Ernst Ludwig Kirchner

Ernst Ludwig Kirchner (pseudonim Louis de Marsalle; n. 6 mai 1880, Aschaffenburg, Bavaria,
Imperiul German – d. 15 iunie 1938, Davos Frauenkirch⁠(d), cantonul Graubünden, Elveția) a fost un
pictor și grafician german, unul din principalii reprezentanți ai expresionismului și ai expresionismului
german. Fiind student la arhitectură, Kirchner, alături de alți trei colegi, a fost unul dintre fondatorii
grupării artistice Die Brücke.

Biografie
Kirchner a studiat la început arhitectura la Dresda, unde l-a întâlnit în anul 1902 pe Fritz Bleyl.
În 1903 a plecat la München, unde a frecventat școala de pictură Debschitz până în 1904. După ce s-a
întors la Dresda, l-a regăsit pe Bleyl și l-a cunoscut pe Erich Heckel, care i l-a prezentat pe Karl
Schmidt-Rottluff. Cei patru tineri se adună regulat în atelierul lui Kirchner pentru a picta și a discuta
despre necesitatea "renașterii artei germane". Aceste aspirații comune vor duce la apariția grupului Die
Brücke ("Puntea") și la dezvoltarea stilului care se va numi mai târziu expresionism.
În această primă etapă a creației sale, Kirchner pictează de preferință nuduri, portrete, scene de circ și
de teatru. El popularizează în "Die Brücke" tehnica gravurii în cupru - foarte populară
în Germania și Austria în secolul al XV-lea - pe care o deprinsese de la tatăl său, inginer chimist,
executând în acest mod și manifestul grupului. Această tehnică, la început considerată
meșteșugărească, devenise un mijloc consacrat de exprimare artistică mai ales datorită lui Albrecht
Dürer. Viața în comunitate a celor patru tineri artiști va continua, începând din anul 1911 la Berlin.
Totuși, pe măsură ce li se formează personalitatea creatoare, legăturile lor slăbesc. În 1913, Kirchner
publică un articol referitor la istoria formării grupului "Die Brücke", în care își revendică rolul principal.
Acest fapt duce la discuții contracdictorii și gruparea se destramă.
În scurtă vreme izbucnește primul război mondial, Kirchner se prezintă voluntar, dar - după o primă
criză de nervi - este demobilizat. Devine dependent de medicamente (Veronal, Morfină) și este
tratat psihologic fără vreun succes într-un sanatoriu de lângă lacul Baden.
În 1917, se stabilește în Elveția, lângă Davos, unde trăiește pictând munții și realizând diverse tapițerii.
În urma unui eficient tratament de dezintoxicare, în anul 1921 intervine o stabilizare a stării sale de
sănătate. Începând cu 1925, călătorește de mai multe ori în Germania și, în 1931, este primit în
"Academia de Arte Frumoase" de la Berlin. Devine însă, ca și alți artiști, victimă a național-
socialismului, operele sale sunt îndepărtate din muzee, iar unele dintre ele vor fi incluse în expoziția
defăimătoare Artă degenerată (Entartete Kunst), organizată de regimul nazist în 1937. După repetate
episoade de depresiune, devenit între timp din nou dependent de morfină, pe 15 iunie 1938, Kirchner
se sinucide.

Opera
Kirchner opune artei academiste un colorit viu, un desen viguros, o compoziție dinamică inspirată din
experiența nemijlocită. Studierea nudului este pentru el un lucru fundamental. În Fată cu umbrelă
japoneză voluptatea modelului este sugerată grație tratării aproape brutale a culorii, chipul fetei este
modelat ca o mască primitivă, în timp ce trupul este conturat pe un fond negru și albastru. Caracterul
japonez al umbrelei îi permite să sublinieze senzualitatea asociată cu exoticul.
Stăpânirea tehnicii gravurii este esențială în ceea ce privește linia și volumul. Kirchner "își construiește"
treptat tablourile, introduce în ele fragmente geometrice din care iau naștere personajele și decorul
urban. Berlinul stimulează entuziasmul creator al lui Kirchner. Liniștea și seninătatea nudurilor pictate
înainte fac loc unui ritm rapid și impulsiv, rezultând compoziții sub forma unui vitraliu. Într-o serie de 14
tablouri cu "scene de stradă" realizate la Berlin, Kirchner păstrează efectele cromatice contrastante,
fâșiile întunecate care taie tabloul accentuează pozițiile persoanelor reprezentate, cocotele berlineze
nu mai au senzualitatea nonșalantă a odaliscei cu umbrelă.
Acum ele se mișcă, aproape vibrează. Erotismul acestora este artificial, plin de grabă, asemenea
capitalei pe care o animă prezența lor neliniștitoare.
Când, la începutul secolului, Kirchner - împreună cu prietenii săi din "Die Brücke" - s-a hotărât să
revoluționeze pictura, a făcut-o pentru a-i da viața care, după părerea artistului, lipsea din operele
convenționale ale multora din contemporanii săi. În acest scop s-a ocupat de rezolvarea aspectului
mișcării.
Kirchner a desenat aproape neîntrerupt după un motiv sau din memorie, încercând să păstreze în toate
cazurile caracterul expresiv al schiței, al primei trăsături de penel. În anul 1937 artistul scria: "Să redau
ceva în linii repezi și îndrăznețe, iată în ce mi-am exersat mâna oriunde am fost; și întorcându-mă
acasă, am realizat din amintire desene uriașe, învățând în felul acesta mișcarea, căutând forme noi în
exaltarea și graba unei asemenea munci".

