Varietatea uluitoare a

operelor lui Goya, de la

viziunile de co~mar ale
riizboiului piinii la portretele
satirice ale inaltei societiit;i -
l-a consacrat pe artist drept
cel mai mare pictor al Spaniei
secolului aI18-lea.

F rnncisco de Goya (1746-1828) a fost unul

dintre cei mai mari picrori europeni. Cu
toate cl provenea dintr-o familie sarncl el
a atins cea inai 1naltl pozitie pe care ~i-o putea
dori un artist spaniol: cea de prim pictor al curtii
regale. Artistul a lucrnt pentru cei mai puternici
oameni din tara, incluzand fiecare monarh care
a domnit In timpul vietii artistului. Cu toate
acestea, portretele sale sunt remarcabile prin
faptul ca exprima Intotdeauna adevarul despre
personajele pe care le reprezintl.
lndelungata cariera a lui Goya a fost umbritl
de boala ~i ea a coincis cu un razboi teribil care
, a avut loc In Spania, 1nsa aceste evenimente
ti-aumatice au conferit artei sa1eO directie noua,

O Autoportret al lui personala-. La maturitate a lnceput s:l creeze

Francisco de Goya. gravuri (tip:Irituri) care au explornt cele mai
Goya a adaugat nume- adanci tenebre ale mintii omene~ti. Prin
lui sau aristocraticul intermediul acestor imagini, Goya face un salt
.de' atunci cand, in anul din secolul all8-lea pam In lumea moderru1.
1789, a devenit unul Tara In care s-a nascut Goya, Spania, se afla
dintre pictorii regelui In centrul unui imperiu fa.1'irnitat. Cu dou:l
Carol aIIV-Iea. secole In unna, granitele sale ajunsesern chiar
mai departe decat cele ale legendarului Imperiu
O Leaganul a fost ~e- Roman ~i cantit:lti imense de aur ~i argint au
sut la Atelierul Regal lnceput s:l curg:l din America Latiru1spre vistieria
de Tapiserii, dupa o din Madrid. O mare parte din aceast:l bog:ltie s-a
pictura a lui Goya, din irosit In rnzboaie ~i intrigi ~i, cu toate al
anul 1779. Prima co- monarhia, Biserica ~i nobilimea trniau In lux ~i
manda importanta pe opulen1;:l, poporul spaniol ern s:lrnc. insecolul al
care artistul a primit-o 18-lea, regii Spaniei ~i-au p:lstrat puterea prin
a fost cea de a desena
tapiseriile regelui Carol
all11-lea.

O Portretuljosefei
Bayeu, realizat de
Goya. El s-a casatorit
cu ea in anul 1773. Au
avut mai multi copii,
insa doar fiul lor javier
a ajuns la maturitate. "0
"

josefa a ramas alaturi "0

de Goya, in ciuda aven. "0

O

turilor pe care acesta ~

le-a avut, pana in anul

morl;ii sale, 181 2. i
Fratele josefei este cel
j
care l-a ajutat pe Goya
sa realizeze o cariera 1
artistica. ~
f!;

93
 FRANCISCO DE GOY A

intennediul Bisericii ~i a temutei Inchizitii, ai

carei pumn greu cadea asuprn oricui punea sub
semnul 1ntreb~ puterea suprema sau codul
mornl strict ai "celui mai catolic rege". in timp ce
1n alte ta:ri, cum ar fi Frnnta sau America, 1nce-
puse sa circule ideea egalitatii ~i a drepturilor
omului, societatea spaniola 1nchidea ochii ~i ~i
acoperea urechile. Cu toate acestea, Spania nu a
putut 1mpiedica impactul schimbarilor violente
care aveau loc 1n Europa, 1ncepand cu Revolutia
Frnnceza din anul 1789. Goya a imortalizat 1n
multe din picturile sale aceasta perioada
dureroasa ~i foarte turbulenta de istorie.

