ANIMALE $1 PLANTE

Inot~toare si cozi 0 Un cangur se sprijină pe coada sa foarte

Iungă când pate sau stă în picioare . Când se
deplasează în viteză, coada este întinsă spre
înapoi pentru echilibru.

că aceste creaturi au avut cândva picioare -

există noduli osoşi mici ce reprezintă femurul
şi tibia - oasele principale ale picioarelor
umane . Focile, leii de mare, morsele, vacile
de mare, balenele şi delfinii sunt toate mami-
fere acvatice ale căror membre anterioare s-au
transformat în înotătoare turtite .

Membre anterioare modificate

In timp ce înotătoarele - mem-
bre anterioare modificate în
apendice turtite -se găsesc la
relativ puline specii, cozile
sunt o trăsătură frecventă,
variată şi multifunc(ională a
multor membri ai regnului
animaL
a multe animale vertebrate terestre, toate
specializate, în timp ce membrele posterioare
s-au adaptat la deplasarea pe distante mari . La
alte specii, membrele anterioare s-au adaptat
într-un mod cu mult diferit .
Membrele anterioare s-au transformat în
înotătoare în principal la mamiferele marine ;
de multe on membrele posterioare au dis-
părut complet - cel putin la exterior . La unele
mamifere marine - ca de exemplu balenele -
scheletul încă mai prezintă în interior semne
Leul de mare îşi
foloseşte înotătoare-
le în diferite moduri .
Când înoată, înotă-
La majoritatea balenelor şi a delfinilor, hume-
rusul (osul lung ce se întinde la om de la
umăr până la cot) este mult mai scurt iar arti-
culatia cotului nu este foarte mobilă . Radiusul
şi ulna (cele două oase ale antebratului) sunt
de asemenea scurtate dar corespondentul
mâinii omului la aceste animale este în gene-
ral mărit ca- lungime şi uneori lăţit . Numărul
degetelor poate fi redus, dar adesea sunt mai
multe falange (oase mici ale degetelor) .
Lamantinul sau vaca de mare are "mâinile"
cu mult mărite iar degetele sunt unite formând
acele înotătoare sau aripioare mari . Vacile de
mare nu au înotătoare posterioare, spre deose-
bire de foci care au oasele bratelor şi ale pi-
cioarelor relativ scurte şi continute în interiorul
corpului, dar oasele mâinilor ?i ale labelor
picioarelor mult alungite formând înotătoarele
exteme . Degetele sunt unite de tesut conjunc-
tiv şi piele, neavând articulatii, deşi la unele

L cele patru membre au în cea mai mare

parte aceleaşi funcţii : de a sustine şi de a
propulsa animalul pe măsură ce se deplasea-
toarele anterioare il
propulsează înainte,
iar înotătoarele pos-
ză pe teritoriul său - fie la sol, pe sub pământ, terioare au rol de
sau în copaci . La unele animale, precum can- cârme. Pe uscat,
gurii, mobilitatea s-a dezvoltat pe doar două ambele perechi de
membre - cele două posterioare puternice - înotătoare sunt folo-
în timp ce membrele anterioare, mult mai mici site drept picioare cu
şi subţiri, sunt folosite pentru apucarea care leul de mare se
hranei. Membrele anterioare au devenit unelte poate mişca rapid .

0 Coada imensă specii Inca se pot distinge "degete" externe

este ultima care se (leul de mare) şi gheare (foca comună) .
vede înainte de scu-
fundarea baienei cu Functiile înotătoarelor
cocoaşă . În etalarea Înotătoarele diferitelor specii de focă au func-
de amenintare, bale- tii diferite . Focile cu urechi î5i pot întoarce
na cu cocoaşă îşi înotătoarele posterioare spre înainte si folosi
loveşte coada de apă împreună cu înotătoarele anterioare pentru a
cu un pocnet puter- se deplasa pe uscat. Focile adevărate î5i ridică
nic. Înotătoarele sunt înotătoarele posterioare în aer şi Î5i răsucesc
până la o treime din corpul, susţinându-se pe înotătoarele anterioa-
lungimea corpului şi re, pentru a se deplasa pe plaje şi stânci . Foci-
sunt folosite în le cu urechi î5i folosesc înotătoarele anterioare
etalările la suprafată pentru înot, înotătoarele posterioare fiind
o şi protejarea puiului . folosite drept cârme în zonele mai greu acce-

