Dosar de afaceri

Fazanerie
Un profit anual de 2 miliarde de lei

R&S RENTROP & STRATON

 CONCEPT DE AFACERI

Fazanerie*
Un profit anual de 2 miliarde de lei
INFORMA}II PE SCURT

Capital ini]ial minim* . . . . . . 10 milioane de lei

Capital ini]ial mediu** . . 200 de milioane de lei
Profit brut anual . . . . . 2 miliarde de lei, \n cazul
valorific`rii unei produc]ii de 20.000 de p`s`ri
Situa]ia pie]ei . . . foarte bun`, \n special la export
Poten]ial de dezvoltare . . . . . mare, cu condi]ia
asigur`rii unor investi]ii \n spa]iile de cre[tere
Factori de risc . . . . . . . st`pånirea tehnologiei de
cre[tere, \ncheierea unor contracte
pentru valorificarea produc]iei
_____________
* afacerea se poate demara cu 500 de ou` (10.000 de lei
bucata) [i cu un incubator (1.000.000 de lei), plus
amenajarea spa]iilor de cre[tere
** \n cazul demar`rii direct cu p`s`ri adulte

Se recomand` demararea afacerii la dimensiuni

reduse, \ntr-o curte, urmånd ca dup` familiarizarea cu
tehnologia de cre[tere s` se treac` la o exploatare
intensiv`.

_________________
* Pentru realizarea acestui
dosar de afaceri s-a folosit ca prin-
cipal` surs` de documentare
lucrarea „L’elevage rentable des
✄

faisans“, autor Victor Menasse.

1
CONCEPT DE AFACERI

loase \n form` de lobi, gu[` sau

Aprecia]i \n mod deosebit pentru savoarea c`rnii [i frumuse]ea creast`, sau cu coifuri de pene
penajului, fazanii sunt o specie ale c`rei efective se reduc continuu, \n form` de coroan`. Fazanii nu
\n ciuda prolificit`]ii lor [i a legisla]iei care \i protejeaz` \n multe [tiu s` cånte, sunetele pe care le
]`ri. Din acest motiv, numeroase cresc`torii, chiar de tip industrial, scot fiind destul de nepl`cute.
se concentreaz` pe ob]inerea cåt mai multor exemplare, acestea
putånd fi folosite \n trei direc]ii principale: 1) pentru popularea
zonelor de vån`toare; 2) ca p`s`ri ornamentale, pentru Ce presupune
decorarea parcurilor [i gr`dinilor; 3) pentru aprovizionarea pie]ei
alimentare. Referitor la aceast` ultim` direc]ie, preciz`m c`
cre[terea
dintre toate galinaceele, fazanul are cea mai savuroas` [i gus- fazanilor
toas` carne [i c` aceasta \[i p`streaz` calit`]ile organoleptice de-a
lungul \ntregii vie]i a p`s`rii; astfel, chiar [i cånd pas`rea este Fazanii pot fi crescu]i fie \n
b`trån`, carnea r`måne fraged` [i suculent`. Fazanii libertate, fie \n voliere (cu[ti).
mai pot fi crescu]i [i pentru produc]ia de ou` necesare Prima variant` presupune s` l`-
aprovizion`rii altor cresc`torii: \n acest caz se folosesc ni[te voliere sa]i cåteva perechi \n libertate
mari [i un incubator mic, pentru \nlocuirea reproduc`torilor care pentru a ornamenta o gr`din`
sunt prea b`tråni pentru a mai fi rentabili. De altfel, aceste p`s`ri sau un parc, cu condi]ia ca ve-
scoase la reform` nu r`mån nevalorificate, calit`]ile lor gastro- geta]ia s` fie bogat`, format`
nomice [i ornamentale r`månånd acelea[i. din tufi[uri [i arbu[ti, iar hrana
Din p`cate, reproducerea fazanilor este mult mai complicat` decåt [i apa s` fie puse la dispozi]ie.
a puilor de g`in`; fazanii nu au atins acela[i grad de domesticire, Dac` spa]iul respectiv este \n-
iar puii sunt extrem de sensibili [i vulnerabili \n primele zile de gr`dit [i destul de \ntins, p`s`ri-
via]`. Dar tehnicile moderne de reproducere \n incubatoare dau le nu vor \ncerca s` evadeze,
rezultate satisf`c`toare [i o fazanerie se poate dovedi extrem de dar e necesar ca popularea s` se
rentabil`. {i s` nu uit`m nici c` penele masculilor constituie [i ele o fac` de la o vårst` fraged`. Evi-
surs` de venit, fiind frecvent folosite ca elemente decorative \n dent, cre[terea \n voliere elimi-
domeniul vestimenta]iei. n` toate riscurile de pierdere a
fazanilor. Una sau dou` instala-
]ii de acest tip, amplasate armo-
c`ror origine este localizat` mai nios \n gr`dina sau parcul res-
Fazanii: ales \n p`durile sud-estului pectiv asigur` efectul decorativ.
clasificare [i Asiei.
La toate aceste specii, sexele
Dac` fazanii sunt crescu]i doar
din ra]iuni economice, este pre-
descriere sunt diferen]iate prin aspectul ferabil` solu]ia cu[tilor, doar
penajului: dac` femelele au o dac` nu sunt destina]i strict re-
Fazanii apar]in ordinului aparen]` destul de tern`, \n cu- popul`rii unei zone.
Galliforme, subordinului Gal- lori telurice (gri [i maro), mas- Indiferent c` este vorba de
lide [i familiei Phasianidae. Sub culii sunt extrem de frumo[i, cre[terea \n libertate sau \n
acest nume sunt grupate o mul- penele lor fiind pictate \n nuan]e cu[ti, cel mai important factor
]ime de p`s`ri, apar]inånd unor vii [i str`lucitoare (verde, albas- care trebuie avut \n vedere \l
genuri diferite: tru, negru, alb, ro[u). |n plus, constituie calitatea terenului. E
● genul Phasianus, originar penele cozilor masculilor sunt necesar ca solul s` fie uscat,
din sud-estul Europei, care cu- foarte lungi [i aspectuoase. permeabil [i bine drenat. Dac`
prinde (cu o excep]ie) to]i fazanii Corpul fazanilor este robust se poate asigura o pant` u[oar`,
comuni, de vån`toare; [i masiv, aripile scurte (aceste natural`, cu atåt mai bine. De
● genul Syrmaticus, cu singu- p`s`ri nu sunt bune zbur`toare), asemenea, o expunere c`tre est
ra specie de vånat care nu face iar picioarele au degete solide (\n este cu mai avantajoas`, pentru
parte din genul anterior [i anu- num`r de patru, dintre care unul ca p`s`rile s` beneficieze de
me Fazanul royal; situat c`tre spate) care le confer` soarele matinal [i s` fie prote-
● o multitudine de alte genuri calit`]i de buni alerg`tori. Capul jate de umiditatea adus` de
care include Fazanul auriu, Fa- este mic, iar ciocul scurt [i puter- vånturile vestice.
zanul argintiu, Fazanul cu coar- nic. La unele specii, masculii Terenul trebuie \nconjurat
ne [i alte specii ornamentale, a sunt dota]i cu excrescen]e pie- cu un gard de plas` de sårm`,
✄

