Sunteți pe pagina 1din 114

Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.

Iubitorii de
stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun :
dragostea de albine, natura, aer liber. Apicultura are o latura materiala (se obtine
miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu
zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza
de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care
perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. Ce poate fi mai
inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e
simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se
numeste apicultura.

Clic pentru a mari poza

Organizarea unei stupine


Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii
incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole
nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.
Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de
specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce
stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. Se
poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa, familii de albine
puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. Trebuie
doar sa avem rabdare, sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii. Raza de zbor a albinei este de 3 km. Aceasta
suprafata (2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat, intins pe toata durata
sezonului activ. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine, tinand

seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de


polen. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care
speram sa le obtinem. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg
miere, 800 g ceara si 3-4 kg polen.
In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face
pe o vatra care este insorita primavara si toamna, departe de surse poluante, in
locuri linistite, departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Stupii
de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est, la o distanta de 2 m pe
rand si 4-5 m intre randuri. Intre doua stupine vecine, trebuie sa fie o distanta de 23 km, asta in functie de potentialul melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de
albine. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. In cadrul fiecarei
categorii, sunt diferite variante constructive. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice
tip ar fi, toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea
care tin de realizarea lor. Trebuie sa fie rezistenti, bine incheiati, realizati dupa
standard, si nu in ultimul rand incapatori. Deci mare atentie la ce cumparati!Prin
alegerea stupilor, trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate
de cele din natura. Productia de miere, pastura, polen, ceara, propolis, depinde in
mare masura si de tipul de echipament apicol folosit, cat si de calitatea acestuia. Nu
se porneste la drum cu stupi din vechituri.
Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. Un
adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar, iar
unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. La fel si zona
in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Pentru sudul tarii unde
albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii
multietajati, iar in zonele de deal, montane si nordice, stupi verticali cu magazine
cat si stupi orizontali. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui
anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.
Procurarea familiilor de albine
La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri, din
care 5-6 cu puiet), intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care
doriti sa le instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1,5 kg) si
apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Este recomandat ca roiurile de
albine sa fie instalate in stupi noi, pe rame cu faguri necladiti, pentru ca asa vom
putea evita bolile. Aceste cerinte sunt minime, urmand ca la urmatoarele achizitii sa
aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.
Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca
urmarim:

- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii
familii. Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua ,aprox. 150-180000, in
decursul unui sezon. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Felul
depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.
O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. Nu
degeaba se spune ca matca da tonul. Exemplu : prin schimbarea unei matci, intr-o
anumita perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise
la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite
bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. De aceasta insusire
trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150
zile). Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor, consumul de hrana.
Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de
miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa
o anumita lucrare. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie
de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si
daunatori este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in
stup. Acestea trebuie alese! Prin comparatie, se intampla ca la oameni. O casa mai
curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale
diminetii, au un numar mare de zboruri pe zi, iar seara isi continua activitatea pana
mai tarziu. De obicei, un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta
o dovada.
- Productia de miere - Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului
activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este
valoroasa. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze
familii de albine, numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic
sunt relevante.
Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este
de preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri. Sigur veti gasi oameni cu
suflet si pasiune, care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca, ca
succesul actiunii sa fie asigurat.
Apicultura - o afacere de succes
Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca
apicultura poate fi o afacere. Raspunsul este din start unul pozitiv, cu precizarea ca
volumul de munca, investitia materiala si implicarea personala sunt destul de
considerabile. Ca in orice afacere, se aplica politica pasilor marunti, intreprinzatorul
trebuind pe rand sa fie apicultor, medic veterinar, contabil, manager, sofer, hamal,
etc. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus. Cum ar trebui sa
arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt
doua posibilitati, asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales :

Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate


30-35 buc./vatra), cu o distanta de 5-6 km. intre ele. La un numar de 300 de stupi
sunt necesare 8-10 locatii, legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel
incat numarul de km. facuti cu masina sa fie cat mai mic. Aceste locatii se inchiriaza
de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. Uneltele si
utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. Un alt obiectiv este
construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra, pentru ca supravegherea
sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. Existenta a 1-2 mijloace de
transport constituie o necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in
America. Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport
(camioane, tractoare, tren, pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa
fie cantonate pe 2-3 vetre. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,
devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii, dat fiind cheltuielile mari cu
transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea, unde sunt
granitele dintre amatori, semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere
necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. Potrivit normelor, se
considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. De obicei acest stuparit
se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de
saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ;
apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc, volumul de munca
1200-1300 ore/an, materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate, se
poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor, se prelucreaza
primar unele produse ale stupului etc. Afacerea este o afacere de familie fiind
folosita munca membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi, un numar
optim fiind undeva spre 600 de buc. Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul
pastoral fiind absolut necesar. Numarul de ore munca/an creste dramatic, fiind
necesara angajarea de muncitori sezonieri. Pentru o mai buna reprezentare se cere
ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.
Aderare Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor
in special. Penetrarea pietei U.E se face mult mai usor, subventiile vor fi prezente si
totul o sa intre pe un fagas normal. Ingradirile privind calitatea produselor, cerintele
in domeniul veterinar-apicol, mediul concurential, nu trebuie sa sperie pe nimeni. Se
schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic, dar se schimba si

generatiile de apicultori, care vor deprinde altfel de comportamente economice. Un


singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,
pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !
Albina face parte din ordinul Hymenoptera , una dintre cele mai avansate grupe de
insecte, caracterizata prin viata sociala si organizarea indivizilor n familie. Familia
de albine functioneaza ca un "supraorganism" n care functiile de respiratie,
nutritie, reproductie si aparare se regasesc att la nivel individual ct si social, n
cadrul acestei familii regasindu-se diviziunea muncii, desfasurarea n comun a
activitatilor legate de adunarea si prelucrarea hranei, ngrijirea urmasilor,
concentrarea puterii reproducatoare a coloniei la o singura femela (matca) si ctiva
masculi (trntorii), reglarea temperaturii pe timpul iernii, etc.Aparitia la sexul femel
a celor doua caste (matca si lucratoarea) este expresia naltei diviziuni a muncii
atinsa de aceasta specie n ndeplinirea functiilor sociale. Albina lucratoarea este o
noutate n evolutie, este o minunata diversiune de la dezvoltarea reproductiva
normala, a femelei. Pentru a ntelege mai bine viata familiei de albine este necesara
cunoasterea componentei acestei familii, a castelor, cuibului, a stadiilor de
dezvoltare prin care trec albinele de la ou la albina adulta si a dinamicii coloniei pe
parcursul anului, a perioadelor conditionate de mediul exterior si cules.

Componenta familiei de albine

Matca este singura femela capabila de reproductie, de mperechere cu trntorii


(n mod obisnuit se mperecheaza cu pna la 10 trntori) si sa depuna oua
fecundate (din care vor iesi matci sau lucratoare) sau nefecundate (din care vor iesi
trntori). Se deosebeste usor de celelalte albine prin forma si marime, avnd corpul
mai lung, capul mai mic si abdomenul foarte dezvoltat si acoperit pna la jumatate

de aripi.

n plina activitate de ouat, primavara-vara, cntareste ntre 250 si 280 grame. Este
cea mai longeviva dintre membrii familiei de albine putnd trai pna la 8 ani (este
nsa eficienta economic doar un an-doi, dupa care trebuie schimbata), este activa
pe toata perioada vietii putnd depune 1500-2500 si chiar 3000 de oua n 24 de ore
n luna iunie. n aceasta perioada de ponta intensa regina este atent ngrijita si bine
hranita de albinele din suita sa. n familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei
hranei, matca este ultima care moare, fiind hranita cu ultima picatura de miere.
Matca este apta de mperechere numai pna la 20-30 zile de la eclozionare, dupa
care, n lipsa mperecherii, ca depune numai oua nefecundate din care vor iesi doar
trntori ("matca trntorita"). Nu paraseste stupul dect n trei cazuri: dupa perioada
de maturizare, cnd trebuie sa se mperecheze, la ntemeierea unei noi familii, cnd
iese cu o parte din albinele lucratoare si trntorii din stup sub forma de roi si ultima
situatie, cnd stupul este puternic infestat cu Varroa sau alti paraziti, bacterii,
virusuri, etc. este urt mirositor fiind impropriu pentru supravietuirea albinelor n
stup.

Albinele lucratoare sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de


albine, femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproductie (n lipsa matcii pe
o perioada mai mare de timp, ovarele acestora se pot dezvolta si depun oua dar din
aceste oua sterile vor iesi numai trntori, sunt asa numitele familii bezmetice).

Capul albinei lucratoare are o forma triunghiulara iar abdomenul este egal n
lungime cu aripile. Limba le este bine adaptata pentru cules, n medie are 6,4mm
lungime iar picioarele sunt prevazute cu panerase (corbicule) destinate colectarii si
transportului polenului. Albinele lucratoare mai sunt adaptate pentru hranirea
puietului (au dezvoltate glandele faringiene), producerea cerii (au glande cerifere),
apararea cuibului (dispun de ac) si pentru supravietuirea pe timpul iernii
(dezvoltarea corpului adipos, un adevarat rezervor de energie).
Durata de viata a albinei lucratoare depinde de gradul de uzura ca urmare a
activitatilor intense desfasurate de aceasta (cresterea puietului si activitatea de
cules nectar si polen). Astfel albinele eclozionate n sezonul activ (din primavara,
martie pna vara, n jurul lunii august) traiesc numai 40 de zile pe cnd albinele
eclozionate toamna traiesc pna n primavara viitoare, cnd se face schimbul de

generatii (6-9 luni). Lipsa cresterii puietului n familie, n aceasta perioada, precum
si corpul gras bine dezvoltat pe permite sa traiasca att de mult.
Numarul albinelor lucratoare dintr-o familie cu dezvoltare normala variaza n functie
de sezon. Daca la nceputul primaverii sunt ntre 10000 si 20000 albine, n timpul
verii sunt ntre 40000 si 60000 albine iar toamna n jur de 20000-30000 albine.

Trntorii reprezinta masculii familiei de albine, sunt indivizi eclozionati din oua
nefecundate. Corpul lor este mai mare dect al lucratoarelor si a matcii, lungimea
este aprox. 15-18mm, greutatea ntre 200 si 280mg (cel mai obisnuit 230mg), capul
este rotunjit, antenele trntorului au cu o articulatie n plus fata de cele ale albinei
lucratoare cu ochi foarte bine dezvoltati, mirosul sensibil si vederea trntorilor,
adaptata la lumina cerului si a zarii, ajutndu-i la detectarea usoara a matcilor iesite
la mperechere.

