Federico FeUini a fost un

regizor italian de.film, a carui

opera a dominat cea de-a doua
jumatate a secolului, in
cinematogra.fia europeana.
,

e-a lungul a patru decenii, intre 1954 ~i

1993, Federico Fellini a reprezentat cinematogmfia europeana pe marea scena a
industriei cinernatografice, de~i fllmul european
a fost reprezentat in acea,)'i perioada de rnari
regizori ca Ingrnar Bergman, Michelangelo
Antonioni ~i ]ean-Luc Godard. El a ci,5tigat nu
rnai putin de patru premii Oscar la sectiunea
"Cel rnai bun film strain", iar in 1992 cariera i-a
fost incununata cu un nou prerniu Oscar pentru
inteaga activitate.
Rimini, rnicuta sta1;iunede pe coasta italiana a
Adriaticii, unde in anul1920 s-a nascut Federico
Fe1lini, a reprezentat decorul in multe din fllmele
sale. Viata in Rimini, a,)'acum a trait-o Fel1ini ca
fiu al unui cornis-voiajor ~i a~a cum a reprezentat-o rnai tarziu in filmele sale era mohornta

~i plictisitoare, mai ales In serile lungi de iarna.

La varsta de doar 12 ani, Federico a fugit de acasa pentru a se alatura unui circ ambulant, flind
adus 1napoi, dupa o lunade zile, ca ~i Pinocchio,
1nsotit dedoi poli1;i.5ti.Tanjind dupa aventura ~i
distractie, tanaru1 Fellini era neastfunparat la
~coala ~i nu a prezentat nici un fel de talent, la
nici una din materiile ~colare. Dupa lncheierea
~colii ~i un mare numar de slujbe marunte, el a
parasit, In anul 1938 o~ul
Rimini pentru a
ajunge la Florenta unde a lnceput sa scrie
povestioare ~i sa deseneze caricaturi pentru o
revista satirica. Fellini s-a mutat apoi la Roma
unde s-a 1mprietenit cu actorul de variete Aldo
Fabrizi (care mai tarziu a jucat rolul unui preot
In filmul "Roma: O~ deschis" allui Rossellini).
Fellini i-a compus prietenului sau o serie de
monologuri umoristice ~i scheciuri pentru radio.
Maiestria
artistica
Talentul pentru ilustratie nu l-a parasit pe Fellini
niciodata, cu toate ca, mai taziu, el a lucrat cu
designeri ~i scena~ti celebri, ca Danilo Donati.
Manuscrisele sale erau plihe de schite pentru
costume ~i decoruri, executate chiar de Fellini. ]
Dintr-o pura lntamplare, Fellini l-a lntalnit pe ~
Roberto Rossellini, un alt tanar regizor, ce avea ~

O Fellini era cunoscut pentru faptul ca

folosea personaje
ie~ite din comun, sub
toate formele ~i marimile. Aici, el indruma
un personaj neobi~nuit in filmul "Satyricon-ullui Fellini", film
care are la baza un
roman ce dateaza din
secolul 1 i.d.C.

O Unul dintre filmele

cele mai indragite ale
lui Fellini este filmul
..La Strada... Rolul
Gelsominei este interpretat de actri~
Giulietta Masina

i
i
:
!

(dreapta). ..Nebunul'..
din stanga. interpretat
de Richard Basehart.
are un caracter josnic.
El ajunge la un sfar~it
incert. dupa ce l-a
batjocorit pe naivul
~ef al Gelsominei. un
om puternic. pe nume
Zampono. care in cele

~ din urma ii ucide.

477

FEDERICO FELLINI
O Federico Fellini intr-o postura caracteristica. In multe din ultimele sale filme el ~i-a inclus propriul nume in titlul acestora: ..Satyricon-ul lui Fellini.. a fost urmat de ..Roma lui
Fellini.. ~i de ..Casanova lui Fellini...

"La St1-ada",filmul care a Umlat, in anu11954,

reprezinta una dintre capodoperele regizorului,
frind prirna ecranizare pentru care Fellini a primit
un premiu Oscar. Acest flim reprezinta ecranizarea vietii unor circari, un dansator pe sanru!,
un atlet ~i Gelsomina, O fata s;lraca, handicapata
mental. Gelsomina, interpretata de Giulietta
Masina, so1;ialui Fel1ini, face un rol irnpresionant,
creand o imagine la fel de nemuritoare ca cea a
marelui Charlie Chaplin. Candoarea ~i inocen1;a
ei reu~sc, pana la urn1:l; sa dezghete inima
puternicului atlet, insa acest moment vine prea
tarziu. Fi1mul se incheie cu sugerarea unei
singuratati salbatice, in frigul noptii.
"~arlatania" ("The Swindle"), realizat in anul
1955, a avut mai putin succes. Fi1mul este
ecraniza1'eavietii unui grup de punga~i batrani,
depresivi care Ii escrocheaza pe cei saraci. Acest
flim ne dezvaluie doua aspecte ale lui Fellini:
spiritul de observatie caustic al comportamentului uman ~i al sufletelor chinuite de singuratate
dublat de dorin1;a de a crea sensuri fundamentale. Aceste elemente sunt evidente in "Noptile
Cabiriei", film realizat in anul 1957, pentru ~i
despre Giulietta Masina. A urmat apoi "La dolce
vita", povestea unui tanar provincial care, co~tient de coruptia ~i de~ertaciunea vietii intr-un
~ mare Ofa$, nu reu~e~te sa nu se lase ademenit.
~ Acest film a fost caracterizat drept o satira arnara
.= ~i caustica la adresa valorilor
decadente
europene. Totodata, acest flim marcheaza un
sa devina unul dintre cei mai mari regizori
punct de cotitura in realizarile lui Fel1ini. Dupa
neoreali~ti. Rossellini i-a propus sa colaboreze
cum, mult mai tarziu, insu~i regizorul spunea:
la scenariul unui fIlm, care avea sa devina
"De acum, flimele au depa~it faza prozei
"Roma: Ora~ deschis".
narative, ele frind mult mai aproape de poezie.
Fellini a mai lucrat 1mpreuna cu Rossellini la
incerc sa-mi eliberez opera de anumite
scenariul unui alt fIlm "Paisan" ~i 1n acela~i tirnp
constrangeri -0 poveste cu un inceput, cuprins ~i
a 1nceput sa colaboreze ~i cu regizorii Pietro
un sfa~it. Ar trebui, maidegraba sa se asemene
Germi ~i AlbeItO Lattuada. in 1951,1mpreuna cu
cu un poem: cu rima ~i ritrn." intr-adevar, unul
Lattuada, au realizat fl1mul "Luminile rampei"
din ultimele sale flime "Satyricon-ul lui Fellini"
("Variety Lighits"), povestea unei trupe de
(1969), se sf~e~te in mijlocul unei propozitii.
variete ~i a unei tinere fete din provincie care
este orbita de stralucirea scenei. Interesul lui
Fellini pentru lumea show-businessului,. fie el
variete, circ sau chiar cinematografie, i-a oferit
multe subiecte interesante pentru cateva dintre
cele mai reu~ite realizari ale sale.

