AMFIBIU CLASA SAU AMFIBIENILOR (AMPHIBIA)

Amfibieni - vertebrate primul teren, nc mai pstreaz legtura cu ap. Dezvoltarea a majoritii este n ap. Obscen amfibienii au asociat cu articulaii membrelor articulate. Craniu autostilichny (nebnokvadratny cartilaj a fuzionat cu craniu), cu o vertebra gt este conectat prin formarea a dou condililor occipitale. Pelvine bru prichlenya etsya-transversal vertebre sacrale procesele de. Inima de coeste alctuit din dou atrii i ventricul. Dezvoltat foarte mult forebrain, care este mprit n dou emisfere. In acoperis sunt celulele nervoase. Ochii cu capace mobile. Pielea goala cu o mulime de glande mucoase. Rinichii mezonefricheskie (trunchi). Temperatura corpului este schimbtoare i depinde de temperatura mediului ambiant (poykilotermiya). Clasa include trei ordine moderne: tailless, coad i fr picioare (fig. 87).

n Fig. 87. Filogenetice copac de amfibieni Caracteristicile generale ale Organismul de amfibieni obscen compune din cap, trunchi, i dou perechi de picioare. Coada a fost amfibieni antic - stegotsefalov aproape ntotdeauna a trit n ap, i a rmas la un numr relativ mic de specii identificate n unitatea de caudat (tritoni, salamandre), este, de asemenea, efectuarea n apele cele mai multe din viata lui ca adult. Marea majoritate a amfibienilor moderne, alocate anurans detaare (broate, broate-rioase, i multe altele), coada este redus n legtur cu faptul c ei au trecut la micarea de salturi cu picioarele din spate. La unele specii, lider semisubteran stilul de via (fr picioare ordine, sau caecilians) sunt reduse membrelor si coada (fig. 88).

n Fig. 88. Amfibieni: 1 - caecilians inelari (Siphonops); 2 - tritonul (Triturus vulgaris); 3 - amblistomy larva Axolotl 4 - amblistoma (Amblystoma); 5 - reperat salamandra (Salamandra salamandra), 6 - Proteus (Proteus) Organismul a amfibienilor, de obicei, aplatizat n direcia dorzoventralnom. Capul este movably conectat la organism, care contribuie la o mai bun orientare de amfibieni aduli n aer, n special atunci cnd produse alimentare de pescuit (care zboar n special insecte). Acest lucru este diferit de pete, n care corpul este stors din pri i capul n continuare conectat la trunchi, ceea ce este necesar pentru navigare. Durata obinuit a organismului civa centimetri de amfibieni, unele specii sunt mult mai mari, dar membrii medie de aceasta clasa au o dimensiune mai mic dect orice alt organism alte vertebrate terestre. Tegument. Pielea este gol, cntare osos a fost doar stegotsefalov. Este cunoscut faptul c greutatea corporal n timpul tranziiei de la mediul acvatic n aer crete (Arhimede). Prin urmare, reducerea de cntare osoase a fost important s se adapteze vertebratele primul teren s triasc pe pmnt. n legtur cu reducerea de scar i de necesitatea de a proteja organismul de la celulele pielii daune mecanice de suprafa sunt supuse cochilii moderat keratina. Pielea este foarte bogata in fier, selectarea care consolideaz protecia mpotriva uscarea i o serie de specii de amfibieni conine substane toxice. Culoarea caroseriei este variabil i este specific pentru fiecare specie. n cele mai multe cazuri, aceasta are o valoare de protecie, deoarece aceste animale prin intermediul ei discret n habitatele lor. Pielea amfibienilor este separat de muchi care stau la baza vasta de sub cavitati cu lichid apos, care nu are nici peti, nici vertebratele superioare - reptile, psri i mamifere, pe deplin adaptat la viata pe uscat. Aceste cavitati, n primul rnd, reduce riscul de uscare a corpului, i pe de alt parte, acioneaz ca amortizoare efecte mecanice de pe suprafata corpului, a treia, a facilita schimbul de gaze cutanate, care joac un rol important n amfibieni. Sistemului nervos. Datorit unor condiii mai complexe i variabile de via i de schimbare radical n tiparele de trafic de aduli, n special pe teren, sistemul nervos al amfibienilor este destul de diferit de la un sistem similar pesti osoase (fig. 89).