2 Idei de AFACERI

\nalt de 2 m, pentru a fi \mpiedi-
cat accesul cåinilor [i al [obo-
lanilor. Dac` exist` posibilitatea
racord`rii la re]eaua de ap` [i ca-
nalizare, cu atåt mai bine.
Existen]a luminii electrice este
avantajoas`, dar nu neap`rat ne-
cesar`.
Chiar dac` se recurge la cre[-
terea \n libertate, este bine s`
existe o curte \ngr`dit` \n care s`
fie amplasat un ad`post fix (de
tipul celor construite pentru g`-
ini, de exemplu) \n care s` se
poat` izola p`s`rile bolnave \n
cazul apari]iei unei epidemii. De
asemenea, prezen]a \n apropie-
rea sau \n incinta cresc`toriei a
unei mici p`durici va constitui
un excelent teren de hibernare
pentru reproduc`tori.
Cre[terea fazanilor
\n libertate
Pentru a instala fazani orna-
mentali \ntr-un parc, este sufi-
cient ca parcul \n cauz` s` aib` o
✄
CONCEPT DE AFACERI
vegeta]ie format` din arbu[ti,
tufi[uri [i ierburi \nalte, care s`
poat` servi drept loc de refugiu.
Dac` sunt n`scu]i [i crescu]i \n
acest perimetru, fazanii nu au
nici un motiv pentru a evada,
mai ales dac` proprietarul are
grij` s` le furnizeze o hran`
adecvat`.
Lucrurile stau \ns` cu totul
altfel dac` este vorba de introdu-
cerea unui num`r mare de p`-
s`ri \ntr-un areal vast, \n scopul
repopul`rii acestuia. Nu este su-
ficient` eliberarea pe acest teri-
toriu a reproduc`torilor pentru
ca ei s` se \nmul]easc`. Din p`-
cate, aceste p`s`ri au o inteli-
gen]` redus` [i cad adesea \n
capcanele \ntinse de vån`tori [i
braconieri. Alte pericole \i pasc
din partea animalelor de prad`,
dar [i lucr`rile agricole repre-
zint` un factor de risc pentru fa-
zani (ad`posturile sunt adesea
distruse \n timpul ar`turilor de
prim`var`, al seceri[ului [i recol-
tatului, al lucr`rilor de stropire [i
distribuire a \ngr`[`mintelor).
Cei care cred c`, eliberånd
prim`vara o pereche de p`s`ri
reproduc`toare pe un teren pro-
pice, vor ob]ine o mul]ime de
pui toamna \[i fac iluzii: statisti-
cile demonstreaz` c` acela[i nu-
m`r de fazani l`sa]i \n libertate
O pereche de fazani
adul]i cost`, \n general,
cca 1 milion de lei.
3
CONCEPT DE AFACERI
prim`vara se va reg`si pe acel
teritoriu [i toamna, deci nu se va
produce o repopulare, ci doar se
va men]ine efectivul existent. [i
aceasta doar \n cazul \n care sunt
\ndeplinite anumite condi]ii
(vom reveni asupra acestui as-
pect \n capitolul consacrat repro-
ducerii \n libertate).
Pentru a cre[te, deci, fazani \n
mediul lor natural trebuie avut la
dispozi]ie, \n primul rånd, un te-
ritoriu care s` ofere un habitat
ideal pentru aceste p`s`ri. Vege-
ta]ia natural` ce convine cel mai
bine fazanilor este constitut` din
foioase [i tufi[uri aflate \n apropi-
erea cåmpurilor, luncilor [i tere-
nurilor agricole. Acestor p`s`ri le
plac la fel de mult zonele de [es,
C`lin Alexandru, proprietarul cresc`toriei de fazani din S`rule[ti-Gar`:
«La 20.000 de fazani, se cheltuiesc
cca 2 miliarde de lei [i se ob]ine dublu!»
|n fiecare zi, bucure[teanul C`lin
Alexandru face naveta pån` \n
comuna S`rule[ti-Gar`, situat` la 40
km de Capital`. Aici, pe o suprafa]`
de 6 hectare, func]ioneaz` cea mai
mare cresc`torie privat` de fazani
din Romånia, cresc`torie pe care
C`lin a pus-o pe picioare \n urm` cu
doi ani.
„Toat` treaba a pornit de la fap-
tul c` [tiam c` fazanii sunt foarte
c`uta]i la export“, \[i aminte[te el.
„|narmat doar cu aceast`
informa]ie, m-am hot`råt s` intru
pe pia]`, de[i experien]a mea \n
domeniu era zero. Am pornit cu
3.000 de p`s`ri, achizi]ionate cu
70.000 de lei bucata de la o ferm` de
stat. Cåt timp m-am \nvårtit pe la
ferma respectiv`, am «fotografiat»
tot, astfel c` am putut ulterior s` \mi
construiesc singur toate dot`rile
necesare. E drept, am beneficiat [i
de ni[te sfaturi utile de la speciali[tii
de-acolo. |n cea mai mare parte \ns`,
4 Idei de AFACERI
cele deluroase, de la poalele
mun]ilor, dar [i zonele muntoase.
Dac` lipse[te \ns` vegeta]ia, nu se
va reu[i cre[terea \n libertate.
Un bun habitat trebuie s`
ofere ap` la discre]ie, c`ci apa le
este indispensabil` fazanilor. Fie
c` este vorba de un råu sau un
fluviu, de un lac sau canale de
iriga]ii, orice surs` de ap` este
potrivit`. |n lipsa acesteia, tre-
buie amenajate bazine de iriga]ii
sau recipiente care s` fie perma-
nent umplute.
Este inutil s` mai subliniem
cåt de important` este existen]a
surselor de hran` pe teritoriul
respectiv. Aceste p`s`ri invadea-
z` adesea terenurile agricole \n
c`utarea hranei, fiind considera-
tot ce [tiu despre fazani am \nv`]at
lucrånd efectiv \n cresc`torie, stånd
zi de zi pe lång` p`s`ri [i par-
curgånd \ntreg procesul, de la ou la
pas`re adult`.“
Fazanii sunt foarte c`uta]i \n
Italia, pentru popularea terenurilor
de vån`toare. „Italienii au vånat tot,
cred c` nu mai au nici ciori – spune
C`lin – de-aceea apeleaz` la fazanii
din Romånia, care au avantajul c`
sunt mai rapizi decåt cei de prin alte
zone.“ Foarte important`, crede el,
este stabilirea unor rela]ii directe cu
beneficiarii (asocia]iile de vån`toare
din Italia), pentru c` \n acest caz
pre]ul poate ajunge [i la 20 de
euro/pas`re, fa]` de 7-8 euro cåt
este acum, prin intermediari.
Valorificarea poate fi f`cut` [i pe
pia]a autohton`, \n mai multe
direc]ii: 1) c`tre supermarket-uri,
gen Cora sau Selgros, unde merg
bine fazanii congela]i, cu capul
p`strat \n pene, ca s` se vad` despre
te adesea inamicii culturilor. |n
realitate, stric`ciunile produse
sunt compensate din plin de fap-
tul c` ei distrug un mare num`r
de d`un`tori. Hrana lor este
alc`tuit` din ierburi [i gr`un]e,
dar [i din insecte, råme, vier-
mi[ori [i chiar [oareci de cåmp.
Dac` teritoriul pe care tr`iesc
aceste p`s`ri nu le ofer` sufi-
ciente asemenea resurse, cresc`-
torii trebuie s` amenajeze ad`-
posturi pentru hran`, ridicate de
preferin]` \n locuri deschise (lu-
mini[uri, poieni]e). Ad`pos-
turile vor fi acoperite cu o folie
de plastic, peste care se vor a[eza
ramuri, paie [i fån, r`månånd
deschise p`r]ile laterale. Este de
preferat ca impermeabilizarea
ce este vorba; 2) c`tre restaurante –
se discut` cu directorii, care [tiu
foarte bine de ce cantitate au nevoie,
pe baza comenzilor clien]ilor; 3) di-
rect c`tre consumatorul final. „A ve-
nit cineva odat` aici, la mine – po-
veste[te C`lin Alexandru – [i a cum-
p`rat 1.000 de p`s`ri, s`-[i fac` o
mini-cresc`torie, [i peste ceva timp
m` caut` [i zice: «Dom’le, [tii ce
bine \mi merge cu fazanii?» «Dar
cum face]i cu vånzarea?» «Merg cu
ei \n tårg [i \i dau imediat, cu
800.000-1.000.000 de lei perechea!».“
Din 1.000 de fazani, care \ncep
\mperecherea \n februarie, se pot
ob]ine \n intervalul 15 aprilie-15 iu-
lie cca 20.000 de p`s`ri. Dintre aces-
tea, 1.000 se p`streaz` pentru repro-
duc]ie, iar restul de 19.000 pot
merge la valorificare. „De obicei –
spune C`lin – pentru aducerea unui
fazan de la stadiul de ou la cel de
pas`re gata de valorificare se cheltu-
iesc cca 140.000 de lei, iar pre]ul me-
✄
 CONCEPT DE AFACERI

acestor construc]ii s` fie f`cut`
cu materiale care s` nu produc`
zgomot \n timpul ploilor (deci
nu tabl` sau materiale ceramice).
Pentru a completa sursele de
hran`, se pot \ns`mån]a mici
terenuri cu plante produc`toare
de semin]e (sorg, de exemplu).
|n cazul \n care vegeta]ia este
insuficient`, se poate ameliora
mediul de via]` al fazanilor prin
plantarea de tufi[uri [i ierburi
\nalte.
Se va avea \n vedere [i o pro-
por]ie corect` \ntre num`rul
masculilor [i al femelelor. Dac`
masculii sunt prea numero[i, ei
vor avea tendin]a de migrare \n
alte zone, \n dauna asigur`rii
reproducerii; iar dac` femelele
sunt \n num`r prea mare, popu-
la]ia va fi mai pu]in fecund`.
Raportul ideal este de 1 mascul
la 5 femele, propor]ie care asigu-
r` atåt o cre[tere \ndestul`toare a
popula]iei, cåt [i conservarea
reproduc`torilor.
Teritoriul de via]` al fazanilor
trebuie supravegheat continuu,
lucru destul de greu de f`cut,
]inånd cont de specificul vege-
ta]iei, dar un singur angajat este
totu[i de ajuns pentru o rezer-
va]ie de 400 ha.
Cre[terea fazanilor
\n captivitate
Cre[terea \n voliere este mult
mai simpl` decåt cre[terea \n li-
bertate (aceasta din urm` nefiind
accesibil` oricui) [i mai pu]in ris-
cant`, mai ales \n cazul popula]i-
ilor de tineret, care nu sunt astfel
expuse riscurilor vie]ii \n liber-
tate. |n func]ie de scopul urm`-
rit, se pot folosi voliere \n serie
destinate cre[terii la scar` indus-
trial` (\n scopul sacrific`rii) sau
cu[ti mari pentru reproduc`torii
[i fazanii destina]i repopul`rii
anumitor zone.
Volierele pentru fazani au
anumite caracteristici specifice.
|n primul rånd, \n`l]imea lor tre-
buie s` fie relativ redus`. Dac`
ele sunt \nalte, p`s`rile vor avea
tendin]a s` zboare, lovindu-se
cu capul de partea superioar` a
acestora. O \n`l]ime de 1,5 m

diu de vånzare este undeva la

250.000-300.000 de lei. Ca regul`
general`, \n aceast` afacere sco]i
cam dublu decåt bagi: la 20.000 de
fazani, se cheltuiesc vreo dou` mi-
liarde de lei [i se ob]ine de dou` ori
pe atåt.“
Afacerea se poate \ncepe [i cu
ou` fecundate (10.000 de lei buca-
ta), care urmeaz` a fi incubate, sau
cu pui de 1 zi (30.000 de lei). Ou`le
se pun la p`strare \n t`vi speciale,
nu mai mult de 7 zile \naintea incu-
b`rii, iar t`vile se \nclin` periodic
\ntr-o parte [i \n alta. |n incubator
ou`le se ]in 21 de zile, dup` care se
introduc 4 zile \ntr-un eclozor,
unde ies puii. Ace[tia sunt instala]i
\n maternit`]i (incinte desp`r]ite
de gard din plas` de sårm`, cu
ad`p`toare [i lamp` de \nc`lzire
care trebuie s` asigure o tem-
peratur` de 370 C), iar dup` 42 de
zile se mut` \n aer liber, \n voliere.
„Eu pot s` \i sprijin pe cei inte-
resa]i s` \nfiin]eze cresc`torii de
fazani, oferindu-le material biolo-
gic (ou` [i p`s`ri) [i consultan]`“,
spune C`lin Alexandru. „Partea de
valorificare a produc]iei trebuie
\ns` s-o rezolve singuri.“

Tel.: 0722-323.692
✄

5
CONCEPT DE AFACERI

este suficient`, dar, \n general,

pentru a u[ura accesul person-
«Fazanii trebuie våndu]i alului de \ngrijire \n interiorul
imediat ce au ajuns la maturitate!» ad`posturilor, se prefer` cu[tile
care au 1,8-2 m l`]ime, 2-3 m
Ionu] Cercel, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale l`]ime [i 5-6 m lungime.
|n fiecare volier` se vor plasa
Cinegetice 1 mascul [i 4-5 femele. Prezen]a
a doi masculi \n aceea[i cu[c`
este riscant`, deoarece ei vor
duce lupte furioase pentru su-
prema]ie. Masculii sunt uneori
agresivi [i cu femelele, de aceea
este recomandat s` se amenajeze
ad`posturi, \n care femelele s` se
poat` refugia \n cazul unui atac,
sau s` se monteze traverse
(eventual se pot planta arbu[ti
sau br`du]i) care, de asemenea,
s` ofere refugiu. Pentru izolarea
b`t`u[ilor se pot realiza [i gar-
duri mobile.
●
Solul trebuie s` fie drenat [i
s` aib` o pant` u[oar`, care s`
„Un fazan se vinde \n viu cu 250.000-300.000 de lei [i, ]inånd cont u[ureze evacuarea apei de
c` o pas`re adult` are 1,2-1,3 kg, ob]inem vreo 210.000 de lei/kg (\n ploaie, c`ci fazanii nu suport`
umiditatea. |n acest scop, este
restaurante, cred c` 210.000 de lei este doar o por]ie simpl` de frip-
bine ca terenul s` fie acoperit cu
tur` de fazan).
un strat de pietri[, peste care s`
Profitul afacerii este, cu siguran]`, unul interesant, dar eu reco- se pun` nisip de råu. Se va
mand \nfiin]area unei cresc`torii de fazani doar dac` exist` con- ob]ine astfel o porozitate cres-
tracte ferme pentru desfacerea produc]iei. Motivul? Dac` nu cut` a solului [i un drenaj natu-
reu[e[ti s` vinzi fazanii imediat ce au ajuns la maturitate, ral eficient. |n fiecare volier` se
\ntre]inerea lor devine destul de costisitoare: 1.000 de p`s`ri, care va amenaja un ad`post (un
consum` fiecare 70 g de furaj pe zi, la 13.000 de lei kg de furaj – asta cote]) construit din c`r`mid`,
\nseamn` cheltuieli de 910.000 de lei pe zi (!) doar cu hrana. Practic, care s` aib` [i un mic spa]iu \n
tot profitul din vånzarea pe care o faci pån` la un anumit moment aer liber, \nchis cu plas` de sår-
este «ciugulit» de p`s`rile r`mase nevåndute. Vorbim de aproape m` cu ochiuri mici (pentru a evi-
un milion de lei, e ca [i cum ai renun]a de bun` voie, gratis, la trei- ta accesul [obolanilor). |n aceas-
patru p`s`ri pe zi. t` curticic`, dar [i \n interiorul
cote]ului, se vor amplasa stin-
|n momentul de fa]`, asocia]ia noastr` este \n tratative avansate
ghii, montate la 1 m de sol.
cu o companie important` din Bruxelles, interesat` s` achizi]ioneze
●
\n cantit`]i mari carne de fazan din Romånia. De fapt, nu e vorba Fazanii sunt p`s`ri rezistente
numai de fazan, ci [i de prepeli]e, c`prioare, mistre] etc., pentru c` [i nu au nevoie de amenaj`ri su-
este o firm` mare, care face distribu]ie \n toat` lumea. Cu ce ar putea plimentare pentru vreme rea:
lua din Romånia la ora actual` nu ar acoperi nici m`car 5% din ce- cote]ul este suficient. Pentru a
rerea pe care o are – numai la prepeli]e ar avea nevoie de 20 de tone proteja totu[i volierele \mpotri-
pe lun` – de aceea este chiar interesat` s` sprijine, \n regim de va soarelui prea puternic [i a
parteneriat, \nfiin]area unor cresc`torii private aici. E vorba [i de våntului, se pot planta \n jurul
construirea unui abator performant, dar lucrurile sunt \nc` \n faza acestora arbu[ti [i pomi cu
de discu]ii.“ Tel.: 0745-257.133 coroan` bogat`.
✄

