10.

2 Lucrări asupra familiilor de albine

în luna OCTOMBRIE
(după ing.Nicolae Foti, ing.Ion Barac, Constantin Antonescu, Eleodor Gh.Bistriceanu, dr. Vasilică Savu, dr.Agripina
Șapcaliu, Radu Vancea, ing.Vasile Deaconu, dr.ing.Eliza Căuia, prof.univ.dr.ing.Petre Iordache şi Veronica Mara
Mîndru)

Amplasarea stupinei Examinănd ramele din cuib

Fig.10.1 Stupină în octombrie 2017 la Chilia Vecheîn Delta Dunării

ACŢIUNI PRIORITARE ÎN LUNA OCTOMBRIE:

- organizarea finală a cuiburile familiilor de albine în vederea iernării și iernarea a
două familii în același stup;
- efectarea tratamentelor împotriva varrozei când regina a încetat ouatul;
- împachetarea cuibului famiililor de albine cu materiale termoizolatoare;
- instalarea gratiilor contra șoarecilor la urdinișurile stupilor și protecția împotriva
altor dăunători;
- stimularea și supravegherea zborurilor târzii de toamnă;
- amenajarea elementelor de protecție a stupinelor contra vânturilor dominante și
curenților de aer reci și
- executarea dezinfecției și depozitării utilajelor și uneltelor apicole.

Octombrie, numită și „brumărel”, este denumită astfel datorită condițiilor meteorologice și a

apariției brumelor de toamnă. Aceasta este o lună capricioasă, uneori cu perioade reci și
ploioase care alternează cu zile calde, în special în sudul țării. Astfel, în această lună în zonele
sudice ale țării de cele mai multe ori timpul se menține cald până la mijlocul lui noiembrie, astfel
că dacă în septembrie nu s-a reușit să se termine pregătirile de iernare acum este momentul să
se termine aceste pregătiri. Totuși, acum poate apărea riscul ca timpul să devină dintro dată
foarte rece, ceea ce ar opri organizarea familiilor de albine pentru iernare. Deci, trebuiesc
grăbite aceste operațiuni de pregătire pentru iernare mai ales în ferestrele de timp frumos în
orele amiezii în zilele calde și însorite.
Acum ponta reginelor se reduce considerabil ca până la urmă să înceteze complet și, drept
urmare, creșterea puietului în toate familiile de albine se diminuează drastic. Chiar și la familiile
cu regine tinere, acesta ocupă , pe 2 – 3 rame în centrul cuibului,1 – 1,5 dm2 . Acum stimularea
creșterii puietului nu mai trebuie să se facă deoarece albinele doici din familii se vor uza, nefiind
capabile să treacă cu bine peste iarnă sau să asigure creșterea de puiet în primăvară.
Și totuși, dacă vremea este favorabilă, cu temperaturi mari și un mic cules de întreținere
cum poate fi cel din Lunca Dunării și Delta Dunării (fig.10.1) și dacă avem regine tinere
împerechiate în luna august sau începutul lui septembrie, pe ramele cu faguri din centrul
cuibului mai pot apărea suprafețe mici cu puiet căpăcit foarte aproape de momentul eclozionării.

