Sunteți pe pagina 1din 2

Federico Fellini (20 ianuarie 1920 31 octombrie 1993) este probabil unul dintre cei mai celebrii regizori

i i scenariti italieni. Recunoscut pentru stilul su care combin fantezia i imaginile baroce, este considerat una dintre cele mai influenabile personaliti ale secolului xx, ctignd 5 Oscaruri, cele mai multe din ntreaga istorie a cinematografiei, doar la o singur categorie: Cel mai bun film strin. Charlie Chaplin i Akira Kurosawa au avut o influen major asupra activitii sale precum i fascinaia lui pentru circ i vaudevill-uri, educaia catolic i slujbele lui de tineree: reporter criminalistic i caricaturist, iar mai apoi creator de gag-uri. A avut o viziune personal asupra societii n care a trit, a fost un adevrat pionier pentru lumea cinematografic, asemeni lui Charlie Chaplin. Filmele lui Fellini sunt o combinaie unic de memorie, vise, fantezie i dorin. Filmul su La Dolce Vita a contribuit la introducerea termenului paparazzi n limba englez, un derivat de la Paparazzo, prietenul fotograf al jurnalistului Marcelo Rubini (Marcelo Mastroianni). Este contemporan i cu ali cineati, influennd regizori celebrii precum: Woody Allen, Pedro Almodovar, Tim Burton, Emir Kusturica, David Lynch, Martin Scorsese si Juraj Jakubisko. Ct despre premii, ce-ar mai fi de zis? De-a lungul carierei sale a ctigat peste 55 de premii i a primit alte 22 de nominalizri, ns din cele 22 de nominalizri, 12 au fost pentru Oscar, pentru filme precum: La voce della luna (1990), Intervista (1987), La Strada (1954), Dolce vita, La (1960), 8 (1963), Amarcord (1973), (Il Casanova di Federico Fellini) (1976), I Vitelloni (1953). Amarcord (1973) (n.r.mi amintesc) este filmul cu cele mai multe Oscar-uri, NUMAI LA O SINGUR CATEGORIE: CEL MAI BUN FILM STRIN (5), record care nu a fost btut, nici pn n ziua de astzi. Italienii sunt recordmeni n cinematografie conaionalul su, Roberto Benigni cu filmul su: La vita bella (1997) (n.r.Viaa e frumoas), a avut 3 nominalizri, din care 1 Oscar (pentru cel mai bun actor ntr-un rol principal) i 2 nominalizri (Cel mai bun scenariu i cel mai bun regizor). 8 (Opt sptmni i jumtate) (1963), a ctigat Premiul Oscar: PENTRU CEL MAI BUN FILM STRIN i PENTRU CELE MAI BUNE COSTUME, deasemeni este observat de ctre specialitii cineati ca fiind n Top 10, ATENIE: CEL MAI AVANT-GARDE-IST FILM INFLUENABIL AL ULTIMULUI SECOL. La Dolce Vita (1960), un film care a ctigat Premiul Oscar pentru: CEL MAI BUN COSTUM, ns filmul este vzut c una dintre cele mai mari realizri din cinematografie. Fellini a ctigat Oscar-ul pentru ntreaga activitate (1993): n semn de recunoatere pentru realizrile sale care au emoionat i au delectat publicul din ntreaga lume. La Strada (1954) un film care a ctigat Premiul Oscar: PENTRU CEL MAI BUN FILM STRIN i a fost clasat pe locul 4, de ctre Institutul de Film Britanic, ca unul dintre cei mai buni regizori. Astzi, dac ar mai fi trit, Federico Fellini ar fi mplinit 93 de ani.Cu siguran regizorul Federico Fellini, este una dintre cele mai influenabile personaliti ale secolului trecut, asta reliefnd din operele sale de art care au influenat multe filme, muli regizori i actori de vaz, motenirea lsat de Fellini cu siguran va influena generaiile care vor veni, cuvintele la adresa acestui monstru al cinematografiei nemaiavndu-i rostul, n cinsea s tiprindu-se cartea: Fellini despre Fellini Convorbiri despre cinema cu Giovanni Grazzini.
Se naste in 1920 intr-un orasel de pe coasta Italiei si in 1938 se muta la Roma. Un an mai tarziu se angajeaza sa faca turul Italiei alaturi de o trupa de vaudevill. Se casatoreste cu Giulietta Masina in 1943, actrita care joaca in cele mai celebre filme ale sale. Un an mai tarziu devine coscenarist la filmul lui Rosellini Roma, Citta Aperta si in 1952 regizeaza primul sau film Seicul

alb ( Lo sceico bianco). Nominalizarea lui Fellini la Oscar nu intarzie sa apara in 1974- 1975, fiind nominalizat la 3 Oscaruri. In 1990 realizeaza ultimul sau film Glasul lunii si moare in 1993 la Roma.