6 Idei de AFACERI

|n cazul cre[terii pe scar` in-
dustrial`, volierele vor avea di-
mensiuni mai reduse [i vor fi
plasata \n a[a-numitele baterii,
care formeaz` o fazanierie: cu[-
tile vor avea 1,5-2 m l`]ime [i
maxim 3 m lungime [i vor fi con-
struite \n acela[i mod ca volie-
rele descrise anterior. O alt` so-
lu]ie o constituie volierele mari,
care trebuie s` \ndeplineasc` [i
ele condi]iile generale: s` existe
un ad`post confortabil, un spa-
]iu deschis vast, solul s` fie bine
drenat, \n`l]imea lor – redus`,
iar plasa de sårm` care formeaz`
pere]ii laterali s` fie suficient de
deas` pentru a nu permite acce-
sul [obolanilor. Num`rul de p`-
s`ri care se pot cre[te \ntr-o astfel
de volier` se ob]ine calculånd
cåte 3-4 mp pentru fiecare exem-
plar.
Pentru a reduce costurile de
construc]ie, se poate recurge la o
solu]ie extrem de simpl` [i con-
venabil`: pe terenul unde se vor
cre[te fazanii se vor planta o
serie de stålpi care s` sus]in` o
plas` de corzi (asem`n`toare
n`voadelor pesc`re[ti), iar \n
interiorul incintei astfel formate
se vor construi ad`posturi fixe.
O alt` solu]ie const` \n ridicarea
unei \mprejmuiri din plas` de
sårm`, \nt`rite de stålpi metalici
plasa]i din 2 \n 2 m, peste care se
va monta o plas` din material
plastic sus]inut` [i ea de stålpi
metalici (ansamblul va avea
forma unui cort de circ).
|n cresc`toriile \n care se prac-
tic` reproducerea artificial`, este
necesar` construc]ia unor volie-
re speciale, cu dimensiuni de 2-3
m l`]ime [i 5-6 m lungime, desti-
nate tineretului \n vårst` de 20
de zile. Ad`postul fix trebuie s`
fie bine protejat [i \nc`lzit (se
poate utiliza un radiator sau o
lamp` cu infraro[ii, dar [i una cu
gaz sau electric`, care trebuie
suspendat` \n mijlocul incintei [i
✄
CONCEPT DE AFACERI
a c`rei intensitate se va regla \n
func]ie de condi]iile climaterice).
Efectivele unei cu[ti de acest tip
se vor stabili calculånd cåte 4 pui
pentru fiecare metru p`trat al
ad`postului deschis [i cåte o du-
zin`/mp pentru cote]. Pe m`-
sur` ce puii cresc, ei vor fi trans-
fera]i \n coliviile pentru adul]i.
Cre[terea puilor
de fazan
Date generale
|n general, ou`le nu sunt
l`sate f`z`ni]ei, ci sunt date unei
clo[ti plasate \ntr-o cu[c` pentru
cre[tere, care este un fel de cutie
precedat` de o curticic` (o incin-
t`) cu gratii. Accesul \ntre aceste
dou` incinte este posibil doar
pentru pui, spa]iile de trecere
fiind foarte \nguste, astfel \ncåt
mama ad`postit` s` nu poat`
månca hrana micu]ilor. Cånd
puii au \mplinit [apte zile, grila-
jul din jurul cu[tii se \ndep`r-
teaz`, ei putånd astfel s` ias` afa-
r` din cote]. Se recomand` ca
aceste cu[ti s` fie amplasate pe
un teren vast, acoperit cu iarb`
(insectele, råmele [i semin]ele pe
care puii le vor g`si aici sunt [i
un bun supliment alimentar), la
distan]` de 30 m una de alta pen-
tru ca micii fazani s` nu con-
funde propriul ad`post cu un
altul. Unele clo[ti nu accept`
decåt propriile progenituri, fiind
agresive cu puii str`ini.
Se va avea \n vedere prote-
jarea cu[tii de razele prea puter-
nice ale soarelui prin plantarea
unui arbust sau cop`cel lång` ea,
dar curtea trebuie s` fie expus`
razelor solare, care sunt indis-
pensabile dezvolt`rii armo-
nioase a micu]ilor.
Construc]ia cu[tilor poate
\mbr`ca diferite forme, dar
important este ca ea s` asigure \n
permanen]` un mediu cald,
etan[eitate la apa de ploaie [i s`
Puii de fazan
sunt
sensibili.
|n medie,
din 100 de
ou` puse
la clocit, vor
rezulta
57 de adul]i.
ofere un spa]iu potrivit cu talia
mamei clo[ti. Modelul clasic are
lungimea de 70 cm, l`]imea de
50 cm [i \n`l]imea de 50 cm;
acoperi[ul este \n pant` dubl` [i
este dotat cu balamale pentru a
se putea deschide. Fa]ada este
format` din bare de lemn care s`
permit` ie[irea liber` a puilor
din cu[c`.
Acoperi[ul trebuie s` fie ma-
re, pentru a asigura o bun` pro-
tec]ie \mpotriva ploii. |n pere]ii
7
CONCEPT DE AFACERI

laterali se vor practica deschideri suprafa]` mare, cultivat cu m`rime, sau \ntr-o \ngr`dire de
pentru ventila]ie care s` permit` plante care atrag insectele (prefe- cå]iva metri p`tra]i. De la vårsta
aerisirea interiorului. Pentru o rabil lucern`). Locul ales poate fi de o s`pt`mån` puii sunt l`sa]i
mai mare rezisten]` \n timp [i \n p`dure, \n poieni, \n imediata s` se \ndep`rteze \n c`utarea
impermeabilizare a cu[tilor se apropiere a p`durii sau chiar \n hranei, fiind chema]i la tainuri
recomand` vopsirea lor, de obi- cåmp, dac` exist` cå]iva arbori de c`tre \ngrijitor (recomandabil
cei \n verde \nchis. Acoperi[ul mari din loc \n loc. Cu o s`pt`- s` fie acela[i) prin fluieratul
trebuie s` fie alb, pentru c` mån` \nainte de transportul aceleia[i melodii tot timpul cåt
aceast` culoare reflect` lumina [i puilor \n cåmp se vor cosi få[ii administreaz` nutre]urile \n
se evit` astfel supra\nc`lzirea in- paralele, late de 3-4 m [i situate dreptul unei cu[ti de cre[tere
cintei, ob]inåndu-se totodat` [i la 25-30 m una de alta, [i, odat` (cånd parcurge distan]a dintre
\ndep`rtarea p`s`rilor r`pitoare cu cosirea lucernei, se aduc [i se dou` cutii de cre[tere nu trebuie
([oimi, ulii, ciori etc.). Un model instaleaz` cutii de cre[tere \n s` fluiere, pentru a nu strånge
simplificat de cu[c` este cel la a rånduri paralele, pe un strat de prea mul]i pui \n jur). Seara, la
c`rui construc]ie se folosesc [i nisip uscat. Pardoseala cutiilor culcare, \ngrijitorul trebuie s`
materiale metalice, nu doar trebuie s` fie din plas` de sårm` \nchid` cutiile de cre[tere, avånd
lemn. Acest model are avantajul cu ochiuri m`runte, dar \n regiu- grij` ca to]i puii s` fie \n`untru [i
c` se poate cur`]a [i \ntre]ine mai nile mai ploioase este re- cåt mai egal repartiza]i la clo[ti.
u[or, dar el trebuie protejat su- comandabil s` se pun` [i o foaie Cånd se constat` c` insectele
plimentar atåt \mpotriva frigu- de carton asfaltat. Acest ampla- de pe cåmpul de cre[tere s-au
lui, cåt [i a supra\nc`lzirii, prin sament pe lucern` cosit` este im- \mpu]inat, cutiile cu pui se mut`
folosirea unor instala]ii termice portant pentru ca puii, atunci \n alte locuri. Mai tårziu, pe
pe exterior. cånd ies din cutii, s` g`seasc` m`sur` ce puii \ncep s` devin`
frunze crude [i insecte, dar s` se mai independen]i [i se obi[nu-
Cre[terea natural` [i poat` ascunde \n lucern`. iesc s` doarm` pe crengile
Clo[tile [i puii se transport` copacilor, se reduce num`rul
Cre[terea natural` se prac- pe timp frumos, \n co[uri sepa- clo[tilor, dar cutiile r`mån pe loc
tic` de obicei \n cutii de cre[tere rate. |n primele zile puii sunt [i hrana se pune \n continuare \n
de genul celor descrise anterior, \nchi[i \n cutia de cre[tere, dac` fa]a lor. Dup` ce se \ndep`rteaz`
amplasate pe un teren cu o aceasta este corespunz`toare ca toate clo[tile, hrana se pune din
ce \n ce mai departe de cu[ti, pe
c`r`rile spre p`dure [i spre
Scurt istoric al fazanilor ad`posturile de hran`, f`r` ca
puii s` mai fie chema]i [i f`r` ca
Denumirea acestor p`r`si vine din latinescul „phasianus“, derivat
din cuvåntul grecesc „phasianos“, care semnific` „originar din \ngrijitorul s` mai fie v`zut.
Phasis“. O legend` greceasc` poveste[te c` argonau]ii, condu[i de Cånd puii ajung s` cunoasc` lo-
Iason, au \ntreprins o expedi]ie \n Calchidia (o regiune situat` \n Asia curile de hran` din p`dure, cuti-
Mic`, pe coasta sud-estic` a M`rii Negre), \n scopul g`sirii Lånii de ile de cre[tere se ridic`.
Aur. Conform legendei, ei au adus la \napoiere cå]iva fazani, pe care
i-au descoperit \n colonia Phasis, pe malul råului cu acela[i nume Cre[terea artificial`
(råu denumit mai tårziu Rion). Aceste p`s`ri le-au aclimatizat apoi \n
Grecia, unde cre[terea acestora a fost cunoscut` \nc` de pe vremea Aceasta se poate face atåt \n
regelui Pericle. Romanii sunt cei care au r`spåndit aceste p`s`ri pe puierni]e speciale, mobile, cåt [i
tot teritoriul Imperiului. Fazanii, cu carnea lor extrem de savuroas`, \n baterii. |n puierni]e, densi-
nu puteau lipsi de pe mesele banchetelor gurmanzilor romani. tatea puilor nu trebuie s` fie mai
|n Evul Mediu, cre[terea fazanilor era practicat` \n toate m`n`stirile mare de 18-22 de pui la 1 mp de
de pe cuprinsul Europei. |n Anglia, aceste p`s`ri erau cunoscute \n
suprafa]` util`. Puierni]ele mo-
anul 1000, iar \n secolul al XII-lea, abatele de Anesbury a ob]inut per-
bile se instaleaz` pe cåmpul ales,
misiunea de a le våna, ele devenind astfel un vånat pre]ios. |n
Germania, fazanii s-au r`spåndit de-a lungul v`ii Rhinului \n jurul ata[åndu-li-se un padoc demon-
anului 1250. |ncepånd cu secolele al XVI-lea [i al XVII-lea, tabil de 15 x 30 m, cu \mprej-
vån`toarea fazanilor a luat o asemenea amploare, \ncåt anumi]i muire \nalt` de 2,40 m, alc`tuit`
monarhi, cum ar fi ducele de Saxa [i regele Angliei, au instituit din plas` de sårm`. Plasa va
m`suri severe \n scopul protej`rii lor. avea ochiuri de 2 x 2 cm pe \n`l-
✄