inceputuri modeste
Goya s-a nascut 1n satu1 izolat Fuendetodas,
langa Sarngossa,1n Aragonia. invataturn pe care
a primit-o 1i oferea doar cun0,5tinte elementare
pentru a citi sau pentru a scrie, insa unul dintre
profesorii sai i-a remarcat ta1entul. inannat doar
cu acesta ~i cu o ambitie debordanta, Goya a
devenit mai 1ntai ucenicul unui pictor localnic
dupa care, la varsta de 17 ani, a plecat la Madrid.
La Madrid, artistului i s-a refuzat de doua ori
primirea unei burse la Acadernie, astfel ca a fost
nevoit sa lucreze 1n atelieru1 unui pictor neo-
clasic, Frnncisco Bayeu. Mai tarziu, Goya ~i-a
petrecut un timp la Roma, unde a studiat arta
baroca ~i rococo, ~i se spune ca s-a 1ndragostit
atat de tare de o calugarita 1ncit a 1ncercat sa o
rapeasca.
Revenit 1n Saragossa,Goya a primit prima sa
comanda: o serie de picturi murale pe care le-a ~
executat pentru o capela. Cu aceasta ocazie artis- ~
tu1 s-a ~i casat.o~tcu o femeie ~e s-a dov~~t a ~
fi foarte potriVlta pentru relatiile sa1e artistice, O

O Doua Mojo la balcon. 'Maja' erau fete din

clasa de jos, renumite pentru frumuse1ea lor, dar
~i pentru stilul de via13 u~uratic. Goya a repre-
zentat dou3 asemenea fete al3turi de protectorii
lor, 'majo', care stau ascun~iin intuneric.

O Familia lui Carol tea ~i simetria severn a artei ~i arhitecturii antice,

Josefa Bayeu, sora fostului rnaestru al pictorului.
La acea vreme, Bayeu era un pictor binecu-
noscut al CUI1iiregale,i ~i lucra sub conducerea
artistului Mengs. in anull774 ell-a recornandat
pe Goya pentru a picta tapiseriile regelui Carol
al m-lea. Goya a pictat scene incint.Itoare din
domeniul rural, dar ~i scene cotidiene, indeosebi
"rnajos" ~i "rnajas" care se in~madeau pe
s~zile Madridului. Aceste personaje vivace,
apartin:1nd clasei de jos, reprezentau ultirna
moda pentru aristocratie, care le aprecia
exuberanta, m~ca ~i dansul. intre timp, prin
intermediul colectiei particulare a regelui, Goya
s-a familiarizat cu lucrarile celui rnai mare
portretist al secolului al17-lea, Velasquez. Goya
aIIV-Iea, portret co-
mandat in anul 1800.
in ciuda reprezentarii
mai mult decat ire-
veren,ioase, pictura
lui Goya a fost primi-
ta cu caldura de catre
rege.
a ramas impresionat de studiile patrunzatoare
ale personajelor, ceea ce l-a facut ca mai tarziu
sa declare "Am trei mae~tri: Rembrandt,
Velasquez ~i Natura" (prin ultima 1ntelegand
natura umana).
in vreme ce taruIrul Goya se Iansa 1n cariera
de pictor,1n anul1760 Europa era cucerita de un
nou stil de pictura: neoclasicismul. Noul stil era
deosebit de popular 1n Franta unde filosofi ca
Voltaire sau Diderot erau 1n cautarea unei noi
ordini sociale, elibera1;ifiind de o biseri<;:acorup-
ta ~i de monarhie. Arti~tii neoclasici au gasit teme
de inspira1;ie 1n republicile antice ale Greciei ~i
Romei, pe care le considerau a fi idealuri de
noblete, justi1;ie~i moralitate. Ei cultivau frumuse-
considerate a fi o reflectare a acelor idealuri.
Interesul general fat:l de arta clasica a relnviat
~i In urma descoperirii, la mijlocul secolului al
18-lea, a marilor comori antice pe care le repre-
zentau o~ele lngropate Pompei ~i Hercu1ane-
um. Artif}tii au lnceput sa studieze aceste re1icve
~i sa se adune la Roma, unde au executat
nenumarate schite ale statuilor ~i ale sculpturilor.
Oricum, geniullui Goya nu se potrivea cu forma
stricta pe care o cerea neoclasicismul, fiind prea
lndepartat de contemporaneitate ~i mult mai
apropiat de un mod modem de a privi lumea.
Goya ~i-a creat un renume ~i a devenit
membru al Academiei care In trecut II refuzase.
insa cu cit devenea mai co~tient de propria lui
valoare, cu atat mai des avea nelntelegeri cu
ceila1ti colegi, mai ales cu Bayeu. Goya era 1nsa I
acum capabil sa-~i asigure propriile sale comenzi
~i prima, de mare important:l, a reprezentat-o un
portret al primului-ministru, Floridab1anca.
in anul 1786, Goya a fost In cele din urma
numit pictor al regelui. Devenise atat de ocupat,
lncat lucra adesea parul noaptea tfu-ziu, cu ~eva-
letul iluminat doar de fulcarile lumanari1or fixate

