de ou`.

10

Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI
t`]i: c`rbunele de lemn moale, care are propriet`]i terapeutice de dezinfec]ie [i absorb]ie a excesului gazelor de fermenta]ie, [i c`rbunele de lemn dur, care ofer` suplimentul de carbon necesar fazanilor. Bicarbonatul de sodiu are un rol important pentru \nt`rirea cochiliei ou`lor. Cercet`torii americani au demonstrat c` de la fazanii c`rora li s-a administrat bicarbonat de sodiu \n apa de b`ut se ob]in ou` cu o coaj` cu 6,6% mai groas`. Deoarece efectul benefic se simte dup` aproximativ o lun`, este recomandabil s` se \nceap` cura la \nceputul perioadei de reproducere, ad`ugndu-se 0,5 grame de bicarbonat de sodiu per kilogram de pas`re \n viu, zilnic. Grosimea [i duritatea cojii ou`lor sunt foarte importante pentru u[oara manipulare a acestora, iar diminuarea acestor doi parametri indic` existen]a unei caren]e nutri]ionale, deci constituie un semnal de alarm` pentru cresc`tori. Fazanii crescu]i \n ad`posturi care au p`mnt pe jos nu au nevoie de aditive minerale. Ei ciugulesc pietricele [i particule dure care, odat` ingerate, faciliteaz` digestia hranei [i asimilarea ei. De aceea decizia de a construi un volier pavat cu beton sau ad`posturi cu pardoseal` artificial` trebuie analizat` foarte bine.

Comportamentului fazanului obi[nuit, aflat \n libertate

Fazanul s`lbatic tr`ie[te de obicei \n tufi[urile aflate \n p`duri sau de-a lungul cursurilor de ap`. Diminea]a [i seara el p`r`se[te aceste zone cu vegeta]ie bogat` [i \[i caut` hrana pe cmpiile [i paji[tile din jur: gr`un]e, ierburi, viermi[ori [i larve, insecte [i alte mici viet`]i. |n habitatul s`u natural, densitatea fazanilor este de 20 de cupluri pe kilometrul p`trat.

Reproducerea
Cteva date generale
Fazanii sunt poligami. |n mod normal, propor]ia optim` pentru grupurile de reproduc`tori este de 1 mascul la 4-5 femele, ob]inndu-se \n aceste condi]ii un grad de fecundare de 93-97%.

|ncepnd cu a doua jum`tate a lunii martie, ]ipetele masculilor se pot auzi din zori [i pn` noaptea trziu. Tonalitatea [i ritmul acestora variaz`, a[a \nct, dup` o vreme, se pot recunoa[te diferitele exemplare dup` voce. Fiecare mascul creeaz`, \n interiorul teritoriului s`u, o re]ea de poteci; lungimea acestora nu dep`[e[te 400-500 m, o distan]` pe care fazanul o poate parcurge \n 30-40 de minute. Pentru a-[i c`uta hrana, masculul se plimb` \ncet pe teritoriul s`u, urm`rind aceste poteci [i, odat` atins` limita unui traseu, el face cale \ntoars`. Formarea cuplurilor \ncepe \n perioada 5-10 aprilie. Fiecare mascul este \nso]it de una sau dou` femele, pn` \n momentul \n care \ncepe clocirea ou`lor. O femel` deja cuplat` nu va r`spunde dect la chemarea partenerului s`u, a c`rui voce o recunoa[te chiar de la distan]`. |n perioada \mperecherii, creasta masculului cap`t` dimensiuni impresionante [i se coloreaz` \n ro[u aprins, iar penele din jurul urechilor se ridic`. La sfr[itul lunii aprilie, femelele \ncep s` depun` ou`, iar masculii redevin solitari, nemaifiind preocupa]i nici de femela care cuib`re[te, nici de pui. Femela \[i construie[te cuibul \n ierburile \nalte sau sub un tufi[ [i \l c`ptu[e[te cu fire de iarb` [i puf, acesta avnd \n general diametrul de 18 cm [i adncimea de 7 cm. F`z`ni]a depune \ntre 8 [i 14 ou`, de culoare brun-verzuie. |mperecherea are loc o singur` dat` pe an, iar incuba]ia dureaz` 23 de zile; puii care ies din ou diminea]a p`r`sesc cuibul \n aceea[i zi, seara. |n a treia zi de via]`, puilor \ncep s` le creasc` penele, iar \n a dou`sprezecea ei sunt capabili s` zboare. Femela nu p`r`se[te teritoriul masculului cu care a procreat dect dup` ce puii sunt deja m`ricei.

11

CONCEPT DE AFACERI
Sezonul de \mperechere debuteaz` \n a doua jum`tate a lunii martie, atingnd momentul de vrf la jum`tatea lunii aprilie. |n func]ie de hrana furnizat` [i de condi]iile climaterice ale anului respectiv, randamentul maxim de ou` (ceea ce \nseamn` \ntre 60 [i 75 de ou` zilnic pentru 100 de femele) se poate men]ine o perioad` mai mic` sau mai mare de timp. Oricum, cel pu]in pn` la 1 iunie acest vrf se va men]ine, produc]ia de ou` sc`znd rapid odat` cu instalarea c`ldurilor mari ale lunilor de var`. Randamentul cotidian mediu al lunilor aprilie [i mai, luate \mpreun`, este de aproximativ 55%, media anual` situndu-se \ntre 48% [i 62% pe \ntreaga perioad` de reproducere. vitalitate este demonstrat` de voiciunea lor. Ei vor fi instala]i \n cu[tile pentru mont` la \nceputul lunii februarie. P`s`rile alese \n acest scop trebuie separate de celelalte, pe sexe, cu cteva s`pt`mni \nainte de a fi puse \n cu[tile de \mperechere, pentru a fi tratate \mpotriva parazi]ilor. Acest lucru este indispensabil pentru a avea la \nceputul sezonului de reproducere animale perfect s`n`toase [i bine dezvoltate ponderal. }ine]i cont c` ouatul reprezint` un efort important pe care p`s`rile trebuie s`-l fac`, de aceea ele trebuie s` fie \n cea mai bun` form` fizic` pentru a avea un randament mai ridicat. Aceast` separare este necesar` [i pentru a se putea efectua modificarea progresiv` a regimului alimentar. Se pot alege reproduc`tori care s` fie ]inu]i peste iarn` \n cu[tile de mont` sau \n semi-libertate \n zone \mp`durite, precum [i p`s`ri s`lbatice. Ultimele dou` categorii au nevoie de o perioad` pentru a se acomoda cu via]a \n captivitate. Acest lucru trebuie f`cut din timp, capturarea reproduc`torilor fiind adesea dificil`.