125
 Totuși, pe măsură ce vremea se răcește, cu temperaturi sub +8O C, albinele se strâng în
ghemul de iernare. Acesta se afânează, desfăcându-se numai atunci când temperaturile
exterioare cresc la +12o C. Este de știut că dacă nu mai este puiet, temperatura în mijloclul
ghemului de iernare este în jur de 24 – 25o iar în cazul creșterii de puiet acesta se ridică la 34 –
35o C. Pentru a menține această temperatură mai ridicată albinele consumă miere, uzându-se
mai mult decât atunci când nu mai există puiet. Astfel este bine ca atunci când temperaturile
mediului sunt scăzute să nu mai avem rame cu ouă și larve.
Se va observa că albinele depun polen numai în celulele lucrătoare deoarece pentru
a îndesa polenul au nevoie de sprijin pe partea superioară a celulei, sprijin pe care nu-l oferă
celulele de trântor care au dimensiunile mai mari.
Este de știut ! Rezerve foarte mari de polen în cuibul familiilor de albine înaintea iernării indică
că va putea apare o manifestare puternică a instinctului de roire în sezonul activ următor.
Principalele oferte melifere cu pondere mare și foarte mare din această lună sunt :
Facelia (Phacelia tanacefolia Benth.), Izma broaștei (Menta aquatica L.), Muștarul alb (Sinapis
alba L.), Trifoiul alb ( Trifolium repens L.), Cervena (Lycopus europaleus L.), Cicoarea
(Cichorium intybus L.), Cimbrul de grădină (Satureja hortensis L.), Dovleacul turcesc (Curcubita
maxima L.), Lucerna (Medicago sativa L.), Păpădia (Taraxacum officinal L.), Porumbul (Zea
mays L.), Porumbul zaharat (Zea mays – sacharata L.), Scaetele (Cirsum lanceolatum Scop.),
Trifoiul hibrid (Trifolium hybridum L.), Urzicuța moartă (Lamium purpureum L.) ș.a.

Cimbrul de grădină Dovleacul turcesc Lucerna

(Satureja hortensis L.) (Curcubita maxima L.) (Medicago sativa L.)

Păpădia Porumbul Urzicuța moartă

(Taraxacum officinal L.) (Lycopus europaens L.) (Lamium purpureum L.)

Trifoiul hibrid Scaetele Trifoiul alb

(Trifolium hybridum L.) (Cirsum lanceolatum Scop.) ( Trifolium repens L.)
Fig.10.2 Plante melifere cu pondere mare și mijlocie care înfloresc în octombrie

126
Referitor la toate ofertele melifere posibile se pot obține informații complete și detaliate din
cartea „Plante melifere de foarte mare și mare pondere economico-apicolă” scrisă de
Petre Iordache, Ileana Roșca și Mihai Cismaru în Editura Lumea apicolă, București 2007.
În continuare principalele acțiuni și lucrări care trebuiesc executate în această lună sunt
descrise în subcapitolele care urmează:

10.2.1 Organizarea finală a cuiburile familiilor de albine în vederea iernării

și iernarea a două familii în același stup

Fig.10.3 Reorganizarea cuibului în vederea iernării

Dacă luna trecută nu s-a reușit să se definitiveze strâmtorarea și aranjarea cuiburilor

familiilor de albine în vederea iernării, în această lună aceaste acțiuni trebuie definitivate. Pentru
aceasta trebuiesc pândite orele din mijlocul zilei cu timp frumos și cu temperaturi peste +12o C
care permit aceste operațiuni.
Dispunerea ramelor cu faguri în cuiburile familiilor de albine se face ținând cont și de
principiile biologice ale dezvoltării pe verticală, care cer ca în partea de jos a fagurilor să existe
spațiu pentru puiet, iar deasupra așa-numitele coroane de miere.
Totodată, este de știut că în timpul iernii albinele compactate în ghem nu se deplasează
pe fagurii laterali pentru hrană ci numai în sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care
gazduiesc albine, numai în interiorul ghemului.
Ținând cont de observația de mai sus, este bine ca în partea de sus a fagurilor din cuib să
facem sub speteaza superioară două, trei găuri cu diametrul de 15 – 20 mm. Astfel albinele vor
trece ușor de pe un interval pe altul după hrană.