94
 Perechea de tab/ouri rea/izate de Goya: Maja
Nud ~i Maja imbrcicatci erau foarte indrciznefe
"0
:g
pentru timpuri/e ace/ea. Se spune cci pentru
~ aceste picturi ar ti pozat insa~i ducesa de A/ba.
0
~ E/e au fost considerate de ccitre /nchizifia
Q.
.,; spanio/ci obscene ~i imora/e. Singuru/ nud
~ precedent cunoscut in pictura spanio/ci a fast
l Venus cu oglinda (c.1648) a//ui Ve/asquez.

pe ~ sa. Printre clientli lui cei-mai impor- probabil ca ducesa sa fi reprezentat sursa de
tanti se numarau ~i ducele ~i ducesa de Osuna ~i inspiratie pentru do~ dintre cele mai celebre
Goya se l:luda ori de cite ori avea prilejul "... dar ~i cele mai controversate picturi ale artistului:
dac:l nu este o pe~ cu o pozitie foarte 1nalta: Maja Nud ~i Maja jmbrdcata. Artistul le-a
sau cineva recomandat de un prieten, nu lucrez finalizat citiva ani mai tarziu ~i a fost irnediat
pentru nimeni". convocat de cltre Inchizitie (nudurile erau
in 1789, anul in care monarhul francez a de- interzise in arta spaniola). Goya a salpat cumva
venit prizonier al revolutiei, un nou rege ~i o de arestare ~i a re~it sa evite dezv;'!1uirea
noua regiru1 au urcat pe tronul Spaniei: Carol al nUl!1elui modelului ~ ii pozase.
IV-lea ~i Maria Luisa. Pentru a celebra evenimen- Intre tirnp, Goya a fealizat prirna lui serie de
tul, Madridul s-a prega:tit s(l intfunpine cum se gravuri, Los Capricbos (Capriciile), in care a
cuvine cuplul regal, prega:tind o noapte de s(lr- atacat nebunia umana ~i superstitiile. Aceste
b~toare. Ora,5ul a fost, cu aceasta:ocazie, ilurni- gravuri sunt bantuite de mo~tri, vrajitoare ~i
nat cu 120 000 de luman:1ri, torte ~i felinare ~i spirid~i -creaturi fantastice din imaginatia
oamenii au dansat pe strnzile Madridului parul in artistului. lmaginea centrala se nume~te Somnul
zorii zilei unrultoare. Cu toate acestea, momen- Ratiunii Na$te MOrl.5tri ~i descrie lumea de
rul s-a dovedit a fi inceputul unei epoci negre co~mar care il bantuia pe artist ~i care il f~cea sa
pentru Spania. Regele necioplit, inceto~at la creada cl atunci cind ratiunea "adormea" sau
minte, era dorninat de intriganta lui sotie.
Aceasta:"trinitate pe pamant" foarte p1in:1de sine O Somnu' Ratjunjj Na~te Mon~trj, prezinta
urma s~ fie urata: de cltre poporul spaniol ~i lumea de co~mar care il bantuia pe Goya ~i
chiar de printul m0,5tenitor, Ferdinand. despre care Goya credea ca pune stapanire
pe om de indata ce logica ~i ra,iunea dispar. :
Promovarea "'"
Noul rege l-a remarcat imediat pe Goya, l-a O Trej Maj f808. tabloullui Goya care a come- .g
morat revolta locuitorilor Madridului impotriva .s
promovat pictor al curtii ~i a pozat pentru un
portret. Regele a fost atat de Incintat Incit, a trupelor de ocupa,ie ale lui Napoleon, in timpul
marturisit mai tarziu artistul, cei doi b~ati "s-au careia sute de ceta,eni spanioli au fost executa'i.
imbrl~t". Pozitia lui Goya era acum asigurata:,
~ viata lui s-a schimbat dramatic atunci cind,
la vfu"Stade 46 de ani, a cazut la pat, prad:l unei
boli grave ~i misterioase. Artistul a orbit ~i a para-
lizat, aproape a 1nnebunit ~i, pe deasupra, cind
~-~i revirul, a surzit complet. Tot restul vietii sa-