8 Idei de AFACERI
 CONCEPT DE AFACERI

]imea de 60 cm de la sol [i cu
ochiuri de 4 x 4 cm pe restul \n`l- Pentru un ritm de cre[tere ideal, fazanii trebuie hr`ni]i
]imii. Ea trebuie s` fie bine cu alimente bogate \n proteine, fapt care implic` \ns`
prins` de sol, pentru ca puii s` cheltuieli sporite.
nu poat` ie[i pe dedesubt. |n pri-
mele dou` s`pt`måni, hr`nirea
se face \n puierni]`, iar de la
vårsta de 3-5 s`pt`måni – \n
padoc, \n hr`nitori special ame-
najate. Dup` aceast` vårst`,
hrana se va \mpr`[tia pe jos,
pentru a obi[nui puii s` o caute.
|n baterii, puii se cresc cu
foarte bune rezultate numai
pån` la vårsta de 4 s`pt`måni, \n
fiecare compartiment introdu-
cåndu-se nu mai mult de 60 de
pui \n prima s`pt`mån`, 30 \n a
doua s`pt`mån` [i 15 \n a treia
s`pt`mån`. |n primele trei-patru
zile, mi[carea puilor \n compar-
timentul bateriei se limiteaz` cu
ajutorul unei scånduri sau al
unui carton care se mut` zilnic,
l`rgindu-li-se spa]iul treptat. |n- |n cazul p`s`rilor crescute \n poate observa, alimenta]ia faza-
c`perile alese pentru baterii pot libertate, alimenta]ia lor natural` nilor este similar` celei a gali-
fi la fel cu cele pentru puii de trebuie completat` de c`tre cres- naceelor.
g`in`, evitåndu-se \ns` posibili- c`tori prin plasarea \n ad`pos- Mai ales tineretul \n cre[tere
tatea form`rii oric`rui curent de turile de hr`nire a unor supli- are nevoie de proteine. Pentru o
aer. De la vårsta de trei s`pt`- mente constituite din paie, mei, cresc`torie familial` sau pentru
måni, puii pot fi trecu]i \n puier- orez, gråu, ov`z, lucern`, trifoi, fazanii ornamentali, este relativ
ni]ele din cåmp, avåndu-se grij` sorg etc. Acestea pot fi date ca u[or de g`sit o cantitate sufi-
s` nu existe o diferen]` prea atare sau sub form` de nutre]uri cient` de resturi de carne sau
mare \ntre temperatura pe care concentrate. Pentru fazanii cres- brånz` pentru asigurarea nece-
au avut-o \n ultimele zile de cu]i \n voliere sau \n scop orna- sarului de proteine. |n cazul
\ntre]inere \n baterii [i cea din mental, mediul de via]` nu ofer` cresc`toriilor industriale, acest
puierni]ele mobile. decåt \ntr-o propor]ie redus` lucru devine o problem`, de ace-
surse naturale de hran`, de ea se folosesc nutre]uri combi-
aceea cresc`torul trebuie s` le nate, a c`ror compozi]ie com-
Alimenta]ia ofere un meniu mai variat. plet` [i echilibrat` satisface ne-
Alimenta]ia de baz` const` \n voile alimentare ale fazanilor. |n
Fazanii, ca [i g`inile, sunt gråu, mei, diferite sorturi de re]eta acestora intr` componente
p`s`ri omnivore. Ei \ngurgiteaz` gr`un]e [i vegetale, legume (cas- diferite: f`in` de mei, de ov`z, de
cu egal` pl`cere insecte, råme, trave]i, morcovi, l`måi, sfecl` orez, de orz, t`rå]e de gråu (toate
viermi[ori, dar [i substan]e ve- ro[ie etc.) [i fructe. Atåt fructele acestea reprezentånd aproxima-
getale: ierburi, semin]e, fructe cåt [i legumele trebuie t`iate \n tiv 70-80% din cantitatea total` a
etc. |n absen]a plantelor verzi pe buc`]ele pentru a putea fi mån- nutre]ului), f`in` de carne [i
care s` le consume, fazanii pot cate de c`tre fazani. Acest regim f`in` de pe[te (aproximativ 10-
contacta o boal` numit` plumo- vegetal trebuie completat cu 15%), cochilii de stridii m`cinate
fagie, care const` \n ciugulirea substan]e proteice de origine sau f`in` de crisalide (2-5%),
continu` a penelor, ceea ce, mai animal`: buc`]ele de carne, s`ruri minerale. Pentru puii sub
ales \n cazul speciilor ornamen- larve, insecte, f`in` de pe[te, trei s`pt`måni, \n aceste
tale, constituie un dezastru. produse lactate etc. A[a cum se nutre]uri se vor ad`uga g`lbe-
✄

9
CONCEPT DE AFACERI
nu[uri de ou (unul pentru
fiecare 10 pui) [i ou` de furnici
sau resturi de carne tocate.
Aceste alimente compuse se pot
cump`ra de la combinatele ce
prepar` nutre]uri pentru ani-
male, dar adesea ele vor fi prea
uscate [i vor trebui \mbog`]ite
cu amestecuri de legume [i mas`
vegetal` verde.
● brånz`, cånep`, amestecate fie
|n cre[terea fazanilor se pot
folosi [i alte substan]e: f`in` din
ierburi medicinale deshidratate,
f`in` de alge marine, f`in` de
crisalide (bogat` \n proteine [i
s`rac` \n gr`simi, este recoman-
dat` mai ales pentru alimenta]ia
puilor), pudr` de ou`, sånge
deshidratat (de la abatoare), lap-
te praf etc. Pentru fazanii orna-
mentali sau pentru micile
cresc`torii familiale, se pot folosi
re]ete clasice de amestecuri
proaspete, care se prepar` zilnic.
Acestea pot s` con]in`:
1) miez de påine, salat` verde
tocat`, p`trunjel, ou` crude
(cu tot cu coaj`), resturi de
|n perioada
aprilie-iunie,
de la o f`z`ni]`
se pot recolta
cca 70 de ou`.
10
brånz`, amestecate cu ap` sau
zeam` de carne sau legume –
pentru adul]i;
2) miez de påine, inim` tocat` de
vac`, ou` crude (cu tot cu
coaj`), salat`, p`trunjel – pen-
tru tineret;
3) orez fiert, cicoare m`cinat`,
mei, inim` tocat` de vac`, ou`
crude \ntregi, miez de påine,
cu ap` sau sup`, fie cu lapte –
pentru pui.
Aceste re]ete, care con]in
ingrediente proaspete [i natu-
rale, nu pot fi folosite decåt \n
cresc`toriile cu efective reduse.
|n marile cresc`torii se vor folosi
nutre]uri echilibrate, completate
neap`rat cu substan]e vegetale
proaspete: cicoare, lucern`, trifoi
etc. Altfel, a[a cum am amintit
deja, lipsa acestora din alimen-
ta]ie va conduce la apari]ia
tendin]ei de ciugulire a penelor.
Indiferent de metoda de cre[tere
folosit`, fazanii trebuie s` aib` la
dispozi]ie permanent ap` din
abunden]`, proasp`t` [i curat`.
Asigurarea necesarului
de substan]e minerale
Organismul animal are ne-
voie de o serie de substan]e mi-
nerale pentru a se dezvolta [i a
func]iona \n condi]ii bune. Cum
cele furnizate de alimente [i ap`
nu sunt suficiente, trebuie oferite
suplimente pentru p`s`rile cres-
cute \n voliere. Magazinele spe-
cializate ofer` s`ruri minerale
sub form` de pulbere sau gra-
nule, destinate exclusiv p`s`-
rilor. Acestea pot fi plasate \n re-
cipiente aflate \n interiorul cu[-
tilor sau pot fi amestecate cu hra-
na combinat` (metod` de prefe-
rat \n cazul fazaneriilor).
Oasele de sepie (de fapt, co-
chilia intern` a acestui animal)
reprezint` un adjuvant natural
excelent.
Cojile de ou` sunt foarte bo-
gate \n calciu natural, necesar fa-
zanilor. Un alt aditiv mineral
pentru p`s`ri este c`rbunele,
care are un rol de dezinfectant
intestinal. Acesta se ob]ine prin
arderea lemnului, \n dou` varie-
✄
Idei de AFACERI
 CONCEPT DE AFACERI

