Neorealismul italian (Visconti, De Sica, Rossellini, Zavatini etc.

) Neorealismo Stil cinematografic caracterizat de naratiuni localizate in mediul clasei munictoare si al saracilor, cu filmari in locatie, utilizand in mod frecvent interpreti neprofesionisti Continutul filmelor consta in redarea conditiilor economice si moarlae dificile de dupa al doilea razboi mondial in Italia, reflectand schimbarile de mentalitate si viata cotidiana, saracia si disperarea Critici grupati in Revista Cinema: Michelangelo Antonioni, Luchino Visconti, Gianni Puccini, Cesare Zavattini, Giuseppe de Santis si Pietro Ingrao Redactorul sef era Vittiorio Mussolini, fiul lui BenitoMussolini Criticii au atacat filmele de tip telefono bianco-filmele care constituiau tendinta dominanta desi li se interzicea sa scrie despre subiecte politice Au apelat la scriitori realisti de la inceputul seoclului 20 Neorealistii- influentati de realismul poetic francez Antonioni si Visconti lucrasera cu Jean Renoir (1926 Nana, 1932 Boudu salvat de la inec, 1933 Doamna Bovary, 1935 Toni- un italian emigrant in Provence, 1937 Iluzia cea mare, 1938 Bestia umana, 1939 Regula jocului) Multi neorealisti si-au dezvoltat stilul lucrand la filme caligrafice (filme cu trasaturi fasciste precum schimbarea eroului prin interventia religiei dar si o critica subtila a ideologiei fasciste caci eroii au potential revolutinar) Trasaturi Actori care interpreteaza roluri diferite de filmografia lor in mijlocul populatiei locale care constituie figuratia Locatii- cartiere sarace si la tara Subiecte legate de viata clasei muncitoare saracite Realismul iese in evidenta, scene din viata cotidiana Copii in roluri principale- incercarea de a evita ca interpretul sa constientizeze, sa pozeze Faima- 1946 marele premiu la Cannes pentru Roma, oras deschis/ Roma, citta aperta (R: Roberto Rosselini) - lupta pentru viata de zi cu zi sub ocupatia germana. Copiii au un rol major in acest film iar aparitia lor in final e sugestiva ca observatori. 1948 Hotii de biciclete/ Ladri di biciclette (R: Vittorio de Sica)- cu interpreti neprofesionisti Apogeu 1948 Pamantul se cutremura/ La terra trema (R: Luchino Visconti dupa romanul I Malavoglia de veristul Giovanni Verga in sec. 19) Filmat in acelasi sat unde se petrecea romanul, cu interpreti neprofesionisti, subtitrat si pentru italieni caci era in dialect 1952 Umberto D. (R: Vittorio de Sica) Incheiere- 1952

Impact

Efectele reconsturcitiei incep sa se vada Adopta optimismul din filmele americane Disperarea era demoralizatoare Giulio Andreotti (pe atunci ministru adjunct) numea filmele neorealiste: rufe murdare care nu ar trebui spalate si puse la uscat in aer liber Fellini- I Vitteloni (1953)- film neorealist, Il bidone si La strada- filme de tranzitie Explorarea soicalului a facut loc explorarii individului in anii `60 Antonioni- Desertul rosu si Blow-up au aparenta neorealista dar se concentreaza pe individ

1943- 1950- epoca dominata de neorealism - mai mult un moment, un stadiu decat oscoala sau curent in filmul italian- fara cineasti legati teoretic - influenta asupra Nouvele vague-ului francez Roberto Rosselini Roma, oras deschis/ Roma, citta aperta (1946) Paisa (1946) Stromboli (1950) Vittorio de Sica (1901- 1974) nascut intr-o familie saraca, la inceput actor de teatru intalnire cu Cesare Zavattini

Sciuscia (1946) Hotii de biciclete/ Ladri di biciclette (1948) Umberto D. (1952) Miracol la Milano/ Miracolo a Milano () Luchino Visconti (1906- 1976) - regizor de tetru, film, opera - conte de Modrone, tatal sau era duce

