141

Minunate e frunze

Frunzele apar in mai multe

forme şi mărimi decât ne
putem imagina, unele devenind
capcane pentru insecte, spini
protectori sau lujere sensibile
care se agat- repede de un
suport. Verdele este culoarea
obişnuită, dar multe sunt viu
colorate şi foarte frumoase.

runzele sunt fabrica de hrană a plantelor,

unde zaharurile sunt formate în prezensa
F clorofilei . Dar ele sunt şi foarte frumoase

şi interesante, având culori ce pot fi la fel de

atrăgătoare ca ale florilor, modele de creştere
concepute complicat pentru a utiliza cel mai
bine lumina disponibilă, şi texturi ce pot
semăna cu hârtia, catifeaua sau pielea . Multe
frunze se modifică odată cu anotimpurile, în
timp ce unele se închid in timpul noplii,
luând o formă de repaus . Altele sunt atât de
sensibile încât simply atingere le face să se
lase în jos .
Frunzele acoperă suprafeţe mari ale
Pământului, şi dau gazoanelor, pajiştilor şi
pădurilor noastre aspectul lor verde luxuriant .
Dacă învălăm să privim frunzele mai de
aproape, acestea ne vor dezvălui o minunată
gamă de culori si modele variate şi fascinante
ce ne pot îndemna să le studiem .
Fabrici de hrană
Deşi frunzele sunt ornamentale - mai ales
tipurile mari şi colorate - functia lot principală
este captarea luminii solare în aşa fel încât să
poată avea loc fotosinteza . Acest proces com-
plicat produce glucoză, care furnizează
plantei energia necesară, din dioxid de car-
bon şi apă ; acest lucru este posibil datorită
clorofilei de culoare verde, care este concen-
trată în minusculele cloroplaste aflate în inte-
riorul frunzelor .
În realitate, există mai multe tipuri de me-
canism de fotosinteză : multe plante care cresc
in deşerturi, de exemplu, folosesc un proces
deosebit care funclionează bine la tempe-
raturi înalte şi niveluri reduse de umiditate .
Anatomia frunzei
Structura frunzelor este foarte variată, dar ma-
joritatea au acelaşi tip de organizare internă,
într-o serie de straturi .
Cuticula acţionează ca si pielea, ajutând la
mentinerea rezistenlei frunzei la apă şi la reli-
nerea umiditălii . Însă umiditatea si gazele tre-
buie să poată intra si ieşi din frunză într-un
mod controlat, astfel stomatele sau porii (care
se găsesc în principal pe partea inferioară a
frunzei) au rolul de supape . Există mai multe
tipuri de stomate, dar toate au aceeaşi functie,
şi toate sunt minuscule - o frunză de varză au
aproximativ 100 .000 pe centimetru pătrat!
0 Plantele cu frunze foarte pestri~e >i-au
dezvoltat minunatele culori ca reactie la lumi-
na disponibilă. Prin înmulţire selectivă,
crescătoriile produc o gamă largă de plante
de casă colorate.
Stratul de celule aflat sub cuticulă poartă
denumirea de epidermă . Între suprafaţa supe-
rioară si cea inferioară există trei tipuri princi-
pale de ţesut : nervurile (continând xilem şi
floem), care transportă substanlele nutritive şi
apa prin plantă, precum şi (esutul palisadic şi
parenchimul, unde are loc fotosinteza . În
parenchimul spongios există goluri mari de
0 Frunzele dicotiledonatelor, precum arbo-
rele de lalea (jos), au o reIea ramifcată com-
plicată de nervuri . La microscop (stânga jos)
se pot vedea clar stomatele de pe o frunză
de tradescantia.