Au o trompa scurta, de aceea nu pot culege cu ea nectarul floral, n schimb le


permite sa primeasca hrana de la albinele lucratoare (n primele 4 zile de viata) sau
se hraneasca singuri cu mierea din celulele fagurilor (la maturitate).
Durata de viata a trntorilor este ntre doua si opt saptamni si variaza n functie de
sezon (activ sau perioada de repaus) si de zona geografica.
Durata totala de zbor a unui trntor este, n medie, de 4 ore n perioada de vrf a
sezonului si cca. 2 ore jumatate spre sfrsitul acestuia. Primavara trntorul poate
zbura, ntr-o singura zi, aproximativ 24 minute iar vara 36 minute, pe o distanta de
peste 7km fata de stupul de origine.
Trntorii emit un feromon care actioneaza ca un liant pentru apropierea lor n aer, n
timpul zborului de mperechere si n culoarele de zbor si care, de asemenea, atrage
regina virgina n zonele de mperechere.
Trntorii nu au ac, glande cerifere si piesele armaturii bucale folosite la recoltarea
polenului.
Ei nu culeg nectar, nu participa la organizarea sau apararea familiei de intrusi, nu
contribuie la producerea hranei pentru colonie si nici la polenizare. Rolul principal al
trntorilor este de a mperechea matcile si de a asigura astfel perpetuarea speciei.
Pe lnga acest rol trntorii mai contribuie, prin prezenta lor pe faguri, la realizarea

unui regim termic optim necesar cresterii n bune conditii a puietului precum si la
ventilarea stupului.
Catre sfrsitul verii, ncepnd cu iulie-august, cnd albinele se pregatesc pentru
iernare, trntorii sunt izgoniti din stup de catre albinele lucratoare si, daca pe
perioada sezonului activ erau primiti n orice alta familie, aveau libera-trecere, acum
nu le mai este permisa intrarea. Adunati n grupuri pe stupului sau pe peretele
frontal al stupului, nfometati, trntorii mor n scurt timp de foame.
n familiile fara matca, orfane sau cu matcile nemperecheate sau vrstnice,
trntorii sunt tolerati si pe timpul iernii

Cautare

Cuibul este spatiul n care traieste si se perpetueaza familia de


albine.

n stare naturala, salbatica, albinele si construiesc cuibul n scorburile


copacilor, sub streasina caselor, n poduri, n crapaturile stncilor sau n
orice alt loc care le ofera spatiu suficient pentru cresterea puietului si le

feresc de interperii.
Omul exploateaza albinele n stupi primitivi sau sistematici. Interiorul
unui stup populat este ocupat cu faguri claditi din ceara secretata de
glandele cerifere ale albinelor lucratoare, fiecare fagure fiind alcatuit din
mai multe mii de celule de forma unor prisme hexagonale, cu fundul n
forma de piramida triunghiulara. Celulele sunt asezate spate la spate pe
cele doua fete ale fagurelui, astfel ca fiecare fata a fundului unei celule
alcatuieste o parte din fundul a trei celule de pe partea opusa. Fundul
celulei are astfel o forma triromboidala, unghiul celui mai mare romb fiind
de 109, iar a celui mai mic 7032'. Albinele au preferat pentru constructia
celulelor forma hexagonului regulat deoarece aceasta forma geometrica are
perimetrul cel mai mic, are un numar mai mare de pereti comuni, ceea ce
economiseste material la constructia lor si asigura cea mai mare rezistenta
la rupere n cazul umplerii inegale a celulelor nlaturate.

Fagurii sunt asezati vertical si sunt, n general, paraleli. Distanta dintre


faguri este de 12mm, acest spatiu permitnd trecerea cu usurinta a
albinelor si efectuarea diferitelor lucrari n stup. n restul stupului spatiul
necesar circulatiei este de 8mm, spatiile mai mari dect aceasta
dimensiune fiind blocate de catre albine cu constructii de ceara iar spatiile
mai mici propolizate.
Grosimea fagurelui cladit este, n medie, 25mm.
Fagurii noi construiti au culoarea alba, alb-galbuie, dar pe masura ce
sunt crescute generatiile de albine devin bruni apoi negrii, ca urmare a
tegumentelor rezultate n urma naprlirii larvelor si nimfelor ce adera de
peretii celulelor. Acumularea, cu fiecare generatie de albine crescuta, a
acestor tegumente, duce la micsorarea diametrului si a adncimii celulelor,
motiv pentru care albinele le alungesc. La fagurii noi, grosimea peretilor
celulelor este de 0,35-0,40mm iar la cei vechi este de 0,80mm. Acumularea
de camasi nimfale si de excremente eliminate de larve duce la ngrosarea
fundurilor fagurilor vechi, la cresterea lor n greutate. Astfel, dupa 6
generatii de puiet, masa fagurilor se dubleaza, iar dupa 17 generatii, se
tripleaza. Aceste transformari, la fagurii vechi, de dimensiune a celulelor

precum si acumularea, n ceara, a bacteriilor si altor agenti patogeni,


precum si a diferitelor substante folosite n tratamente are efecte negative
asupra vigurozitatii albinelor (albinele eclozionate din acesti faguri sunt mai
mici), sanatatii (acesti faguri sunt sursa de infectie pentru puiet) si
productivitatii albinelor.
La stupii sistematici fagurii sunt prinsi n rame de lemn, putnd fi astfel
scosi din stup, examinati, asezati apoi la loc si poate fie extrasa mierea din
ei fara a distruge fagurele.
Pe fagure sunt mai multe tipuri de celule. Dupa marime, forma si
destinatie, celulele pot fi categorizate n: celule de lucratoare, de trntori,
de matci (botci) si celule intermediare.
Celulele de albine lucratoare sunt ntrebuintate la cresterea puietului
albinelor lucratoare si la depozitarea rezervelor de hrana (miere si polen).
Diametrul acestor celule este de 5,38-5,42mm, latura 3mm si o adncime
de 12mm (celulele n care se cresc puiet) sau 16mm (celulele folosite la
depozitarea mierii). n functie de vechimea fagurilor, grosimea peretilor si
volumul celulei de lucratoare se modifica astfel:

Tipul fagurilor

Faguri noi

Faguri vechi (10-12


generatii puiet)

Grosimea
peretilor
celulei

Volum

0,12mm

0,282 cm 3

0,18-0,20mm

0,250 cm 3

Capacitatea de stocare a celulei de lucratoare este de 0,40-0,43g miere si


0,19-0,20g polen.
Un fagure Dadant are ntre 8000-9000 celule de albine lucratoare; pe 1dm
2 de fagure sunt ntre 800-850 celule.
Celulele de trntori servesc la cresterea puietului de trntor si, n
perioadele de cules intens, la depozitarea mierii. Se gasesc, de obicei, pe
partea laterala si inferioara a fagurilor.Sunt mai mari dect celulele de
lucratoare, diametrul mediu al acestor celule fiind de 6,6mm (cu limite de
6,25-6,70) si adncimea de 13-16mm. Pe 1dm 2 de fagure sunt 520 celule

de trntori.
Celulele de matca ( botci ) sunt construite si folosite de catre albine la
cresterea larvelor de matca.
Numarul acestora variaza n functie de
necesarul de matci al familiei. Cnd familia de albine roieste, sunt crescute
cteva sute de botci, pe marginile laterale si de jos a fagurilor ( botci de
roire ). Cnd familia si schimba linistit matca sau cnd a pierdut-o n mod
subit (e orfana) albinele cresc doar cteva botci, n mod frecvent pe partea
centrala a fagurelui ( botci de schimbare linistita si botci de salvare ). Cele
mai bune sunt botcile de schimbare linistita deoarece larvele sunt hranite
din timp cu laptisor de matca iar matcile obtinute din aceste botci sunt
matci dezvoltate deoarece au beneficiat din timp de hrana larvara, au fost
crescute de la vrsta optima. Matcile obtinute din botcile de salvare sunt
matci mai mici, frecvent au abdomenul triunghiular, nu sunt de calitate
deoarece albinele, n disperarea lor, vazndu-se orfane, iau n crestere si
larve cu o vrsta mai mare de 3 zile.

La interior botcile sunt de forma cilindrica iar la exterior au forma unei


ghinde. Diametrul lor este de 10-21mm iar adncimea acestora este de 2025mm. Culoarea lor este aproximativ aceeasi ca a fagurelui pe care sunt
cladite deoarece albinele aduc si secreta prea putina ceara noua, prefernd
sa foloseasca ceara celulelor marginase. n primele zile, pna la capacire,
suprafata exterioara a botcilor este neteda si foarte subtire dar dupa ce
albinele capacesc botca ncep s-o ngroase cu un strat de ceara, pe care
contureaza baza unor celule mici si astfel botcile iau forme diferite. Pe
timpul unui cules intens botcile sunt aproape acoperite de fagurii albi, noi,
crescuti pe lnga ele, albinele avnd nevoie de spatiu pentru depozitarea
nectarului.
n mod obisnuit, dupa ce matcile au ros capacelul de ceara din vrful
botcii si au eclozionat, botcile sunt distruse de catre albinele lucratoare.
n afara de celulele de lucratoare, trntori si matca albinele cladesc si
celule de trecere . Acestea sunt celule de forma neregulata, aflate la locul
de ntlnire dintre cele trei tipuri de celule principale. De asemenea mai
cladesc celule de fixare a fagurelui de leaturile ramei.

Cuibul,pentru o mai buna ventilatie, este stabilit de catre albine n


dreptul urdinisului si ste format din mai multi faguri, n care se gasesc oua,
puiet n diverse stadii de dezvoltare (necapacit sau capacit), albine si
provizii de hrana (miere si pastura). Albinele si organizeaza cuibul, n mod
natural, astfel: pe fagurii centrali, unde regimul termic este propice cresterii
si dezvoltarii, se afla puietul. Cantitatea de puiet descreste spre fagurii
periferici, astfel ca ansamblul celulelor ocupate de oua, larve si nimfe ia o
forma aproximativ sferica (primavara si toamna) sau elipsoidala (vara). n
fagure, deasupra puietului si lateral de acesta, albinele depoziteaza pastura
si miere sub forma de coronita. Pe masura apropierii de marginile laterale
ale cuibului, cantitatea de hrana creste ajungnd ca pe fagurii marginasi sa
se gaseasca doar miere si pastura.
Ordinea n cuibul de puiet este data de modul n care matca si
organizeaza, metodic, ponta. Ea nu-si depune ouale la ntmplare n
celulele goale ntlnite ci ocupa n mod sistematic spatiul disponibil,
pornind depunerea oualor din fagurele mijlociu al cuibului, mergnd din
centrul lui catre margini, n cercuri din ce n ce mai largi, sub forma unor
inele concentrice. Cnd cercul de pe fata fagurelui pe care oua este
suficient de larg, ea trece si depune oua pe cealalta fata a fagurelui, apoi
trece pe cei doi faguri alaturati, din stnga si din dreapta fagurelui mijlociu.
Acolo nsa cercul ocupat cu oua este mult mai restrns fata de primul
fagure.

