Cangur~i ur~ai
şroi~
ş
Cangurul uriaş roŞu -cel mai
mare marsupial în viafă -este
cel mai frapant simbol al
patriei sale, Australia. Deşi a
devenit o specie ameninfată,
acum este o prezen;d obişnu-
ită în centrul Australiei.
angurii si rudele lor apropiate, cangurii
C cu picioare galbene, sunt animale native
ale Australiei . Tasmaniei si Noii Guinee .
I iind erhivore, speciile mai mari ocup:i
aceeasi nisi ecologici ca si animalele mari
care se hrlnesc de pe arhusti - antilope, vitc,
bivoli şi cerbi - întâlnite în alte plrţi ale lumii .
Cangurii au tin aspect inconfundabil, având
picioare posterioare lungi, putemice Şi foarte
musculoase si picioare anterioare scurte si
suhtiri . care se terr»in :i in lalx la fel de tnici.
Coada conici este si ea mare . lungl Şi muscu-
loasi 5i împreun:i cu picioarcle posterioarc
susţine intreaga greutate a corpului când ani-
malul stl pe loc
. I )acl coada nu ar avea rol cle
sprijin, animalul nu ar fi stahil in staţionare .
Când se deplaseazi cu vitez:i - într-o serie
de salturi inainte - coada are rolul tie menţi-
nere a echilihrttlui si de cămtire. labele pos-
terioare au doui degete mari cu ghcare lungi
si doul mici, folosite in timpul curlţirii .
0 formă ciudată
Constituţia gcnurala a ctnguriIcrr etc cr ;trecum
prea marc in partca intern)arl - el )sul este
mare datorit .1 mttschilor putemcci, iar restul
corpului se suhţiazi spre cap. care pare prea
mid pentru corp. Fa%a îngustl, cu urechile sale
Iungi si rotunjiie, se suhţiazi in jos spre un bot
tesit . Cangurul uriaŞ rosu arc hlanl scurtă si
deasl . cle ohicei hrtn-roscatl la masculi si
0 Canguri uriaşi roşii (Macropus rufus) in
vestul regiunii New South Wales, Australia.
Acest animal cu infătişare ciudată este cel
mai mare maruipi .d in viată din lumr .
R- -- ,Ytiati Ca. .*
∎ Există aproximativ 50 de specii de can-
guri ;i canguri cu picioare galbene?
Numele familiei, Macropodidae, inseam-
nă "picior mare" .
• Între anii 1963 si 1966 s-au exportat in
medie un milion de piei de cangur pe an
in SUA? În 1986 cifra a scăzut la jumătate.
• Femela este de peste 30.000 de on mai
mare decât puiul de cangur nou-născut?
• Coada cangurului este destul de pu-
ternică pentru a-i sustine întreaga greu-
tate?
• În captivitate, cangurul uria ; ro$u
poate să stea drept, asemenea ingriji-
torului său, ca amenintare? El se liniste;-
te doar după ce îngrijitorul se apleacă.
0 Membrele posterioare extrem de puter-
nice ale cangurului unaş roşu i1 ajută să se
deplaseze cu viteză in salturi mari, iar coada
sa groasă şi lungă ii mentine echilibrul .
albastri-cenusie la femele . Picioarele Şi pirtile
inferioare sunt cle culoare niai deschisi . În
uncle regiuni, aceste culori stint inversate între
sexe, femelele având tonul mai roscat .
Masculii pot si ajungi de doua ori mai
mari decât femelele si, în ciuda faptului ci
lungimea capului Şi a corpului rar deplseste
1,- in, când adoptl o postură agresivl Şi se
întind drepti pe degetele posterioare, ei pot sl
atingl o înlltime de peste 2m .
s- 1
164 CANGURII URIA$I RO$II