-membru al PCI in timpul razboilui, homosexual care a recunoscut- parteneri actorul austriac Helmut Berger si regizorul Franco Zeffirelli -Asistent al lui Jean Renoir la Toni (1935) - cunoscut pentru Ghepardul (1963) si Moarte la Venetia (1971) Pamantul se cutremura/ La terra trema (1948) Belissima (1951) - se intoarce la neorealism cu Rocco si fratii sai (1960)- italieni din sud stabiliti la Milano Giuseppe de Santis Orez amar/ Riso amaro (1949) Cesare Zavattini (1902-1989) scenarist, un prim teoretician aprtener al lui De Sica scnarii pentru Sciuscia, Hotii de bicilete, Miracol laMilano, Umberto D

Roberto Rossellini (1906 1977) -fiul proprietarului primului cinematograf din Roma - a inceput ca tehnician de sunet - la Roma, ortas deschis- Fellini asistent pentru scenariu - productaor la Roma, Oras deschis- imprumuturi si de pe piata neagra - in Paisa a pus camera in centrul unui orasel dar nimeni nu a fost curios sa se uite in camera - sotul lui Ingrid Bergman -influenta asupra lui Martin Scorsese cu Anna Magnani Preotul Giorgio ajuta rezistenta. El trebuie sa oficieze nunta vaduvei Pina (Anna Magnani) cu Frencesco, nereligios. Fosta preietena a lui Giorgio tradeaza in schimbul drogurilor. Giorgio si preorul sunt capturati de Gestapo. Preotul raspunde ca oricine e pe calea binelui e de partea lui Dumnezeu, deci si ateistul

Francesco. Pietro e fortat sa priveasca la schingiuirea lui Giorgio. Preotul e si el executat. filmul inceput in 1944- la 2 luni dupa ce germanii parasisera Roma a recurs la mijloacele melodramei precum identificarea personajului principal si distinctia clara intre rai si buni- catolica Pina si comunistul Francesco parte a unei trilogii alaturi de Paisa si Germania anul zero

Sciuscia (1946) -un baiat lustragiu incepe sa vanda lucruri furate ca sa cumpere un cal Hotii de biciclete (1949) dupa romanul omonim de Luigi Bartolini Lamberto Maggiorani (un muncitor inm fabrica de fapt) in rolul principal si Enzo Staiola in rolul fiului - Sight & Sound- locul 6, in top 10 de Brith Film Institute, Vatican-unul din filmele umaniste - Antonio Ricci e somer si are 2 copii. Primeste slujba de a agata afise. Sotia lui amaneteaza lenjeria ca sa cumpere o bicicleta. I se fura bicicleta. Dupa ce merge la un ghicitor, e dezamagit. Il gaseste pe hot, il urmareste acasa dar acesta pretinde o vanduse si ca are un atac. Vecinii sunt indignati iar politia pleaca. Fura o bicicleta dar e prins de multime. Proprietarul renunta la acuzatii cand il vede pe Bruno plangand. - Filmare la Roma, neprofesionisti Pamantul se cutremura (1948) - dupa romanul Casa de langa copacul de mosmon (1881) - intr-un sat de pescari - fiul cel mare al unei familii ii convinge sa ipotecheze casa pentru a cumpara un vas si a prinde ei peste si a-l vinde tot ei - - o furtuna distruge vasul - - pierd casa, bunicul moare iar baietii se intorc sa lucreze pentru angrosisti - Stil- umbre si fade, scene lungi Orez amar (1949) - plantarea orezului in nordul Italiei - 2 hoti Francesca (Doris Dowling) si Walter (Vittorio Gassman) se ascund intre lucratori - Silvana (Silvana Mangano), soldatul Marco (Raf Vallone) - Walter planuieste sa fure orez cu ajutorul Silvanei dar Francesca e scarbita de vechiul ei partener Stromboli (1950) - cu Ingrid Bergman - - o lituanianca scapa de lagar casatorindu-se cu un italian. Viata pe insula e dura.

Stil documentar

Bellissima (1951) - satira a industriei de cinema Umberto D. (1952) Carlo Battisti- rol principal, neprofesionist Caine- Flicke in primele 100 de filme de Time Magazine in 2005