Galerie de imagini

Doamnă șezând (Dodo), 1909, München

Femeie pe jumătate goală cu pălărie, 1911
Fată cu umbrelă japoneză, 1909
Marcella, 1910
Scenă de stradă la Berlin, 1913
Ernst Ludwig Kirchner: Autoportret ca soldat, 1915
Ilustraţie la Peter Schlemihls wundersame Geschichte (Gravură în lemn), 1915
Păşune alpină la lumina lunii, 1919
Spectacol de varietăți (cuplu de dans englez),1912/1913, Städel Museum, Frankfurt
am Main
Nud în picioare cu pălărie, 1910 (1920), Städel Museum, Frankfurt am Main
Elisabethufer, 1913, Pinakothek der Moderne
Poarta Brandenburg, 1915, private Sammlung Würth
Doi frați M. (Mardersteig), 1921, Pinakothek der Moderne
Plimbare cu sania,1923, Germanisches Nationalmuseum
O comunitate de artiști,1 926/27, Museum Ludwig, Köln
Fränzi vor geschnitztem Stuhl, 1910, Museo Thyssen-Bornemisza, Madrid
Selbstbildnis mit Modell, 1910, Hamburger Kunsthalle
Gut Staberhof auf Fehmarn, 1913, Hamburger Kunsthalle
nach Jena und begründete damit seine nach dem Ersten Weltkrieg einsetzende Wirkung.[11]
Porträt einer Frau, 1907, Saint Louis Art Museum, Missouri
Marcella, 1909/10, Moderna Museet, Stockholm
Spielende nackte Menschen, 1910, Pinakothek der Moderne, München
Nollendorfplatz, 1912, Stiftung Stadtmuseum Berlin
Drei Badende, 1913, Art Gallery of New South Wales
Die Zirkusreiterin, 1913, Pinakothek der Moderne, München
Potsdamer Platz, 1914, Neue Nationalgalerie, Berlin
Der Rote Turm in Halle, 1915, Museum Folkwang Essen
„Höchste Aufgabe Monumentaler Gestaltung“, Zitat Max Sauerlandts zu den
Wandbildern von 1916[12]