n Fig. 89. Frog creier, vedere laterala: 1 - emisfere ale forebrain, 2 - cota olfactiv 3 - nervul olfactiv, 4 - midbrain, 5 - chiasma vizual, 6 - plnie de 7 - glanda pituitara, 8 - midbrain, 9 - cerebelul, 10 - Medulla Oblongata, 11 ~ mduva spinrii Forebrain este ntotdeauna mai mare dect media a creierului i este n mod clar mprit n dou emisfere, n straturile profunde ale acoperisului sunt celule nervoase care pot fi privite ca nceputurile slabe ale cortexului viitor. Rolul su n coordonarea activitii organismului prin consolidarea legturilor sale cu alte pri ale sistemului nervos central crete. Cerebelul este slab dezvoltat dect n peti, ca n timpul micrii a poziiei corpului de amfibieni din cauza dependenei de pe picioare este mai stabil dect pete. Seciunile de mduvei spinrii n zonele de divergen de la nervi la musculatura lui de la picioare, care servesc un rol mult mai mare dect nottoarelor muscular asociat, vizibil ngroat. Sistemul nervos periferic, n legtur cu apariia de picioare lungi dezmembrate, i diferenierea progresiv a sistemului muscular, i alte adaptri la viaa terestr a suferit modificri substaniale. Simuri. Din simurile cele mai semnificative schimbari suferit organ al auzului. Transmiterea undelor sonore din mediul apos in tesutul de origine animal, care este, de asemenea, saturat cu ap i au aproximativ aceleai proprieti acustice ca de ap, este mult mai bun dect cea a aerului. Undele sonore de nmulire n aer, aproape n ntregime reflectata de suprafata de animale, i doar aproximativ 1% din energia acestor unde ptrund n corpul su. n aceast privin, n amfibieni, n plus fa de labirint, sau urechea interna, un nou departament de organ al auzului - urechea medie. Acesta este un mic umplute cu aer, cavitatea, comunicarea cu cavitatea bucal prin tubul lui Eustachio i sigilate din afara unui timpan subire, elastic. n urechea mijlocie este os urechea (coloana), care revine la un capt la timpan, i alii - prin fereastr, acoperit de film i de conducere n cavitatea cranian, n cazul n care labirint nconjurat de perilymph. Presiunea din interiorul urechii mijlocii egal cu presiunea atmosferic, i a membranei timpanului pot vibra sub influena sunetul valurilor de aer, ale cror efecte n ossicles auditive i transmis perilymph din labirint si peretii terminatiilor nervoase percepute auditiv. Orientul Mijlociu cavitatea urechii este format din despicat prima branchial, i coloana - situate n apropiere de decalajul de sublinguale-mandibulare os (HYomandibulyare), care atrn n partea de pete viscerale ale craniului la creier departament, n cazul n care pentru oasele urechii sunt un labirint. Ochii sunt acoperite cu pleoapele mobile, care protejeaz ochii de la uscarea i nfundarea. Datorit schimbrilor n forma corneei si cristalinului a amfibienilor a se vedea mai departe dect pete. Amfibienii sunt receptivi la schimbrile de temperatur mici. Ei sunt sensibili la efectele de diverse substane dizolvate n ap. Organul lor olfactiv raspunde la stimuli cauzate de substane gazoase. Astfel, organele senzoriale ale amfibienilor au suferit mai multe modificri n procesul de tranziie la viaa pe uscat. Larvelor si a animalelor adulte care triesc permanent n ap, exist, ca i petele, organele seismosensory.

Amfibienii au tendina de a un comportament instinctiv destul de complex, n special n timpul sezonului de mperechere. De exemplu, o moa de sex masculin toads, locuind Ucraina de vest, trage pe picioarele din spate i corzile viei la dezvoltarea de mormoloci ascund n locuri retrase. Dup 17-18 de zile, de sex masculin a revenit la ap, n cazul n care pentru incubaie de mormoloci. Aceasta este un fel de instinct de a proteja puii. Un numr de anurans tropicale cunoscute de ctre instinctele mai complexe. Amfibienii sunt caracteristice reflexelor conditionate, dar acestea sunt produse cu mare dificultate. Schelet. n legtur cu adaptarea la viaa amfibienilor terestre a schimbat un schelet n ntregime (Fig. 90).