Stadiile de aceeasi vrsta a puietului sunt foarte bine grupate pe faguri,


ceea ce permite reglarea, de catre albine, a temperaturii si umiditatii
optime cresterii puietului. Albinele mentin n cuib o temperatura de 33-35C
si o umiditate relativa de 75-80C. Sunt nsa si cazuri n care, din cauza
temperaturilor exterioare scazute care urmeaza imediat dupa o perioada
calda, primavara, si a faptului ca nu sunt destule albine acoperitoare pentru
ncalzirea puietului, a cuibului extins pe mai multi faguri, puietul sa nu mai
fie suficient ncalzit , sa se raceasca si sa moara. Albinele elimina din celule,
n scurt timp, acest puietul mort. Pentru izolarea cuibului, n special
primavara si toamna, albinele propolizeaza intens crapaturile ce apar n
stup.
n perioadele lipsite de cules, pentru economisirea rezervelor de hrana,

albinele pot distruge puietul de trntor.


n perioada optima pentru dezvoltarea cuibului, cu surse de nectar si
polen din abundenta si temperatura exterioara confortabila (n jurul datei
de 15 iunie), fagurii unei colonii nsumeaza aproximativ 120dm 2 de puiet.
Odata cu scaderea n intensitate a culesului, suprafata ocupata cu puiet se
reduce la cca. 70-80dm 2 cu puiet. Catre sfrsitul sezonului activ, dupa 15
august, n cuib sunt doar 40-50dm 2 puiet.
Hrana albinelor

Hrana albinelor consta din nectarul prelucrat n

miere, polenul prelucrat n pastura si din laptisorul de matca. Pe lnga


aceste produse, albinele, ca sa traiasca, consuma si apa.
Nectarul este secretat de glandele nectarifere ale florilor. Este un produs
complex ce se prezinta sub forma unei solutii dulci, glucidice, avnd o
concentratie de zahar diferita, n functie de specia de planta care l-a
produs, de umiditatea si temperatura aerului (conditiile de clima). Cel mai
concentrat nectar l produc plantele melifere la care tubul corolei lipseste,
n conditii de temperatura ridicata si umiditate scazuta. Albinele prefera
nectarul n concentratie de 50%. .
Nectarul este aspirat din flori cu ajutorul trompei si depozitat n gusa.

Ajunse la stup, culegatoarele regurgiteaza nectarul colectat si l dau altor


albine, sau, n cazul unui cules de mare intensitate, cum este cel de salcm,
l depoziteaza, singure, direct n celule.
Transformarea nectarului n miere se face pe cale fizica (prin ventilatie, prin
intermediul careia se realizeaza eliminarea surplusului de apa pna la o
concentratie de 18%) si pe cale biochimica (transformarea zaharozei n
fructoza si glucoza prin actiunea invertazei elaborate de glandele faringiene
ale albinelor mai n vrsta de 21 zile). Pentru ca procesul de evaporare a
apei sa se desfasoare mai repede, nectarul este mprastiat de albine n ct
mai multe celule, astfel suprafata de evaporare este mai mare.Regurgitarea
repetata a nectarului favorizeaza transformarea nectarului n miere,
nectarul mbogatindu-se cu diferitele substante din glandele salivare ale

albinelor tinere.Pentru albine, mierea reprezinta unica sursa de energie.


Polenul , denumit si "pinea albinelor" este recoltat de pe flori cu piesele
bucale, grauncioarele de polen fiind umectate si lipite cu miere regurgitata
din gusa, preluat apoi cu picioarele anterioare si depozitat pe panerasele
picioarelor posterioare sub forma de ghemotoace.

Odata ajunsa n stup, albina depoziteaza polenul cules n celulele fagurelui.


Ea introduce pintenul de la membrul mijlociu pe sub sferula si se
debaraseaza astfel de ghemotocul de polen, dupa care l preseaza cu capul,
pentru eliminarea aerului. Dupa ce doua treimi din celula sunt ocupate cu
polen tasat, albinele pun deasupra acestuia un strat subtire de propolis. n
timpul unui cules intens celulele sunt completate cu miere pna la umplere
si apoi sigilate cu un capac de ceara. n lipsa aerului polenul intra ntr-un
proces de fermentatie lactica transformndu-se n pastura.
Apa este un component vital al hranei albinei, fiind un element
indispensabil vietii.
Corpul albinelor este format din apa n proportie de 75-80%. Hemolimfa are
un continut de 90% apa.
Apa consumata de albine provine din nectar sau de la sursele de apa
disponibile n zona. Ea participa la producerea laptisorului de matca si la
reglarea temperaturii cuibului n zilele calduroase de vara (albinele sacagite
aduc apa n stup si, prin ventilare, cuibul se raceste).

Cautare

n practica apicola din tara noastra este standardizat stupul vertical cu un


corp si magazin STAS nr.1138/80. n acest tip de stup dezvoltarea familiei
de albine se face tot pe orizontala fata de sol, ca si n cazul stupului
orizontal. Diferenta fata de acesta este ca, pe lnga ramele de cuib, de
300mm, n care albinele cresc puiet, stupul vertical are si rame mici, puse
n magaziile asezate deasupra corpului, n care albinele pun exclusiv miere.
Avantajul acestui tip de stup este, asadar, diferentierea clara ntre cuib si
ramele din care se extrage miere, usurinta cu care se poate extrage mierea
si faptul ca familia de albine se deranjeaza la extractie foarte putin.
Fundul stupului este fix.

Corpul stupului are o forma aproape patrata si contine 10 rame de cuib


de 435 x 300mm. deasupra corpului pot fi fixate, pe brul care l nconjoara
lateral sus si n falturile superioare una sau doua magazine. Ramele de
magazin sunt la dimensiuni ca si la stupul orizontal, singura diferenta fiind
naltimea acesora, de 162mm. Au deci dimensiunile exterioare de 435 x
162mm, dimensiunile interioare de 415 x 134 mm si o suprafata a fagurelui
n rama de 55, 610 mm 2 .
Stupul vertical cu magazine se este potrivit pentru stuparitul pastoral
deoarece permite luarea magazinelor de pe corp, transportul lor separat,
deci este mai usor dect stupul orizontal si permite obtinerea de miere de
calitate, pe sortimente distincte de flora.

Sisteme de ntretinere
Pentru dezvoltarea familiei, aproximativ cu 30 zile nainte de nceperea
nfloririi salcmului, dupa ce familia se va ntari astfel ca va ocupa toate
ramele din cuib, se pune un magazin cu 12 rame (7-8 faguri claditi si 4-5
faguri artificiali la margini). La nceputul culesului de salcm, cnd familiile
puternice vor ncepe sa capaceasca celulele cu miere din ramele din mijloc
si sa albeasca pe celelalte, se aduce al doilea magazin gol, se deschide
stupul, se ridica magazinul si se scot din stup 4 rame: doua cu puiet si cu
putina miere, indiferent daca este capacita sau nu si doua cu faguri claditi.
n locul acestor rame se introduc la marginea cuibului doua rame cu faguri
artificiali si la mijloc doua rame cu faguri claditi. Apoi asezam amndoua
magazinele, n care se pun la margini doua rnduri de rame de cat, cte 6
n fiecare parte, iar la mijloc 6 rame de cuib, astfel: 2 rame cu puiet la
mijloc, apoi 2 rame cu faguri artificiali la margini si 2 rame cu miere lnga

ramele cu miere de cat. Dupa ce magazinele vor fi umplute cu miere, se


aseaza al treilea magazin cu 12 rame de cat, din care 6 cu faguri claditi si 6
cu faguri artificiali, intercalati intre ele. Ramele de cuib cu puiet se coboara
n corpul stupului, la care se mai adauga 2 rame cu faguri artificiali, care se
aseaza la marginea cuibului, din care se scoate acelasi numar de rame cu
miere.
Primele rame de cuib cu miere capacita se vor pastra la rezerva pentru
iernare. Daca matca va depune oua si n ramele de cat, acestea se vor
aseza n magazinul de jos. Crend familiilor de albine cele mai bune conditii
de dezvoltare (hrana abundenta, aerisire buna, mpachetare buna a
cuiburilor, matci tinere prolifice etc.) si daca culesul de salcm este
abundent, se pot aseza pe stup 3-4 magazine.
Asezarea unui magazin este necesara si pe timpul lipsit de cules sau cu
culesuri slabe de ntretinere, cnd ramn pe stupii cu familii puternice,
toata vara. Astfel ofera un refugiu ce permite reglarea temperaturii n cuib
n zilele calduroase.
ntretinerea familiilor de albine n stupul de tip vertical cu doua corpuri
suprapuse Acest sistem de ntretinere permite matcii sa-si desfasoare
ntreaga ei capacitate de ouat si permite si depozitarea rezervelor de hrana
n faguri, fara a bloca cuibul. Toti stupii verticali cu magazine pot fi
transformati n stupi verticali cu doua corpuri suprapuse, prin folosirea a
doua magazine legate ntre ele cu niste sipculite batute n cuie sau
holtsuruburi, drept n al doilea corp.
Este foarte important ca distanta dintre leatul de jos al ramelor din corpul
de stup de sus si speteaza de sus a ramelor din corpul de jos sa nu
depaseasca 8mm-1 cm, altfel albinele vor construi faguri de legatura ntre
corpuri si le vor lipi.
Un procedeu simplu de ntretinere a familiilor de albine n stupii verticali cu
2 corpuri consta n aceea ca atunci cnd familia ocupa n ntregime corpul
de jos, ramele din cuib, n afara de una cu puiet pe care a fost gasita
matca, se muta n corpul de sus. n corpul de jos ramne rama cu matca
mpreuna cu 2 rame cu miere si pastura, care se aseaza ntr-o margine a
corpului, restul stupului umplndu-se cu rame cu faguri artificiali. Cele doua
corpuri de stup sunt despartite ntre ele cu o gratie despartitoare. Ramele
din corpul de sus pe masura eclozionarii puietului vor fi umplute cu miere.
Reusita ntretinerii albinelor n stupi cu 2 corpuri depinde de asigurarea
stupinei cu faguri de rezerva (cte 20-24 la o familie) si de prinderea
momentului prielnic pentru asezarea celui de-al doilea corp.

Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic


natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la
conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este

dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de
inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele
stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu
usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.

Roirea artificiala
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se
efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului
biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si
recupera. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa
exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult
roirea naturala.
Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea
si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei
apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci
tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem
faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand
familia de albine intra in frigurile roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci
aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la
soare si supraincalzirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre
cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele
trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar
nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau
necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea

fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti


interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si
sintetiza corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea
de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa
nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitanduse blocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi
rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta
matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un
spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt
necesari 2-3 faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada
de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de
roire.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu
atrage caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca
stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a
nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii
familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii
daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules
este bine sa practicam stuparitul pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere
indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in
care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva
trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp
nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea
albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de
eficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda
deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen
cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are
celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand
roirea.

- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat


hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta
unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor
larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara
stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit
reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de
unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai
bune familii de albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale
matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep
si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din
aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele
hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii
matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din
cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni
primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin
distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si
anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in
depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca
ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile
si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand
aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade
mult,fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a
roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde
concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si
cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la
sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate
metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai
simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale
profesionistilor:
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de
inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu
un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea
efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina

adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce


culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii
mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o
dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri
intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie
divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a
familiei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care
stup a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o
parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia
noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproape
egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul
din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca
cat mai egal.
Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau
neimperecheata.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in
diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si
inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica
obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a
albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi
faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea
familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor
trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune
ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit
bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele
se aseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se
tine inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4 rame
bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si
pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara
imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g
sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.
Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o
parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie
de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se
caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri
secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere

neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in :


timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile
roiesc in luna iulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre
orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu
matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza
prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit
timp de cateva ore.
Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se
introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta
pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se
verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa
cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul
necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate
botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup
numai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se
impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea
acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal
impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii
familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una
este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de
hrana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in
faguri rezerve de miere de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau
urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza
in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat
mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta
periodic cu puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa
fie hranite stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a

roiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul


sezonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator
sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare
corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se
folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

Descrierea lucrrilor legate de practicarea apiculturii constituie indicaii i prevederi


obligatorii cuprinse n Calendarul apicultorului, pe care trebuie s te cunoatem i
s le aplicm corect n perioada respectiv. Este adevrat c n cursul unui an apicol
calendaristic, n stupine mai pot s apar i unele cazuri excepionale,
nemenionate uzual n planul obinuit de aplicare i efectuare a lucrrilor apicole. La
aceast categorie de situaii speciale, interveniile apicultorilor trebuie s in
seam de cauzele , de specificul cauzelor care au determinat sau determin starea
excepional. M refer, mai ales, la starea fiziologic necorespunztoare n care
familiile de albine au intrat la iernat, de condiiile meteorologice anormale, de
accidente etc.
Se tie c anul apicol nu corespunde cu anul calendaristic obinuit. Dar pentru
uurina realizrii planului de munc n stupin menionez faptul c sezonul apicol
activ corespunde totui unor anumite luni calendaristice, chiar dac n realitate anul
nou apicol ncepe n lunile septembrie-octombrie i nu la 1 ianuarie cum suntem noi
obinuii s aniversm acest eveniment. De aceast realitate va trebui s inem
seam, ea avnd o importan deosebit n a aplica cele mai eficiente metode de
lucrri n stupin, att pentru reducerea timpului afectat
lucrrilor indicate n calendarele lunare, ct i pentru a contribui , eficient, la
asigurarea dezvoltrii stupinei i a rentabilizrii ei.
Practicarea apiculturii - fie de ctre nceptori, de ctre pasionai, amatori sau de
ctre stupari profesioniti - este legat de cunoaterea unor indicaii, recomandri i
prevederi obligatorii s le aplicm ntr-o anumit perioad a anului. innd seam
de stadiul de dezvoltare normal a coloniilor de albine n raport cu starea i evoluia
timpului i a vegetaiei n perioada unui an, stuparii trebuie s-i organizeze munca
n stupin, ealonat pe luni.

Ianuarie
Ianuarie si februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai
multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zapada mai ales n
jumatatea de nord a tarii si uneori chiar si n zonele sud si sud-estice.
Apicultorii ca si albinele lor se gasesc n ianuarie n plin sezon rece si trebuie sa
subliniez nca o data ca n general se considera ca anul apicol nu coincide cu anul
calendaristic. Unii socotesc ca anul apicol se ncheie o data cu intrarea albinelor la
iernat, fapt care se produce de obicei n octombrie sau cel mai trziu n noiembrie.
Daca sezonul activ ncepe n cursul lunii martie sau cel mai trziu n aprilie - o data
ce albinele ies la cules de nectar si polen - se poate aprecia ca n acel moment
ncepe anul apicol. Daca intervalul de timp este denumit an atunci el urmeaza sa
dureze 12 luni adica perioada de timp trebuie sa traverseze cele 12 luni ale anului
calendaristic. Important nu mi se pare data nceperii si data ncheierii, respectiv a
renceperii anului apicol ci cunoasterea si respectarea curbei biologice anuale a
dezvoltarii familiei de albine. Prin cunoastere si mai ales prin respectarea acestei
curbe biologice ntelegem obligatia apicultorului de a actiona n stupina si n stup
numai n conformitate cu manifestarile naturale de comportament ale familiei de
albine. Adica a ceea ce de fapt nseamna curba biologica de dezvoltare a familiei de
albine exprimata n principal prin cresterea sau scaderea numarului de indivizi
respectiv a puterii colectivitatii pe care o denumim familia sau colonia de albine.
n aceasta luna curba biologica de dezvoltare are un sens descendent (coboara)
pentru ca numarul de indivizi scade, se micsoreaza consecutiv albinele uzate care
mor, deci puterea familiei este n scadere. Acest fenomen biologic nu trebuie sa
ngrijoreze pe apicultor dect atunci cnd cantitatea de albine moarte gasite la
control pe fundul stupilor, respectiv la urdinis sau eventual pe foaia de control
asezata pe fund este exagerat de mare (2-3 palme facute caus un faras plin cu
albine), n acest caz se va controla atent stupul ndreptndu-se situatiile anormale
constatate ca atac de soareci sau ciocanitori, lipsa de hrana, umiditate excesiva
etc.). Apicultorul trebuie sa controleze si sa previna, ca si n luna anterioara,
deranjarea si nelinistirea albinelor provocate de atacul soarecilor, pasarilor si
animalelor de curte,dar si cele salbatice(ciocanitori, pitigoi etc.). Aceeasi grija se
acorda protejarii suplimentare a stupinei contra vnturilor si curentilor acolo unde sa impus a fi deosebit de necesar.
Se continua supravegherea modului de
iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai
des si interventia prompta pentru ndreptarea starilor anormale. Daca zapada
cazuta se acumuleaza n cantitate mare este recomandabil ndepartarea fara
zgomot a acesteia precum si mai ales a ghetii de pe scndurelele de zbor ale
stupilor si eliberarea urdinisurilor de albine moarte.
Ce se ntmpla n familia de albine?
Familia de albine ncepe sa se "miste". Se spune ca luna ianuarie este luna n

care ncepe perioada nlocuirii albinei de iarna. Concret este vorba de aparitia
primului puiet n cuib. De obicei ouatul matcii se declanseaza la sfrsitul lunii, mai
ales n zonele sudice ale tarii. Aceasta activitate a matcii este declansata n
perioade diferite depinznd de zona geografica, mai devreme n zona Banatului si
sudul tarii si mai trziu n zonele nalte si din nordul tarii. O zona privilegiata privind
temperaturile ce declanseaza debutul activitatii matcii, este si zona Subcarpatilor
Meridionali.
n interiorul ghemului, n zona denumita miezul ghemului de iernare, temperatura
se ridica la +34-35C necesara att nceperii depunerii primelor oua de catre matca
ct si dezvoltarii puietului. Matca depune ntre 20-100 oua n 24 h ncepnd cu
portiunile fagurilor din centrul ghemului, activitate care se mentine la acelasi nivel
pna n momentul n care n natura apare primul cules si se efectueaza primele
zboruri masive de curatire. Se subntelege ca suprafata circulara cu puiet este la
nceput foarte mica, pe suprafata unui fagure sau cel mult pe suprafetele a doi
faguri alaturati Consumul de hrana se mareste pe masura ce activitatea matcii si
ale albinelor doici se intensifica tinnd cont ca pe seama hranei glucidice
consumate n zona cu puiet temperatura se mentine constanta la nivelul mediu de
34,5-35,5C indiferent de ct de scazute sunt temperaturile exterioare.
Multi apicultori intervin n cursul acestei luni cu hraniri de completare a
rezervelor de hrana. Completarea rezervelor de hrana poate fi facuta cu turte
(pasta) de zahar pudra si miere, cu serbet din zahar cu miere, cu serbet fiert sau cu
placi din zahar candi,cu faguri de miere, fluida sau cristalizata .Pentru a putea
aprecia cta hrana trebuie sa administreze, apicultorul trebuie sa stie ca familiile
normale consuma n luna ianuarie 1-1,5 kg miere (depinde si de cantitatea de puiet
crescut) si circa 2-3 kg n luna februarie.
n mod obisnuit suplimentarea hranei se face n stupina ntr-o zi mai calduroasa,
atunci cnd se administreaza rame cu faguri cu miere si oricnd atunci cnd se
administreaza turte din miere cristalizata sau din pasta - amestec miere si zahar
pudra. Se recomanda ca turtele sa aiba n medie 1-1,5 kg, sa fie bine ntinse si
introduse n pungi de plastic carora li se fac cteva perforatii pentru a facilita
patrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona n care
se gaseste ghemul de iernare si se acopera bine cu podisorul pentru a nu patrunde
frigul. Spre sfrsitul perioadei, n zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune
si siropul caldut administrat direct n faguri amplasati imediat lnga ghem sau n
hranitoare amplasate n acelasi loc.
Cum se prepara pasta de zahar si miere?
Pentru prepararea pastei de zahar se folosesc 4 parti zahar pudra si o parte
miere fluida (800 g zahar + 200 g miere). Mierea cristalizata se lichefiaza n baie
marina nainte de a se folosi. Amestecul se framnta bine pna se obtine un aluat
tare. Se lasa sa se "odihneasca" pna a doua zi. Daca amestecul apare moale curgator se mai adauga zahar pna capata din nou consistenta tare, dar posibil de
ntins. (Trebuie avut n vedere ca turta este aplicata peste rame, deasupra ghemului
si temperatura ridicata degajata de albine poate determina nmuierea, scurgerea
continutului printre rame si naclairea albinelor.) naltimea turtelor introduse n pungi
de plastic nu trebuie sa depaseasca 1,5 cm pentru a nu mpiedica aplicarea
corespunzatoare a podisorului.