127
 Din punct de vedere al numărului de rame care ar trebui să existe în cuibul de iernare se
pot lua în considerație: 7 – 8 rame cu familii puternice, 6 – 7 rame cu familii mijlocii și cel puțin 4
– 5 rame pentru familiile slabe. Aici trebuie precizat că toate ramele trebuie să fie acoperite cu
albine.
Referitor la familiile foarte slabe, care nu pot ocupa cel puțin 4 rame constituie o mare
greșeală dacă se încercă a le introduce la iernat. Astfel din dorința de a nu micșora efectivul
stupinei, mulți apicultori introduc în iarnă familii de albine slabe și foarte slabe. Din păcate, cam
multe dintre aceste familii mor în timpul iernării din cauza nosemozei și astfel, se pierd nu numai
o serie de regine, ci și albine însoțitoare, plus faguri murdăriți cu pete de diaree. În această
situație, se pierde mai mult decât s-ar fi pierdut prin unificarea familiilor slabe între ele, sau cu
familii bune. Dacă s-ar fi efectuat unificări în toamnă, s-ar fi pierdut numai un anumit număr de
regine.
Și, chiar dacă familiile de albine slabe ajung în primăvară, în multe dintre ele fagurii sunt
pătați cu pete de fecale, deci trebuie eliminați și înlocuiți cu faguri curați, iar efectivele de albine
sunt atât de mici încât necesită o atenție specială din partea apicultorului.
În cazul familiilor puternice sau mijlocii se recomandă ca rezervele să fie aranjate astfel: în
centrul cuibului se aşează faguri cu cel puţin 2 kg miere având în partea de jos celule goale
pentru miezul ghemului, iar în lateralul acestora se aranjează fagurii în ordine crescătoare din
punct de vedere al cantităţii de miere, terminând pe fiecare latură cu un fagure cu păstură şi
unul plin cu miere. La familiile slabe, sau când rezervele sunt insuficiente, cuibul se organizează
central pe fagurii care au cantitatea cea mai mare de miere, iar în marginea acestora se aşează
fagurii cu cantităţi din ce în ce mai mici de miere.

a) bilaterală b) centrală c) laterală d) la stupii ME

Fig.10.4 Amplasarea rezervelor de hrană la stupii verticali, orizontali și multietajați

(partea hașurată reprezintă miere)

Este oblgatoriu ca în cuib să avem numai fagurii acoperiți complet cu albină și care au, cel
putin 1,5 kg de miere. Dacă există faguri cu miere insuficientă aceștia vor fi trecuți după
diafragmă descăpăciți pentru ca albinele să transporte mierea în cuib.
Privind rezervele de păstură se consideră că acestea sunt suficiente dacă sunt întro
cantitate de cel puțin 1,5 – 2 kg pe fiecare familie de albine.
Ramele cu miere și cele fără miere, care au rămas după rânduirea cuibului pentru iernat, se
vor trece la depozitul de rame al stupinei unde vor sta până când va fi nevoie de ele.
În practica apicolă la orânduirea fagurilor în cuib există trei procedee pentru stupii verticali
și orizontali:
- orânduirea bilaterală a fagurilor (fig.10.4 a);
- orânduirea centrală a fagurilor (fig.10.4 b);
- orânduirea laterală a fagurilor (fig.10.4 c) și
- orânduirea fagurilor la stupii multietajați (fig.10.4 d).
În cazul când în stupină există familii slabe sau familii ajutătoare, acestea se pot ierna câte
două întrun corp de stup, la stupii orizontali, sau suprapuse, în cazul stupilor verticali.
În cazul iernării a două familii întrun singur stup orizontal (fig.10.5 a), se folosesc trei
diafragme de lemn și două diafragme din material termoizolant, în felul următor: în mijlocul

128
stupului se fixează o diafragmă de lemn între șipculițe pe fundul și pereții stupului, având
înălțimea până la nivelul superior al scândurelelor de podișor.

a) iernare în stup orizontal b) iernare în stup vertical

Fig.10.5 Iernarea a două familii întrun stup

Fixarea diafragmei separatoare în acest mod se impune pentru a se înlătura trecerea

albinelor dintro parte în alta a stupului, fapt ce ar duce la unificarea familiilor în timpul iernării și
astfel pierderea uneia dintre regine. În partea dinspre apus se trece familia mai slabă, iar în
partea de răsărit, familia mai puternică. După fiecare cuib se alătură câte o diafragmă scurtă și
câte una din material termoizolant. Apoi se așează scândurelele podișorului și, peste ele
salteluță termoizolatoare. Familiile vor avea fiecare câte un urdiniș deschis.
La stupii verticali (fig.10.5 b) ramele cuiburilor vor fi suprapuse ca ordine a ramelor și
difragmelor și fiecare familiie va avea urdinișul ei.

