Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O reprezentare grafică a puterii (numărului de indivizi) şi activităţilor din stup indică pe verticală un
traseu descendent al curbei desfăşurate în timp, pe orizontală. Desigur, activitatea principală din familie
vizează cu precădere acumularea rezervelor de hrană pentru iernare. Se consideră drept principală cauză a
acestui comportament instinctul de acumulare care primează în detrimentul instinctului de înmulţire.
Aceasta înseamnă că un număr mai mare de albine participă la culesul, prelucrarea nectarului şi depozitarea
mierii în celule şi mai puţine albine sunt prezente în activităţile de creştere a puietului.
Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de luptă, un
fel de concurenţă între matcă şi albinele culegătoare.
Acestea din urmă, fireşte în condiţii de cules, umplu un număr mereu mai mare de celule cu nectar şi polen
astfel ca suprafeţele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce în ce mai reduse.
Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui, un cules abundent şi
intens care actualmente nu mai are ca în trecut caracterul de scurtă durată.
Aceasta din cauza însămânţării plantei la date diferite şi, ca urmare, prelungirii în timp a fazelor de înflorire a
lanurilor din acelaşi areal.
De cele mai multe ori, din diverse cauze la acest cules se produce o uzură accelerată a albinelor, o scădere
numerică a populaţiei stupului ceea ce face ca familia de albine să devină vulnerabilă la expansiunea,
specifică în această perioadă a acarianului Varroa jacobsoni.
Mai ales la mătcile bătrâne se înregistrează o scădere a numărului de ouă depuse în 24 de ore sau într-o
anumită perioadă de timp.
Se continuă culesurile la tei, la fineţe de deal iar în zona de munte, de zburătoare.
Creşterea trăitorilor este îngrădită, iar uneori începe gonirea lor.
Pe agenda de lucru a stuparului - o agendă încărcată ca şi în lunile precedente, sunt înscrise următoarele:
Acţiuni specifice
În stupină
- Înlocuirea mătcilor bătrâne, uzate sau necorespunzătoare cu mătci tinere (din acest an) selecţionate şi
verificate.
- Ventilaţia suplimentară a stupilor este o măsură binevenită mai ales în perioadele cu călduri excesive
înţelegând că protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta în atenţia stuparului.
Astfel, în zilele toride, albinele care asigură termoreglarea cuibului (prin aducerea apei şi ventilaţie) vor fi
mult mai puţine ele putând participa la alte activităţi (creşterea puietului, recoltarea şi prelucrarea nectarului).
- Controlul stării sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dată cu ridicarea fagurilor de recoltă. La
apariţia primelor semne de boală, de infestare cu acarieni se vor lua de îndată măsurile care se impun.
- Prevenirea şi combaterea furtişagului vor sta în atenţia stuparului care, la fiecare intervenţie în stupi va
respecta măsurile de prevenire a acestui fenomen nedorit, în caz că se observă tendinţe de furtişag sau acesta
s-a declanşat se vor lua imediat măsurile de combatere.
- Stupăritul pastoral - dacă nu s-a încheiat - se va derula, acţiune cu acţiune, având în vedere toate regulile şi
reglementările obligatorii.
Este de mare importantă recunoaşterea şi amenajarea judicioasă a vetrelor din masivele melifere cuprinse în
planul de stupărit pastoral.
Pentru buna reuşită a acţiunilor de stupărit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport şi forţa
de muncă suplimentară necesară manipulării stupilor.
Se înţelege că este obligatoriu ca stupii să fie pregătiţi corespunzător fiecărei familii fiindu-i asigurat corpul
sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrării nectarului şi
depozitării mierii.
După efectuarea transportului şi amplasarea stupilor pe noua vatră se va proceda la anunţarea în scris a
organelor locale a unităţilor agricole şi silvice din zonă asupra locului precis al amplasării stupinei şi după
caz a adresei stuparului.
- condiţionarea mierii;
- tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei;
- însămânţări de plante melifere în mirişte;
- colectarea polenului de porumb;
- recoltarea seminţelor de plante melifere.
Organizatorice:
- Mătcile obţinute prin încrucişări consangvine (mătci împerecheate cu trântori fraţi) dau în descendenţă
puiet puţin iar uneori din ouăle depuse jumătate dispar după 6 ore.
- Lipsa puietului necăpăcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizării.
- Ouăle depuse neregulat, pe pereţii celulelor, 2 sau 3 în aceeaşi celulă, bâzâitul plângător al albinelor este un
semn cert nu numai al faptului ca familia este orfană (nu mai are matcă) ci şi că avem de a face cu o familie
bezmetică.