Cum se prepara un sirop de buna calitate?


n general pentru hranirile timpurii se prepara un sirop de zahar n proportie de
2:1 - doua parti zahar si o parte apa. Siropul se prepara ncalzind apa pna ce da n
fiert, dupa care se introduce zaharul. Cu o lopatica sau un facalet se amesteca
siropul pna se dizolva complet zaharul. Nu se recomanda fierberea lui pentru a
evita cristalizarea Pentru a prentmpina totusi cristalizarea siropului de zahar se
recomanda ca pentru fiecare litru de sirop sa se adauge 1,5 g acid citric (sare de
lamie). La pregatirea siropului pot fi folosite si ceaiurile simple sau combinate
(coada soricelului, menta, tei, musetel, galbenele etc.). De asemenea, (daca exista)
se recomanda introducerea n sirop a Protofilului sau Fumidilului B conform
prospectelor.
Este de retinut ca:
1. Hrana de completare a rezervelor are si un pronuntat caracter de stimulare a
ouatului matcii si a activitatilor albinelor doici;
2. n turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. Folosirea acestuia se
recomanda numai dupa ce albinele au efectuat, eventual n ferestrele iernii un zbor
de curatire. Atunci la prepararea turtelor se poate adauga o cantitate mica de polen
eventual macinat.
n aceasta luna de iarna ca de fapt n toate lunile de iarna stuparul trebuie sa
aiba n vedere urmatoarele
Actiuni specifice:
n stupina:
Vizitarea periodica a stupinei, de doua ori pe saptamna sau cel putin o data;
Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subtire din
cauciuc sau lipind si apasnd urechea pe peretele stupului. De obicei n a doua
jumatate a lunii ianuarie, daca apare puietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului
auditiv sporeste la o usoara lovire a peretelui stupului apoi scade; ndreptarea
starilor anormale ivite.
Cu ocazia controlului, cel putin o data la doua saptamni cu ajutorul unei srme
ndoite n forma de L se va ndeparta cu grija albina moarta de pe fundul stupului si
de la urdinis; lucrarea se poate efectua mai usor daca pe fundul stupului a fost
asezata din toamna o foaie (hrtie) de control sau un carton. Resturile de pe fund
scoase cu srma sau cu foaia de control vor fi atent observate ntruct ele dau
indicatii exacte asupra mersului iernarii;
Curatirea zapezii si ghetii la urdinis;
Ca si n luna trecuta, daca sunt conditii favorabile se vor efectua lucrarile
cunoscute care vizeaza nlesnirea zborurilor de curatire n zilele favorabile;
Daca tehnologia de crestere sau nevoia - respectiv situatia concreta din stupi impun hraniri mai ales din cauza insuficientei, epuizarii sau inaccesibilitatii hranei se
vor prepara si administra turtele din zahar si miere, serbetul din zahar sau placile
din zahar candi.
Protectia suplimentara a stupinei contra vnturilor;
Prevenirea nelinistirii albinelor provocata de pasari de curte, ciocanitoare, soareci
s.a.

n atelierul stupinei
Ca si n decembrie n aceasta luna continua reconditionarea uneltelor si utilajelor
apicole stiut fiind ca prin aceasta actiune se mareste considerabil durata de
folosinta a lor, se micsoreaza cheltuielile, respectiv pretul de cost al produselor
apicole si cresc corespunzator veniturile care definesc profitul n apicultura;
Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzatori care sunt destinati obtinerii cerii
este o lucrare ce continua ea asigurnd n stupina efectuarea a ceea ce se
denumeste...
Extractia si conditionarea cerii, lucrari n urma carora se obtin calupii de ceara
care, comercializati
la schimb, vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a
cuibului si a setului de faguri de strnsura din corpurile sau magazinele menite
obtinerii recoltelor de miere n sezonul apicol activ.
Deparazitarea fagurilor de rezerva claditi prin expunere la ger.
ncheierea ramelor, gaurirea apoi nsrmarea lor si lipirea fagurilor artificiali sunt
lucrari secventionate conform nsiruirii de la nceputul frazei, aceasta actiune este
de mare importanta n a asigura la timpul potrivit si la nivelul necesarului fagurii n
care albinele vor creste puietul si vor strnge recoltele de miere si pastura.
Confectionarea de stupi noi;
Curatirea si sortarea semintelor de plante melifere.
La masa si n reuniuni publice :
Se ntocmeste - daca nu s-a ntocmit - bilantul de venituri si cheltuieli al stupinei
pe anul expirat. Analiznd atent structura si nivelul cheltuielilor ca si structura si
nivelul veniturilor, facnd diferenta dintre venituri si cheltuieli vom deduce profitul.
Avnd datele de analiza a sezonului apicol activ din anul trecut se va ntocmi
Planul de activitate al stupinei pe anul apicol n curs, daca el nu a fost ntocmit n
cursul lunii trecute.
Daca avem deja Plan tehnico-organizatoric, ntocmim si Planul de venituri si
cheltuieli. Daca ele au fost deja puse pe hrtie este bine sa le revedem si sa
imaginam, pna la definitivare, variante,, astfel ca sa putem alege solutia cea mai
buna n stare sa asigure optimizarea profitului stupinei chiar n conditii
meteorologice mai putin favorabile.
Ridicarea nivelului profesional prin studierea literaturii de specialitate,
participarea la cursuri de scurta durata si conferinte, schimburi de experienta cu
tematici apicole reprezinta un bun cstigat tocmai spre a putea sa ne corectam
eventualele greseli din timpul sezonului apicol trecut si a fi n stare sa proiectam un
Plan realist de activitati tehnico-organizatorice pentru sezonul apicol activ urmator.
Se stie ca un plan bine ntocmit este pe jumatate ndeplinit.; citind sau recitind
literatura de specialitate, pe lnga ca ne mbogatim sau remprospatam
cunostintele att de necesare, scapam si de meteahna proprie acelor apicultori
care, suficienti si nfumurati, pretind ca le stiu pe toate. Chiar asa?
Este bine sa stim ca ...
n timpul lunii ianuarie o familie de putere medie consuma circa 1 kg de miere;
Tot o familie de putere medie degaja n timpul iernii o cantitate de umiditate sub
forma de vapori de apa ce nsumeaza n greutate mai mult de 5 kg.
Prezenta parazitului Varroa poate provoca afnarea excesiva a ghemului de
iernare ceea ce are drept urmare instabilitatea temperaturii din ghem si scaderea si
moartea albinelor pe fundul stupilor;

Cu ct sunt mai puternice si mai de durata actiunile factorilor neprielnici


perturbatori cu att mai activa este reactia familiilor de albine fata de acestia. Se
ntelege ca si uzura albinelor este mult mai mare dect n cazul unei iernari linistite
deci normale;
Cuibul bine organizat, cu suficiente rezerve de hrana (miere + pastura) de
calitate si accesibile ghemului reprezinta garantia unei bune iernari. Si invers.
Nu uitati !
..... Veti contribui la mentinerea puterii familiilor, conditie de baza pentru realizarea
productiilor ridicate, prin :
prevenirea nelinistirii albinelor;
adapostirea stupinei contra curentilor;
amplasarea stupinei n plin soare;
stimularea zborurilor de curatire;
Aplicnd aceste masuri micsorati uzura albinelor si consumul de hrana, scadeti
mortalitatea albinelor si asigurati astfel mentinerea puterii si vigorii familiilor de
albine.

Februarie
A doua luna a anului este penultima luna a iernii calendaristice, perioada n care
familiile bune si foarte bune matca, n miezul ghemului de iernare, sub influenta
conditiilor din interiorul ghemului, ncepe ponta (depunerea de oua sau ouatul
matcii),daca aceasta manifestare fiziologica nu a nceput de la mijlocul sau sfrsitul
lunii trecute. Colonia de albine a dobndit un comportament bine articulat social
care-i permite sa supravietuiasca si n cazul temperaturilor extrem de scazute din
timpul iernii. Ghemul, pna acum cu o activitate relativ redusa ncepe producerea
de caldura n vederea asigurarii conditiilor optime pentru cresterea puietului. Prin
contractii musculare albinele aglomerate n ghemul de iernare, consumnd miere,
produc caldura astfel ca ele sunt n stare sa ridice pe termen scurt temperatura n
sectorul toracic cu 10C. Aceasta caldura produsa de albinele din miezul (centrul)
ghemului de iernare este iradiata treptat la toate albinele compactate n ghem
astfel ca pierderile termice n afara ghemului respectiv n spatiul lazii stupului sunt
minime. Se ntelege ca n jurul miezului ghemului albinele formeaza un strat
compact care asigura efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creste o
data cu scaderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut
n vedere stiut fiind faptul ca ghemul se deplaseaza pe rame n sus o data cu
consumarea hranei. Pierderea contactului cu hrana determina moartea coloniei
chiar daca pe ramele laturalnice ghemului exista suficiente rezerve de miere.
Imposibilitatea deplasarii albinelor n plan lateral spre ramele ce contin miere face
ca hrana sa devina inaccesibila astfel ca, suferind de foame, coloniile pier.
Asemenea situatii nedorite se ntlnesc mai ales n primaverile timpurii sau n ierni
cu perioade mai calde urmate de scaderi bruste de temperatura ce determina
strngerea puternica a ghemului care ocupa suprafete de faguri golite de miere

unde albinele sunt obligate sa ramna nfometate mai multe zile

De aici rezulta

ct de importanta este supravegherea iernarii si de ce este necesar sa intervenim


pentru a ndrepta starile anormale.
Sistemul acesta termodinamic are un mare randament n transformarea hranei
energetice (mierea) n energie termica numai pentru ghem. Asadar, parerea
generala cum ca albinele ncalzesc spatiul interior al stupului este gresita. Daca la
suprafata ghemului temperatura nu scade niciodata sub 9CC, acum n a doua parte
a iernarii n miezul ghemului, o data cu ponta matcii si cresterea puietului,
temperatura se mentine constanta la 34-35C.
Mecanismele specifice de producere a caldurii determina variatii mari ale
activitatii de termogeneza n interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta
inactivitate a albinelor n ghem este o falsa impresie, acestea avnd o continua
miscare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicata spre
"coaja" ghemului unde aceasta este mai mica. Variatiile externe de temperatura duc
la o marire sau micsorare a densitatii albinelor n ghem aceasta ducnd la o mai
buna reglare a temperaturii ghemului.
O data cu aparitia puietului temperatura ghemului de iernare devine asadar
aproximativ +35C, cresterea acesteia fiind realizata cu un aport crescut al
consumului de glucide. Aceasta temperatura trebuie mentinuta n limite strnse
(34,5-35C) variatiile mai mari de temperatura n minus ducnd la o tarare a
puietului si apoi a generatiilor urmatoare de albine ce vor fi crescute. Orice curenti
reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentratie mai mare de
CO2 (bioxid de carbon) n stup ca urmare a activitati mai intense a albinelor.
O data cu cresterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de
iernare ncepe sa se desfaca (se afneaza) iar activitatea albinelor devine din ce n
ce mai evidenta. Cresterea puietului se desfasoara acum pe suprafete din ce n ce
mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeaza ("foamea
de proteina"). Deci fara prezenta pasturii si a rezervelor de miere n cuprinsul
ghemului, nu este posibila intensificarea cresterii de puiet.
Acum este momentul cnd se accentueaza schimbul ntre generatia de albine de
iernare si albinele de primavara. Albinele efectueaza zboruri de curatire si aduc
uneori primul polen n cuib.
Un fenomen nedorit ce apare n stupi mai ales ncepnd cu a doua parte a
iernarii este umezeala. Umiditatea ridicata are doua cauze principale: ventilatia
insuficienta si o izolatie defectuoasa. Pe lnga ca umiditatea excesiva mareste
consumul de hrana, ea creeaza un mediu propice de dezvoltare a agentilor patogeni
cu precadere a ciupercilor, ndeobste se cunoaste ca umezeala, respectiv
condensul, se formeaza atunci cnd aerul cald ncarcat cu vapori de apa intra n
contact cu suprafete reci - n cazul nostru peretii stupului si cu fagurii neocupati de
albine. Am aratat ca o data cu cresterea puietului sporeste temperatura volumului
sferei din centrul ghemului. Temperaturile exterioare fiind scazute condensul apare
n locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului. Asezarea stupului ntro pozitie usor nclinata spre urdinis face ca picaturile de condens care se

aglomereaza pe pereti sa se scurga pe urdinis.