10.2.2 Efectarea tratamentelor împotriva varrozei

când regina a încetat ouatul

a) femelă și mascul b) pe albine lucrătoare c) pe regină

Fig.10.6 Acarienii varrozei

De obicei această lună este caracterizată ca fiind luna când, în general, nu mai există
puiet în cuiburile familiilor de albine. Ori, se știe că femelele acarianului (fig.10.6 a) care produc
varroza au predilecție să trăiască în celule de albină lucrătoare și trântor, acum ele au fost
obligate a trece afară din celule, pe albina lucrătoare (fig.10.6 b) și chiar pe regină (fig.10.6 d).
Dacă nu se intervine, pentru distrugere, rămân în stup peste iarnă, reproducându-se primăvara
odată cu prima generație de albine.
Acum ele (femelele de acarieni), nu mai sunt protejate de căpăcelele celulelor și sunt
vulnerabile la tratamentele care se fac pentru ținerea sub control a acestei boli – varrozei.
Pentru efectuarea practică a tratamentelor în vederea ținerii sub control a infestării cu
varroză în această lună se va ține cont de indicațiile date în cadrul subcapitolului 3.2.10 și
după efectuarea tratamentelor trebuie să se aprecieze ce grad de infestare cu varroză a rămas
și pentru aceasta urmați indicațiile de la subcapitolul 7.2.5.

129
 10.2.3 Împachetarea cuibului famiililor de albine cu materiale termoizolatoare

a) la stup orizontal b) la stup vertical

Fig.10.7 Termoizolarea stupilor în vederea iernării

De la început, trebuie știut că albinele din ghemul de iernare nu încălzesc interiorul

stupului și că acestea sunt în stare să se izoleze în mare parte contra pierderilor de căldură dar
oricât de bine ar fi protejat, atât cuibul cât și stupul, temperatura la oarecare distanță de ghem
este aproape la aceeași valoare ca cea de la exterior.
Experiența practică apicolă indică că protejarea cuibului sau a stupului cu materiale
termoizolatoare în timpul gerurilor mari contribuie, întro oarecare măsură, la micșorarea
variațiilor de temperatură, la răcirea mai lentă a interiorul stupului și deci a ghemului de iernare.
Împachetarea cuibului este avantajuasă, mai ales în perioada activă a iernării, când în
ghem se crește puiet și împachetarea cuibului prezintă și un serios dezavantaj, pentru că
izolează familia de căldura solară ce s-ar putea acumula în interiorul stupului în zilele însorite
din timpul iernii, mai ales în stupinele bine adăpostite contra curenților de aer și a vânturilor.
În condițiile din România se recomandă iernarea albinelor în aer liber, pe vatra stupinei. Se
va folosi o împachetare mai atentă la familiile slabe și mijlocii și o împachetare moderată la
familiile puternice.

a) împachetarea stupilor verticali
și orizontali cu familii slabe și
mijlocii
b) împachetarea stupilor c) împachetarea stupilor orizontali în care iernează
multietajați două familii
Fig.10.8 Diverse tipuri de împachetări
(zonele înegrite sunt cu miere)

La familiile din stupii orizontali precum și la cele cu stupii verticali, la care cuibul se va
așeza către peretele expus razelor solare și se va termina în partea opusă cu o diafragmă.
Dacă mai rămâne spațiu în stup acesta trebuie completat cu material termoizolant.