Alegerea reproduc`torilor
Reproduc`torii se vor alege dintre p`s`rile cele mai frumoase [i mai robuste, a c`ror

Fazanii se pot comercializa cu succes c`tre asocia]iile cinegetice din Occident, pentru repopularea terenurilor de vn`toare.

12

Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI
Un alt factor important \n selec]ia candida]ilor \l reprezint` vrsta. Experien]a a demonstrat c` puicu]ele \n vrst` de doi ani sunt cele mai prolifice furnizoare de ou`, ele \ncepnd s` ou` cel mai devreme [i fiind clo[ti foarte bune. |n consecin]`, vor fi preferate femele cu vrste cuprinse \ntre 1 [i 2 ani. Aceea[i vrst` se recomand` [i pentru coco[i. Se va evita alegerea exemplarelor care au pintenii prea dezvolta]i, lucru care indic` o vrst` mai ridicat` (\n plus, ace[ti pinteni r`nesc adesea femelele \n timpul \mperecherii). Acest factor este mai pu]in important pentru femelele capturate din s`lb`ticie, c`ci ele dau, \n general, mai pu]ine ou` dect cele crescute \n semi-libertate sau \n captivitate. fice [i s` le marcheze printr-un semn distinctiv, pentru a fi semnalate agricultorilor. Eficacitatea metodei depinde de num`rul [i priceperea personalului, dar [i de ct de mult vor respecta cultivatorii aceste marcaje. Chiar dac` toate condi]iile sunt \ndeplinite, exist` \nc` riscul de a fi distruse o parte din cuiburi. |n cazul \n care lucr`rile agricole sunt efectuate manual, femela care cuib`re[te se va \ndep`rta la apropierea omului, dar va reveni \n cuib dup` plecarea acestuia. |n cazul \n care lucr`rile se execut` \ns` cu utilaje agricole, zgomotul specific va determina inhibi]ia femelei care are tendin]a de a se piti \n ierburi, fiind adesea strivit` \mpreun` cu ou`le sau puii de c`tre ma[ini. De aceea este recomandabil s` se apeleze la bun`voin]a agricultorilor pentru a c`uta [i ocroti aceste cuiburi. Solu]ia optim` const` \n realizarea unui compromis: dac` respectivul cuib este situat \ntr-o zon` sigur` (\n tufi[uri sau zone cu vegeta]ie \nalt`, s`lbatic`), fazanii vor fi l`sa]i s` se reproduc` natural, dar \n celelalte cazuri ou`le vor fi \ndep`rtate din cuib [i vor fi clocite fie de o clo[c` surogat (care poate fi g`in` sau curc`), fie vor fi puse \n incubator. Colectarea va trebui s` fie f`cut` de speciali[ti, altfel riscul de distrugere a embrionului datorit` unei manipul`ri gre[ite este foarte mare. |n plus, se va avea grij` ca ou`le s` fie regrupate a[a cum au fost \n cuiburi, c`ci altfel, gradul de incuba]ie fiind diferit, pierderile vor fi mult mai mari. Pentru realizarea aces-

Reproducerea \n libertate
Am men]ionat deja faptul c` reproducerea fazanilor \n libertate, \n ciuda tehnicilor de control [i supraveghere, nu poate asigura dect men]inerea popula]iei [i nu cre[terea acesteia, din cauza numeroaselor pericole existente, mai ales dac` este vorba de un mediu nou, pe care p`s`rile nu \l cunosc. La acestea se adaug` [i faptul c`, \n libertate, num`rul de ou` depuse este mai mic, ceea ce implic` o rentabilitate mai redus` a acestui tip de cresc`torie. Dac` se dore[te totu[i reproducerea \n mediul natural, vor trebui adoptate o serie de m`suri menite s` reduc` factorii de risc. |n general, o rezerva]ie mare cuprinde [i zone cultivate, pe care se execut` lucr`ri agricole. Din p`cate, aceste terenuri sunt preferate de fazani cnd \[i construiesc cuiburile. Pentru a se evita distrugerea cuiburilor, supraveghetorii (p`durarii sau paznicii) vor trebui s` le identi-