- Dacă, pentru a o împuternici, introducem într-o familie un fagure cu puiet tânăr necăpăcit şi a doua zi
albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie să verificăm ca nu cumva familia să fi rămas fără matcă. a
familiilor în cazul lipsei de cules în natură (completarea rezervelor de hrană).
Iulie este o lună în care încep să înflorească sau îşi continuă înflorirea următoarele specii spontane sau
cultivate de interes apicol (în ordine alfabetică): Albăstriţa (Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara
scolymus)*, Bumbac (Gossypium hirsutum)*, Busuioc de baltă, ţepuh (Stachys palustris)**, Busuioc lânos
(Stachys lanata)**, Busuioc de mirişte (Stachys anaua)***, Butoiaş (Oenanthe aquatica)**, Caprifoi
(Lonicera tatarica)*, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceapă seminceri (Allium cepa)**, Ceara albinei
(Asclepias syriaca)*, Cenuşer (Ailanthus glandulosa)", Cicoare (Cichorium intybus)*, Coriandru
(Coriandrum sativum) ***, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia
tanacetifolia)***,Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei
(Polygonum baldschuanicum)*, Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş)**,
Hurmuz roşu (Symphoricarpus orbiculatus)**, Iarba şarpelui (Echium vulgare)**, Izmă bună (Mentha
piperita) *, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*, Lemn câinesc (Ligustrum
vulgare)**, Lavanda (Lavandula vera)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago
saliva)**, Mac de câmp (Papaver dubium)*, Mac de grădină (Papaver somniferum) *, Mac oriental (Papaver
orientale)*, Mac roşu (Papaver rhoeas)**, Mătăciune (Dracocephalum moldavica)**, Muştar alb (Sinapis
alba)***, Muştar de câmp (S/nap/s arvensis)**, Pălămida (Cirsium arvense)**, Păpădia (Taraxacum
officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Răpită sălbatică
(Brassica râpa)**, Răchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*, Roiniţă
(Melissa officinalis)**. Salcâm roz (Robinia neomexicana)***, Salcâm japonez (Sophora japonica)**,
Salvia de câmp (Salvia pratensis)**, Soc (Sambucus nigra)*, Sulfina albă (Melilotus allbus)**, Sulfina
galbenă (Melilotus officinalis)**, Talpa gâştei (Leonurus cardiaca)**. Teiul argintiu(Tilia argentea)****, Tei
cu frunza mică (Tilia cordata)***. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi alb (Trifolium
repens)**, Trifoi roşu (Trifolium pratense)**, Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*, Zburătoare (Chamaenehon
angustifolium)*** Zmeur (Rubus idaeus)****.
Legendă - Ponderea apicolă: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mică
Din această enumerare rezultă că speciile cu pondere apicolă Foarte mare şi Mare sunt: Floarea-soarelui,
Muştarul alb, Sulfina galbenă, Teiul argintiu, cel cu frunza mică, cu frunza mare, Trifoiul alb, Zburătoarea şi
Zmeurul. În pepinierele în care vegetează aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele şi
pentru stupar miere multă şi de calitate. De aceea acţiunile de stupărit pastoral sunt la ordinea zilei.
Nu uitaţi !
Scăderea ouatului mătcilor şi a creşterii de puiet este un fenomen natural, imprimat de ritmul caracteristic de
viaţă al albinelor.
Scăderea creşterii de puiet poate fi accentuată de lipsa totală de cules şi de vremea excepţional de călduroasă,
care contribuie la diminuarea ouatului mătcilor sub limita normală, fapt care contribuie la slăbirea exagerată
a familiilor de albine.
Odată slăbite familiile de albine, ele nu mai pot fi redresate până la sfârşitul sezonului.
În vederea menţinerii puterii familiilor, este necesar ca, din ziua recoltării mierii după începerea culesului
mare, în familii să se oprească suficiente rezerve de miere, iar în cazul extracţiei totale să înceapă imediat
hrănirea în vederea completării rezervelor de hrană necesare iernării.
Totodată, dacă lipsa de cules continuă, în tot timpul familiile vor fi hrănite suplimentar (zahăr tos administrat
săptămânal).
Paralel se asigură umbrirea familiilor în cele mai călduroase ore ale zilei.
Luând aceste măsuri, familiile se menţin în stare activă, creşterea puietului se desfăşoară la un nivel
corespunzător şi astfel familiile nu slăbesc.
Cea mai mare eroare, ireparabilă de altfel, se face dacă după recoltarea mierii (tei, floarea-soarelui) familiile
sunt lăsate la voia întâmplării.