130
 Familiile slabe și mijlocii (fig.10.8 a) se împachetează din ambele părți. Vom da o
deosebită atenție bunei izolări a cuibului în partea superioară lui: în acest scop se așează perne
groase de 8 – 10 cm umplute cu material termoizolator sau cu saltele învelite în pânză. La stupii
verticali, la care capacul nu permite așezarea unui strat din material termoizolator, se așează și
se potrivește deasupra câte un magazin cu materiale termoizolatoare.
Trebuie ținut cont odată cu ocazia împachetării
termoizolante a stupilor, să se realizeze posibilitatea de
ventilație a ghemului de iernare astfel că acesta să nu fie
afectat de umiditate excesivă.
Excesul de umiditate din stupi poate fi îndepărtat prin
lăsarea unei deschideri între scândurelele podișorului de 2
– 3 mm la stupii orizontali sau prin urdinișul podișorului la
stupii multietajați (fig.10.9), iar pentru a preveni stagnarea
apei pe fundul stupului, acesta va fi ușor înclinat către
urdiniș.
În figură sunt trasate cu săgeți: 1 – ghemul de albine,
2 – sensul circuitului de aer proaspăt și 3 – sensul Fig.10.9 Realizarea ventilației
ghemului de iernare
circuitului de aer viciat.
Termoizolația stupilor, după organizarea finală a cuiburilor pentru iernare, va trebui să
îndeplinească următoarele condiții:
- preîntâmpinarea pierderilor și păstrarea de căldură în interiorul stupului;
- asigurarea unei ventilații corespunzătoare în scopul eliminării umidității în exces din stupi
și
- asigurarea imposibilității acumulărilor de apă pe fundurile stupilor.
Pentru a fi îndeplinite condițiile de mai sus materialul termoizolant trebuie să fie ușor, ca să
nu mărească greutatea stupului, și fibros, fiindcă materialul cu structură grăunțoasă se
bătătorește repede și astfel i se micșorează propietatea: de a fi rău conducător de căldură.
El trebuie să fie uscat, fiindcă, absorbind umiditatea, își pierde mult din calitățile de material
termoizolant.
Practic cele mai bune materiale termoizolante folosite la împachetarea stupilor pot fi:
materiale textile, pâslă, câlți, vată minerală (bazaltică), paie, papură, trestie, strujeni sau numai
frunze de porumb, polistiren de înaltă densitate ( polistirenul de mică densitate este ros de
albine): ș.a.m.d. După necesități, inițial, aceste materiale se vor folosi la realizarea unor saltele
adecvate locurilor unde se vor așeza în stupi.

10.2.4 Instalarea gratiilor contra șoarecilor la urdinișurile stupilor

și protecția împotriva altor dăunători

Fig.10.10 Șoarice pătruns în stup Fig.10.11 Gratie instalată la urdiniș

Nemontarea la urdinișuri a gratiilor pentru șoareci după ce zborul albinelor devine din ce
în ce mai slab reprezintă o mare greșeală pentru apicultorii care gestionează stupinele. Ei
trebuie să se asigure că șoarecii nu pot pătrunde în interiorul stupilor și acest aspect nu trebuie
neglijat. În caz contrar, șoarecii putând să producă stupilor pagube însemnate în sezonul rece:

131
faguri distruși, regine pierdute, familii care se îmbolnăvesc de diaree și, mai grav, familii
omorâte în totalitate. În timpul sezonului cald, dacă un șoarece pătrunde în stup va fi imediat
ucis prin înțepături de către albine, apoi „îmbălsămat”, adică învelit întrun strat de ceară și
propolis.
Protejarea urdinișurilor trebuie completată cu astuparea oricăror crăpături ce ar exista în
pereții stupilor preîntâmpinând astfel posibilitățile intrării șoarecilor în stupi și prin alte părți în
afară de urdiniș.
Alți dăunători periculoși pentru integritatea stupilor îl reprezintă ciocănitorile și pițigoii care
pot perfora iarna pereții stupilor, în special a celor amplasați în apropierea pădurilor sau chiar în
perimetrul lor. În astfel de cazuri se impune amplasarea de sperietori, montarea atât în fața cât
și în spatele stupilor a unei folii de polietilenă, lăsând urdinișurile libere și montarea la 10 cm de
stupi a unei plase metalice (rabiț) prin care albinele pot zbura pentru a efectua zborul de
curățire, dar ciocănitorile și pițigoii nu ajung la pereții stupilor.