Cangurii prezinta comportamente sociale Animalele mar-

variate .' dar cangurul urias rosu tniie te în
general în grupuri cle pânl la aproximativ
zece animale, numite cete . Asemenea grupuri
sunt totusi adesea asocicri tcmporare . faar<
legsturi strânse între ntemhri . Habitatul lor
preferat este cempia sau savana relativ arids,
acopcriri cu iarhi, dar in general nu se ahat
prea departc de o rcgiune cu vegetaţie niai
deasl sau o psdure, care ofcni adspost . Sum
animale în principal nocturne, deşi pe vreme
mai racoroasă uncori se deplascază ziua .
Dacs sursa de hrani este hogată, ceata
ocupa un teren relativ mic, dar pe secets ani-
malele adesea parcurg distanţe destul dc mari
pentru a gssi hranâ . Cangurul urias rosu nu
pare să apere un teritoriu, dar acest lucru nu
înscamns cs aceste animale mari nu sunt agre-
sive niciodată. Masculii se luptă cu silblticie
clacl, tie excmplu, unul dintrc ci rîvneste la
femclelc altuia . In aceste hătăi, masculii sau
de ohicei ridicaţi pe picioarele posterioare
intinse si, clupă o confruntare iniţialaa, agresorii
î,;i hlocheazi memhrele anterioare si Iovesc cu
picioarelc posterioare puternice, incercând si
dezcchilihreze adversarul .
Hrana
Cangurul urias rosu este adaptat la un rcgim
alimentar care consti exclusiv din iarbs si
frunze de plante . Stomacul siu are nxtlte în-
caperi, care măresc muit suprafaţa totală . Ca si
stomacul rumegitoarelor . el confine multe
bacterii si protozoare care transformâ celuloza
din plante in substance digerabile si utilizabile .
Plscutul incepe de ohicei cu puţin limp
înainte de apus si continua toati noaptea .
Cangurul urias rosu se deplascazl lent si lenes
în limp ce ronţsie ierhurile, sprijinindu-sc pe
coacls si pe memhrele anterioare în limp ce î,5i
muts memhrele posterioare mai in fats . Are
auzul extrem de ascutit si când este speriat
sare inainte folosindu-si doar membrele poste-
rioare si coada . facând salturi foarte mari cle
9-lOm si atingând vitczc de peste 50k- iii, h .
supiale sunt unice
prin faptul că nu au
placentă . Puii nou-
născu%i se cuibăresc
într-o pungă de pe
abdomenul mamei,
unde se fixează pe
un sfârc . Cangurul
uriaş roşu tânăr
rămâne în pungă
timp de trei luni, iar
apoi intră şi iese în
următoarele cinci
luni.
Cangurii uriasi roşii se pot împcrechca în
orice moment al anului, dar o fac in general
doar atunci când conditiile sunt bune - adicl
atunci când cxistă hrana din hclsug . Se înnutl-
ţesc oportunist, împerechindu-se atunci cand
condiţiile sezoniere avantajeazai cresterea cu
succes a puiului si neînmulţindu-se deloc in
condiţii proaste, precum seceta .
Dupa o perioada de gestaţie de aproxima-
tiv 33 de zile . puiul micuţ, care cântftrese doar
0,75 g . se târăste din canalul nasterii pâns in
punga mamci, uncle gura sa se închidc în juntl
unui sfârc . Desi are aspect emhrionar, el arc o
limba mare pentru supt, nări dezvoltate pentru
a-i permite să respire precum si memhrc ante-
rioare şi degete dezvoltate care îl ajuts sa se
agaţe de blana mamei si ss ii stiniuleze pro-
ducţia cle laptc .
Laptele cangurilor este similar cu al anima-
lelor care îsi cresc Puii în hibernare, precum
ursii . Este relativ diluat - mult mai diktat ducât
al animalelor care îsi alsptează pull doar un
tiinp scull pe zi .
De ohicei se naste un singur pui . Ocazio-
nal exists gemeni, dar acestia sunt rari . Puiul
rsmane in punga 3 luni . tim)) în care capsts
înfstisarea unul mic cangur . In urmaitoarele 5
luni el intrs si iese din punga, plrssind-o
1
definitiv la vârsta de 8 luni . El poate continua
sl sugs, hăgăndu-şi capul în punga, până la
vârsta cle un an . Pemelele devin mature din
punct de veclere sexual la vârsta de 15-20 de
luni ; masculii cu câteva luni mai târziu .
Dacs condiţiile sunt favorabile, femclelc se
vor împerechea din nou in decurs cle doua
zile de la nastere, dar emhrionul rezultat
rămâne în stare inactivi atât limp cât puiul
anterior mai suge. Nasterea apare la aproxi-
mativ o zi dups înţarcarea fratclut mai mare .
Conservarea
Asezirile omenesti au schimhat natura habi-
tatelor cangurilor si nurnlrul acestora a scaizut
tie la introducerea animalelor domestice .
Iniţial acest lucru nu a afectat cangurul rosu
urias, care nu pirea doar ss pretcre ierburi
diferitc tie cele consumate de oi, dar pairea de
asenxrnca sl prospere deosebit cle hine pe
terenurile cu iarbă micl rlmase în urma oilor .
Când numarul lor a crescut, ci au fost vaizuţi
ca o ameninţare pentru animalele domestice
si au fost omorâţi in numir marc . În plus . ci
au mai fost vânaţi si pentru hlana lor . În 19--1,
au fost declarate specie ameninţats, dar in
ultitnii zece ani numirul lor a crescut suficient
pentru a fi retrasi dc pe aceasts lists .

O Cangurii masculi
se luptă des pentru INFORMATII
femele. Ei îşi
blochează labele Cangurul uriaş roşu (Macropus rufus)
anterioare şi Iovesc apartine familiei Macropodidae, din
în fa%ă cu membrele ordinul Marsupialia . Trăie;te in centrul
posterioare . Australiei .
Lungimea capului ;i a corpului:
Puiul de cangur masculii: 1,3-1,6m; femelele : 85cm-1,05m
Q Coada : masculii : 1-1,2m;
in vârstă de opt luni
îşi părăseşte mama femelele: 65-85cm
pentru a lăsa loc Greutatea : masculii : in medie 55kg
noului embrion . poate fi 90kg); femelele : în medie 30kg

mai vezi \nimale si plante 52 - ANIMALE MARSUPIALE SI NlONO'1'Rl :~tI

5-2