Cteva lucruri de [tiut despre fazani

a) Fazanii nu-[i caut` hrana dect pe sol, unde se simt \n siguran]` [i pot fugi cu u[urin]`. Ei pot zbura pn` la primele crengi ale arbu[tilor, dar o fac greoi, cu o b`taie zgomotoas` din aripi. b) Obiceiurile acestor p`s`ri variaz` \n func]ie de mediul de via]`: cele care locuiesc \n zone stncoase se asund sub pietre sau \n cavit`]ile naturale ale solului, celelalte \[i petrec nop]ile \n arbori. c) Sedentarismul fazanilor este uneori excesiv: exist` specii care nu se deplaseaz` niciodat` mai mult de 100 de metri. d) Pentru a-[i cur`]a penajul [i a combate parazi]ii, fazanii se t`v`lesc \n praf, ca [i g`inile, sau se b`l`cesc \n ochiurile de ap`. e) Principalul du[man natural al fazanului este omul, care \l vneaz` cu \nc`p`]nare. Dintre animalele s`lbatice amintim vulpile, dihorii [i al]i pr`d`tori de acest tip, dar ei nu reprezint` o amenin]are pentru specie. f) Noaptea, fazanii se protejeaz` de atacul r`pitorilor dormind pe ramurile joase ale copacilor. Fazanul este, f`r` nici o \ndoial`, o pas`re stupid`, chiar mai proast` dect g`ina. Celebrul naturalist Brehm a scris pe acest subiect: Fazanii sunt extrem de redu[i mintal, incapabili s` ia o decizie \ntr-un moment de cump`n`. Dac` un om sau un cine se repede asupra unui fazan, el nu-[i va lua niciodat` zborul, ci se va face una cu p`mntul, ascunzndu-[i capul sub aripi, sau va fugi ca un bezmetic \n stnga [i-n dreapta. Un [oarece \l sperie, prezen]a unui melc este suficient` pentru ca femela s` p`r`seasc` cuibul \n goan`. Cel mai adesea \ns` apari]ia unui pericol ct de mic \l paralizeaz`, f`cndu-l o prad` u[oar`.

13

CONCEPT DE AFACERI
tui scop se va recurge la marcarea fiec`rui ou \n func]ie de locul [i momentul \n care a fost colectat. Ou`le vor fi adunate \n containere dublate cu materiale moi, termoizolante, care s` men]in` temperatura pn` la momentul punerii lor sub mama adoptiv` sau \n incubator (se poate utiliza o plosc` cu ap` cald`, care s` site de experien]`. |n cazul cresc`toriilor mici se practic` [i un al doilea miraj, dup` 18 zile de incuba]ie, \n scopul elimin`rii ou`lor \n care embrionii au murit \ntre timp. Embrionul mort este \nconjurat de un cheag de snge [i este mai pu]in dezvoltat dect ceilal]i. |n cazul cresc`toriilor mari sau al incubatoarelor nu se practic` acest al doilea miraj, c`ci volumul de munc` ar fi uria[. De asemenea, trebuie subliniat c` acest procedeu nu se aplic` dect p`s`rilor care accept` prezen]a omului. |n cazul fazanilor s`lbatici, riscul de a \ntrerupe incuba]ia natural` sau ca p`s`rile s`-[i abandoneze ou`le este foarte mare. Scopul mirajului este \ndep`rtarea ou`lor infertile, care pot fi folosite ca adjuvant \n hrana p`s`rilor. Aten]ie, aceste ou` trebuie zdrobite \nainte de a fi oferite drept hran`, altfel reproduc`torii se vor obi[nui s`-[i sparg` propriile ou` pentru a le mnca. Dac` toate ou`le sunt infertile, clocirea trebuie \ntrerupt` pentru ca femela s`-[i reia ciclul reproduc`tor. De asemenea, dac` doar o mic` parte din ou` sunt fertile, este mai bine ca acestea s` fie \ncredin]ate unei alte clo[ti, iar femela \n cauz` s` fie eliberat` din cuib.

Mirajul ou`lor
Am v`zut c` la colectarea ou`lor este necesar` efectuarea mirajului, o opera]iune ce const` \n examinarea contra luminii (naturale sau artificiale) a ou`lor supuse incuba]iei, \n scopul determin`rii st`rii [i gradului de dezvoltare a embrionului (sau pentru a determina prospe]imea

La vrsta de 5 s`pt`mni, fazanii sunt muta]i \n voliere amplasate pe cmp, unde r`mn pn` \n momentul valorific`rii.

14

Idei de AFACERI

\nc`lzeasc` ou`le \n timpul transportului). |n momentul colect`rii se va proceda la mirajul acestora (vezi subcapitolul urm`tor) cu ajutorul unui aparat special care verific` gradul de incuba]ie. Reproducerea \n libertate, care nu este \ntotdeauna eficace [i rentabil`, nu se aplic` dect fazanilor obi[nui]i, destina]i repopul`rii rezerva]iilor. Fazanii ornamentali, crescu]i \ntr-o gr`din` sau parc, se pot reproduce [i ei spontan, mai ales dac` este vorba de un loc lini[tit [i cu o vegeta]ie bogat`. |n cazul acestora rezultatele cele mai bune se ob]in prin reproducerea \n voliere sau \n semi-libertate.

ou`lor destinate consumului). Mirajul se efectueaz` \ntre a 5-a [i a 7-a zi a clocirii: ou`le nefecundate sunt clare, transparente, iar cele fertile sunt opace \n zona mai lat` sau complet obscure. La ou`le mai mari, fertilitatea poate fi indicat` [i de prezen]a unei re]ele de ramifica]ii sanguine. O alt` metod` de determinare a prezen]ei embrionului const` \n cufundarea ou`lor \ntr-un vas cu ap` c`ldu]`: cele fecunde au tendin]a de a se duce la fundul recipientului. (Apa c`ldu]` are [i avantajul de a men]ine un grad de umiditate bun.) Totu[i, mirajul reprezint` solu]ia cea mai rapid` [i u[or de aplicat, chiar [i de c`tre persoanele lip-