523
141 MINUNATELE FRUNZE
0 Frunzele sunt descrise in functie de com-
pozitia foliolelor (simple sau compuse), forma
frunzei (liniară, cu lungimea de mai multe on
decât lătimea, reniformă, in formă de rinichi)
sau marginea frunzei (întreagă, fără, crestă-
turi, sau serată, cu crestături ca de ferăstrău).
aer, care sunt legate de stomate, pentru a per-
mite schimburi uşoare de gaze necesare pen-
tru procesul de fotosinteză .
Frunzele elimină apă prin procesul de
transpiraţie - din nou prin stomate - şi s-au
făcut calcule privind cantitătile uluitoare de
apă eliminate prin transpiratie . S-a estimat că
un mesteaeăn de mărime obişnuită poate să
elimine 1 .700 de litri de apă într-o singură
vară, şi că 0,4 ha de gazon transpiră 7 .000 de
litri de apă într-o săptămână de vară . Plantele
care trăiesc în mod normal în regiuni secetoa-
se, aride, 5i-au format mecanisme de reducere
a transpiraţiei prin mijloace precum frunze
mici (uneori reduse la nişte spini), o cuticulă
groasă şi un număr redus de stomate .
Frunze compuse
Filotaxia este termenul dat pentru modul de
aranjare al frunzelor pe tulpină şi pe ramuri .
Botaniştii adesea folosesc frunzele pentru a
identifica plantele, astfel încât s-a dezvoltat un
sistem elaborat de numire a diferitelor forme,
incluzând cuvinte pentru descrierea formelor
vârfurilor şi bazelor frunzelor, precum şi a
524
frunzei întregi . Când frunzele nu sunt împăr- în timpul noptii, iar altele î5i pot întoarce
ţite în mai multe foliole, sunt numite "frunze frunzele spre soare pentru a-i capta razele, pe
simple" . lerburile au ceea ce se cunoa5te sub măsură ce acesta străbate cerul .
numele de frunze liniare . Mişcarea de închidere si aplecare a mimo-
Frunzele compuse au una sau mai multe zei este probabil un mod de apărare împotri-
fire sau foliole ataşate de petiolul principal va insectelor ce o atacă, care se sperie sau
printr-o singură tulpiniţă . Aproape toti mem- sunt aruncate când frunzele se strâng . Frunze-
brii familiei leguminoaselor (mazărei) au frun- le se strâng când celulele de la baza foliolelor
ze compuse . Unele au multe foliole . Altele, ca
trifoiul, au doar trei foliole ; acestea se numesc 0 Majoritatea frunzelor sunt acoperite cu
trifoliate . Frunzele palmate - ca cele ale palt- peri, prea mici pentru a putea fi văzuti . Dar
inului şi platanului - seamănă cu frunzele unele - ca cele ale plantei Gynura sarmentosa,
compuse, dar sunt de fapt palmat-compuse, prezentată aici - au peri colorati deşi, care
deci nu sunt formate din foliole separate . dau plantei o nuantă purpurie .
Multe plante - precum mestecenii - au
întotdeauna frunzele dispuse alternativ de-a
lungul tulpinii şi niciodată una opusă
celeilalte . Altele, precum frasinii, întotdeauna
au frunzele dispuse în perechi opuse . Unele
plante au frunzele dispuse în spirale (radiind
dintr-un singur punct) .
De obicei frunzele sunt aranjate în aşa fel
încât să profite din plin de lumina disponibilă .
Cele aranjate în spirală pe tulpină, de exem-
plu, profită cel mai bine de spaţiu fără să facă
prea mare umbra frunzelor aflate dedesubt .
Frunze miscătoare
Unele plante - precum Mimosa sensitiva - au
frunze ce reacţionează la atingere . Unele se
închid sau se îndoaie ca un mecanism de apă-
rare . Alte frunze adoptă o poziţie de "somn"