Das Wohnzimmer, 1921, Hamburger Kunsthalle

Frau mit Schleier, 1915.
Die Brücke bei Wiesen, 1926
Ein Cafe in Davos
Mädchenakt auf dem Sofa, 1905
Wintermondlandschaft, 1919
Franzi vor einem geschnitzten Stuhl, 1910
Drei Gesichter, 1929
Chemnitzer Fabriken, 1926
Strand auf Fehmarn, 1913
Sertigweg, 1937
Nackte Frauen auf Waldwiese, 1928
Davos in Winter, 1923
Stafelalp im Schnee, 1917
Davos im Winter, 1923
Wilder Berg, 1927
Die Klosterser Berge, 1923
Berliner Straßenszene, 1913
Fünf Frauen auf der Straße, 1914.
Junges Mädchen mit Zigarette
Alpküche, 1918
Ansicht von Basel und dem Rhein,. 1927-28
Straßenszene nach dem Regen, 1914
Im Bergbach badende nackte Frauen, 1923
Zwei Frauen auf der Straße, 1914
Spielende nackte Menschen, 1910
Poster für die Ausstellung für die Künstlergruppe Die Brücke a... , 1910
Nollendorfplatz, 1912
Fünf Frauen auf der Straße, 1913
Im See badende Mädchen, 1909
Nacktes Mädchen hinter Vorhang, 1910
Blick auf Davos, 1924
Interieur mit zwei Mädchen, 1926
Seated Girl (Fränzi Fehrmann), 1910
Mädchen mit Katze, Fränzi, 1910
Potsdamer Platzn, 1914
Winterlandschaft im Mondschein, 1919
Otto Muller (1874-1930) Schach spielen, 1913
Entwurzelter Baum, 1922
Sertig Path in Summer; Sertigweg im Sommer, 1923
Wintermondnacht, 1919
Potsdamer Platz, 1914
Das Wohnzimmer, 1920 (Detail)
Wildboden im Schnee, 1924
Eine nächtliche Straßenszene, 1925
Maskentanz, 1928
Brandenburger Tor, Berlin, 1926
Nackte Tänzerin, 1906
Berggipfel, 1918
Häuser in Dresden, 1909
Badende Frauen, 1915
Liegendes Mädchen am Ofen, 1910
Alpine Küche, 1918
Farbentanz
Rote Kokotte, 1914
Elfentanz im Mondschein, 1904
Frauen auf der Straße, 1913
Nollendorfplatz, 1912
Schafherde, 1938
Frauen beim Baden zwischen weißen Steinen, 1912
Müllerkopf mit Blumen, 1927
Roter Baum am Strand, 1913
Porträt des Dichters Leonhard Frank, 1917
Innenraum, 1915
Ohne Titel (Fränzi und Marcella im Atelier), 1910
Zwei rosa Akte am See, 1909
Paar unter Japanschirm, 1913
Kühe bei Sonnenuntergang, 1919
Vor Sonnenaufgang, 1924
Zwei Freunde im Gespräch, 1914
Staberhof Bauernhof auf Fehmarn I, 1913
Alplandschaft, 1917
Atelierecke, 1922
E.L.Kirchner, Liebespaar (Die Hembusse), 1932
Badende im Raum. 1909-10 - Überarbeitung nach 1925
Max Liebermann in seinem Atelier, 1926-1928
Botanischer Garten (Jena), 1916
Plakat Muim Institut, 1909
Ohne Titel (Marcella auf geschnitztem afrikanischen Hocker), 1911
Im Kaffee II, 1904
Mädchen auf Fehmarn, 1913
Der Kranke, 1920
Der Berg. Der Weg zu Stafel, 1919
Brücke bei Wiesen, 1926
Frauenkirch im Herbst, 1920
Singen Cafe II, 1929
Badende zwischen Dünen (Fehmarn), 1913
Rhätische Bahn, 1917
Reiterin, 1931
Note
1. ^ Czech National Authority Database, accesat în 7 noiembrie 2022
2. ^ http://vocab.getty.edu/page/ulan/500027704 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
3. ^ https://www.moma.org/artists/3115 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
4. ^ Encyclopædia Britannica Online
5. ^ https://www.smk.dk/article/oplev-nyt-tysk-hovedvaerk-med-en-omtumlet-
historie/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
6. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
7. ^ a b Ernst Ludwig Kirchner (în engleză), RKDartists
8. ^ a b Ernst Ludwig Kirchner (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
9. ^ a b Ernst Ludwig Kirchner, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie
2017
10. ^ Кирхнер Эрнст Людвиг, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
11. ^ a b c d RKDartists
12. ^ a b The Fine Art Archive
13. ^ a b Кирхнер Эрнст Людвиг, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
14. ^ a b Ernst Ludwig Kirchner (în engleză), RKDartists
15. ^ a b Ernst Ludwig [Marsalle, Louis de] Kirchner (în engleză), SIKART
16. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
17. ^ Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
Bibliografie
• Norbert Wolf: Ernst Ludwig Kirchner 1880-1938. Am Abgrund der Zeit, 2003
• Eberhard W. Kornfeld: Ernst Ludwig Kirchner. Nachzeichnung seines Lebens, 1979
• Wolf-Dieter Dube: Der Expressionismus in Wort und Bild, 1983

Legături externe
• E. L. Kirchner Foundation în Berlin
• Muzeul Kirchner în Davos
• E.L.Kirchner în Colecția Frieder Burda Arhivat în 22 ianuarie 2007, la Wayback Machine.
• E.L.Kirchner: Biografie și Opera