491
129 ÎNOTĂTOARE $I COZI

sibile sau la manevrarea lentă prin apă . Focile
adevărate îşi folosesc înotătoarele posterioare
în principal pentru inot, membrele anterioare
ţinându-le in general lipite de corp (deşi le vor
folosi drept cârme când înoată îneet) .
Cozi impresionante
Cozile sunt o trăsătură particulară a verte-
bratelor, scheletul intern fiind bazat pe un sir
lung Şi flexibil de oase mici, numite vertebre,
al cărui capăt posterior formează în general o
extensie, sau coadă . În unele cazuri, cum ar fi
la om, nu există o dovadă externă a cozii,
deşi scheletul nostru mai conţine încă verte-
bra caudală, numită coccis (noada) .
Multe animale au cozi externe mici : mai-
mutele, cimpanzeii şi urşii, de exemplu . Chiar
şi imensul elefant şi girafa cu picioarele ei
lungi au doar cozi mici . In toate aceste cazuri
coada nu mai are vreo functie practică .
La alte animale cozile au o mare varietate
de utilizări . În cazul peştilor si al mamiferelor
acvatice, precum balenele si delfinii, coada
oferă principala forţă de propulsie necesară în
totuşi intruşii nu bagă în seamă această aver-
tizare, probabil spre ei va fi pulverizat un jet
din secretia urât mirositoare a glandelor anale
bine dezvoltate ale sconcsului .
Cozile altor animale dezvăluie multe
lucruri . Pisicile şi câinii domestici adesea î5i
tin cozile drept in sus cu părul ridicat când se
întâlnesc cu alte pisici şi alti câini . Acest lucru
se poate observa si la animalele sălbatice :
lupii si vulpile, de exemplu, adesea îşi umflă
părul de pe tot corpul şi de pe coadă când se
întâlnesc unii cu altii, pentru a părea mai mari
si mai impunători . 0 pisică sălbatică, privin-
du-şi prada cum se apropie, poate să stea per-
fect imobilă, mişcându-5i doar vârful cozii, în
semn de concentrare .
Când câinii dau din coadă, acest lucru este
adesea interpretat de stăpânii lor drept semn
al plăcerii . In realitate, experţii explică acest
lucru ca semn de conflict : câinele vrea să
avanseze, dar un instinct natural de teamă
(când întâlneşte ceva mai mare decât el) îl
face să vrea să se retragă . Astfel ajunge într-o
stare de tensiune . Câinele sau lupul speriat î5i
trage coada între picioare pentru a masca sem-
nalele de miros emanate de glandele anale .
De aceea, când se întâlnesc doi câini, Î5i ţin
coada ridicată în aer, pentru a-5i expune mai
bine glandele anale, care transmit informaţii .
Diferiti membri ai regnului animal îsi folo
sesc coada la apucat - de tulpini şi crengi -
având rolul unui al cincilea membru în timpul
cătăratului sau al deplasării printre copaci .
Multe maimute, oposumi, cameleoni şi chiar
căluţii de mare, au asemenea cozi prehensile .
La unele animale - de exemplu la şoarecele
secerător - coada este partial prehensilă .
Cozi de păsări
Cozile păsărilor au pene lungi de zbor şi
funcţionează ca stabilizator şi frână în aer .
Coborându-5i si deschizându-5i penele cozii
în evantai, pasărea se poate opri în aer pen-
tru a coborî uşor pe locul de cocoţat . Unele
păsări - exoticele păsări paradis, de exemplu
- au cozi foarte lungi sau ornamentate, cu
care î5i impresionează partenerul în perioadei
de împerechere .

apă . În cazul balenelor, coada are aripioare 0 Elefantul a evolu-

dispuse orizontal (cele două jumătăţi ale cozii at în mod invers,
triunghiulare) de care se găseşte ataşat un comparativ cu alte
aranjament complex de muşchi puternici . La mamifere . Nasul său
multe mamifere care petrec un timp destul de este o trompă foarte
mare în apă - ornitorincul cu cioc de raţa şi lungă, în timp ce
castorul sunt două exemple - coada a devenit coada lui mică nu
un organ de înot mare şi turtit, folosit la are nici o utilizare
cârmit si conferind forţă de propulsie . practică .
În cazul castorului, coada mai are încă o
funcţie : este folosită ca mijloc de avertizare .
Dacă sunt alarmaţi, castorii comunică între ei
lovind apa cu coada, şi speriindu-i astfel pe
intruşi . Coada este acoperită cu solzi şi nu cu 0 Un călu~ de mare
blană, ca restul corpului său . se tine de un coral
cu coada sa pre-
Cozi vorbitoare hensilă pentru a
Cozile sunt mijloace de avertizare si la alte împiedica să fie luat
animale . Membrii familiei nevăstuicilor, in de ape . S-au găsit
special sconcşii, î5i folosesc cozile stufoase căluti de mare
într-o etalare de amenintare . Adesea părul de agă~ati de frânghiile
pe coadă este mai lung, şi acesta este umflat de priponire ale
in timp ce coada este ţinută ridicată . Dacă bărcilor.

4 92 mai vezi Animale şi plante 112 - CUM SE DEPLASEAZĂ ANIMALELE