pierd apă, determinând aplecarea foliolelor; în
timp, apa revine şi frunzele redevin tepene .
Mecanismul declanşator este controlat de im-
pulsuri electrice similare cu cele nervoase .
Printre plantele ale căror frunze se apleacă
sau se închid în timpul nopţii, când fabrica de
fotosinteză se închide pentru ziua respectivă,
se numără marantele tropicale şi ierburile de
grădină precum oxalis .
Majoritatea plantelor se întorc spre soare
dacă lumina este slabă - acest lucru se poate
observa la plantele de casă sau puietii crescuti
în interior, lângă fereastră . Plantele fac acest
lucru deoarece o fotosinteză eficientă necesită
multă lumină . Plantele care cresc în deşerturi
sau în climate foarte calde se confruntă cu
expunere excesivă la soare, care ar determina
o pierdere mare de apă, astfel unele î5i întorc
frunzele dinspre soare . Manihot glaziovii are
frunze compuse precum cele ale castanului
porcesc - ele sunt larg deschise pentru a
capta soarele de dimineată, dar pe măsură ce
soarele devine mai fierbinte şi mai puternic,
frunzele se apleacă până când ajung strânse
ca o umbrelă . Majoritatea plantelor se ofilesc
dacă pierd mai multă apă prin frunze decât
pot reabsoarbe prin rădăcini . Crizantemele şi
primulele sunt printre multele plante care
reactionează rapid dacă solul sau compostul
este prea uscat - dacă le udăm, frunzele se
ridicăa din nou foarte repede .
Multe plante î5i pierd frunzele în timpul
iernii, pentru a se preveni vătămarea lor
datorită timpului rece . Pădurile de foioase din
zonele temperate au arbori cu frunze relativ
subtiri, care sunt uşor vătămate de ger . Arborii
mereu verzi au frunze mai groase şi mai
• Mimoza (Mimosa pudica) are frunze bipe-
nate extrem de sensibile la atingere . Când
sunt atinse ele se strâng, deschizându-se
încet după ce a trecut "pericolul" .
• Frunzele aripilor
îngerilor (caladium),
o plantă cu un nume
foarte potrivit, sunt
mari şi frumos co-
lorate pentru a
atrage insectele care
polenizează florile
mai putin evidente .
• Poinsettia
(Euphorbia
puicherrima) are
bractee viu colorate,
care servesc şi la
atragerea poleniza-
torilor .
pieloase, în timp ce coniferele au adesea frun-
ze aciculare cu pereti groşi si înveliş de ceară .
Ele pot să îşi închidă stomatele în timpul iernii
pentru a reduce transpiraţia .
Frunze pestrite
Frunzele pestriţe (cu pete albe sau galbene)
sunt atrăgătoare, şi de aceea sunt populare în
rândul grădinarilor, dar acest lucru trebuie să
prezinte avantaje şi pentru plante . Majoritatea
plantelor pestrite provin din regiuni tropicale,
şi dintre acestea multe provin din păduri
tropicale . Unele varietăţi pestrite au apărut
probabil ca posibilitate de a trăi într-un loc
luminos a unei plante căreia îi place umbra,
poate într-un loc unde căzuseră copacii sau la
marginea unei păduri : petele reduc suprafata
capabilă de fotosinteză eficientă a frunzei şi
permit plantei să genereze o cantitate similară
de energie la lumina soarelui ca şi în umbră .
Altele sunt probabil pestriţe deoarece
diferitele culori permit frunzelor să absoarbă
lumină din alte părţi ale spectrului în locurile
în care lumina solară normală este filtrată .
Frunzele viu colorate sau pestrite pot să
atragă polenizatori importanti pentru plantă .
Caladiumurile (aripile îngerilor) au flori nere-
marcabile, iar frunzele minunate atrag insec-
tele în locul lor . Unele plante - precum neo-
regeliile - au frunze care se colorează doar pe
măsură ce se apropie timpul înfloririi.
Unelea plante pestrite sunt formate din
două ţesuturi separate - aceste plante sunt
numite himere . Arţarul american este o specie
de grădină răspândită care are un miez din
specia verde obişnuită şi numai un strat
extern de ţesut pestrit . Tăierea în exces a
ramurilor copacului va detertnina uneori ca
ţesutul verde să devină dominant, caz în care
frunzele vor reveni la culoarea verde .
Frunze transformate
Frunzele nu sunt întotdeauna plate . Uneori
ele sunt transformate în spini, ca mijloc de
apărare, sau în lujere care permit plantei să se
catere agătându-se de un suport .
Vitele, mazărea dulce şi clematitele sunt
plante agăţătoare care se agată de suporturi
prin lujere care sunt frunze transformate în
filamente . Aceste lujere sunt atât de sensibile
la stimulii tactili încât se răsucesc în jurul
punctului de frecare - efect obtinut prin creş-
terea mai rapidă a celulelor în partea opusă .
525
141 MINUNATELE FRUNZE
Bracteele sunt frunze transformate care la
unele plante au devenit mari şi colorate, asu-
mându-şi funcţia de petale atunci când adevă-
