PARTICULARITĂȚILE

LOCOMOȚIEI LA VERTEBRATE
PROFESOR MITRICĂ CLAUDIA
 ADAPTĂRILE PEȘTILOR LA LOCOMOȚIA PRIN ÎNOT

ÎNOTĂTOARE NEPERECHI -DORSALĂ , ANALA ASIGURĂ ECHILIBRU .

Au raze osoase ce susțin o membrană tegumentară

ÎNOTĂTOARE PERECHI – pectorale și abdominale au rol în schimbări de

direcție . Au centuri osoase cu care se prind de scheletul corpului
 ADAPTĂRILE PEȘTILOR LA ÎNOT
1)Forma corpului este hidrodinamica.
2)Corpul este acoperit de solzi.
3)Prezenta glandelor ce secreta mucus favorizeaza alunecarea
printre straturile apei.
Vezica cu aer comunică cu faringele.
4) respirație branhială Prin eliminarea aerului crește
densitatea corpului și se scufundă

Musculatura slab
diferențiată
Peștii înaintează
prin ondularea
corpului
CROSSOPTERIGIENII – peștii paleozoici care fac
trecerea spre locomoția terestră
FOSILĂ VIE – OC.  Latimeria chalumnae-
INDIAN 1938 peștele cu picioare

Au plămâni
primitivi –
pot respira
aer
atmosferic

Inotătoarele – au aspect de STRĂMOȘII

piciorușe cu baza musculoasă și TETRAPODEL
oase articulate OR
Amfibienii au fost primele tetrapode. Ele au patru membre,cu
schetetul format din oasele centurilor si oasele prpriu-zise ale membrelor.
Membrele
anterioare
Centura scapulară
alcătuită din 3
oase : omoplat,
clavicula, coracoid

Membrele MEMBRELE
posterioare – ANTERIOARE
centura pelviană sunt mai scurte decât
formată din 3 oase cele posterioare și au
ilion, ischion, 4 degete terminate cu
pubis . gheare.

MEMBRELE POSTERIOARE – mai lungi , 5 degete adaptate atât pentru

înot ( membrana interdigitală ) cât și deplasarea pe uscat prin salturi
 LOCOMOȚIE PRIN TÂRÂRE
Membrele nu sustin
greutatea corpului ci doar
asigura un sprijin lateral.
Serpii si soparlele se sprijina
pe solzii de pe fata ventrala.
Șerpii nu au stern
ȘOPÂRLA DE CÂMP
Musculatura mai dezvoltată. Înaintarea prin ondularea corpului

LOCOMOȚIA PRIN MERS Mușchii membrelor devin mai puternici.

Greutatea corpului se sprijină alternativ pe membre, iar mușchii
FLEXORI ȘI EXTENSORI se contractă alternativ.

Formele acvatice
au membrele
transformate în
vâsle
 ADAPTĂRILE PĂSĂRILOR LA ZBOR – vizează scăderea
greutății

Pene de contur REMIGE – pene tari ale

învelesc corpul aripilor cu rol în zbor
Corp aerodinamic

Puf – izolant
termic

RECTRICE – penele cozii

 SCHELETUL – REFLECTARE A ADAPTĂRII LA ZBOR
Prin reducerea nr. de oase scheletul nu cântărește mai mult de 5
% din greutatea corpului

RADIUS
Nr. de carpiene și
CUBITUS
HUMERUS
metacarpiene redus.
Degete atofiate
Au 11- 20 vertebre
Ilion, ischion, sacru sudate
Clavicule se unesc Pigostil – susține
IADEȘ penele cozii

Stern cu carena – pe FEMUR

care se prind mușchii TIBIA
pectorali TARSOMETATARS

Formarea unui bazin rezistent

și membrele post. Sunt adaptate Deget I
mersului biped
 ADAPTĂRI LA ZBOR

NU AU DINȚI

INTESTIN GROS SCURT

NU AU VEZICA URINARĂ

NU AU OVARUL DREPT Oase pneumatice

CIRCULAȚIE SANGVINA Au 9 saci cu aer

DUBLĂ ȘI COMPLETĂ

Aerul trece de două ori

prin plămâni la o singură
mişcare respiratorie,
asigurând o bună
oxigenare a sângelui.
 ZBOR PLANAT în general la specii mari

Folosește ca sursa de propagare curenții de

aer. Consumă puțină energie.
Penele din vârful aripilor se curbează în sus,
până când ajung în poziţie aproape verticală
şi îmbunătăţeşte randamentul.
Vulturii pot plana neîntrerupt intre 6-
12 km atingând viteze de 40-50 km 

ZBOR RAMAT = PRIN BĂTAIA ARIPILOR la păsări mici

 COLIBRI –
au 50 – 80 bătăi aripi pe
secundă,
pot zbura înapoi și lateral,
viteza 90 km/oră
 BIBLIOGRAFIE

• https://
www.descopera.ro/stiinta/10781278-cea-mai-misterioasa-fosil
a-vie-isi-dezvaluie-secretele
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Pan%C4%83
• http://paradis-ornitologic.blogspot.com/p/clasa-aves.html