Reproducerea \n semi-libertate
Acest tip de cre[tere presupune ca reproducerea s` aib` loc \n captivitate, ulterior fazanii fiind elibera]i treptat \n natur`. Pentru aceasta se vor utiliza cu[tile pentru clo[ti [i pui, care au fost descrise anterior. Ou`le, fie c` provin din voliere, fie c` sunt culese din cuiburi naturale sau cump`rate de la al]i produc`tori, sunt \ncredin]ate pentru a fi

CONCEPT DE AFACERI
clocite unei mame adoptive, plasate \ntr-o cu[c` de cre[tere. Asemenea cu[ti se vor amplasa de la \nceputul perioadei de cuib`rire pe pe o paji[te sau \n mai multe zone distincte ale rezerva]iei. Amplasarea mai multor cu[ti \n aceea[i zon` u[ureaz` controlul [i \ntre]inerea acestora, dar comport` riscuri crescute de contactare a unor maladii [i presupune opera]iuni suplimentare de transport a puilor \n momentul eliber`rii lor. A doua solu]ie, cu amplasarea cu[tilor \n zone distincte, faciliteaz` dispersarea p`s`rilor \n spa]iul natural, ofer` o hran` mai bogat` [i implic` mai pu]ine riscuri de \mboln`vire. |ntre]inerea [i controlarea ad`posturilor sunt \ns` mai dificile [i mai laborioase. Distan]a dintre dou` astfel de cu[ti trebuie s` fie de minim 20-40 m. Ca urmare, pe un hectar de teren se pot cre[te aproximativ 500 de fazani. Prima ra]ie alimentar` va fi furnizat` puilor la o zi de la ie[irea din ou, \n a[a fel \nct mama s`-i poat` \nv`]a cum s` se hr`neasc`. Ulterior, pas`rea va fi hr`nit` separat, iar puilor li se va da hrana \n a[a fel \nct mama s` nu aib` acces la ea (pentru ca micu]ii s` nu r`mn` nemnca]i). Dup` 8-10 zile de via]`, dac` vremea o permite, cu[ca va fi deschis`, astfel \nct puii s` poat` ie[i afar`. Seara, dup` intrarea lor \napoi, u[a trebuie \nchis` pentru ca eventualii r`pitori s` nu poat` p`trunde \n interior. Cnd puii au \mplinit o lun`, clo[ca va fi eliberat` [i ea, \nso]indu-i afar` pn` la completa lor dezvoltare, cnd ace[tia vor migra \n mod natural \n mediul \nconjur`tor sau vor fi muta]i pe terenurile ce trebuie repopulate. Pe toat` perioada cre[terii, [i mamei [i puilor li se va asigura att hrana [i apa, ct [i cur`]enia cu[tii. Acest tip de reproducere, rezervat fazanilor obi[nui]i, permite introducerea \n rezerva]ii a p`s`rilor adaptate condi]iilor naturale. Carnea p`s`rilor crescute \n semi-libertate posed` propriet`]i organoleptice superioare celei a p`s`rilor crescute \n captivitate. Se realizeaz` deci un compromis acceptabil \ntre reproducerea \n libertate [i cea artificial`.

Alegerea mamelor-clo[ti
Dac` se dore[te clocirea ou`lor de c`tre o femel` de alt` specie, se poate opta \ntre g`ini pitice, g`ini obi[nuite [i curci. Num`rul de ou` pe care le poate cloci o femel` este diferit, \n func]ie de specie: 10 pentru g`inile pitice, 20 pentru cele obi[nuite [i 30 pentru curci. La prima vedere, s-ar p`rea c` cele mai bune mame adoptive ar fi cele care pot cloci ct mai multe ou`. Dar nu este a[a: cu ct pas`rea este mai mare, cu att riscul ca ea s` sparg` o parte din ou` este mai crescut. Apoi, g`inile au adeseori tendin]a de a abandona cuibul [i a l`sa ou`le s` se r`ceasc`. Pe de alt` parte, curcile, de[i pot cloci [i dou` luni \ncheiate, \n ultima parte a acestei perioade \ncep s` sufere de deshiAtunci cnd fazanii se valorific` pentru consum, trebuie [tiut c` cei crescu]i \n semi-libertate au carnea mai gustoas`.

15

CONCEPT DE AFACERI
dratare [i \[i vor mnca propriile ou`. |n general, cresc`torii prefer` s` foloseasc` drept clo[ti g`inile pentru cre[terea \n semi-libertate: se reduce astfel num`rul cu[tilor de cre[tere, f`r` a fi nevoie a se m`ri dimensiunile acestora, ca \n cazul curcilor. Al]ii prefer` \ns` g`inile pitice, care au avantajul realiz`rii de economii de hran`, dar [i al faptului c` sufer` mai pu]in din cauza spa]iului redus \n care trebuie s` petreac` aproximativ 45 de zile. Trebuie s` amintim c` perioada de p`strare a ou`lor destinate incuba]iei merge pn` la 15 zile, din momentul depunerii lor [i pn` la \nceputul clocirii. Ideal este, totu[i, ca acest interval s` nu dep`[easc` o s`pt`mn`. |ntre timp, ou`le trebuie p`strate la o temperatur` situat` sub 200 C, \n spa]ii speciale, pe un pat de nisip uscat. Ele vor fi a[ezate \n pozi]ie vertical`, u[or \nclinate [i vor fi \ntoarse zilnic.