t`]i: c`rbunele de lemn moale,

care are propriet`]i terapeutice
de dezinfec]ie [i absorb]ie a ex- Comportamentului fazanului
cesului gazelor de fermenta]ie, [i
c`rbunele de lemn dur, care
obi[nuit, aflat \n libertate
ofer` suplimentul de carbon Fazanul s`lbatic tr`ie[te de obicei \n tufi[urile aflate \n p`duri sau
necesar fazanilor. de-a lungul cursurilor de ap`. Diminea]a [i seara el p`r`se[te aceste
Bicarbonatul de sodiu are un zone cu vegeta]ie bogat` [i \[i caut` hrana pe cåmpiile [i paji[tile din
rol important pentru \nt`rirea jur: gr`un]e, ierburi, viermi[ori [i larve, insecte [i alte mici viet`]i. |n
cochiliei ou`lor. Cercet`torii habitatul s`u natural, densitatea fazanilor este de 20 de cupluri pe
americani au demonstrat c` de kilometrul p`trat.
la fazanii c`rora li s-a adminis-
trat bicarbonat de sodiu \n apa
de b`ut se ob]in ou` cu o coaj`
cu 6,6% mai groas`. Deoarece
efectul benefic se simte dup`
aproximativ o lun`, este reco-
mandabil s` se \nceap` cura la
\nceputul perioadei de repro-
ducere, ad`ugåndu-se 0,5 grame
de bicarbonat de sodiu per kilo-
gram de pas`re \n viu, zilnic.
Grosimea [i duritatea cojii
ou`lor sunt foarte importante
pentru u[oara manipulare a
acestora, iar diminuarea acestor
doi parametri indic` existen]a
unei caren]e nutri]ionale, deci
constituie un semnal de alarm` |ncepånd cu a doua jum`tate a lunii martie, ]ipetele masculilor se pot
pentru cresc`tori. auzi din zori [i pån` noaptea tårziu. Tonalitatea [i ritmul acestora
Fazanii crescu]i \n ad`posturi variaz`, a[a \ncåt, dup` o vreme, se pot recunoa[te diferitele exem-
care au p`månt pe jos nu au plare dup` voce. Fiecare mascul creeaz`, \n interiorul teritoriului
nevoie de aditive minerale. Ei s`u, o re]ea de poteci; lungimea acestora nu dep`[e[te 400-500 m, o
ciugulesc pietricele [i particule distan]` pe care fazanul o poate parcurge \n 30-40 de minute. Pentru
dure care, odat` ingerate, a-[i c`uta hrana, masculul se plimb` \ncet pe teritoriul s`u, urm`rind
faciliteaz` digestia hranei [i aceste poteci [i, odat` atins` limita unui traseu, el face cale \ntoars`.
asimilarea ei. De aceea decizia Formarea cuplurilor \ncepe \n perioada 5-10 aprilie. Fiecare mascul
este \nso]it de una sau dou` femele, pån` \n momentul \n care \ncepe
de a construi un volier pavat cu
clocirea ou`lor. O femel` deja cuplat` nu va r`spunde decåt la
beton sau ad`posturi cu par-
chemarea partenerului s`u, a c`rui voce o recunoa[te chiar de la dis-
doseal` artificial` trebuie ana- tan]`. |n perioada \mperecherii, creasta masculului cap`t` dimensiu-
lizat` foarte bine. ni impresionante [i se coloreaz` \n ro[u aprins, iar penele din jurul
urechilor se ridic`. La sfår[itul lunii aprilie, femelele \ncep s` depun`
Reproducerea ou`, iar masculii redevin solitari, nemaifiind preocupa]i nici de
femela care cuib`re[te, nici de pui.
Femela \[i construie[te cuibul \n ierburile \nalte sau sub un tufi[ [i \l
Cåteva date generale c`ptu[e[te cu fire de iarb` [i puf, acesta avånd \n general diametrul
de 18 cm [i adåncimea de 7 cm. F`z`ni]a depune \ntre 8 [i 14 ou`, de
Fazanii sunt poligami. |n
culoare brun-verzuie. |mperecherea are loc o singur` dat` pe an, iar
mod normal, propor]ia optim` incuba]ia dureaz` 23 de zile; puii care ies din ou diminea]a p`r`sesc
pentru grupurile de reprodu- cuibul \n aceea[i zi, seara. |n a treia zi de via]`, puilor \ncep s` le
c`tori este de 1 mascul la 4-5 fe- creasc` penele, iar \n a dou`sprezecea ei sunt capabili s` zboare.
mele, ob]inåndu-se \n aceste Femela nu p`r`se[te teritoriul masculului cu care a procreat decåt
condi]ii un grad de fecundare de dup` ce puii sunt deja m`ricei.
93-97%.
✄

11
CONCEPT DE AFACERI
Sezonul de \mperechere de-
buteaz` \n a doua jum`tate a lu-
nii martie, atingånd momentul
de vårf la jum`tatea lunii aprilie.
|n func]ie de hrana furnizat` [i
de condi]iile climaterice ale anu-
lui respectiv, randamentul ma-
xim de ou` (ceea ce \nseamn` \n-
tre 60 [i 75 de ou` zilnic pentru
100 de femele) se poate men]ine
o perioad` mai mic` sau mai
mare de timp. Oricum, cel pu]in
pån` la 1 iunie acest vårf se va
men]ine, produc]ia de ou` sc`-
Fazanii se pot comercializa
cu succes c`tre asocia]iile
cinegetice din Occident,
pentru repopularea
terenurilor de vån`toare.
12
zånd rapid odat` cu instalarea
c`ldurilor mari ale lunilor de
var`. Randamentul cotidian me-
diu al lunilor aprilie [i mai, luate
\mpreun`, este de aproximativ
55%, media anual` situåndu-se
\ntre 48% [i 62% pe \ntreaga
perioad` de reproducere.
Alegerea reproduc`torilor
Reproduc`torii se vor alege
dintre p`s`rile cele mai fru-
moase [i mai robuste, a c`ror
vitalitate este demonstrat` de
voiciunea lor. Ei vor fi instala]i \n
cu[tile pentru mont` la \ncepu-
tul lunii februarie.
P`s`rile alese \n acest scop
trebuie separate de celelalte, pe
sexe, cu cåteva s`pt`måni \na-
inte de a fi puse \n cu[tile de \m-
perechere, pentru a fi tratate \m-
potriva parazi]ilor. Acest lucru
este indispensabil pentru a avea
la \nceputul sezonului de repro-
ducere animale perfect s`n`-
toase [i bine dezvoltate ponde-
ral. }ine]i cont c` ouatul repre-
zint` un efort important pe care
p`s`rile trebuie s`-l fac`, de
aceea ele trebuie s` fie \n cea mai
bun` form` fizic` pentru a avea
un randament mai ridicat.
Aceast` separare este necesar` [i
pentru a se putea efectua modifi-
carea progresiv` a regimului ali-
mentar. Se pot alege reprodu-
c`tori care s` fie ]inu]i peste
iarn` \n cu[tile de mont` sau \n
semi-libertate \n zone \mp`du-
rite, precum [i p`s`ri s`lbatice.
Ultimele dou` categorii au
nevoie de o perioad` pentru a se
acomoda cu via]a \n captivitate.
Acest lucru trebuie f`cut din
timp, capturarea reproduc`-
torilor fiind adesea dificil`.
Idei de AFACERI
 CONCEPT DE AFACERI

Un alt factor important \n fice [i s` le marcheze printr-un agricultorilor pentru a c`uta [i

selec]ia candida]ilor \l reprezint`
vårsta. Experien]a a demonstrat
c` puicu]ele \n vårst` de doi ani
sunt cele mai prolifice furnizoare
de ou`, ele \ncepånd s` ou` cel
mai devreme [i fiind clo[ti foarte
bune. |n consecin]`, vor fi prefe-
rate femele cu vårste cuprinse
\ntre 1 [i 2 ani. Aceea[i vårst` se
recomand` [i pentru coco[i. Se
va evita alegerea exemplarelor
care au pintenii prea dezvolta]i,
lucru care indic` o vårst` mai
ridicat` (\n plus, ace[ti pinteni
r`nesc adesea femelele \n timpul
\mperecherii). Acest factor este
mai pu]in important pentru fe-
melele capturate din s`lb`ticie,
c`ci ele dau, \n general, mai
pu]ine ou` decåt cele crescute \n
semi-libertate sau \n captivitate.
Reproducerea \n libertate
semn distinctiv, pentru a fi sem-
nalate agricultorilor. Eficacitatea
metodei depinde de num`rul [i
priceperea personalului, dar [i
de cåt de mult vor respecta culti-
vatorii aceste marcaje.
Chiar dac` toate condi]iile
sunt \ndeplinite, exist` \nc`
riscul de a fi distruse o parte din
cuiburi. |n cazul \n care lucr`rile
agricole sunt efectuate manual,
femela care cuib`re[te se va
\ndep`rta la apropierea omului,
dar va reveni \n cuib dup` ple-
carea acestuia. |n cazul \n care
lucr`rile se execut` \ns` cu utila-
je agricole, zgomotul specific va
determina inhibi]ia femelei care
are tendin]a de a se piti \n ier-
buri, fiind adesea strivit` \mpre-
un` cu ou`le sau puii de c`tre
ma[ini. De aceea este recoman-
dabil s` se apeleze la bun`voin]a
ocroti aceste cuiburi.
Solu]ia optim` const` \n rea-
lizarea unui compromis: dac`
respectivul cuib este situat \ntr-o
zon` sigur` (\n tufi[uri sau zone
cu vegeta]ie \nalt`, s`lbatic`), fa-
zanii vor fi l`sa]i s` se reproduc`
natural, dar \n celelalte cazuri
ou`le vor fi \ndep`rtate din cuib
[i vor fi clocite fie de o clo[c` su-
rogat (care poate fi g`in` sau
curc`), fie vor fi puse \n incuba-
tor.
Colectarea va trebui s` fie
f`cut` de speciali[ti, altfel riscul
de distrugere a embrionului da-
torit` unei manipul`ri gre[ite
este foarte mare. |n plus, se va
avea grij` ca ou`le s` fie regru-
pate a[a cum au fost \n cuiburi,
c`ci altfel, gradul de incuba]ie fi-
ind diferit, pierderile vor fi mult
mai mari. Pentru realizarea aces-

Am men]ionat deja faptul c`

reproducerea fazanilor \n liber-
tate, \n ciuda tehnicilor de con-
trol [i supraveghere, nu poate
asigura decåt men]inerea popu-
la]iei [i nu cre[terea acesteia, din
cauza numeroaselor pericole
existente, mai ales dac` este vor-
ba de un mediu nou, pe care p`-
s`rile nu \l cunosc. La acestea se
adaug` [i faptul c`, \n libertate,
num`rul de ou` depuse este mai
mic, ceea ce implic` o rentabili-
tate mai redus` a acestui tip de
cresc`torie. Dac` se dore[te
totu[i reproducerea \n mediul
natural, vor trebui adoptate o
serie de m`suri menite s` reduc`
factorii de risc.
|n general, o rezerva]ie mare
cuprinde [i zone cultivate, pe
care se execut` lucr`ri agricole.
Din p`cate, aceste terenuri sunt
preferate de fazani cånd \[i con-
struiesc cuiburile. Pentru a se
evita distrugerea cuiburilor,
supraveghetorii (p`durarii sau
paznicii) vor trebui s` le identi-
✄
Cåteva lucruri de [tiut despre fazani
a) Fazanii nu-[i caut` hrana decåt pe sol, unde se simt \n siguran]` [i
pot fugi cu u[urin]`. Ei pot zbura pån` la primele crengi ale
arbu[tilor, dar o fac greoi, cu o b`taie zgomotoas` din aripi.
b) Obiceiurile acestor p`s`ri variaz` \n func]ie de mediul de via]`:
cele care locuiesc \n zone ståncoase se asund sub pietre sau \n
cavit`]ile naturale ale solului, celelalte \[i petrec nop]ile \n arbori.
c) Sedentarismul fazanilor este uneori excesiv: exist` specii care nu
se deplaseaz` niciodat` mai mult de 100 de metri.
d) Pentru a-[i cur`]a penajul [i a combate parazi]ii, fazanii se t`v`lesc
\n praf, ca [i g`inile, sau se b`l`cesc \n ochiurile de ap`.
e) Principalul du[man natural al fazanului este omul, care \l våneaz`
cu \nc`p`]ånare. Dintre animalele s`lbatice amintim vulpile,
dihorii [i al]i pr`d`tori de acest tip, dar ei nu reprezint` o
amenin]are pentru specie.
f) Noaptea, fazanii se protejeaz` de atacul r`pitorilor dormind pe
ramurile joase ale copacilor.
Fazanul este, f`r` nici o \ndoial`, o pas`re stupid`, chiar mai
proast` decåt g`ina. Celebrul naturalist Brehm a scris pe acest
subiect: „Fazanii sunt extrem de redu[i mintal, incapabili s` ia o
decizie \ntr-un moment de cump`n`. Dac` un om sau un cåine se
repede asupra unui fazan, el nu-[i va lua niciodat` zborul, ci se va
face una cu p`måntul, ascunzåndu-[i capul sub aripi, sau va fugi ca
un bezmetic \n stånga [i-n dreapta. Un [oarece \l sperie, prezen]a
unui melc este suficient` pentru ca femela s` p`r`seasc` cuibul \n
goan`. Cel mai adesea \ns` apari]ia unui pericol cåt de mic \l para-
lizeaz`, f`cåndu-l o prad` u[oar`“.