ratele flori sunt insignifiante . Ele atrag insecte,
păsări şi alte animale polenizatoare . Poinsettia
este un exemplu de plantă cu bract ee viu
colorate ce înconjoară florile comune .
Multe bromeliade "vază", ca neoregeliile,
au frunze colorate care atrag atentia asupra
florilor mai mici din interiorul vazelor formate
de frunze . Aceste bractee colorate diferă de
frmi~ul viu colorat în roşu al arbuştilor, pre-
cum photiniile, care sunt roşii când sunt
tinere . Această posibilitate de colorare prote-
jează frunzele tinere de insecte ; nivelul de
clorofilă cre5te cu vârsta şi ele devin verzi .
Frunze capcană
Plantele carnivore 5i-au transformat unele
frunze în capcane care atrag prada . Cea mai
cunoscută plantă cu capcană este capcana de
mute Venus, care are frunze împărţite în
doua pernite rotunjite, prevăzute cu glande
cu tulpini scurte şi peri de declanşare, care
actionează capcana . Când victima - de obicei
o muscă - declanşează frunza capcană, cele
doua jumătăţi se închid peste ea şi glandele
secretă o enzimă pentru a digera insecta .
Capcanele pasive functionează prin atrage-
rea prăzii într-o frunză goală din care scăpa-
rea este dificilă sau imposibilă (de exemplu
planta ulcior), sau prin secretia unei substance
lipicioase care functionează ca hârtia de
muşte . Roua cerului aparţine acestei categorii .
Peri şi spin!
Majoritatea frunzelor au peri pe suprafată,
deşi nu sunt vizibili . Acestea sunt excrescence
din epidermă, şi există multe tipuri diferite :
unele sunt simple, formate dintr-o singură
celulă, altele sunt pluricelulare ; unele sunt
mici, ca nişte nasturi, altele sunt lungi ; unele
sunt ramificate, subţiri sau aciculare, altele
sunt groase 5i au forma de butoi .
Plante care sunt vizibil foarte păroase, sunt
adesea native ale deşerturilor sau ale versanti-
lor de munte expuşi . Perii captează aer şi ac-
tionează ca haina de bland la temperaturi mici,
5 26 mai vezi Animale şi plante 5 - REGNUL VEGETAL Animale şi plante 12 - CUM FUNCTIONEAZĂ PLANTELE
asigurând o izolatie eficientă fată de excesul
de căldură în lumina puternică a soarelui . Perii
glandulari pot fi lipicioşi, pentru protectie . Al-
ţii emit compuşi aromatici pentru a atrage po-
lenizatori sau pentru a-i îndepărta pe intru5i .
Perii sunt uneori încârligati în vârf, pentru
ca planta să se poate agăţa sau căţăra . Exem-
ple sunt hameiul si cucuta de pădure (o iarbă
întâlnită în gardurile vii) . Cine a apucat o
frunză de urzică tic că unii peri protejează
planta prin emiterea unei substance iritante .
Frunzele de spinarea Iupului
Câteva plante produc mici puieţi pe frunzele
lor, care cresc repede devenind plante noi
dacă sunt detaşate si plantate . În habitatul lor CULORI DE TOAMNA
natural, ei cad pe sol şi cresc . În climatele temperate, multi arbori şi
Spinarea lupului este o plantă de casă sau arbuşti (precum arjarul japonez de sus)
de grădină răspândită care produce plante sunt de foioase (toamna îi cad frunze-
mici ce stau pe frunzele lor "mamă" . Alt le), pentru a supravie ;ui pe vreme
exemplu bine-cunoscut este Kalanchoe dai- rece . Dedanşatorii chimici sunt initiali
de schimbările în cantitatea de lumina
0 Plantele precum din timpul zilei şi un strat special de
pieris au lăstari celule lemnoase (stratul de abscizie)
tineri de frunze, fru- incepe să astupe pel :iolul frunzei . Când
moşi şi viu colorae acesta întrerupe alimentarea cu sub-
in roşu primăvara . stanXe nutritive a frunzei şi fotosinteza
Pe măsură ce frun- încetează, clorofila dispare treptat
zele se maturizează, apărând ceilalti pigmenji care au fost
devin verzi . acolo tot timpul dar erau mascati .
O Capcana de
mute Venus este gremontiana, o planta suculentă ce poartă
probabil una dintre mici puieţi de jur împrejurul marginii frun-
cele mai faimoase zelor mature, care este adesea vândută drept
plante din lume . plantă de casa .
Foliolele frunzelor Majoritatea speciilor de cactus, au frunzele
sale sunt acoperite reduse la spini . Aceştia au funcţia de a prote-
cu peri de ja cactusul de " prădătorii" care sunt atraşi de
declanşare, care tulpinile lor suculente . Tulpina preia funcţia
determină închiderea frunzelor, sintetizând lumină şi stocând apă .
foliolelor când o Unii cactuşi duc această caracteristieă cu un
insectă se aşează pe pas şi mai departe . Perniţele turtite ale cac-
frunză, prinzând tusului Opuntia, de exemplu, aproape că au
prada în capcană şi aspect de frunze, dar în realitate sunt nişte
digerând-o apoi cu tulpini ; adevăratele frunze s-au transformat de
un lichid . fapt în spini .
2