Ce trebuie s` [ti]i despre ou`le de fazan

|n libertate, o femel` poate depune \ntre 16 [i 18 ou` \nainte de a \ncepe clocirea lor. |n captivitate, num`rul ou`lor recoltate de la o singur` f`z`ni]` poate ajunge la 70 de buc`]i de-a lungul a trei luni: aprilie, mai [i iunie. Media este situat` \n jurul a 55 de ou`/femel`. Exist` metode de stimulare artificial` a produc]iei de ou`: femelele sunt \nchise \n cu[ti luminate artificial [i natural, succesiv, astfel \nct perioada de lumin` zilnic` s` fie de 13 ore, \ncepnd cu 1 martie. La rndul lor, masculii trebuie supu[i acestui regim \ncepnd cu o lun` mai devreme. Ou`le de fazan au culoarea verzuie, uniform`, greutatea lor variind \n func]ie de ras` [i individ. Diferen]a de greutate \ntre cel mai mic [i cel mai mare ou produs de aceea[i femel` poate atinge 6 g de-a lungul unui sezon. Greutatea medie a ou`lor fazanilor comuni este de 33 g. Primele ou` de la \nceputul sezonului sunt ceva mai mici (cam 32 g \n medie), ele crescnd de-a lungul perioadei de depunere, dep`[ind aceast` greutate medie. |n func]ie de ras`, ou`le au greut`]i cuprinse \ntre 30 [i 35 de grame. Pentru a evita expunerea lor \ndelungat` la soare, ou`le trebuie colectate de mai multe ori pe zi. |n captivitate, fazani]ele depun ou` pe \ntreaga suprafa]` a cu[tii, de aceea ou`le trebuie colectate prompt, pentru a nu fi strivite de restul p`s`rilor. Recipientul de colectare trebuie s` fie c`ptu[it cu un material moale, care s` amortizeze [ocurile \n timpul transportului, iar ou`le vor fi depozitate \ntr-o incint` cu temperatura de 10-13 0 C [i o umiditate de 50-60%. |n aceste condi]ii, ele \[i vor conserva propriet`]ile [i prospe]imea timp de cel pu]in 15 zile, deci cresc`torul va dispune de o marj` lung` de timp \naintea incuba]iei. Dac` depozitarea se face \ntr-o simpl` camer` r`coroas`, perioada de p`strare nu trebuie s` dep`[easc` 7 zile. Procentul de ou` fertilizate depinde de regimul alimentar al femelelor \n perioada aprilie-iunie [i se situeaz` \n jurul valorii de 93%, maximul fiind atins \n mai pn` la 98%. |n ciuda acestui procent extrem de ridicat, doar 75% dintre ou` vor produce efectiv pui. |n 18% din cazuri apar accidente \n timpul incuba]iei, printre care se num`r` neasigurarea unor condi]ii optime de stocare a ou`lor, alimenta]ia defectuoas`, gre[elile de manipulare sau de utilizare a incubatoarelor etc. Dup` na[terea puilor, procentul celor care vor atinge vrsta de 8 s`pt`mni se situeaz` \ntre 60 [i 90%. |n medie, din 100 de ou` puse la clocit vor rezulta 57 de adul]i. Unii cresc`tori acord` o importan]` deosebit` culorii cochiliei: ou`le mai pu]in pigmentate sunt, \n general, mai pu]in fertile. De asemenea, ei evit` incubarea ou`lor a c`ror coaj` este rugoas`, care au forme anormale sau dimensiuni prea mici. Aceste ou` imperfecte sunt primele produse de femel` la \nceputul sezonului [i abia dup` 4-6 ou`ri se ob]in ou`le cu greutate [i aspect normal. Mul]i cresc`tori consider` c` ou`le din fiecare cuib sau sertar de incubator trebuie s` fie de aceea[i greutate [i m`rime, dar cercet`rile \ntreprinse \n acest sens au demonstrat c` nu exist` diferen]e de ecloziune \ntre ou`le mari [i cele mici. Exist` \ns` [i al]i factori de risc, cum ar fi caren]a de calciu (care va conduce la o coaj` prea sub]ire) sau nerespectarea perioadei de 24 de ore \n care ou`le trebuie s` se odihneasc` dup` transport, \nainte de a fi puse la clocit. |n timpul perioadei de conservare, ou`le vor fi a[ezate \n pozi]ie vertical`, u[or \nclinate, cu partea mai lat` \n sus. |ntoarcerea lor nu este neap`rat necesar`, important fiind ca durata stoc`rii s` nu dep`[easc` 15 zile.

Reproducerea \n captivitate
Acest tip de reproducere se va face \n voliere sau \n baterii de cu[ti, care exploateaz` la maximum spa]iul disponibil [i faciliteaz` interven]ia personalului de \ngrijire. Am amintit anterior c` fiecare cu[c` trebuie s` ad`posteasc` un mascul [i 4-5 femele, dispunnd \n acest scop de spa]ii de refugiu pentru femele, de stinghii [i ramuri menite a oferi condi]ii asem`n`toare celor naturale, precum [i de un ad`post fix, care va fi folosit pentru somn [i \n caz de intemperii. Spa]iile de refugiu, care pot fi ob]inute prin montarea unor garduri mobile de separa]ie, vor fi folosite [i pentru amenajarea cuiburilor. |n timpul
Idei de AFACERI