le, artistul a auzit doar un bazait sinistru ~i era
copl~it de tearna cl i-~ rlmas prea putin timp
pentru a realiza toate lucrlrile pe care ~i le plani-
ficase.
Ca urmare a bolii de care era ~cinat, Goya
s-a aplecat din ce In ce mai mult asupra unor
teme Intunecate, chiar sinistre, utilizand ceea ce
artistul numea "fantezia ~i imaginatia" lui. Stilul
~u a devenit mai simplu ~i mai fluid, pentru cl,
spunea el "nu numar fiecare fIr de par de pe
capul unui trecltor... Nu exista: deci nici un
motiv pentru ca penelul meu s~ vad:l mai multe
anllinunte decat vad eu."
In ciuda dramei sale personale, Goya a mai
~tigat doi noi clienti: ducele ~i ducesa de Alba.
SW1ucitoare~i pliru1 de viat;1, ducesa a consumat
mult timp ~ienergie In galceava pe care o avea
cu viclenele ei rivale, ducesa de Osuna ~i regina
Maria Luisa. Barfele, care abundau, sustineau c~
cei doi ar fi fost arnanti ~i este cat se poate de

95
 FRANCISCO DE GOY A

era ignoratI, aparea o nou~ lume, o lume 1n care O Saturn

flintele urnane deveneau bestiale ~i depravate. Devorandu-~i Unul
Publicarea gravurilor Los Capricbos nu a Dintre Fii. Aceasta
~unat reputatiei lui Goya ~i 1n anu11799 artistul imagine face parte
a obtinut cea rnai pretuitI slujb~ a sa: cea de din celebrele 'Picturi
prirn pictor al cul1ii regale. in anul care a urrnat, Negre' care au
artistul a prirnit cea rnai importantI cornanda: decorat casa lui
cea a unui tablou care ~ reprezinte familia lui Goya, Quinta del
Carol al N-lea. Finalizarea lucrarii a necesitat Sordo. Zeul Saturn
aproa~ un an ~i a prezentat familia regal~ a ~i-a mancat fii
Spaniei 1n 1ntreaga ei splendoare, dar a dezv~luit deoarece credea ca
lumii ~i aroganta ~i mediocritatea ei. Un critic i-a atunci cand vor
a~emanat pe rege ~i regiru1 cu "brutarul din colt, cre~te il vor uzurpa.
al~turi de sotia lui, dup~ ce au c~tigat la o Mitul plin de
loterie". AceastI familie Um1a ~~ se divida foarte cruzime l-a atras pe
curand, atunci cand prihtul m0,5tei:litor a 1nceput Goya care, din fire,
si1 comploteze pentru a-~i nirnici p~rintii, detesta atacurile ~i
a\iindu-se cu Napoleon, 1rnp~ratul Frantei. ira~ionalitatea
batrane~ii.
Invazia
Napoleon a 1nteles foarte repede ~ansa care i se
oferea. in anul 1808, el a invadat Spania sub O Juramintele
pretextul de a ajuta ambele factiuni regale ~i ~i-a Hora1ilor ( 1785),
plasat pe tron propriul frate, pe Joseph. La realizat de Jaques-
Madrid sute de oameni s-au ridicat 1rnpotriva Louis David,
francezilor dar au fost executati repede ~i foarte exemplifica stilul de
brutal. cativa ani rnai tarziu, Goya a imortalizat pictura neoclasic.
acest.eevenimente 1n picturile sale Doi Mai 1808 David a ales teme
~i Trei Mai 1808. intre timp el a lucrat la mare1e, eroice,
reali:z.areaunei noi serii de gravuri Dezastrele pentru a transmite
Razboiului, care au descris atrocitItile groazni- aspira1iile sale inalte.
cului r;!zboi care a durat ~ase ani, 1ntre arrnatele Pictorii neoclasici se
ocuparltilor francezi ~i gherilele spaniole. Artistul inspirau din arta
prezintI o lume lipsitI de eroism, o lume ban- Greciei ~i Romei
tllitI de r;!piri, violuri, torturi, crirne ~i foamete. antice.