Combinand stiluri diferite (asociativ, suprarealist) cu stilul personal, pe fondul Italiei distruse de razboi, Fellini isi creaza un nume prin duritatea si realismul povestilor sale, cu intrigi care se regasesc in curentul neorealist. Isi incepe creatia alaturi de Roberto Rosellini, iar primele sale filme sunt concepute ca episoade. Regasim deseori motive care l-au framantat pe regizor de-a lungul carierei sale; motivul circului, al marii si al bisericii. Pe masura ce filmele sale devin din ce in ce mai personale, motivele din filmele lui isi gasesc echivalente in simboluri ca libertatea, izbavirea si represiunea. Astfel Fellini devine sinonim cu filmele fantasmagorice, opulente, cu note foarte personale. Fascinaia lui pentru circ i vaudevill-uri, educaia catolic i slujbele lui din tineree( reporter criminalistic i caricaturist, iar mai apoi creator de gag-uri) devin surse de inspiratie in creatia sa, insa, mai presus de toate, muza principala este sotia artistului, Giulietta Masina. Criticii de film isi impart parerile, unii considerandu-l vizionar, altii in schimb refuza sa il vada ca pe un cineast care da lumii unele dintre cele mai mari filme din istoria cinematografului.La Strada (1954) este primul succes international al lui Fellini si o are in rolul principal pe sotia lui, Giulietta Masina alaturi de Anthony Quinn. Tema circului este prezenta pe tot parcursul filmului, regasindu-se si influente neorealiste, insa scenele suprarealiste vor defini stilul lui Fellini de mai tarziu. Filmul prezinta viata unei tinere vandute de familie unui artist de circ. Subiectul este controversant avand un scenariu realist pentru perioada aceea. Pe structura acestui subiect, Fellini aduce in prim plan viata de pe strazile Italiei anilor 1950. Noptile Cabiriei (La notti di Cabiria- 1957) Filmul spune povestea tragica a unei fete naive, sarace si pe deasupra prostituata, aflata in cautarea marii iubiri. O regasim in rolul Mariei Cabiria Ceccarelli pe sotia regizorului, jucand un rol principal foarte dificil, insa extrem de bine construit. Filmul face parte din curentul neorealist datorita povestii tragice si a locurilor de filmare sumbre, nealterate. Filmul combina stilul de inceput al lui Fellini cu atmosfera onirica si libertatea viziala ce-i definesc stilul de mai tarziu. Toate acestea ii aduc filmului un premiu Oscar pentru cel mai bun film strain. La dolce Vita (1960) este un document unic despre anii in care dizolvarea star-sistemului de la Hollywood si efectul listelor negre determina artistii internationali sa se alature industrei cinematografice italienesti. Timp de sapte zile si sapte nopti, pe parcursul mai multor episoade, Marcello Rubini (Marcello Mastroianni), un reporter al tabloidelor, se alatura vietii strazilor, facandu-le fata si realizand reportaje, insa incercand sa-si rezolve si problemele personale cu femeile din viata sa. Filmul este unul dintre cele mai importante filme facute vreodata de Fellini, este nominalizat la Oscar si este mentionat ca sursa a cuvantului paparazzi. In 1963, Fellini regizeaza controversata drama 8 1/2 , titlu ce marcheaza existenta a celui de-al VIII-lea film al sau. 1/2 se refera la jumatatea regizata alaturi de Rosellini din Roma, citta aperta. Filmul abordeaza povestea unui regizor rasfatat de femeile din jurul sau, urmarit de producatori, atacat de critici, hartuit de o multime de actori si trecand prin ceea ce se numente blocaj regizoral. Guido Anselmi ( Mastroianni) se refugiaza disperat intr-o statiune izolata, insa circul din viata sa nu intarzie sa il urmareasca. Cand sotia lui si capricioasa amanta se intalnesc din intamplare in acelasi loc, viata personala a lui Guido se complica, intreg filmul fiind alcatuit din discutii lungi si neterminate, intr-un stil asociativ si suprarealist. Este un film despre procesul de creatie, despre mintea nelinistita a unui regizor dar si despre analiza felului in care orice artist este silit sa faca fata provocarilor media, cerintelor comerciale si integritatii artistice, avand grija si de viata personala. Pana la moartea sa, Fellini regizeaza 19 filme, printre care nume sonore ca: Satyricon (1969), I Vitelloni (1953), Giulieta si spiritele (1965), creatia sa avand una dintre cele mai mari influene asupra viziunii cinematografice a secolului trecut.