n calendarele anterioare subliniam importanta asigurarii linistii depline n
stupina. Este evident ca, pe lnga greselile apicultorului atunci cnd a efectuat
lucrarile de pregatire a iernarii, deranjarea coloniilor de soarecii patrunsi n stupi, de
ciocanitori, pitigoi, animale domestice, de hoti sau alti raufacatori se soldeaza cu
neajunsuri si pierderi de efectiv n oricare stupina aflata ntr-una din situatiile
amintite. Dar, presupunnd ca iernarea decurge fara asemenea evenimente
perturbatoare, sa vedem care sunt principalele
Actiuni specifice
n stupina :
Continua vizitarea periodica a stupinei si observarea atenta a fiecarui stup.
Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului si podisorului duce la cunoasterea
starii familiei si interventia acolo unde este cazul pentru ndreptarea situatiilor
anormale constatate :
Familiile cu lipsa de hrana se observa usor prin faptul ca albinele sunt aglomerate
masiv n spatiul dintre leaturile superioare ale ramelor si podisor si au un bzit mai
puternic. n cazul n care colonia sufera de foame se va proceda la hranirea
acesteia. A lasa familiile nfometate este o mare greseala care invariabil se soldeaza
cu pieirea acestora. Asigurarea necesarului de hrana este o conditie esentiala a
supravietuirii familiilor. Se vor administra turte de serbet (zahar pudra n amestec
cu miere 30%) n cantitate de 0,5-0,7 kg asezate deasupra ghemului de iernare,
ceea ce asigura necesarul de hrana pe o perioada de 10-15 zile. n familiile cu
rezerve scazute se poate introduce chiar n mijlocul cuibului un fagure cu miere si
pastura. Aceasta este posibil numai n zile mai calduroase, cu temperaturi peste 1213C si cu soare, atunci cnd ghemul este desfacut.
n a doua parte a iernarii se vor completa si rezervele de proteina, prin
administrarea de turte de zahar cu miere cu adaos de polen 30%.
Este strict interzisa administrarea de streptomicina in turte, aceasta regasinduse n mierea de salcm, facnd-o improprie pentru valorificarea ca miere marfa.
Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind
mai complicat, impunnd cteva zile calduroase sau o camera ncalzita. Familiile se
tin cteva ore la caldura pentru a da posibilitatea ghemului sa se desfaca, se
introduc apoi n acelasi corp despartite printr-o rama nvelita n ziar apoi se scoate
stupul afara, si se vor completa rezervele de hrana.
Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrana pot sa aiba rozatoare n cuib.
Aceasta situatie nedorita se poate constata prin simpla observatie excrementelor de
soarece n cuib si jumatatilor de corpuri de albine. Soarecii se prind sau se alunga
din stup iar saltelutele se schimba cu altele noi pentru nlaturarea mirosului
persistent de soarece.
n toate cartile de apicultura se pomeneste de nlesnirea zborurilor de curatire. Se
stie ca daca albinele au fost deranjate,din aceasta cauza, urmare a consumului
sporit de hrana, n punga lor rectala s-au aglomerat reziduuri n cantitati mari. n
mod natural, iarna, mai ales spre sfrsit,naintea zborurilor de curatire,depozitul de
excremente este uneori att de mare nct punga rectala ocupa aproape ntreaga

cavitate abdominala. Deci a favoriza zborurile de curatire n ferestrele iernii, n zile


calde si nsorite este o actiune benefica;
Grabirea topirii zapezii si evacuarea ei de pe vatra de stupina;
Ridicarea gratiilor contra soarecilor, a reductoarelor de urdinis (largirea
urdinisurilor), ndepartarea resturilor de pe fundul stupilor (curatarea urdinisului si
fundul stupului se poate face cu ajutorul unei srme ndoite la capat), ridicarea
capacelor, a materialelor izolatoare de pe podisorul lasat liber n bataia razelor
solare(daca temperatura se ridica peste 12-14C)sunt cteva actiuni ce favorizeaza
zborurile de curatire;
Controlul auditiv al stupilor.
Efectuarea observatiilor fenologice cu privire la aparitia polenului si comportarea
albinelor.
n zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar.
Deplasarea apicultorilor de doua ori sau cel putin o data pe saptamna confera
siguranta ca pe vatra de iernare situatia este sub control.
n atelierul stupinei
Continua actiunea prin care se urmareste curatarea, dezinfectia, repararea,
vopsirea si finisarea uneltelor, utilajelor si dispozitivelor care compun inventarul
stupinei;
Controlul fagurilor cu rezerve de hrana si goi .Se finalizeaza pregatirea setului de
faguri de cuib si de recolta destinati sezonului apicol activ, stiut fiind ca nlocuirea
periodica a echipamentului de faguri este o masura obligatorie n fluxul tehnologic
de crestere si exploatare a albinelor;
Topirea fagurilor reformati, obtinerea si conditionarea cerii ramne o actiune la
ordinea zilei daca ea nu a fost finalizata pna n aceasta luna.
ncercarea puterii germinative a semintelor de plante melifere.
La masa si n reuniuni publice
Se definitiveaza bilantul de venituri si cheltuieli al stupinei pe anul expirat;
Se ntocmeste planul de productie pentru sezonul activ armoniznd profitabil
necesitatile cu posibilitatile. Variantele care sa raspunda unor conditii concrete
dintre cele mai diverse sunt binevenite. La momentul respectiv proprietarul stupinei
si va putea adapta manageriatul n functie de factorii favorabili sau mai putini
favorabili (meteorologici si economici);
ncheieri de contracte pentru polenizarea culturilor agricole si a livezilor sau
contracte de livrare a produselor apicole si a materialului biologic (familii de
albine,roiuri si matci);
Obtinerea de repartitii de vetre de stupina la masivele melifere vizate;
Procurarea de seminte de plante melifere ;
Iarna este momentul lecturarii literaturii de specialitate;
Ca si n lunile anterioare prin participarea la cursurile,conferintele, schimburile de
experienta desfasurate sub egida Filialelor judetene ale Asociatiei Crescatorilor de
Albine din Romnia fiecare apicultor cstiga un plus de informatie care n mod cert
se va dovedi utila n timpul sezonului urmator.
...Este bine sa stim ca ...
Resturile acumulate pe fundul stupului eventual pe foaia de control ofera
informatii cu grad sporit de certitudine asupra mersului iernarii respectiv a starii
coloniei. Astfel:

albine si puiet mort sunt un indiciu a scaderii bruste a temperaturii n miezul


ghemului;
ouale si larvele moarte sunt un semn ca activitatile de crestere a puietului au
nceput devreme;
resturile si albine moarte umede au drept cauza umiditatea excesiva din stupi;
putine albine moarte, putine resturi dispuse n dungi paralele definesc
configuratia ghemului si puterea coloniei. O dunga continua de resturi = un interval
bine populat cu albine;
resturile n care predomina cristalele de zahar sunt semnul prezentei hranei
cristalizate si a lipsei de apa;
multe albine moarte (mai multe sute) sunt un motiv serios de ngrijorare
suspicionnd mbolnavirea coloniei. Se vor trimite cel putin 50 de albine la
Laboratorul de analiza;
daca pe fundul stupului, ntre resturi se gasesc trntori morti nseamna ca din
colonie lipseste matca deci avem de a face cu o colonie orfana;
resturile patate cu fecale se constituie ca un simptom al diareii si nosemozei (se
vor preleva probe pentru a fi analizate n laboratorul de specialitate).
Prezenta chiciurii pe scndura de zbor este un semn ca familia a iernat bine si
matca depune oua.
n mod obisnuit, o colonie de putere medie consuma n luna februarie circa 50 g
miere n 24 de ore.
Iernarea pe rezerve de hrana numai din zahar se reflecta negativ asupra
traversarii sezonului rece si a dezvoltarii coloniilor la desprimavarare pentru ca din
hrana lipsesc micro si macroelementele precum si vitaminele si aminoacizii.
Nu uitati !
Prin intensificarea cresterii de puiet n perioada de iernare, contribuiti la scurtarea
perioadei de nlocuire a albinelor iernate cu albine tinere. Cu ct se vor creste mai
multe albine tinere n timpul iernii, cu att se va creste puietul n continuare si prin
aceasta mai devreme va ncepe cresterea puterii familiilor.
Veti contribui la ntarirea familiilor prin:
1) pulverizarea cu sirop de zahar a cuibului, deasupra ramelor ocupate de albine, n
zilele calduroase si de zbor;
2) hranirea suplimentara cu turte de pasta de zahar si turte de polen sau n amestec
cu nlocuitori, mai ales daca rezervele de miere si pastura sunt deficitare. Prin
aceste masuri activizati familiile puternice si mijlocii.
Nu neglijati masurile de protectie a stupinii contra curentilor, apararea stupinii
avnd influenta binefacatoare mai ales asupra familiilor slabe.