n Fig. 90. Scheletul de salamandre (A) i broasca (B) B - trunchi vertebr broasca 1 - vertebre cervicale 2 - Trunk vertebrelor 3 - coaste, 4 - vertebrelor sacrale, 5 vertebr caudal, 6 - urostyle 7 - Sferturi anterioare, 8 - umr, 9 - ulna, 10 - a vorbitos, 11 - radius i cubitus topit, 12 - incheietura mainii 13 - chii, 14 - ale falangelor, 15 - osul iliac bru pelvian, 16 - old, 17 - tibie, 18 - un tun mic, 19 - fuzionate mici i mari fluierul piciorului os , 20 - tarsus, 21 - coad 22 - falangelor, 23 - corp vertebral, 24 - arcul superior cu proces spinos, 25 - procesul articular, 26 - procesul transversal; / - V - numerotare degetele, p - vestigiu predpaltsa Craniul a amfibienilor are multe elemente de cartilaj, care se datoreaz probabil necesitatea de a facilita greutate corporal, n ceea ce privete modul de via polunazemnym. Ca parte a oaselor craniului de multe enumerate n descrierea a craniului de pesti mai mari, inclusiv caracteristic numai pentru peti i amfibieni Parasphenoid. Deoarece a devenit giomandibulyare ossicles auditive, rolul de suspendare a maxilarului inferior nu ptrat. n legtur cu pierderea unui aparat branchial obscen arc branchial redus i pstrate numai reziduurile lor modificate.Hioid arc variaz foarte mult i este parial redus. Craniul a amfibienilor este foarte larg, ceea ce se datoreaz particularitilor de respiraie lor. Maxilarului inferior, cum ar fi petii osos, format din mai multe oase. Coloana vertebral, n foarte scurt anure i se termin lung os - urostyle, format rudimente ale vertebrelor caudale. n aceast seciune a amfibienilor cu coada, coloana vertebral const ntr-o serie de vertebre. Aceste coada amfibiu joac un rol important n micarea: n ap este de not pe uscat - pentru echilibru. Coastele sunt slab dezvoltate (n amfibieni caudat), sau reduse, precum i resturile lor a fuzionat cu

procesele transverse ale vertebrelor (printre altele amfibieni). Amfibieni antice a avut o margine. Reducerea n forma lor actual ca urmare a necesitii de a facilita greutate corporal (a crescut puternic n timpul tranziiei de la mediul acvatic n aer). Ca urmare a reducerii la amfibieni, fr margini a pieptului. Prima vertebr se face diferit dect petele: ea are dou depresiuni articulare pentru articularea cu dou condililor occipitala a craniului, astfel nct capul lui a fost n micare amfibieni. Forelimb schelet format din humerus, cele dou oase ale antebratului - radius i cubitus, oasele carpiene, metacarpiene i ale falangelor. Scheletul a membrelor posterioare const n a coapsei, dou oase inferioar a picioarelor - tibie si femur scurt, oasele tarsiene, metatarsiene i oasele falangelor. Prin urmare, similitudinea n structura de ambele perechi de membrelor, n ciuda unor diferene n funciile lor, este foarte mare. Iniial, picioarele din fa i din spate au fost de cinci-degete, moderne numrul amfibienilor de degete pot fi reduse. Membrelor posterioare de anurans multe sunt pentru not, n legtur cu care acestea au fost prelungite, iar degetele au aderat flipper. Bru membrelor dezvoltat n mod semnificativ mai bine dect pete. Curea de umr este compus din componente de oase i cartilaje: scapulei suprascapular cartilajului, clavicula, i korakoida prokorakoidnogo cartilaje, oase, sau cioar. Claviculei i sternului korakoidy conectat, de care include, de asemenea, elemente osoase i cartilaginoase. eful de umr se altur centura scapular. Bru membrelor posterioare, sau pelvis, este compus din trei oase: iliac, pubis i ischion. Format de aceste oase este cotyle mare pentru articularea cu capul femural.Bazinul este conectat la un vertebrelor - sacral, astfel c picioarele din spate, n contrast cu aripioarele ventrale de pesti au fost picior destul de solide.

n Fig. 91. : 1 ; 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6 ; 7 ; 8 - ; 9 - ; 10 - 11 - ; 12 - (); 13 - ; 14 ; /5 - ; 16 - : 17 - ; 18 - ( ); 19 - ; 20 ; 21 ; 22 ; 23

 ; 24 ; 25 ; 26 ; 27 - ; 28 - - , . , . , . . ( , . . ) . , , . . O cantitate semnificativ de amfibieni oxigen ajunge prin piele i membranele mucoase ale gurii. n unele specii de salamandre, lumina, nu la toate, i toate se produce schimbul de gaze prin piele. Cu toate acestea, numai piele poate ndeplini funciile de respiraie, dac acesta este ud. Deci, locuin amfibieni n condiii de umiditate sczut pentru ei este imposibil. Larvele triesc n ap, pe care l respir prin branhii (de fabricaie - exterior, apoi - interne) si a pielii. Unii dintre amfibieni coad, care locuiesc permanent n ap, branhiile persista pentru via. Astfel, cu titlu de amfibieni respiraie nc apropiate de pete. Sistemul circulator. Ea, de asemenea, sa schimbat fa de acelai sistem de pete n legtur cu nlocuirea respiraiei Gill a pulmonare i dezvoltarea a nottoarelor asociat disecate musculare de conversie picior i de alte sisteme, din cauza o adaptare a amfibienilor la via terestr (fig. 92).

