Sunteți pe pagina 1din 2

Temporalul

Mi~carea
.. /
sprancenelor ~i
frun,ii

Orbicularulochiului

,
.Deschiderea si
II Orbicularul gurii, inchiderea pleoapelor
ridicitorul
buzei superioare
Mi~carea maxilarului ~i a PRINCIPALII
buzelor
MU~CHI
Mu~chiul pectoral mare
Mi~carea laterala a bratelor SCHELETICI
VEDEREDIN
-~ FATA

extern
Mi~carea indoirea
coastelor
antebra~ului

\
Extensia
ante-

bra1ului

oftatului

O Culturismul
De la vibratia spriincenei dezvolta foarte mult
piind la sdritura in indltime, mu~chii, dar cei cu
care nu se lucreaza se
orice mi~care este realizatd atrofiaza treptat. t i !

cu ajutorul mu~chilor. In lipsa " !


O Capacitatea
acestora nu am putea digera noastra de a ne
mi~ca. de a sta
miincarea ~i nici siingele nu stabil pe picioare
este datorata inter- I croitol
ar circula in vene. ac,iunii bune dintre ..
Mi~carile in timpul
mu~chilor scheletici M.u,chl flexorl mersului, statului
.MI~carea degetelor pe lac, pastrarii
M u$chii corpului uman se grupeaza in ~I schelet. ~i a incheieturii echilibrului
trei clase. Prima clasa este formata
din mu$chii scheletici, adica mu$chii afla In urechea interna, pani1 la mu$chiul
striati care se fixeaza pe schelet. Ace$tia sunt gluteu mare, care se afla In fese, $i care
controlati de creier ~i impreuna cu oasele pe controleaza Incheietura $oldurilor . Muschiul
care se fixeaza cu tendoane, sunt res- Mu$chii se fixeaza pe oase cu ajutorul cate cvadriceps
ponsabili de once mi$care voluntara, con$ti- unui tendon. Din cele doua .capete de fixare femural
enta, de la zambet pana la urcatul scanlor. A ale mu$chiului, unul este numit origine, Extensia articula'iei

doua clasa este formata din mu$chii netezi. celalalt insertie terminal~. Originea este genunchiului ~i
mi~carile gambei
Numele lor -la fel ca $i in cazul mu$chilor a$ezataproximal, iar insel1iaterminala, distal.
stnati -provine de la structura lor micro- Tendonul din care porne$te un mu$chi este
scopica. Rolul lor este realizarea mi$canlor de cele rnai multe ori mai scurt decat cel cu
involuntare ale organelor interne, de care se fixeaza. Punctul de pornire de regula
exemplu mi$canle tltn intestin sau din vezica este pe o parte a unei articulatii, iar punctul
unnara, care nu pot fi controlate cofi$tient, de fixare pe partea cealalta, astfel 1n cazul
voluntar. Cea de a treia clasa este formata din contractiei mu$chiului se schi1tlba pozitia Muschi extensori

mu$chiul care reprezinta cea mai mare parte oaselor componente ale articulatiei. Mi~carile piciorului
~i a! gleznei
din masa inimii, mu$chiul cardiac.
Structura mu~chilor
Mu$chii striati voluntari pot fi vizualizati ca o
Pozi,ia mu~chilor
Mu$chii scheletici (mu$chii striati>se gasescin serie de ghemuri de fibre ce formeaza
intregul corp uman din cre$tet pana in Impreuna un Intreg unitar. Fibrele cele rnai
picioare, constituind o parte considerabila a subtiri -substratul structural propriu-zis -
masei acestuia. Masa lor totala poate atinge sunt a$a numitele miofilamente (filamente
25%, chiar $i la nou nascuti. Ace$ti mu$chi subtiri $i groase). Acesteaau dimensiunea atat
;
realizeaza mi$carea difentelor parti ale de mica, Incat se pot vedea doar cu ajutorul
scheletului: de la musculus stapedius, de microscopului electronic. Sunt alcatuite din
marimea capatului unui ac de gamalie, care se proteine, actini1$i miozina, care se numesc $i
27