16

CONCEPT DE AFACERI
clocirii [i \n primele s`pt`mni de via]` ale puilor, masculul trebuie separat de femele, pentru ca agresivitatea sa s` nu impieteze asupra procesului de cuib`rire [i cre[tere a puilor. Volierele \n care femelele cuib`resc vor fi situate \n zone lini[tite, ct mai izolate. Prezen]a str`inilor, a animalelor domestice sau a unor instala]ii zgomotoase constituie o surs` de stres pentru f`z`ni]e, care \[i pot abandona cuibul din aceste motive. Pentru a evita ca femelele s` cad` clo[ti, se practic` \ndep`rtarea sistematic` a ou`lor (de cel pu]in 4 ori pe zi) din interiorul volierelor, evitndu-se astfel [i supraexpunerea ou`lor la soare [i spargerea de c`tre celelalte p`s`ri. Cresc`torii care doresc s` aplice acest tip de reproducere vor trebui la rndul lor s` adune zilnic ou`le, \nlocuindu-le cu ou` false. Cnd se ob]ine un num`r suficient de ou` [i femela se a[eaz` pe cuib, \n acesta se vor introduce ou`le adev`rate. Ou`le destinate clocirii trebuie atent selec]ionate, \n func]ie de caracteristicile lor: cele deformate, care au coaja prea sub]ire sau sunt prea mici vor fi \ndep`rtate. De asemenea, se vor evita cele prea mari, care nu vor permite un bun transfer al c`ldurii \n interior (un ou de fazan cnt`re[te \ntre 30 [i 35 de grame, \n mod normal). Nici depunerile calcaroase pe coaj` nu sunt de dorit, c`ci \mpiedic` ecloziunea (ie[irea puilor din ou`). P`s`rile n`scute \n acest mediu au tendin]a de a se domestici prea mult. Acest lucru nu reprezint` un inconvenient dac` este vorba de fazani ornamentali, destina]i reproducerii \n captivitate sau sacrific`rii. Dac` se dore[te \ns` folosirea lor pentru repopulare, apar o serie de probleme: p`s`rile, obi[nuite cu siguran]a cu[tilor, nu vor [ti s` se apere [i s` se hr`neasc` singure. Eliberarea \n s`lb`ticie a unor p`s`ri crescute \n captivitate va face ca ele s` fie victime sigure ale pr`d`torilor naturali sau braconierilor. |n cazuri extreme, cnd repopularea nu se poate face dect cu astfel de p`s`ri, se va recurge la o adaptare treptat` a lor cu noul mod de via]`, cel pu]in o perioad` ei trebuind s` fie hr`ni]i de c`tre paznicii de vn`toare [i supraveghea]i continuu. Din cauza condi]iilor suplimentare necesare, cre[terea \n captivitate este rar aplicat` de c`tre cresc`tori. aceast` perioad`, ou`le incubate vor furniza pui un pic prea trziu, iar punerea \n libertate a unor fazani prea tineri va conduce la o mortalitate ridicat` \n timpul anotimpului rece. Pentru a rezista cu succes vicisitudinilor iernii, fazanii trebuie s` prind` minimum trei luni de timp frumos [i cald, \n care s` se dezvolte suficient. Evident, recoltarea ou`lor se poate prelungi pn` la 1 iulie, dar se va constata existen]a unui procent mult mai mare de ou` infertile. Dac` cresc`torul dispune de un teren de vn`toare, este avantajos ca reproduc`torii s` fie elibera]i la sfr[itul lunii mai. Astfel se ating dou` deziderate simultan: a) recoltarea unui num`r suficient de ou` \n prima

Organizarea procesului de reproducere

Am amintit deja c` originea reproduc`torilor poate fi divers`, adic`: 1) fazani crescu]i \n captivitate; 2) fazani care sunt ]inu]i \n cu[tile de reproducere doar \n perioada \mperecherii, \n rest ei fiind ]inu]i \n semi-libertate; 3) fazani s`lbatici, captura]i pentru a se beneficia de un aflux de snge nou \n cresc`torie. P`s`rile din prima categorie furnizeaz` cel mai mare num`r de ou`, urmate de cele din a doua categorie. Pentru a v` forma o idee, s` recurgem la statistici: pn` la jum`tatea lunii mai, p`s`rile crescute \n captivitate dau \n jur de 30 de ou`, cele din a doua categorie cam 20-22, iar f`z`ni]ele capturate din libertate cam o duzin`. |n cazul cre[terii fazanilor de vn`toare, problema principal` const` \n asigurarea unui num`r ct mai mare de ou` \n timpul lunilor aprilie [i mai. Dup`

Incubator aflat \n exploatare la ferma din S`rule[ti-Gar`.

17

CONCEPT DE AFACERI

Nu trebuie neglijat` posibilitatea comercializ`rii fazanilor ca p`s`ri ornamentale.

parte a sezonului [i b) repopularea natural` prin genera]iile noi care vor ap`rea \n cursul lunii iunie. Cuiburile acestor exemplare au un num`r mai mic de ou` (9, de obicei) dar sunt suficiente pentru a men]ine nivelul popula]iei de fazani. |ntre 31 mai [i 30 iunie, cresc`torul poate s` procedeze \n mai multe moduri: s` p`streze reproduc`torii \n cu[tile de mont`; s`-i pun` \n cu[tile de hibernare, separa]i pe sexe; s` le ofere o perioad` de semilibertate \ntr-o p`durice din apropiere, unde pot fi supraveghea]i; s` \i elibereze pe terenurile de vn`toare.

Incuba]ia artificial`
Dac` scopul urm`rit este cre[terea fazanilor pe scar` larg`, se va recurge obligatoriu la incuba]ia artificial`. Fazaneriile de reproduc`tori vor furniza ou`le ce vor fi plasate \n incubatoare, iar nou-n`scu]ii vor fi mu-

18

Idei de AFACERI

ta]i, \ntr-o prim` faz`, \n localuri \nc`lzite, [i apoi \n voliere \n aer liber, dotate [i ele cu ad`posturi fixe \nc`lzite. |n cazul \n care ou`le sunt procurate de la alte ferme, ele nu vor fi plasate \n incubator dect dup` o perioad` de 24 de ore, timp \n care au fost stocate pentru a se sedimenta con]inutul lor. O cresc`torie cu sistem de incuba]ie artificial` va include urm`toarele elemente: 1. o camer` pentru recep]ia ou`lor, dotat` cu un sistem de dezinfectare; 2. o camer` pentru calibrare, dac` incubatorul este calibrat; 3. sala incubatoarelor; 4. o sal` de ecloziune, dac` incubatoarele sunt de acest tip; 5. un serviciu de cur`]`torie [i dezinfec]ie a materialelor folosite; 6. un serviciu de stocare [i preparare a ambalajelor; 7. o surs` de energie suplimentar` (pentru cazurile de urgen]`); 8. o \nc`pere pentru expedi]ia p`s`rilor; 9. vestiare [i utilit`]i pentru personal.

