ANIMALE $1 PLANTE

71

Ciocurile pasarilor
Dezvoltate ca suestituente O Lingurarul
eurasiatic are un cioc
uşoare pentru oasele grele ale unic, extrem de spe-
cializat, având forma
fălcilor cu din(4 ciocurile
unei spatule . Când
păsărilor s-au adaptat in timp se hrăneşte, această
pasăre limicolă îşi
la o imensă varietate de sarcini introduce ciocul în
şi apar in toate formele, apă 51 îI mişcă rapid
dintr -o parte în alta,
mărimile şi culorile. mentinând capătul
sub forma unei lin-
guri uşor deschis,
ăsările apartin categoriei uşoare a verte- pentru a prinde în
bratelor. In afara muşchi1or masivi pentru capcană hrana for-
p zbor, aproape toate părţile corpului mată din insecte
păsării sunt subtiate sau goale, pentru a reduce acvatice, crustacee,
greutatea şi a economisi energie în timpul moluşte şi peşti .
zborului . Acest lucru este adevărat mai ales la
craniu, care a fost redus la o sferă osoasă com-
parativ fragilă, cu pereti subtiri, cu oase subtiri
ale fălcii şi orbite mari pentru ochi . Dintii grei
ai reptilelor, strămoşii păsărilor, au dispărut şi
au fost înlocuiţi de ciocul uşor . Ciocul foarte
Partea vizibilă a ciocului are două teci din mare şi lat la bază al
material cornos, legate de osul superior şi cel bot-grosului este
inferior al maxilarelor, sau mandibulelor . extrem de puternic,
Fiecare mandibulă este articulată la craniu pen- permitând păsării să
tru a-i permite mişcarea : mandibula superioară se hrănească cu mul-
este ataşată printr -o articulatie simplă de frunte, te nuci şi seminte
iar cea inferioară printr-un aranjament de oase care nu pot fi sparte
mobile, numite cvadrati, care conferă multor de . alte specii.
păsări o deschidere deosebit de largă a gurii, Interiorul ciocului
asemenea celei unui sarpe . Acest lucru este este întărit de plăci
deosebit de important pentru păsări deoarece, cornoase şi muşchii
neavând dinti, ele nu pot să î5i mestece hrana maxilarelor sunt
eficient şi adesea trebuie să o înghită întreagă . foarte puternici .
Pentru bâtlani şi cormorani, care se hrănsc cu
peşti mari, această trăsătură este vitală . Această regulă simplă este v .xlahilă şi pentru
Deşi o pasăre nu poate să mestece cu cio- păsările mai specializate . Cintezele granivore,
cul, ea "mestecă" cu stomacul . Mâncarea trece de exemplu, au ciocuri adânci, puternice în
în pipota sa, o pungă musculară care macină formă de pană de despicat, iar bot-grosul are
şi zdrobeste hrana transformând -o într-o pastă unul dintre cele mai masive ciocuri, cu' o fortă
înainte ca ea să treacă în tubul digestiv . Unele deosebită conferită de muşchii săi puternici .
specii - îndeosebi granivorele mici - înghit S-a estimat că ciocul unui bot-gros poate
pietricele care rămân în pipotă pentru a con- exercita o fortă de aproximativ 45 kg asupra
tribui la procesul de măcinare . sâmburilor de măsline, remarcabilă la o
pasăre ce cântăreşte mai putin de 60 g . Pe de
Elemente de bază ale ciocului altă parte, cojoaica de pădure, strict insectivo-
Forma ciocului unei păsări este definită, în ră, se hrăneşte scormonind prin crăpăturile
mare, în functie de hrana acesteia - nu numai
de natura hranei, dar şi de locul în care se
găseşte ea, şi de tehnica de hrănire utilizată .
Modelul "de bază" al ciocului - o pană de
despicat relativ dreaptă, conică - este tipic
păsărilor oportuniste omnivore precum sturzii
şi corbii . Aceste păsări necesită tin cioc capa-
bil să scormonească în pătnânt, să prindă ani-
male mici, să culeagă fructe şi să spargă nuci .
Forma este un compromis între forţă şi
precizie, şi în rândul păsărilor de acest fel obi-
ceiurile de hrănire si preferintele fiecărei
specii pot fi deduse în functie de proportiile
ciocului - dintre corbi, de exempla, gaita O Vârfurile încrucişate ale ciocului forfecutei
eurasiatică, cu ciocul relativ gros, se hrăneşte permit acestei păsări să extragă semintele
în mare parte cu nuci, în timp ce stăncutele cu din conurite de pin si de brad . Vărfurile pot fi
ciocul subtire scormonesc după insecte . încrucişate stângul peste dreptul, sau invers .