~
MU~CHII

Muschiul proteine contractile. Un mu~chi se contrac~ cu microscopul este practic la fel cu cea al
sternocleidomastoidian dac;l filamentele alc;ltuite din miozin;l alunec;l mu~chilor striati, cu diferenta ca Intre celulele
Aplecarea ~i ridicarea pe filamentele subtiri alc;ltuite din actin;l. mu~chilor inimii se pot vedea punti.
capului, rotirea ~i
inclinarea gatului ~i a! ,
Filamentele se or~anizeaz;lln m;lnunchiuri Nervii motori pornesc din scoarta motrica
capului in stanga -dreap~ n1,lmite miofibrile. Intre miofibril;l se afl;l a creierului, trecand prin maduva spinarii ~i
granule de glicogen -"rezervoarele de ies la nivelul mu~chilor inervati de ei.
--- ~ /1 ~ combustibil" ale mu~chilor -~i mitocondrii Nervii patrund In mu~chi pe suprafetele
PRINCIPALII care au rolul de "centrale energetice". jn mito- circumscrise acestora. Deoarece semnalul
\" I
MU~CHI condrii se ard moleculele nutritive, energia electric, sosit prin nervul motor In mu~chi,
eliberat;l astfel se Inmagazineaz;l In leg;lturi este foarte slab, trebuie amplificat cumva,
SCHELETICI chimice utile celulei. pentru ca In interiorul mu~chiului se desfa-
VEDERE DIN SPATE
" Mu~chiul trapez
si mu5chiul
Muschiul .deltoid
~:~=d \ Ridicarea. STRUCTURA MU~CHIULUI

Rotirea rotirea.
mi~carea Muschii scheletici sunt
bra,ului compu~i din fibre
musculare, alcc'ituite la
rondullor din filamente;
fibrele musculare se

Extensia
cotului
muschii bratu/ui, care
lucreazil In tandem. Tricepsul
Contracfia bicepsu/ui
flexeazil, Indoaie
brafu/, contracfia Bicepsul
tricepsu/ui Indreaptil
si provoaca extensia
acestuia.

/
Bicepsul

Mu~chii lucreazci coordonati. contractia $oar~ procese, schinib~ri electrice mult mai
~i relaxarea mcinunchiurilor ~i intense. Impulsul nervos se transform~ in
femural grupurilor lor fac posibile mi~ccirile
corpului nostru. de la cele simple. ca contractie muscular:1prin ni$te pl~ci motoare,
mi~carea pleoapelor. panci la cele mai localizate spre capetele fibrelor intrafusale, in
eruptive. ca momentul de ridicare fn punctul in care se cupleaz~ fibra muscularo
aer (bcitaia) unui sciritor la fnciltime. cu fibra nervoas~. Semnalul din nervi nu
actioneaz~ direct asupra mu$chiului, ci prin
Miofibrilele formeaza manunchiuri mai eliberarea unei substantecapabile s~ transfere
complexe, fibre musculare. Acestea sunt de excitatia -acetil-colina.
Flex area
fapt celule musculare, nucleele fiind a~ezate
genunchiului
langa membrana. La fiecare fibra musculara Alimentarea cu energie a
se cupleaza o fibra nervoasa, care In caz de
mu~chilor
nevoie va comanda contractia acesteia. Alunecarea filamentelor de miozin~ pe
Fibrele musculare se grupeaza In manun- filamentele de actin~ este un proces complex,
chiuri ~i mai mari. Fiecare manunchi este pe parcursul c~ruia se realizeaz~ noi $i noi
Infa~urat In tesut conjunctiv, asemenea izo- leg~turi chimice, in timp ce se desfac cele
latiei unui cablu de cupru. Mu~chii mal mici vechi. Tot acest proces necesit~ energie,
sunt formati doar din cateva legaturi de aceastaeliberandu-se din arderea substantelor
fibre musculare, dar cei mari -din sute de nutritive in mitocondrii $i se inmagazineaz~in
legaturi. c
leg~turi fosfatice de energie mare, ATP
Solearul (tricepsul)
Mu~chiul Intreg este cuprins de un tesut. (Trifosfat de Adenozin~).
Mi~carea piciorului ~i
a gleznei asemenea izolatiei cablurilor ce contin mai in mu$chi mai g~sim $i alte dou~ tipuri de
multe fire izolate. Organizarea Intr-o geome- fibre. Una inregistreaz~ forta de contractare,
trie complexa, compacta a fibrelor musculare cealalt~ m~soar:1forta de intindere ap~ruta in
~i filamentelor nu este o proprietate a tendoanele care realizeaz~ f1Xareamu$chilor
structurii mu~chilor netezi, dar contractia lor pe oase. Informa1;iile oferite de aceste fibre
se bazeaza tot pe alunecarea filamentelor ajung in creier $i sunt importante pentru
Intre ele. Structura mu~chiului inimii vazuta controlul function~rii mu$chilor.

28