n Fig. 92. Frog sistemul circulator: A - diagrama de broasca sistemului arterial: 1 - artera externe carotide, 2 - artera interne carotida, 3 - artera comune carotide, 4 - piele artera pulmonar 5 - con arterial, 6 - atriul drept, 7 - atriul stng, 8 - ventricul 9 - artera pulmonar, 10 - o uoar, 11 - artera cutanat, 12 - artera hepatic, 13 - artera gastric, 14 - artera intestinale, 15 - aorta dorsal, 16 - artera renal, 17 - rinichi, 18 - testicul stanga (dreapta ) au fost scoase, 19 - iliace artera, B - diagrama de broasca sistemului venos: 1 - femural Viena, 2 - sciatic Viena, 3 - iliace Viena; 4 - abdominale Viena, 5 Viena poarta a ficatului, 6 - hepatic Viena, 7 - ovar stnga 8 - rinichi, 9 - spate gol Viena, 10 - o mare cutanat Viena, 11 - subclavie Viena, 12 - jugular intern Viena, 13 - jugular externe Viena, 14 - fata goal Viena, 15 - lumina

Inima unei structuri mult mai mare i mai complex dect cea de pete, i este format din trei camere din atriul stng, atriul drept si ventriculul o. Atriul stang primeste sange de la venele pulmonare, bogat in plamani de sarac in oxigen si dioxid de carbon. Aceasta se numete o arteriale, dei l-au adus aici ven. n atriul drept primeste sange prin vene, a dat cele mai multe organe diferite de oxigen i saturate cu dioxid de carbon. Aceasta se numete snge venos. O reducere de snge atriale dintre ele se ncadreaz n ventriculul singur, dar exist poriuni arterial i venoas a acesteia nu sunt complet amestecate, pentru c interfereaz cu creteri numeroase pe partea interioar a ventriculului. Prin urmare, dup ce la nivelul atriilor n snge venos ventricular dreapt va fi pe stnga - arterial, iar n mijloc - mixt. Din ventriculul drept de mutri conului arterial (mostenite de la amfibieni Crossopterygii), de la care provin patru perechi de artere (format din arterele setcirulment de pete). Prima pereche (fa) - arterele carotide care transport sngele la cap, a doua i a pereche treia - artere care leag cea mai mare nava din organism aorta, ramificaiile care sunt trimise la diferite pri ale corpului, perechea patra arterele pulmonare i ale pielii, care sunt apoi separate pentru a separa artera pulmonar care transport snge la plmni, piele i arterele care transporta sange la nivelul pielii. O reducere de prima poriune ventriculare de snge care intr n conul arterial este venoasa, i este direcionat ctre cei mai apropiati de ventriculul drept si artera pulmonara-cutanate mari, doua porie de snge - mixt - direcie este dificil de aorta, partea a treia din snge - arterial - duce la artera carotida. n consecin, n contrast cu arterelor pete setci-rulment, care transporta sangele venos enumerate numai artera principale ale amfibienilor au snge diferite, care prevede repartizarea cea mai adecvat a corpului n legtur cu trecerea la metoda de respiraie pulmonar. Blood saturat cu oxigen la nivelul pielii, trece prin vene in atriul drept i crete uor coninutul de oxigen n snge venos. Astfel, n amfibieni, n contrast cu agnathans si pesti nu sunt una, ci dou circulaie: mari - de la inima prin arterele si capilarele n toate prile corpului i prin intermediul capilarelor i venele n atriul drept, un mic - de la inima prin arterele pulmonare i capilarelor in plamani si prin intermediul capilarelor i venele pulmonare in atriul stang. Dezavantajul acestui sistem const n faptul c o mare parte a corpului alimentate cu amestec de oxigen-saracit de sange, nu asigura o rata metabolica mare. n legtur cu dezvoltarea picioarelor dezmembrat, difereniere a sistemului muscular i alte modificri n organism amfibieni a schimbat retea de vase de snge. Sistemul excretor. Rinichii, precum i n pete, portbagaj, dar o forma mult mai compact, la jumatatea din spate a corpului, pe partea dorsal. Urina este expulzat prin uretere (canale volfovy), care curge, cum ar fi Crossopterygii, cloaca, si se acumuleaza in vezica urinara, care este golit periodic prin deschiderea cloacale. Deoarece pielea goala amfibieni i triesc ntr-o mass-media umede sau apoase, n corpul lor prin piele poate ptrunde o cantitate semnificativ de ap, excesul este eliminat prin rinichi.