13
CONCEPT DE AFACERI
tui scop se va recurge la mar-
carea fiec`rui ou \n func]ie de
locul [i momentul \n care a fost
colectat.
Ou`le vor fi adunate \n con-
tainere dublate cu materiale moi,
termoizolante, care s` men]in`
temperatura pån` la momentul
punerii lor sub mama adoptiv`
sau \n incubator (se poate utiliza
o plosc` cu ap` cald`, care s`
La vårsta de 5 s`pt`måni, fazanii sunt muta]i \n voliere
amplasate pe cåmp, unde r`mån pån` \n momentul valorific`rii.
\nc`lzeasc` ou`le \n timpul
transportului). |n momentul co-
lect`rii se va proceda la mirajul
acestora (vezi subcapitolul ur-
m`tor) cu ajutorul unui aparat
special care verific` gradul de in-
cuba]ie.
Reproducerea \n libertate,
care nu este \ntotdeauna eficace
[i rentabil`, nu se aplic` decåt fa-
zanilor obi[nui]i, destina]i repo-
pul`rii rezerva]iilor. Fazanii or-
namentali, crescu]i \ntr-o gr`-
din` sau parc, se pot reproduce
[i ei spontan, mai ales dac` este
vorba de un loc lini[tit [i cu o ve-
geta]ie bogat`. |n cazul acestora
rezultatele cele mai bune se ob-
]in prin reproducerea \n voliere
sau \n semi-libertate.
14
Mirajul ou`lor
Am v`zut c` la colectarea
ou`lor este necesar` efectuarea
mirajului, o opera]iune ce const`
\n examinarea contra luminii
(naturale sau artificiale) a ou`lor
supuse incuba]iei, \n scopul
determin`rii st`rii [i gradului de
dezvoltare a embrionului (sau
pentru a determina prospe]imea
ou`lor destinate consumului).
Mirajul se efectueaz` \ntre a 5-a
[i a 7-a zi a clocirii: ou`le nefe-
cundate sunt clare, transparente,
iar cele fertile sunt opace \n zona
mai lat` sau complet obscure. La
ou`le mai mari, fertilitatea poate
fi indicat` [i de prezen]a unei
re]ele de ramifica]ii sanguine.
O alt` metod` de determina-
re a prezen]ei embrionului con-
st` \n cufundarea ou`lor \ntr-un
vas cu ap` c`ldu]`: cele fecunde
au tendin]a de a se duce la fun-
dul recipientului. (Apa c`ldu]`
are [i avantajul de a men]ine un
grad de umiditate bun.) Totu[i,
mirajul reprezint` solu]ia cea
mai rapid` [i u[or de aplicat,
chiar [i de c`tre persoanele lip-
site de experien]`. |n cazul cres-
c`toriilor mici se practic` [i un al
doilea miraj, dup` 18 zile de
incuba]ie, \n scopul elimin`rii
ou`lor \n care embrionii au
murit \ntre timp. Embrionul
mort este \nconjurat de un cheag
de sånge [i este mai pu]in dez-
voltat decåt ceilal]i. |n cazul
cresc`toriilor mari sau al incuba-
toarelor nu se practic` acest al
doilea miraj, c`ci volumul de
munc` ar fi uria[. De asemenea,
trebuie subliniat c` acest pro-
cedeu nu se aplic` decåt p`-
s`rilor care accept` prezen]a
omului. |n cazul fazanilor s`lba-
tici, riscul de a \ntrerupe incuba-
]ia natural` sau ca p`s`rile s`-[i
abandoneze ou`le este foarte
mare.
Scopul mirajului este \nde-
p`rtarea ou`lor infertile, care pot
fi folosite ca adjuvant \n hrana
p`s`rilor. Aten]ie, aceste ou` tre-
buie zdrobite \nainte de a fi ofe-
rite drept hran`, altfel reprodu-
c`torii se vor obi[nui s`-[i spar-
g` propriile ou` pentru a le
månca. Dac` toate ou`le sunt in-
fertile, clocirea trebuie \ntrerupt`
pentru ca femela s`-[i reia ciclul
reproduc`tor. De asemenea,
dac` doar o mic` parte din ou`
sunt fertile, este mai bine ca aces-
tea s` fie \ncredin]ate unei alte
clo[ti, iar femela \n cauz` s` fie
eliberat` din cuib.
Reproducerea
\n semi-libertate
Acest tip de cre[tere presu-
pune ca reproducerea s` aib` loc
\n captivitate, ulterior fazanii
fiind elibera]i treptat \n natur`.
Pentru aceasta se vor utiliza cu[-
tile pentru clo[ti [i pui, care au
fost descrise anterior. Ou`le, fie
c` provin din voliere, fie c` sunt
culese din cuiburi naturale sau
cump`rate de la al]i produc`tori,
sunt \ncredin]ate pentru a fi
✄
Idei de AFACERI
 CONCEPT DE AFACERI

clocite unei mame adoptive,
plasate \ntr-o cu[c` de cre[tere.
Asemenea cu[ti se vor am-
plasa de la \nceputul perioadei
de cuib`rire pe pe o paji[te sau \n
mai multe zone distincte ale re-
zerva]iei. Amplasarea mai mul-
tor cu[ti \n aceea[i zon` u[urea-
z` controlul [i \ntre]inerea aces-
tora, dar comport` riscuri cres-
cute de contactare a unor ma-
ladii [i presupune opera]iuni
suplimentare de transport a
puilor \n momentul eliber`rii
lor. A doua solu]ie, cu ampla-
sarea cu[tilor \n zone distincte,
faciliteaz` dispersarea p`s`rilor
\n spa]iul natural, ofer` o hran`
mai bogat` [i implic` mai pu]ine
riscuri de \mboln`vire. |ntre]ine-
rea [i controlarea ad`posturilor
sunt \ns` mai dificile [i mai labo-
rioase. Distan]a dintre dou` ast-
fel de cu[ti trebuie s` fie de
minim 20-40 m. Ca urmare, pe
un hectar de teren se pot cre[te
aproximativ 500 de fazani.
Prima ra]ie alimentar` va fi fur-
nizat` puilor la o zi de la ie[irea
din ou, \n a[a fel \ncåt mama
s`-i poat` \nv`]a cum s` se hr`-
neasc`. Ulterior, pas`rea va fi
hr`nit` separat, iar puilor li se va
da hrana \n a[a fel \ncåt mama s`
nu aib` acces la ea (pentru ca
micu]ii s` nu r`mån` nemån-
ca]i).
Dup` 8-10 zile de via]`, dac`
vremea o permite, cu[ca va fi
deschis`, astfel \ncåt puii s`
poat` ie[i afar`. Seara, dup`
intrarea lor \napoi, u[a trebuie
\nchis` pentru ca eventualii r`pi-
tori s` nu poat` p`trunde \n inte-
rior. Cånd puii au \mplinit o
lun`, clo[ca va fi eliberat` [i ea,
\nso]indu-i afar` pån` la com-
pleta lor dezvoltare, cånd ace[tia
vor migra \n mod natural \n
mediul \nconjur`tor sau vor fi
muta]i pe terenurile ce trebuie
repopulate. Pe toat` perioada
cre[terii, [i mamei [i puilor li se
va asigura atåt hrana [i apa, cåt
[i cur`]enia cu[tii.
Acest tip de reproducere, re-
zervat fazanilor obi[nui]i, per-
mite introducerea \n rezerva]ii a
p`s`rilor adaptate condi]iilor
naturale. Carnea p`s`rilor cres-
cute \n semi-libertate posed`
propriet`]i organoleptice supe-
rioare celei a p`s`rilor crescute
\n captivitate. Se realizeaz` deci
un compromis acceptabil \ntre
reproducerea \n libertate [i cea
artificial`.
Alegerea mamelor-clo[ti
Dac` se dore[te clocirea
ou`lor de c`tre o femel` de alt`
specie, se poate opta \ntre g`ini
pitice, g`ini obi[nuite [i curci.
Num`rul de ou` pe care le poate
cloci o femel` este diferit, \n
func]ie de specie: 10 pentru
g`inile pitice, 20 pentru cele
obi[nuite [i 30 pentru curci. La
prima vedere, s-ar p`rea c` cele
mai bune mame adoptive ar fi
cele care pot cloci cåt mai multe
ou`. Dar nu este a[a: cu cåt pas`-
rea este mai mare, cu atåt riscul
ca ea s` sparg` o parte din ou`
este mai crescut. Apoi, g`inile au
adeseori tendin]a de a abandona
cuibul [i a l`sa ou`le s` se r`-
ceasc`.
Pe de alt` parte, curcile, de[i
pot cloci [i dou` luni \ncheiate,
\n ultima parte a acestei peri-
oade \ncep s` sufere de deshi-

Atunci cånd fazanii se valorific`

pentru consum, trebuie [tiut c` cei
crescu]i \n semi-libertate au carnea
mai gustoas`.
✄