10.2.5 Stimularea și supravegherea zborurilor târzii de toamnă

Zborurile târzii de curățire ale albinelor, din lunile octombrie, noiembrie și chiar decembrie,
au o influență binefăcătoare asupra iernării și stării de sănătate a familiilor de albine pe timpul
iernării.
Pentru ca familiile de albine să aibă posibilitatea de a efectua zboruri de curățire trebuie ca
locul destinat iernării să fie însorit, uscat și protejat de vânt și de accesul animalelor. Așa,
albinele au posibilitatea de a efectua zboruri de curățire (defecație) chiar în timpul iernii,
profitând astfel de scurtele perioade cu valori termice favorabile ce apar (30 – 60 minute), cu
care ocazie ele elimină conținutul rectal. După efectuarea zborului de curățire, albinele pot să
consume o cantitate mai mare de hrană pe timpul iernii, în special de polen, ceea ce se
repercutează pozitiv asupra intensificării ritmului de dezvoltare a familiilor, iar vitalitatea
albinelor se menține ridicată.

Fig.10.12 Stimularea zborului de curățire Fig.10.13 Începe zborul de curățire

Supravegherea familiilor de albine în timpul zborului de curățire este foarte importantă și

este recomandabil ca, imediat după începerea zborului de curățire, apicultorul să verifice
caurdinișurile să nu fie opturate de albine moarte și murdărie de pe fundul stupilor. În caz de
nevoie urdinișurile se vor curăța eliberând zborul albinelor.
De asemenea, dacă anumite familii de albine refuză să iasă afară din stup trebuie căutată
cauza acestui fenomen. Poate urdinişul este înfundat de albine moarte, sau poate stupul este
mai slăbuţ etc. În aceste situaţii trebuie eliminată cauza ce provoacă lipsa zborului de curățire.
Dacă soarele “dogoreşte”, iar albinele stau la umbră în stup, se poate deschide capacul
stupului, se îndepărtează salteluţele, astfel încat soarele să încalzească stupul, iar albinele să
iasă afară pentru zborul de curățire.
Pentru a pregăti albinele pentru acest eveniment, este bine să se lărgească în ziua
respectivă urdinişurile stupilor, iar în cazul în care există zăpadă în stupină, aceasta să fie

132
înlăturată de pe capace şi scândurile de zbor. În faţa stupilor, pe zăpadă, este obligatoriu să se
pună saci, cartoane, ziare sau paie, acestea având rolul de a împiedica albinele să vină în
contact cu zăpada, care le-ar amorţi.

10.2.6 Amenajarea elementelor de protecție a stupinelor

contra vânturilor dominante și curenților de aer reci

a) protecție cu garduri b) protecție cu șopron

Fig.10.14 Protectia stupinelor împotriva curenților de aer și vânturilor

Familiile de albine normale, cărora li s-au asigurat provizii suficiente și de calitate

superioară, cu cuiburile restrânse și reorganizate corespunzător, care sunt protejate contra
curenților și dăunătorilor, pot ierna în condiții optime în aer liber, pe locurile ocupate în vatra
stupinei pe timpul sezonului cald.
Avantajul acestui sistem de iernare se justifică și sub aspect economic, întrucât intervențiile
pe timpul iernii sunt minime, nu sunt necesare amenajări speciale, iar producția de miere
realizată în sezonul următor este mai mare cu circa 15%.
Sunt și cazuri când vatra stupinei poate fi supusă în timpul iernii unor vânturi și curenți de
aer rece caz în care se impune realizarea unor perdele de protecție a stupinelor sau a unor
adăposturi ș.a.m.d.
Pentru protecție se mai pot folosi adăpostul unor clădiri sau garduri permanente suficient de
înalte, garduri provizorii (fig.10.14 a) din tulpini de floarea-soarelui, coceni de porumb, stuf ect.