Incubatorul este instala]ia de baz` pentru amenajarea unei ferme de acest tip. Exist` o mare varietate de incubatoare: orizontale sau verticale, electrice sau alimentate cu petrol ori gaz, de dimensiuni foarte variate (de la cele pentru cteva zeci de ou`, pentru uz familial, pn` la cele industriale, care pot cloci zeci de mii de ou` simultan). Unele incubatoare sunt prev`zute cu instala]ii de ecloziune, dar exist` [i modele cu ecloziune separat`. Aceast` solu]ie este de preferat \n cazul cresc`toriilor industriale, de dimensiuni foarte mari, pentru ca s` se economiseasc` spa]iu prin folosirea modelelor verticale de incubatoare. |n cazul unei cresc`torii mici, sunt de preferat variantele cu eclozatoare \ncorporate. Acestea sunt plasate \n partea inferioar` a instala]iei de clocire, ele avnd sistemele de \nc`lzire/ventila]ie [i higrometrul comune. |n general, aceste instala]ii sunt dotate cu mecanisme de \ntoarcere automat` a ou`lor, pentru c` acest lucru trebuie f`cut la fiecare [ase ore. |ntoarcerea ou`-

CONCEPT DE AFACERI
lor, opera]ie pe care clo[tile o fac instinctiv, este indispensabil` bunei dezvolt`ri a embrionului. |n lipsa ei, g`lbenu[ul se va deplasa lateral, iar puiul nu se va putea dezvolta din cauza lipsei de spa]iu. Pentru a putea controla modul \n care se efectueaz` acest proces, se va recurge la marcarea ou`lelor cu dou` semne distincte. Cu trei zile \nainte de ie[irea puilor din ou` nu se va mai recurge la \ntoarcere. Deoarece o pan` de curent poate avea consecin]e dezastruoase, \n cazul incubatoarelor electrice, cresc`toria trebuie s` fie dotat` cu un grup electrogen care s` intre \n func]iune \n situa]ii de criz`. Pentru o bun` igien` a clocitoarelor, toate sertarele [i p`r]ile amovibile vor fi cur`]ate dup` fiecare genera]ie cu ajutorul fumului de aldehid` formic` sau cu un alt produs antibacterian. Tratamentul este eficace dac` se asigur` etan[eitatea incubatorului, iar procedeul trebuie s` dureze o jum`tate de zi. Dup` dezinfec]ie, se va proceda la aerisirea timp de cteva zile a incintei, \nainte de a se plasa o nou` serie de pui. Temperatura de clocire a ou`lor de fazan este de 37,5 0 C, iar umidititatea relativ` trebuie s` fie de 55%. Unele aparate sunt calibrate \n grade Fahrenheit [i permit o mai bun` precizie a reglajelor (\n acest caz temperatura optim` va fi de 99,50 Fahrenheit). Durata de incuba]ie a ou`lor este de 24 de zile. Din a 21-a zi, ou`le vor fi transferate \n eclozatoare, a c`ror temperatur` va fi de 39,5 0 C (103 0 Fahrenheit), iar umiditatea optim` de 75%. Ace[ti parametri favorizeaz` \ntoarcerea puilor \n ou` pentru a putea sparge cochilia. La na[tere puii sunt uzi. Dup` ce puful se usuc`, ei vor fi muta]i \n baterii \nc`lzite, utilizate curent \n avicultur`, sau \n incinte dotate cu surse de c`ldur` cu temperatur` reglabil` (l`mpile cu infraro[u sunt ideale \n acest scop). |n primele trei zile se va asigura un mediu ambiant de 37 0 C, urmnd ca aceast` temperatur` s` fie sc`zut` progresiv, timp de trei s`pt`mni, pn` la completa eliminare a sursei de \nc`lzire. Puii nou-n`scu]i sunt foarte sensibili, de aceea aceste condi]ii trebuie asigurate cu scrupulozitate. |n plus, ei trebuie s` aib` permanent la dispozi]ie ap` [i hran` din bel[ug. Reamintim c` prima hr`nire se va face la 24 de ore de la na[tere. Dup` trei s`pt`mni ei vor fi muta]i \n voliere deschise, dotate cu ad`posturi ferme, \nc`lzite pe timpul nop]ii sau \n zilele reci. Dup` cinci s`pt`mni, fazanii sunt sco[i din aceste voliere de tranzi]ie (ale c`ror dimensiuni sunt relativ reduse aproximativ 30-40 mp, pe care sunt crescu]i cam 100 de pui) [i muta]i \n marile voliere cu lungimi de zeci de metri. Aici ei pot cre[te liber pn` \n momentul \n care vor fi vndu]i, sacrifica]i sau selec]iona]i pentru reproducere. Unii cresc`tori folosesc aceste p`s`ri pentru repopulare, dar procedeul nu este eficace dac` nu se recurge la aclimatizarea lor treptat` \n mediul natural.

Dac` se \ncruci[eaz` fazani din specii diferite, se ob]in hibrizi, care sunt adesea sterili.