15
CONCEPT DE AFACERI

dratare [i \[i vor månca propriile

Ce trebuie s` [ti]i despre ou`le de fazan ou`.
|n general, cresc`torii prefer`
|n libertate, o femel` poate depune \ntre 16 [i 18 ou` \nainte de a \ncepe s` foloseasc` drept clo[ti g`inile
clocirea lor. |n captivitate, num`rul ou`lor recoltate de la o singur` pentru cre[terea \n semi-liber-
f`z`ni]` poate ajunge la 70 de buc`]i de-a lungul a trei luni: aprilie, mai tate: se reduce astfel num`rul
[i iunie. Media este situat` \n jurul a 55 de ou`/femel`. cu[tilor de cre[tere, f`r` a fi
Exist` metode de stimulare artificial` a produc]iei de ou`: femelele sunt
nevoie a se m`ri dimensiunile
\nchise \n cu[ti luminate artificial [i natural, succesiv, astfel \ncåt perioa-
acestora, ca \n cazul curcilor.
da de lumin` zilnic` s` fie de 13 ore, \ncepånd cu 1 martie. La råndul lor,
masculii trebuie supu[i acestui regim \ncepånd cu o lun` mai devreme. Al]ii prefer` \ns` g`inile pitice,
Ou`le de fazan au culoarea verzuie, uniform`, greutatea lor variind \n care au avantajul realiz`rii de
func]ie de ras` [i individ. Diferen]a de greutate \ntre cel mai mic [i cel economii de hran`, dar [i al fap-
mai mare ou produs de aceea[i femel` poate atinge 6 g de-a lungul unui tului c` sufer` mai pu]in din
sezon. Greutatea medie a ou`lor fazanilor comuni este de 33 g. Primele cauza spa]iului redus \n care tre-
ou` de la \nceputul sezonului sunt ceva mai mici (cam 32 g \n medie), buie s` petreac` aproximativ 45
ele crescånd de-a lungul perioadei de depunere, dep`[ind aceast` greu- de zile.
tate medie. |n func]ie de ras`, ou`le au greut`]i cuprinse \ntre 30 [i 35 de Trebuie s` amintim c` perioa-
grame. da de p`strare a ou`lor destinate
Pentru a evita expunerea lor \ndelungat` la soare, ou`le trebuie colec- incuba]iei merge pån` la 15 zile,
tate de mai multe ori pe zi. |n captivitate, fazani]ele depun ou` pe \ntrea-
din momentul depunerii lor [i
ga suprafa]` a cu[tii, de aceea ou`le trebuie colectate prompt, pentru a
pån` la \nceputul clocirii. Ideal
nu fi strivite de restul p`s`rilor. Recipientul de colectare trebuie s` fie
c`ptu[it cu un material moale, care s` amortizeze [ocurile \n timpul este, totu[i, ca acest interval s`
transportului, iar ou`le vor fi depozitate \ntr-o incint` cu temperatura nu dep`[easc` o s`pt`mån`.
de 10-13 0 C [i o umiditate de 50-60%. |n aceste condi]ii, ele \[i vor con- |ntre timp, ou`le trebuie p`strate
serva propriet`]ile [i prospe]imea timp de cel pu]in 15 zile, deci la o temperatur` situat` sub
cresc`torul va dispune de o marj` lung` de timp \naintea incuba]iei. 200 C, \n spa]ii speciale, pe un
Dac` depozitarea se face \ntr-o simpl` camer` r`coroas`, perioada de pat de nisip uscat. Ele vor fi
p`strare nu trebuie s` dep`[easc` 7 zile. a[ezate \n pozi]ie vertical`, u[or
Procentul de ou` fertilizate depinde de regimul alimentar al femelelor \nclinate [i vor fi \ntoarse zilnic.
\n perioada aprilie-iunie [i se situeaz` \n jurul valorii de 93%, maximul
fiind atins \n mai – pån` la 98%. |n ciuda acestui procent extrem de ridi-
cat, doar 75% dintre ou` vor produce efectiv pui. |n 18% din cazuri apar
Reproducerea \n
accidente \n timpul incuba]iei, printre care se num`r` neasigurarea unor captivitate
condi]ii optime de stocare a ou`lor, alimenta]ia defectuoas`, gre[elile de
manipulare sau de utilizare a incubatoarelor etc. Dup` na[terea puilor, Acest tip de reproducere se
procentul celor care vor atinge vårsta de 8 s`pt`måni se situeaz` \ntre 60 va face \n voliere sau \n baterii
[i 90%. |n medie, din 100 de ou` puse la clocit vor rezulta 57 de adul]i. de cu[ti, care exploateaz` la ma-
ximum spa]iul disponibil [i faci-
Unii cresc`tori acord` o importan]` deosebit` culorii cochiliei: ou`le mai liteaz` interven]ia personalului
pu]in pigmentate sunt, \n general, mai pu]in fertile. De asemenea, ei de \ngrijire.
evit` incubarea ou`lor a c`ror coaj` este rugoas`, care au forme anor- Am amintit anterior c` fiecare
male sau dimensiuni prea mici. Aceste ou` imperfecte sunt primele pro- cu[c` trebuie s` ad`posteasc` un
duse de femel` la \nceputul sezonului [i abia dup` 4-6 ou`ri se ob]in mascul [i 4-5 femele, dispunånd
ou`le cu greutate [i aspect normal. \n acest scop de spa]ii de refugiu
Mul]i cresc`tori consider` c` ou`le din fiecare cuib sau sertar de incu-
pentru femele, de stinghii [i ra-
bator trebuie s` fie de aceea[i greutate [i m`rime, dar cercet`rile \ntre-
muri menite a oferi condi]ii ase-
prinse \n acest sens au demonstrat c` nu exist` diferen]e de ecloziune
\ntre ou`le mari [i cele mici. Exist` \ns` [i al]i factori de risc, cum ar fi m`n`toare celor naturale, pre-
caren]a de calciu (care va conduce la o coaj` prea sub]ire) sau nere- cum [i de un ad`post fix, care va
spectarea perioadei de 24 de ore \n care ou`le trebuie s` se „odihneasc`“ fi folosit pentru somn [i \n caz de
dup` transport, \nainte de a fi puse la clocit. intemperii. Spa]iile de refugiu,
|n timpul perioadei de conservare, ou`le vor fi a[ezate \n pozi]ie verti- care pot fi ob]inute prin monta-
cal`, u[or \nclinate, cu partea mai lat` \n sus. |ntoarcerea lor nu este rea unor garduri mobile de sepa-
neap`rat necesar`, important fiind ca durata stoc`rii s` nu dep`[easc` ra]ie, vor fi folosite [i pentru
15 zile. amenajarea cuiburilor. |n timpul
✄

16 Idei de AFACERI

clocirii [i \n primele s`pt`måni
de via]` ale puilor, masculul tre-
buie separat de femele, pentru ca
agresivitatea sa s` nu impieteze
asupra procesului de cuib`rire [i
cre[tere a puilor. Volierele \n
care femelele cuib`resc vor fi si-
tuate \n zone lini[tite, cåt mai
izolate. Prezen]a str`inilor, a ani-
malelor domestice sau a unor in-
stala]ii zgomotoase constituie o
surs` de stres pentru f`z`ni]e,
care \[i pot abandona cuibul din
aceste motive. Pentru a evita ca
femelele s` cad` clo[ti, se practi-
c` \ndep`rtarea sistematic` a
ou`lor (de cel pu]in 4 ori pe zi)
din interiorul volierelor, evitån-
du-se astfel [i supraexpunerea
ou`lor la soare [i spargerea de
c`tre celelalte p`s`ri.
Cresc`torii care doresc s`
aplice acest tip de reproducere
vor trebui la råndul lor s` adune
zilnic ou`le, \nlocuindu-le cu
ou` false. Cånd se ob]ine un nu-
m`r suficient de ou` [i femela se
a[eaz` pe cuib, \n acesta se vor
introduce ou`le adev`rate.
Ou`le destinate clocirii tre-
buie atent selec]ionate, \n func]ie
de caracteristicile lor: cele defor-
mate, care au coaja prea sub]ire
sau sunt prea mici vor fi
\ndep`rtate. De asemenea, se vor
evita cele prea mari, care nu vor
permite un bun transfer al c`l-
durii \n interior (un ou de fazan
cånt`re[te \ntre 30 [i 35 de gra-
me, \n mod normal). Nici depu-
nerile calcaroase pe coaj` nu
sunt de dorit, c`ci \mpiedic`
ecloziunea (ie[irea puilor din
ou`).
P`s`rile n`scute \n acest me-
diu au tendin]a de a se domesti-
ci prea mult. Acest lucru nu
reprezint` un inconvenient dac`
este vorba de fazani ornamen-
tali, destina]i reproducerii \n
captivitate sau sacrific`rii. Dac`
se dore[te \ns` folosirea lor pen-
tru repopulare, apar o serie de
✄
CONCEPT DE AFACERI
probleme: p`s`rile, obi[nuite cu aceast` perioad`, ou`le incubate
siguran]a cu[tilor, nu vor [ti s` vor furniza pui un pic prea tår-
se apere [i s` se hr`neasc` sin- ziu, iar punerea \n libertate a
gure. Eliberarea \n s`lb`ticie a unor fazani prea tineri va con-
unor p`s`ri crescute \n captivi- duce la o mortalitate ridicat` \n
tate va face ca ele s` fie victime timpul anotimpului rece. Pentru
sigure ale pr`d`torilor naturali a rezista cu succes vicisitudinilor
sau braconierilor. iernii, fazanii trebuie s` prind`
|n cazuri extreme, cånd repo- minimum trei luni de timp fru-
pularea nu se poate face decåt cu mos [i cald, \n care s` se dezvolte
astfel de p`s`ri, se va recurge la suficient. Evident, recoltarea
o adaptare treptat` a lor cu noul ou`lor se poate prelungi pån` la
mod de via]`, cel pu]in o peri- 1 iulie, dar se va constata exis-
oad` ei trebuind s` fie hr`ni]i de ten]a unui procent mult mai
c`tre paznicii de vån`toare [i mare de ou` infertile.
supraveghea]i continuu. Dac` cresc`torul dispune de
Din cauza condi]iilor supli- un teren de vån`toare, este avan-
mentare necesare, cre[terea \n tajos ca reproduc`torii s` fie eli-
captivitate este rar aplicat` de bera]i la sfår[itul lunii mai. Ast-
c`tre cresc`tori. fel se ating dou` deziderate si-
multan: a) recoltarea unui nu-
Organizarea procesului m`r suficient de ou` \n prima
de reproducere
Am amintit deja c` originea
reproduc`torilor poate fi di-
vers`, adic`:
1) fazani crescu]i \n captivitate;
2) fazani care sunt ]inu]i \n
cu[tile de reproducere doar
\n perioada \mperecherii, \n
rest ei fiind ]inu]i \n semi-li-
bertate;
3) fazani s`lbatici, captura]i
pentru a se beneficia de un
aflux de sånge nou \n cres-
c`torie.
P`s`rile din prima categorie
furnizeaz` cel mai mare num`r
de ou`, urmate de cele din a do-
ua categorie. Pentru a v` forma o
idee, s` recurgem la statistici: på-
n` la jum`tatea lunii mai, p`s`-
rile crescute \n captivitate dau \n
jur de 30 de ou`, cele din a doua
categorie cam 20-22, iar f`z`ni-
]ele capturate din libertate cam o
duzin`.
|n cazul cre[terii fazanilor de
vån`toare, problema principal`
const` \n asigurarea unui num`r
cåt mai mare de ou` \n timpul Incubator aflat \n exploatare
lunilor aprilie [i mai. Dup` la ferma din S`rule[ti-Gar`.
17
CONCEPT DE AFACERI
Nu trebuie neglijat`
posibilitatea comercializ`rii
fazanilor ca p`s`ri ornamentale.
parte a sezonului [i b) repopu-
larea natural` prin genera]iile
noi care vor ap`rea \n cursul lu-
nii iunie. Cuiburile acestor
exemplare au un num`r mai mic
de ou` (9, de obicei) dar sunt su-
ficiente pentru a men]ine nivelul
popula]iei de fazani.
|ntre 31 mai [i 30 iunie, cres-
c`torul poate s` procedeze \n
mai multe moduri:
● s` p`streze reproduc`torii \n
cu[tile de mont`;
● s`-i pun` \n cu[tile de hiber-
nare, separa]i pe sexe;
● s` le ofere o perioad` de semi-
libertate \ntr-o p`durice din
apropiere, unde pot fi supra-
veghea]i;
● s` \i elibereze pe terenurile de
vån`toare.
Incuba]ia artificial`
Dac` scopul urm`rit este
cre[terea fazanilor pe scar` lar-
g`, se va recurge obligatoriu la
incuba]ia artificial`. Fazaneriile
de reproduc`tori vor furniza
ou`le ce vor fi plasate \n incuba-
toare, iar nou-n`scu]ii vor fi mu-
18
ta]i, \ntr-o prim` faz`, \n localuri
\nc`lzite, [i apoi \n voliere \n aer
liber, dotate [i ele cu ad`posturi
fixe \nc`lzite. |n cazul \n care
ou`le sunt procurate de la alte
ferme, ele nu vor fi plasate \n in-
cubator decåt dup` o perioad`
de 24 de ore, timp \n care au fost
stocate pentru a se sedimenta
con]inutul lor. O cresc`torie cu
sistem de incuba]ie artificial` va
include urm`toarele elemente:
1. o camer` pentru recep]ia ou`-
lor, dotat` cu un sistem de
dezinfectare;
2. o camer` pentru calibrare,
dac` incubatorul este calibrat;
3. sala incubatoarelor;
4. o sal` de ecloziune, dac` incu-
batoarele sunt de acest tip;
5. un serviciu de cur`]`torie [i
dezinfec]ie a materialelor fo-
losite;
6. un serviciu de stocare [i pre-
parare a ambalajelor;
7. o surs` de energie suplimen-
tar` (pentru cazurile de ur-
gen]`);
8. o \nc`pere pentru expedi]ia
p`s`rilor;
9. vestiare [i utilit`]i pentru per-
sonal.
Incubatorul este instala]ia de
baz` pentru amenajarea unei
ferme de acest tip. Exist` o mare
varietate de incubatoare: orizon-
tale sau verticale, electrice sau
alimentate cu petrol ori gaz, de
dimensiuni foarte variate (de la
cele pentru cåteva zeci de ou`,
pentru uz familial, pån` la cele
industriale, care pot cloci zeci de
mii de ou` simultan). Unele
incubatoare sunt prev`zute cu
instala]ii de ecloziune, dar exist`
[i modele cu ecloziune separat`.
Aceast` solu]ie este de preferat
\n cazul cresc`toriilor industri-
ale, de dimensiuni foarte mari,
pentru ca s` se economiseasc`
spa]iu prin folosirea modelelor
verticale de incubatoare.
|n cazul unei cresc`torii mici,
sunt de preferat variantele cu
eclozatoare \ncorporate. Acestea
sunt plasate \n partea inferioar`
a instala]iei de clocire, ele avånd
sistemele de \nc`lzire/ventila]ie
[i higrometrul comune. |n gene-
ral, aceste instala]ii sunt dotate
cu mecanisme de \ntoarcere
automat` a ou`lor, pentru c`
acest lucru trebuie f`cut la
✄
fiecare [ase ore. |ntoarcerea ou`-
Idei de AFACERI