intunecate, tulburatoare, Cll referire la b~tranete,

vrajitorii ~i la unele anxie~ti care, chiar dac~
erau lipsite de nume, erau foarte intense. Aceste
picturi sunt pe burul dreptate numite "Picturile
Negre", cea mai Infrico~~toare dintre ele flind
cea care-l reprezin~ pe Saturn Devorandu-$i
Unul din Fii.

Singurn schimbare apare in scena in care este
portretiza~ Maria Augustin, curnjoasa fa~ care
incarca annele in timpul asediului orn~ului lui
Goya, Sarngossa. Artistul nu a expus nicioda~
aceste gravuri insa ele raman printre cele mai
marl realizari ale artistului. El intentiona sa le
"spuna intotdeauna barbatilor ca nu trebuie sa
dea dovada de barbarie". Dupa razboi, noul
rege, Ferdinand al'VII-lea, l-a mentinut pe Goya
in calitate de prim pictor al curtii, insa i-a acordat
foarte pu1;inaatentie. Dorind sa renunte la viata
96
de la curtea regala, Goya s-a retras intr-{) casa
situata in afara Madridului, care mai t1rziu a
devenit cunoscuta sub denumjrea de "Casa
Surdului". intre timp, sotia lui murise ~i
insotitoarele 1ui erau o femeie foarte frumoasa,
misterioasa, pe nume Leocadio Weiss ~i
Rosarito, fiica acesteia. Artistul a iubit foarte mult
acest copil, ca ~i cand ar fi fost al sau -multi
banuiau ca a$a ~i era. in ciuda bolii ~i a varstei
inaintate, Goya a continuat sa creeze cu furie,
acoperind peretii casei sale cu imagini
Zile de pace
La putin timp dupa fmalizarea Picturilor Negre
Goya a decis sa paraseasca Spania, care era
arum condusa ill o mana de fier de Ferdinand.
Multi dintre prietenii liberali ai lui Goya
p~rasisera tara ~i, cu toate ca era tratat ill multa
bunavoint:1 de c~tre rege, Goya ~i-a luat noua
farnilie sa tr:Iiasca Ianga Bordeaux, in Franta.
Artistul a fost incintat de pacea ~i independenta
pe care le-a g~sit aici ~i ~i-a petreillt nenumarate
ore pictand miniaturi in care personajul principal
era Rosarito. in anul 1828, nepotul ~i nora lui
l-au vizitat ~i Goya a notat ca era "pur;in indispus
de prea multa fericire". cateva s~ptamani mai
tarziu, Goya a murit inconjurat de farnilie.