Fig.10.15 Pavilion apicol Fig.10.16 Cojoc de iernare

Există și construcții sub formă de șoproane (fig.10.14b), pavilioane (fig.10.15) sau pivnițe.
Cazuri în care iernarea decurge în bune condiți și cu consum mai mic de hrană numai dacă se

133
asigură un regim termic relativ constant în jurul valorii de +4oC. Pentru realizarea acestor
condiții se cer multe intervenții din partea apicultorului și cu toate acestea , la sfârșitul iernii,
datorită apariției puietului în familii, temperatura din adăpost crește, albinele se neliniștesc,
consumă foarte multă hrană și chiar părăsesc stupii. De asemenea, albinele care iernează în
adăpost nu au posibilitatea să efectueze zboruri timpurii de curățire, se uzează, iar ca urmare
iernarea decurge defectuos.
O altă modalitate de iernare o reprezintă iernarea în cojoc (fig.10.16) care este un sistem
utilizat în regiunile cu vânturi puternice și cu temperature scăzute. El constă în gruparea stupilor
și protejarea lor cu paie, coceni de porumb etc., după care se acoperă cu folie de polietilenă sau
cartonasfaltat. În față, stupii sunt protejați de paravane, care în zilele cu temperature de +12oC
se îndepărtează pentru a ușura zborul de curățire.
Acestă modalitate de iernare are dezavantajul că în interiorul împachetajului se pot
adăposti numeroși dăunători, în special șoareci, care deranjează albinele, iar primăvara
devreme, după efectuarea zborului de curățire, stupii vor fi transportați la locurile lor din stupină
în mod treptat, în decurs de câteva zile.

10.2.7 Executarea dezifecției și depozitării utilajelor și uneltelor apicole

În cadrul orcărei stupine cu pretenții trebuie să existe posibilități de depozitare a:
- stupilor și componetelor noi și recondiționați necesari eventualelor înlocuiri sau extinderi;
- uneltelor și echipamentelor pentru îngrijirea familiilor de albine;
- unelte și utilaje pentru procesat produsele apicole;
- ramelor cu faguri de rezervă și faguri artificiali și
- utilaje, aparate, unelte și material pentru producerea reginelor.
Dacă examinăm categoriile de elemente enumerate mai sus, este evident că pentru fiecare
categorie trebuie să existe condiții specifice de stocare, păstrare și pregătire prealabilă înainte
de stocare.
Ca o chestiune generală foarte importantă întro stupină este de a lua toate măsurile care
duc la menținerea stării de sănătate a familiilor de albine ceea ce impune imperios ca în stupină
să se asigure, prin decontaminări aplicate corect, un grad de protecție sanitară veterinară
minimal.
Decontaminarea este un ansamblu de metode și mijloace întreprinse pentru prevenirea și
combaterea îmbolnăvirilor provocate de microorganisme, virusuri și paraziți în stupină.
Dezinfecția presupune distrugerea prin orice mijloace a agenților infecțioși din mediul
extern, în vederea asigurării condiților optime de igienă.
Este evident că la introducerea în locurile de depozitare a elementelor mai sus enumerate
trebuiesc aplicate acțiunile de dezinfecție care includ două etape, respective: curățenia
mecanică și curățenia sanitară.
Curățenia mecanică se referă la îndepărtarea resturilor de ceară, propolis, produse apicole
și de albine sau alți dăunători care au pătruns în stupi. Pentru a preveni ridicarea prafului și,
drept urmare, răspândirea agenților patogeni, înainte de începerea îndepărtării suprafețele
stupilor sau utilajelor se umectează.
De ținut cont, resturile provenite de la îndepărtare este bine să se distrugă prin ardere.
Curățenia sanitară se obține prin spălarea abundentă cu apă la care se pot adăuga agenți
chimici sau detergenți de curățire. Astfel se va proceda la îndepărtarea unor pete de pe pereții
stupilor, utilajelor sau a ramelor cu faguri, de exemplu: petele de diaree, pentru îndepărtarea lor
se vor folosi perii și răzuitoare.
Aplicarea soluțiilor dezinfectante se va face în mod diferit în funcție de natura suprafețelor și
de scopul urmărit, respectând înstrucțiunile de utilizare a produsului. Totodată, alegerea tipului
substanțelor dezinfectante ( vezi Tabelul nr.10.1) se va face pe baza recomandărilor
specialiștilor, în funcție de scopul urmărit, de calitate și de preț.
Un mijloc de decontaminare mecanică foarte eficient care se aplică lăzilor de stupi și
componentelor lor este flambarea care se aplică cu ajutorul unor dispozitive adecvate cum ar fi:
generatoare de flacără cu gaz sau generatoare de căldură fără flacără (300 și 600oC).