A treia luna calendaristica si prima luna a primaverii "martisorul", luna echinoctiului


de primavara - 23 martie, cu adierile vntului primavaratic si prezenta ghioceilor si
a viorelelor vesteste sosirea primaverii. Cerul devine schimbator, presiunea
atmosferica scade sub 760 mm, iar umiditatea relativa confirma atributul lunii
echinoctiului de primavara cnd ziua este egala cu noaptea. Aceasta luna poate
oferi nca destul de multe surprize neplacute, prin schimbari bruste ale vremii,
ngheturi si chiar caderi de lapovita si ninsoare n unele zone ale tarii. De aceea,

lucrarile n stupina sunt nca destul de limitate si ndreptate ndeosebi spre


asigurarea hranei necesare - miere si pastura - si a unui regim termic ct mai bun
cuiburilor de albine. La nceputul lunii, n majoritatea zonelor, albinele efectueaza
zborul general de curatire, moment important n viata familiilor de albine. Urmare
eliberarii organismului de excremente si aparitiei primelor generatii de albine tinere,
crescute n cursul iernii, se mareste capacitatea de crestere a puietului n familie iar
consumul de hrana pe familia de albine creste simtitor ,la 2,0-2,5 kg. n zilele
favorabile zborului, albinele aduc n stup polen si nectar.
n aceasta luna, n functie de mersul vremii, n familia de albine activitatile de
depunere a pontei de catre matca, cresterea puietului si culesurile de nectar si
polen de la flora de primavara cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei
biologice de dezvoltare anuala proprie speciei. Ouatul matcilor n familii puternice
se ajunge n anii favorabili pna la 1.000 de oua n 24 de ore.
n functie de puterea familiei, a calitatii matcii si a conditiilor de microclimat din
cuib puietul poate ocupa suprafete diferite de faguri, nsa, indiferent de cantitatea
acestuia, albinele sunt obligate sa mentina, mai ales n zona puietului, temperatura
necesara de circa +35C, fapt care sporeste consumul de hrana hidrocarbonata
(mierea), n acelasi timp crescnd si consumul de substante proteice (pastura),
necesare cresterii puietului.
Elementele principale care determina amploarea si viteza cu care matca depune
ouale si albinele doici ngrijesc puietul sunt urmatoarele:
Puterea si starea de sanatate a familiei la iesirea din iarna.
Se ntelege ca o familie bolnava (nosemoza, puietul varos, varrooza sunt
principalele boli ce pot fi decelate), cu populatie putina formata din albine
mbatrnite si anemiate se va manifesta ca un organism slabit, ca o unitate
biologica incapabila sa desfasoare cu amploare activitatile enuntate. De multe ori
familiile cu handicap sunt compromise mai ales daca nu se intervine rapid cu masuri
de ndreptare a starilor anormale. Oricum familiile slabe sau slabite nu au sanse de
a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de productie
(salcm, rapita s.a.) familiile puternice. Desigur starea foarte buna, buna, mediocra
sau rea a acestora depinde n mod esential de buna pregatire pentru iernare pe care
apicultorul a asigurat-o la timp si corect n anul anterior. Mai depinde si de succesul
iernarii adica daca familiile nu au fost deranjate n perioadele reci, au avut o iernare
linistita cu provizii de hrana suficienta, de calitate si accesibila (miere + pastura) iar
protectia termica si aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor i
cunoaste.
Starea vremii.
Conditiile de temperatura si precipitatii accelereaza sau frneaza dezvoltarea
ntelegnd prin aceasta ca n conditii de vreme rece cu precipitatii, n absenta
zborurilor de curatire si a culesurilor de ntretinere ascendenta curbei de dezvoltare
va cunoaste un ritm lent si ntrziat.
n aceasta perioada albinele care au iernat mor n numar mare si arareori
contingentele de albine care se nasc ntr-un interval de timp egalizeaza pe cele care
dispar. De obicei acest fenomen se petrece n cursul lunii aprilie.
Prezenta si calitatea hranei.
Fara hrana energetica - miere sau sirop din zahar si proteica - pastura si polen ca si
fara apa, cresterea puietului ramne un deziderat care nu-si gaseste materializarea
n cuibul familiei.

Protectia termica si umiditatea.


Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte impun o protectie termica
suplimentara pentru pastrarea caldurii mai ales n spatiul ocupat de zona cuibului
unde temperatura generata de albine pentru cresterea puietului este de aprox.
+34+35C. Umiditatea excesiva este daunatoare determinnd sau favoriznd
aparitia mucegaiului, degradarea pasturii si alte necazuri.
Apicultorii cu experienta stiu sa alterneze largirea cuibului cu strmtorarea lui,
utiliznd rame bune de ouat concomitent cu o maniera de lucru cu cuibul strns.
Aceasta nseamna practic ca largirea periodica nu se face mai mult dect permite o
buna acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragma.
Actiuni specifice:
n stupina
Revizia sumara de primavara
Este o lucrare care se poate efectua n zile calde, calme si nsorite n care
temperatura se ridica peste 12-13C. Practic este vorba despre un control oarecum
superficial constnd uneori numai n observarea de sus a cuibului privind leaturile
superioare ale ramelor sau extragnd o rama din centru. Daca se constata ca exista
puiet capacit de albine lucratoare, oua corect depuse de matca si puiet necapacit
de vrste diferite este un prim semn care da certitudinea ca activitatea din stup se
nscrie n parametrii de normalitate.
Fireste apreciem tot sumar daca exista hrana suficienta, de calitate si accesibila
albinelor. n cazul absentei sau insuficientei hranei se intervine cu hraniri sub forma
de sirop de zahar 1:1 sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezerva, descapacind
periodic cte 1 dm2.
Turtele din miere si polen sunt ndeobste recomandate - ca hrana de completare
si/sau stimulare ca si siropul - numai daca albinele zboara sau au efectuat anterior
cel putin un zbor de curatire.
Fara a se desface cuibul prea mult, pentru a se evita pierderile de caldura, din
partea dinspre diafragma se scot fagurii goliti de miere sau cu miere putina si se
apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere si pastura de la marginea
cuibului, n lipsa acestora, se introduc faguri cu miere din rezerva.
Fagurii goi care se scot din cuib, plini cu albine att la suprafata ct si n celule
nu se scutura, pentru a nu se provoca pierderi de albine si chiar si a matcii n cazul
n care aceasta este ascunsa n masa de albine, ci se aseaza cu grija mai spre
marginea cuibului, de unde albinele, datorita temperaturii ridicate din cuib, se vor
retrage ncet spre zona puietului.
n lipsa fagurilor cu hrana n rezerva, se aseaza deasupra zonei cu puiet pungi de
plastic cu serbet de zahar sau cu pasta de zahar pudra amestecat cu miere
(80/20%).
Pentru completarea rezervelor de pastura, pna la aparitia polenului n natura, e
bine sa se administreze turtite de polen amestecat cu putina miere, astfel nct sa

faca o masa compacta, cte 100-150 g; nu se dau cantitati mai mari. pentru a se
evita pierderile inutile si alterarea lor, n cazul n care turtitele sunt consumate mai
ncet, n lipsa polenului se vor folosi nlocuitori de polen, cum sunt laptele praf
degresat, drojdia de bere uscata si faina de soia macinata foarte fin. La fel ca si n
cazul polenului, acestea se amesteca cu o cantitate mica de miere si se
administreaza n turtite de circa 100-150 g.
Se va evita introducerea n stupi n scopul asigurarii rezervelor de hrana a
fagurilor cu miere cristalizata si eventual se vor scoate din stupi fagurii cu
asemenea miere, nlocuindu-se cu faguri cu miere lichida, n aceasta perioada
albinele dizolva cu greu cristalele de miere, consumnd doar mierea lichefiata din
jurul lor si aruncnd de regula, cristalele de miere pe fundul stupului, n plus.
consumul unui asemenea sortiment de miere provoaca de multe ori diaree la albine,
mai ales n cazurile n care acestea nu au efectuat un zbor de curatire de mai mult
timp
Fagurii cu miere cristalizata pot fi dati n consum mai trziu, n perioada activa,
descapacind-se cte o portiune redusa si udati bine cu apa calduta si pusi dupa
diafragma ca hrana stimulenta n perioadele de dezvoltare lipsite de cules din
primavara sau din toamna.
Unii autori recomanda n scopul completarii rezervelor de hrana administrarea
de sirop de zahar sau chiar de zahar tos umectat. Daca siropul de zahar dat n
fagurii amplasati n cuib ct mai aproape de zona puietului, mai poate fi acceptat,
desi prin aceasta se mareste gradul de umiditate n stup, cu toate consecintele
negative aratate, zaharul tos este total contraindicat din aceleasi motive aratate n
cazul folosirii mierii cristalizate, n plus, hrana administrata n aceasta perioada
trebuie sa fie n contact direct cu ghemul de albine, albinele iesite n afara acestuia
putnd amorti pe leaturi, faguri sau hranitoare datorita temperaturii scazute din
afara ghemului.
Deosebit de importanta n aceasta perioada este combaterea umezelii si a
mucegaiurilor din stupi, acolo unde este cazul. Pentru aceasta, fundurile stupilor se
curata, iar acolo unde umezeala este prea mare sau daca fundurile sunt deteriorate
acestea se nlocuiesc cu altele uscate si dezinfectate. De asemenea, n caz de mare
necesitate se efectueaza transvazarea cuiburilor n corpuri (stupi) noi.
Umiditatea ridicata reduce puternic n aceasta perioada capacitatea albinelor de
mentinere a unei temperaturi normale n cuib, influentnd negativ ponta matcilor si
sporeste gradul de uzura al albinelor si asa slabite n urma trecerii peste perioada
de iernare, grabindu-le sfrsitul. Un rol tot att de nefast l are umiditatea ridicata n
cresterea gradului de dezvoltare al bolilor si n special n cel al nosemei care, n
cazul familiilor slabe si puternic infestate, poate avea un efect fatal.
Daca materialele care asigura protectia termica (saltelute sau alte materialelor
izolatoare) sunt umede se usuca la soare ori vor fi nlocuite cu altele uscate.
Daca exista posibilitatea, fundurile stupilor multietajati vor fi nlocuite sau
obligatoriu vor fi curatate de resturile acumulate. Observnd atent aceste resturi
care n general sunt formate din ramasite de ceara si albine moarte putem deduce

daca iernarea a decurs bine sau rau.


Prin cernere se separa din masa de resturi doua componente:
1) albine moarte care se ard si
2) ceara care se topeste.
Revizia generala sau de fond
Numai n zile nsorite cu temperaturi de peste + 14C se poate efectua acest
control notnd n carnetul de stupina constatari legate de: puterea familiei
exprimata n numar de rame bine ocupate cu albine; cantitatea de hrana n kg
miere si/sau pastura; rame partial ocupate cu puiet de diferite vrste; prezenta
matcii, starea de sanatate.
n functie de constatarile ocazionate de acest control - de care nu trebuie sa scape
nici o familie - se vor institui diferentiat lucrarile obligatorii n conformitate cu
realitatea vazuta si notata. De exemplu: familiile orfane vor primi o matca de la
rezerva ori se vor unifica cu alte familii, familiile excesiv de slabite vor fi unificate,
cele lipsite de hrana, cu hrana insuficienta sau de calitate necorespunzatoare vor fi
ajutate de urgenta procednd la asa-numitele hraniri de necesitate. Ce dam
albinelor nfometate sau n pericol de nfometare? Simplu; faguri cu miere
descapacita sau sirop de zahar 1:1, rame cu pastura sau chiar turte din miere, zahar
si polen.
n cuib se lasa doar fagurii cu hrana si puiet bine acoperiti de albine, astfel nct
acesta sa fie ct mai bine strmtorat cu putinta. Trebuie avut n vedere ca n
aceasta perioada desi a nceput aparitia albinelor tinere, schimbul de generatii se
face nca destul de ncet, mortalitatea albinelor de iarna prevalnd aparitia albinelor
tinere; si deci puterea familiei fiind nca n descrestere.
Daca apicultorul debutant sau ncepator nu stie cum sa procedeze n cazul unor
situatii anormale el poate consulta orice manual de apicultura, colectia revistelor de
specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat, cu experienta care, fara
ndoiala i va da ndrumarile concrete pentru fiecare situatie n parte.
Marirea vitezei de ouat a matcilor si stimularea cresterii puietului se face imediat
ce timpul se ncalzeste prin hraniri de stimulare cu sirop de zahar n proportie de 1/1
(1 parte zahar la 1 parte apa) administrat caldut n portii mici,la nceput n portii
mici de 150 - 250ml si pe masura ce timpul se ncalzeste si n functie de puterea
familiilor, n portii mai mari de 300-500ml periodic si succesiv la 1 sau 2 zile n
functie de rapiditatea cu care albinele l prelucreaza si hranitorul se goleste. Acesta
este procedeul cel mai simplu. Un procedeu mai complex si mai complet este cel
prin care la hranirile de stimulare albinele se furajeaza cu turte din miere, zahar si
polen asezate pe leaturile superioare ale ramelor, deasupra cuibului.
Se instaleaza cntarul de control pe care se aseaza cea mai puternica familie de
albine din stupina si se ncepe nregistrarea n carnetul de stupina a observatiilor
meteorologice, fenologice, precum si a evolutiei cntarului de control. Aceste
observatii si nregistrari se executa pe ntreaga perioada a sezonului apicol
activ,pentru a cunoaste potentialul melifer al zonei n care se practica stuparitul.
Pentru ajutorarea cresterii de puiet si evitarea pierderii albinelor zburatoare care
asigura apa necesara cresterii puietului, n perioadele cu temperatura mai ridicata
se asigura albinelor apa necesara, prin montarea de adapatoare n locurile nsorite