Oricum, primul fi1m al regizoru1ui, care s-a

lndepartat evident de proza narativ~, a fost "Opt
~i jumatate" (1963), nurnit astfel deoarece Fellini
realizase pana atunci ~pte f1lme singur ~i
colaborase la alte trei. Acest f1lm este ecranizarea
vietii unui regizor de succes, rol interpretat de
Marcello Mastroianni, care a rnmas In crizi1 de
idei ~i este h:Il1Uit. de cltre producltor. Cu
arnintiri ~i dorinte, cu imagini ce sugereaza
aspiratia cltre inocenJ;a ~i prospetime, fi1mul
realizeaza o incursiune, plirul de umor ~i mult
curaj vizual, In viata sentimentala a regizoru1ui.
Real sau ireal?
Ultimele fi1me de acest gen ale lui Fellini,. ca de
exemplu "Giulieta ~i spiritele", s-au bucurat de
mai putin succes,cu exceptia remarcabilului
"Amarcord" (1974), o retraire amuzanta a
copilariei sale In Rimini ~i a tinere1;ii regizorului
In Roma. Dup~ aceea, Fe1lini a vrut sa realizeze
noi f1lme care sa dezva1uie lipsa de naturalete a
cinematografiei. De exemplu, In f1lmul "~i
corabia 1nainteaz~" ("And the Ship Sails On"),
realizat In anu11983, cantita1;iimense de ap~ sunt
reprezentate printr-un material textil ce se
unduie~te In incinta studioului cinematografic.
"Ginger ~i Fred" (1985) a fost o relntoarcere,
plirul de tandrete la lumea spectacolului, In timp
ce ultima ecranizare a marelui Fellini, "Glasul
lunii" (1990), reprezinta o lnsumare plirul de
afec1;iunea tuturor temelor sale anterioare, lntr-o
lncercare de a 1mbina trecutul cu prezentul, viata
provincial~ cu cea spirituala, avandu-l ca
interpret principal pe Roberto Benigni, ca o
Gelsornina mai putin amenintata. in anul 1993,
Fellini a fost recompensat cu Prerniul Special al
Acaderniei de Film, prerniu acordat pentru
lnteaga sa opera. Din p~cate, In decurs de numai
un an dup~ acest eveniment, atit el cit ~i sotia
sa Giulietta, au decedat.
O in filmul ..Opt ~i jumatate" (..Otto e
mezzo"}, Marcello Mastroianni interpreteaza
rolul unui regizor de film, un personaj bazat pe
experien1a proprie a lui Fellini. palaria ~i ochelarii
pe care Mastroianni ii poarta, ne duc cu gandul
la Federico Fellini.

De unul
singur
Dupa ce a lucrat cu cativa mari regizori italieni,
Fellini s-a simtit 1ncrezator 1n a lucra pe cont
propriu ~i a realizat ,1nanu11952, primullui fIlm
"Seicul
alb". Filmul
este focalizat
pe
comunitatea unui rnic ora~el ~i cu o ironie flrul,
capteaza vizual efectele unor pove~ti romantate
~ra
fanteziilor naive ale personajelor. Acest
film a re~itsa releveze ceea ce avea sa devina
semnul distinqiv al fl1melor lul Fellini:imagini
ironice, dar totu~i pline de tandrete, asupra
vie1;ii de provincie, satira sociala amestecata cu
maiestrie cu multe elemente fantastice.
Urmatorul fIlm allui Fellini "Hoinarii" (uneori
tradus "Smechera,5ii"), realizat 1n anul 1953, ne
dezvaluie limpede faptul ca Fellini ajunsese la
maturitate artistica. Filmul a ca~tigat numeroase
prernii intemationale, printre care ~i pe cel de la
Festivalul de fl1m de la Venetia. Intriga este, 1n
m6d evident, inspirata din propria via1;;l a lui
Fellini.

478

Arta

,5i omul

79 -FIILMUL

MUT

Arta

,5i omul154

-INGMAR

BERGMANN