187

?7 CIOCURILE PĂSĂRILOR
0 Fierăstraşul este o rată cu ciocul fierăstrău.
Ciocul său lung are margini fin zimtate cu rolul
de dinti . Pasărea poate prinde peşti lunecoşi
precum heringii, şprotii, cambulele şi tiparii .
clin scoarla copacilor; nu forţa, ci dexteritatea
este esenţială, ciocul dezvoltându-se într-o
unealtă de precizie subţire, uşor curbată .
Scormonitori si lopeti
Unele dintre cele mai evident specializate
ciocuri apartin păsărilor care se hrănesc scor-
monind în noroi sau în flori, sau filtrând apa
bogată în hrană . Culicul mare, de exemplu,
are un cioc foarte lung si curhat pentru a scor-
moni pe plajele de coastă si întinderile de mâl
după scoici şi viermi îngropali, după ce i-a
detectat cu terminaţiile nervoase sensibile din
vârful ciocului .
Alte păsări limicole au ciocul similar, dar
lungimea variază în funcţie de prada căutată -
ASS
un fapt care permite ca specii diferite să se
hrănească pe aceeaşi întindere de mâl fara a
concura la hrană .
Acest tip de diferenţiere este întâlnit şi la
păsările colibri, un grup foarte diferit de spe-
cii care se hrănesc în primul rând cu nectarul
florilor . Păsările colibri cu ciocul scurt sunt
limitate la flori scurte şi deschise, dar speciile
cu ciocul lung se concentrează asupra florilor
lungi, în formă de trompetă . Ciocul păsării co-
libri cioc de spadă este aproape la fel de lung
ca si corpul ei, conferindu-i acces la nectarul
pe care nici o altă pasăre nu îl poate atinge .
Lopeti si site
Uncle dintre cele mai extreme forme de cio-
curi au fost create de tehnica filtrării hranei .
Lingurarul, de exemplu, se hrăneşte plimbân-
du-se prin ape mici, mişcându-şi ciocul în
stânga şi în dreapta prin apă . Ciocul este lăţit
spre capăt asemenea unei spatule şi este
• Vulturii au ciocuri
ascutite si încârli-
gate, folosite pentru
a-şi sfăşia prada .
• Punga de sub
ciocul unui pelican
(aici tontine un
peşte) poate sa se
întindă pentru a tine
14 litri .
mai vezi.
extrem de sensibil : cel mai uşor contact cu un
peşte sau insectă acvatică declanşează un
reflex care îl închide brusc .
Flamingo, o pasăre înrudită, este si mai
specializată, cu ciocul bizar, ca o sită căptuşită
cu peri . Pasărea Î5i introduce ciocul cu vârful
in jos şi, folosindu-5i limba asemenea unui
piston, trage şi împinge apă printre peri pen-
tru a filtra particulclc de hrană .
Cârlige si ferăstraie
Cele mai evidente adapeiri ale ciocului sunt
prohabil cele ale păsărilor de pradă, precum
uliii şi vulturii . Ciocul acestora are un cârlig
ascuţit la capăt, care, la unele specii, este folo-
sit drept armă : şoimul călător, de exemplu,
poate ucide o altă pasăre în zbor, tăindu-i
coloana vertebrală la nivelul gâtului . Dar ma-
joritatea păsărilor de pradă ucid cu ghearele
lot lungi, ciocul încârligat fund folosit pentru
sfâşierea prăzii . Spre deosebire de majoritatea
celorlaltor păsări, uliii nu îşi înghit - şi nici nu
ar putea - prada întreagă, ci trebuie si o
reducă la fărâme de mărimea îmbucăturii .
Unele păsări care se hrănesc cu pesti, pre-
cum fierestraşul cu pieptul roşu, au cârlige pe
ciocuri, ca niste dinţi zimlali. Asemenea păsări
cu ciocul fierăstrău îşi folosesc "dintii" pentru
a prinde peştii lunecoşi ca si crocodilii, şi ast-
fel ele au redohândit uncle avantaje ale
fălcilor cu dinţi, păstrând în acelaşi timp avan-
tajele unui cioc usor .
Ştiati că . ..
• Papagalul de mare î5i foloseşte ciocul
viu colorat pentru etalare, a ;a cum
păunul î5i foloseşte coada?
• Ciocul unei ciocănitori are un amorti-
zor de ;ocuri la baza sa pentru a preveni
comotia in timp ce pasărea ciocăneşte?
• Ciocul enorm al unui tucan are de
fapt o greutate foarte mică, datorită
construcliei sale goale pe dinăuntru, cu
consolidare interioară?
• Punga mare de la ciocul pelicanului
este folosită drept plasă de pescuit?
Când este întinsă, continutul său - for-
mat din apă şi pe ;ti - poate cântări mai
mult decât pasărea însăşi .
\nimale si plante 42 - LI MEA PĂSĂRIT.OR