134
 Dezinsecția se poate aplica și prin incinerarea obiectelor și materialelor fără valoare sau cu
valoare redusă cum ar fi ramele cu faguri distruși aproape total de găselniță, cadavrelor de
albine etc.

Tabelul Nr.10.1
Tabel cu substanțele dezinfectante recomandate a fi folosite în stupine
Denum. Aldezin Catiorom 40% Decontaminol Deo-vet Forsept Geromostop
Comerci-
ală
2
Recoman- Dezinfecții Dezinfecții 1% 0,5 l/m Dezinfecții Dezinfecții Dezinfecții Dezinfecții
2 2
dări 0,25-1% 0,5% 0,5 l/m 2,5% 0,5 1-1,5% 0,5 0,5% 0,5 l/m
2 2
pulverizare, l/m l/m
ștergere sau
imersie
Denumire Alcool Javel 70% Hipoclorit de Clorură de Acid Apă
comerci- sodiu var peracetic oxigenată
ală 3%
Recoman- Dezinfecție 1 comp/ 10l apă Dezinfecție Terenuri Aerosoli Aerosoli 5%
3
dări mâini și 3-5% clor contaminate 140-280 (0,3 ml m
2 2
instrumentar active 0,5l/m 2-5kg/m mg/litru aer aer)
prin imersie Dezinfecție
1-5%clor
activ
Denum. Sodă Sodă de rufe
Comerci- caustică
ală
Recoman- Dezinfecție Spălare/Decontaminare
dări 2-5% echipament 1%
De asemenea, fierberea se folosește pentru decontaminarea echipamentului din material
textile,iar ca să crească efectul de dezinfecție la apa de fierbere se adaugă carbonat de sodium
1-2%.
Substanțele chimice folosite la decontaminare sunt foarte numeroase dar acestea trebuie
alese cu mult discernământ ținând cont de ușurința la manipulare, să nu fie periculoase pentru
om și mediul înconjurător, să fie puțin corosive, să nu lase reziduri și mirosuri, să fie eficace
indiferent de temperatură și calitatea apei și să aibă un cost convenabil.
În continuare se va face o suscintă prezentare a principalelor substanțe care pot fi folosite
ca dezinfectanți în stupine:
- clorura de var folosită pentru dezinfecții sub formă de soluții limpezi, 3-5% clor activ,
este considerată foarte puternică și eficientă;
- acidul peracetic are un efect antimicrobian foarte bun în concentrații 2% când omoară
toate bacteriile sporulente în 30 de secunde, nu este toxic și este puțin corosiv.
- soda caustică posedă însușiri dezinfectante puternice, este dificil de manipulat
necesitând ca operatorul să poarte mănuși și ochelari de protecție, ea nu distruge toate
microorganizmele și nu acționează eficient asupra fungilor, degradează vopselele, este
corosivă pentru metale și necesită neutralizarea suprafețelor tratate
ATENȚIE ! se toarnă soda caustică în apă în cantități mici și nu invers
;
- sărurile de amoniu, dezinfectanți cationici, au acțune antimicrobiană netă și rapidă, nu
sunt corosive, neiritante și au grad redus de toxicitate și
- amestecurile complexe sunt bazate pe săruri de amoniu cuaternar, pe combinații
stabile de peroxid de hidrogen și acid peracetic sau pe un amestec de acid peracetic,
peroxid de hidrogen, acid acetic și surfactant, în soluție apoasă.

ATENȚIE ! Pentru apicultura ecologică (organic) produsele de mai sus nu sunt

utilizabile. Lista pentru această apicultură se aprobă de MADR

135
136