lor, opera]ie pe care clo[tile o fac
instinctiv, este indispensabil`
bunei dezvolt`ri a embrionului.
|n lipsa ei, g`lbenu[ul se va de-
plasa lateral, iar puiul nu se va
putea dezvolta din cauza lipsei
de spa]iu. Pentru a putea contro-
la modul \n care se efectueaz`
acest proces, se va recurge la
marcarea ou`lelor cu dou` sem-
ne distincte. Cu trei zile \nainte
de ie[irea puilor din ou` nu se va
mai recurge la \ntoarcere.
Deoarece o pan` de curent
poate avea consecin]e dezas-
truoase, \n cazul incubatoarelor
electrice, cresc`toria trebuie s`
fie dotat` cu un grup electrogen
care s` intre \n func]iune \n
situa]ii de criz`.
Pentru o bun` igien` a cloci-
toarelor, toate sertarele [i p`r]ile
amovibile vor fi cur`]ate dup`
fiecare genera]ie cu ajutorul
fumului de aldehid` formic` sau
cu un alt produs antibacterian.
Tratamentul este eficace dac` se
asigur` etan[eitatea incubatoru-
lui, iar procedeul trebuie s` du-
reze o jum`tate de zi. Dup` dez-
✄
Dac` se \ncruci[eaz` fazani din specii diferite, se ob]in hibrizi, care sunt adesea sterili.
CONCEPT DE AFACERI
infec]ie, se va proceda la ae-
risirea timp de cåteva zile a in-
cintei, \nainte de a se plasa o
nou` serie de pui.
Temperatura de clocire a
ou`lor de fazan este de 37,5 0 C,
iar umidititatea relativ` trebuie
s` fie de 55%. Unele aparate sunt
calibrate \n grade Fahrenheit [i
permit o mai bun` precizie a re-
glajelor (\n acest caz temperatura
optim` va fi de 99,50 Fahrenheit).
Durata de incuba]ie a ou`lor este
de 24 de zile. Din a 21-a zi, ou`le
vor fi transferate \n eclozatoare,
a c`ror temperatur` va fi de
39,5 0 C (103 0 Fahrenheit), iar
umiditatea optim` – de 75%.
Ace[ti parametri favorizeaz`
\ntoarcerea puilor \n ou` pentru
a putea sparge cochilia.
La na[tere puii sunt uzi.
Dup` ce puful se usuc`, ei vor fi
muta]i \n baterii \nc`lzite, utili-
zate curent \n avicultur`, sau \n
incinte dotate cu surse de c`l-
dur` cu temperatur` reglabil`
(l`mpile cu infraro[u sunt ideale
\n acest scop). |n primele trei zile
se va asigura un mediu ambiant
de 37 0 C, urmånd ca aceast` tem-
peratur` s` fie sc`zut` progre-
siv, timp de trei s`pt`måni, pån`
la completa eliminare a sursei de
\nc`lzire.
Puii nou-n`scu]i sunt foarte
sensibili, de aceea aceste condi]ii
trebuie asigurate cu scrupulozi-
tate. |n plus, ei trebuie s` aib`
permanent la dispozi]ie ap` [i
hran` din bel[ug. Reamintim c`
prima hr`nire se va face la 24 de
ore de la na[tere. Dup` trei
s`pt`måni ei vor fi muta]i \n vo-
liere deschise, dotate cu ad`pos-
turi ferme, \nc`lzite pe timpul
nop]ii sau \n zilele reci.
Dup` cinci s`pt`måni, fazanii
sunt sco[i din aceste voliere de
tranzi]ie (ale c`ror dimensiuni
sunt relativ reduse – aproxima-
tiv 30-40 mp, pe care sunt cres-
cu]i cam 100 de pui) [i muta]i \n
marile voliere cu lungimi de zeci
de metri. Aici ei pot cre[te liber
pån` \n momentul \n care vor fi
våndu]i, sacrifica]i sau selec]io-
na]i pentru reproducere. Unii
cresc`tori folosesc aceste p`s`ri
pentru repopulare, dar pro-
cedeul nu este eficace dac` nu se
recurge la aclimatizarea lor trep-
tat` \n mediul natural.
19
CONCEPT DE AFACERI

Exist` \ns` [i situa]ii \n care s-

Date de re]inut au ob]inut exemplare deosebite,
mai ales \n cazul raselor orna-
1. Fazanul ordinar (obi[nuit): destinat mai ales repopul`rii rezerva]iilor de mentale, uneori prin \ncruci[`ri
vån`toare. realizate cu alte specii analoge
2. Fazanul de lux: crescut pentru ornamentarea parcurilor [i gr`dinilor.
3. Durata de via]` a fazanilor: peste 20 de ani.
(cum ar fi coco[ii de munte sau
4. Ad`posturi pentru hran`: refugii \n care se depoziteaz` rezervele supli- g`inile pitice).
mentare de hran` pentru fazanii crescu]i \n libertate.
5. Propor]ia numeric` \ntre masculi [i femele: valoarea optim` a acestui
raport este de un mascul pentru 4 sau 5 femele, pentru speciile crescute Maladiile fazanilor
\n libertate, \n rezerva]ii sau \n voliere.
6. Fazanerie: sistem de voliere \n serie folosit pentru cre[terea industrial` a Fazanii, la fel ca orice p`s`ri,
fazanilor. pot fi victimele unor boli de ori-
7. Cu[ti de cre[tere: ad`posturi a c`ror fa]ad` este format` dintr-un grilaj
gini foarte variate. Acestea pot fi
de bare, folosite pentru p`s`rile destinate repopul`rii.
8. Num`rul de ou` produse: \n general, \ntre 12 [i 14 ou` (unele specii clasificate prin prisma cauzelor
depun doar 5-8 buc`]i), dar se pot ob]ine pån` la 60 de ou`, dac` se evit` care stau la baza producerii lor:
intrarea \n c`lduri, prin \ndep`rtarea sistematic` a ou`lor.
9. Mirajul ou`lor: primul miraj trebuie efectuat \ntre a 7-a [i a 8-a zi de la 1. Maladiile determinate de lip-
ouat, iar al doilea \n a 21-a zi. sa anumitor elemente – a[a-
10. Stocarea ou`lor \naintea incub`rii: perioada de p`strare a ou`lor este de numitele maladii de caren]` –
maximum 15 zile, dar este de preferat ca ele s` fie puse sub clo[c` sau \n sunt produse de o alimenta]ie
incubator dup` 7-10 zile de la ouat. prea pu]in variat` [i care con-
11. Clo[ti adoptive: ou`le de fazan pot fi \ncredin]ate pentru a fi clocite fie
g`inu[elor pitice (cåte 10 ou`), fie g`inilor (20 de buc`]i) sau curcilor (30
]ine prea pu]ine substan]e ve-
de ou`). getale proaspete. Exemple de
12. |ntoarcerea ou`lor \n incubator: se va face la fiecare [ase ore \n primele astfel de boli sunt rahitismul [i
21 de zile ale clocirii. avitaminozele.
13. Durata incuba]iei: este de 24 de zile pentru fazanii crescu]i \n fazanerii.
Pentru p`s`rile \n libertate, acest interval poate varia cu 2-3 zile \n plus 2. Maladiile datorate absorb]iei
sau \n minus. elementelor d`un`toare, adic`
14. Temperatura \n incubator: 37,5 0 C \n primele 21 de zile [i 39,5 0 C \n intoxica]iile [i autointoxica]iile.
ultimele trei zile.
15. Gradul de umiditate al aerului din incubator: 55% \n primele 21 de zile,
apoi el va fi crescut progresiv pån` \n momentul ecloziunii, cånd trebuie 3. Maladiile produse de ac]iu-
s` fie de 75%. nea elementelor vii:
16. Temperatura ambiant` va fi de 37 0 C \n primele trei zile de via]` ale a) parazitozele (de origine
puilor, apoi va fi sc`zut` progresiv. animal` [i vegetal`), care
pot fi externe sau interne;
care s` prezinte compatibilit`]i b) virozele [i infec]iile cu di-
verse microorganisme (mi-
|ncruci[area (s` fie m`car din aceea[i familie).
Cu cåt diferen]ele dintre p`rin]i crobi sau viru[i).
speciilor sunt mai mari, cu atåt sunt mai M`surile de prevenire a \m-
mici [ansele de reu[it`. |n afara boln`virilor constau \n asigura-
Dac` se \ncruci[eaz` subiec]i diferen]elor morfologice, exist` rea igienei ad`posturilor, dezin-
din specii diferite, se ob]in numero[i al]i factori ce \ngre- fec]ia ou`lor \nainte de incuba]ie
urma[i hibrizi. Dac` se \ncru- uneaz` acest proces: diferen]e de [i a incubatoarelor, izolarea ele-
ci[eaz` subiec]i din aceea[i spe- alimenta]ie, de obiceiuri, de mentelor bolnave, vaccin`ri \m-
cie, dar cu caracteristici diferite, perioad` de reproducere etc. potriva diferitelor boli. |n cazul
urma[ii poart` numele de Hibridarea artificial` efectu- apari]iei unei epidemii sau a
meti[i. Diferen]a major` dintre at` \n laborator ofer` o palet` unui focar de infec]ie, se va apela
cele dou` procedee const` \n larg` de posibilit`]i, ob]inåndu- obligatoriu la ajutorul unui me-
faptul c` meti[ii sunt \ntotdeau- se, de exemplu, rase rezistente la dic veterinar, singurul \n m`sur`
na fertili, spre deosebire de hi- temperaturi sc`zute sau la anu- s` stabileasc` ce m`suri trebuie
brizi care sunt adesea sterili. mite boli. |n cazul cre[terii luate pentru remedierea situa-
Pentru a putea realiza o hibri- fazanilor, hibridarea nu repre- ]iei.
dare de succes, se va avea \n zint` o prioritate, preferåndu-se Dosar realizat de
✄

vedere alegerea unor exemplare conservarea raselor pure. Mirela Ro[u

20 Idei de AFACERI