19

CONCEPT DE AFACERI
Exist` \ns` [i situa]ii \n care sau ob]inut exemplare deosebite, mai ales \n cazul raselor ornamentale, uneori prin \ncruci[`ri realizate cu alte specii analoge (cum ar fi coco[ii de munte sau g`inile pitice).

Date de re]inut
1. Fazanul ordinar (obi[nuit): destinat mai ales repopul`rii rezerva]iilor de vn`toare. 2. Fazanul de lux: crescut pentru ornamentarea parcurilor [i gr`dinilor. 3. Durata de via]` a fazanilor: peste 20 de ani. 4. Ad`posturi pentru hran`: refugii \n care se depoziteaz` rezervele suplimentare de hran` pentru fazanii crescu]i \n libertate. 5. Propor]ia numeric` \ntre masculi [i femele: valoarea optim` a acestui raport este de un mascul pentru 4 sau 5 femele, pentru speciile crescute \n libertate, \n rezerva]ii sau \n voliere. 6. Fazanerie: sistem de voliere \n serie folosit pentru cre[terea industrial` a fazanilor. 7. Cu[ti de cre[tere: ad`posturi a c`ror fa]ad` este format` dintr-un grilaj de bare, folosite pentru p`s`rile destinate repopul`rii. 8. Num`rul de ou` produse: \n general, \ntre 12 [i 14 ou` (unele specii depun doar 5-8 buc`]i), dar se pot ob]ine pn` la 60 de ou`, dac` se evit` intrarea \n c`lduri, prin \ndep`rtarea sistematic` a ou`lor. 9. Mirajul ou`lor: primul miraj trebuie efectuat \ntre a 7-a [i a 8-a zi de la ouat, iar al doilea \n a 21-a zi. 10. Stocarea ou`lor \naintea incub`rii: perioada de p`strare a ou`lor este de maximum 15 zile, dar este de preferat ca ele s` fie puse sub clo[c` sau \n incubator dup` 7-10 zile de la ouat. 11. Clo[ti adoptive: ou`le de fazan pot fi \ncredin]ate pentru a fi clocite fie g`inu[elor pitice (cte 10 ou`), fie g`inilor (20 de buc`]i) sau curcilor (30 de ou`). 12. |ntoarcerea ou`lor \n incubator: se va face la fiecare [ase ore \n primele 21 de zile ale clocirii. 13. Durata incuba]iei: este de 24 de zile pentru fazanii crescu]i \n fazanerii. Pentru p`s`rile \n libertate, acest interval poate varia cu 2-3 zile \n plus sau \n minus. 14. Temperatura \n incubator: 37,5 0 C \n primele 21 de zile [i 39,5 0 C \n ultimele trei zile. 15. Gradul de umiditate al aerului din incubator: 55% \n primele 21 de zile, apoi el va fi crescut progresiv pn` \n momentul ecloziunii, cnd trebuie s` fie de 75%. 16. Temperatura ambiant` va fi de 37 0 C \n primele trei zile de via]` ale puilor, apoi va fi sc`zut` progresiv.

Maladiile fazanilor
Fazanii, la fel ca orice p`s`ri, pot fi victimele unor boli de origini foarte variate. Acestea pot fi clasificate prin prisma cauzelor care stau la baza producerii lor: 1. Maladiile determinate de lipsa anumitor elemente a[anumitele maladii de caren]` sunt produse de o alimenta]ie prea pu]in variat` [i care con]ine prea pu]ine substan]e vegetale proaspete. Exemple de astfel de boli sunt rahitismul [i avitaminozele. 2. Maladiile datorate absorb]iei elementelor d`un`toare, adic` intoxica]iile [i autointoxica]iile. 3. Maladiile produse de ac]iunea elementelor vii: a) parazitozele (de origine animal` [i vegetal`), care pot fi externe sau interne; b) virozele [i infec]iile cu diverse microorganisme (microbi sau viru[i). M`surile de prevenire a \mboln`virilor constau \n asigurarea igienei ad`posturilor, dezinfec]ia ou`lor \nainte de incuba]ie [i a incubatoarelor, izolarea elementelor bolnave, vaccin`ri \mpotriva diferitelor boli. |n cazul apari]iei unei epidemii sau a unui focar de infec]ie, se va apela obligatoriu la ajutorul unui medic veterinar, singurul \n m`sur` s` stabileasc` ce m`suri trebuie luate pentru remedierea situa]iei. Dosar realizat de Mirela Ro[u
Idei de AFACERI

|ncruci[area speciilor
Dac` se \ncruci[eaz` subiec]i din specii diferite, se ob]in urma[i hibrizi. Dac` se \ncruci[eaz` subiec]i din aceea[i specie, dar cu caracteristici diferite, urma[ii poart` numele de meti[i. Diferen]a major` dintre cele dou` procedee const` \n faptul c` meti[ii sunt \ntotdeauna fertili, spre deosebire de hibrizi care sunt adesea sterili. Pentru a putea realiza o hibridare de succes, se va avea \n vedere alegerea unor exemplare

20

care s` prezinte compatibilit`]i (s` fie m`car din aceea[i familie). Cu ct diferen]ele dintre p`rin]i sunt mai mari, cu att sunt mai mici [ansele de reu[it`. |n afara diferen]elor morfologice, exist` numero[i al]i factori ce \ngreuneaz` acest proces: diferen]e de alimenta]ie, de obiceiuri, de perioad` de reproducere etc. Hibridarea artificial` efectuat` \n laborator ofer` o palet` larg` de posibilit`]i, ob]innduse, de exemplu, rase rezistente la temperaturi sc`zute sau la anumite boli. |n cazul cre[terii fazanilor, hibridarea nu reprezint` o prioritate, preferndu-se conservarea raselor pure.