din stupina n care se pun apa calduta cu sare (5 g/l). Este o masura binevenita
menita a satisface necesarul de apa consumata pentru cresterea puietului. Nu e rau
sa se puna n adapatoare, pentru dezinfectie, si apa n care s-a dizolvat 0,5-1%
hipermanganat de potasiu sau albastru de metil.
Se continua stimularea si supravegherea zborului general de curatire;
Toti apicultorii stiu ca stimularea si supravegherea zborului de curatire este o lucrare
usoara, chiar placuta (doar nu degeaba se spune: "ochiul stapnului ngrasa vita")
cu efect benefic n familiile care efectueaza aceste zboruri. Un zbor vioi, intens si de
durata n atmosfera ncalzita de razele soarelui este o imagine reconfortanta pentru
oricare privitor.
Se va avea grija sa se asigure stupului o nclinare spre nainte de 6-8 (daca nu sa procedat astfel n toamna, la pregatirea familiilor pentru iernat). n felul acesta
albinele ndeparteaza mai usor cadavrele albinelor moarte si alte gunoaie care apar
n aceasta perioada pe fundul stupilor. De altfel, s-a considerat n mod experimental
(Escov) ca la stupii astfel nclinati are loc o mai buna aerare (ventilatie) a cuibului,
familiile respective iernnd n conditii mai bune.
Nu e rau ca tot acum sa se refaca, sa se curete, asa-numita oglinda a stupului" n
fata acestuia, n acest mod putndu-se urmari mai usor gunoaiele (resturile)
aruncate afara de albine si dndu-se n acelasi timp un aspect mai curat si placut
stupinei.
De asemenea, se ndeparteaza din cuiburi fagurii puternic murdariti de pete de
diaree, chiar daca sunt ocupati cu cantitati mici de puiet. n cazul n care pe
asemenea faguri sunt cantitati mai mari de puiet, se curata petele de diaree prin
razuire urmnd ca, mai trziu, dupa iesirea puietului, fagurii respectivi sa fie scosi si
dati la topit.
n functie de evolutia vremii e de preferat sa se mentina gratiile mpotriva
soarecilor la urdinisuri, tocmai pentru ca n aceasta perioada soarecii devin mai
activi, si cauta locuri izolate si calduroase pentru a-si face cuiburile n care sa nasca
puii. Cu toate ca albinele nu mai au ghemurile att de compacte ca n timpul iernii,
soarecii circula nestingheriti prin partile laterale ale cuibului si mai ales n spatiul din
spatele diafragmei si deasupra podisorului, unde-si fac de regula cuiburile,
deranjnd albinele prin foiala lor si mai ales prin mirosul pe care-l degaja ei si
excrementele lor.
n cazul familiilor orfane, care n timpul iernii si-au pierdut matcile dintr-o cauza
oarecare, acestora li se da o matca din nucleele de rezerva, iar n lipsa, se unesc cu
alte familii mai slabe din stupina. Unificarea se face prin simpla transvazare a
cuibului familiei orfane lnga cuibul familiei cu matca. Izolarea matcii nu este
obligatorie, n aceasta perioada matcile fiind acceptate usor de albinele straine.
Pericolul apare doar n cazul n care n familia orfana au aparut albine ouatoare.
situatie care se recunoaste prin prezenta de puiet bombat sau de oua depuse
neregulat pe peretii celulelor sau mai multe oua ntr-o celula, n asemenea cazuri
izolarea matcii fiind obligatorie.
Formarea familiilor temporare sau ajutatoare cu matcile de rezerva iernate n
afara ghemului, n camere.
Aprecierea rezistentei la iernare a grupei familiilor de prasila . Cele mai rezistente
familii, cu consum de hrana si mortalitate mica sunt selectionate.
Diagnostic si tratament n caz de boala n stupina.
La aparitia semnelor certe sau suspiciunilor de boala se va solicita medicului
veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. Acesta va indica

tratamentul care trebuie obligatoriu urmat ntocmai altfel boala sau bolile se vor
acutiza si extinde determinnd pagube n efectiv de cele mai multe ori
irecuperabile. Principala boala de primavara este nosemoza. Netratata duce la
depopularea, la slabirea familiilor de albine. Tratamentul se face n principal cu
Fumidil-B conform prospectului.
Pentru combaterea nosemei, n afara masurilor de reducere a gradului de umiditate
n stupi, e bine ca hrana (serbetul sau siropul) dat sa se prepare pe baza de ceaiuri
cu efect antinosematos - preparate din sunatoare, galbenele, izma, musetel, coada
soricelului si sa se administreze dozele necesare de medicament.
Deosebit de eficient n combaterea nosemozei este extractul de ceapa. Sucul de
ceapa se adauga n siropurile preparate pe baza de ceaiuri. Este o metoda ecologica
de prevenire/tratare a nosemozei.
Administrarea streptomicinei pentru o asa-zisa stimulare sau n tratamente este
cu desavrsire interzisa.
n general, se foloseste orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea
lucrarilor amintite, n asa fel nct familiile de albine sa se dezvolte normal si sa iasa
fara pierderi din iarna.
n atelierul stupinei
Curatirea, dezinfectia, repararea, reconditionarea,vopsirea utilajelor de care va fi
nevoie n sezonul activ care se apropie (centrifuge, bidoane, tavi de descapacit,
stupi, elemente de stupi s.a.). Dezinfectarea stupilor si a materialelor ce urmeaza a
fi folosite n continuare este obligatorie macar prin curatarea (rcirea) crescaturilor
de ceara, a depunerilor de propolis, a petelor de diaree, mucegaiului etc. cu ajutorul
daltii apicole sau a unui spaclu, urmata de spalarea n apa fierbinte cu soda si sapun
de rufe, dupa care materialele se limpezesc n apa curata si se usuca bine. Si mai
bine este daca aceasta lucrare este urmata de o flambare atenta cu lampa de
benzina sau cu un arzator de aragaz. O metoda eficienta de dezinfectie este si
pulverizarea cu spirt a stupului, n strat subtire,dupa ce acesta a fost n prealabil
curatat de ceara si propolis, si aprinderea spirtului. Spirtul va arde, fara a lasa
cenusa ori mirosuri neplacute si va dezinfecta eficient suprafata de lemn a stupului.
Pentru a stinge focul e necesar doar sa se nchida capacul stupului. Spirtul este
extrem de inflamabil. Deci, atentie la normele de protectie a muncii si de prevenire
a incendiilor!
ncheierea, nsrmarea si lipirea foilor de faguri artificiali care vor ntregi
echipamentul de faguri noi destinat nlocuirii anuale a cel putin 1/3 (o treime) din
totalitatea zestrei de faguri a stupinei.
Se verifica si se pun la punct materialele si utilajele folosite la cresterea matcilor,
colectarea de polen, de venin, producerea de miere n sectiuni etc.
Organizatorice:
Procurarea de material saditor si plantarea de arbori si arbusti nectaro-poliniferi,
nsamntari de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag si altele).
Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral.
Controlul rezultatelor iernarii; analiza situatiei stupinei, a modului n care au
iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaste eventualele cauze ce au

determinat o iernare necorespunzatoare si luarea de masuri pentru eliminarea n


viitor a deficientelor constatate.
Speciile nectaro-polenifere care nfloresc n luna martie :
Alunul (Corylus avellana), Aninul negru (Alnus glutinosa). Artarul american
(Acer negundo). Banutei (Bellis perennis), Cais (Armeniaca vulgaris), Ghiocel
(Galanthus nivalis). Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Piersic (Piersica vulgaris),
Rachita (Salix viminalis), Salcie alba (Salix alba), Salcie capreasca (Salix caprea),
Ulm (Ulmus campestris). Zambila (Hyacinthus orientalis). Viorea (Scilla bifolia),
Zalog (Salix cinereea).
Nu uitati !
Contribuiti la mentinerea puterii familiilor si la ntarirea rapida a lor prin :
1.mpachetarea suplimentara a cuibului;
2.hranirea suplimentara a familiilor lipsite de rezerve de pastura, cu turte de polen ;
3.hranirea stimulenta cu turte de pasta de zahar. n stupinele mari, spre sfrsitul
lunii hranirea suplimentara se face cu zahar tos, administrat odata la 10 zile n
hranitoarea - rama, asezate lnga ultimul fagure ocupat cu albine.
Asigurati accesul razelor solare pe vatra stupinii n tot cursul zilei. Prin aceasta
masura activizati familiile de albine si micsorati din consumul de hrana destinat
producerii de caldura n cuib.
Ce minunat ar fi pentru albine si pentru apicultor daca stupina lui s-ar gasi
nconjurata n martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea, n manualele
de apicultura, se recomanda ca vatra de iernare sa fie situata ntr-o zona care,
primavara devreme, vegetatia sa ofere surse de nectar si polen ce asigura o
accelerare a dezvoltarii familiilor de albine. Cine poate sa si transporte stupii ntr-un
areal n care cel putin o parte dintre aceste specii ocupa un segment important din
suprafata cercului cu o raza de 3-3,5 km (raza economica de zbor a albinelor) este
un om fericit n martie si mai apoi. Cine nu, va trebui sa respecte ct mai
ndeaproape recomandarile efectund toate lucrarile enumerate sub titlul Actiuni
specifice. Sa asteptam cu speranta si ncredere primavara! Sa ne bucuram de
venirea ei!

Aprilie
Desi temperatura creste, n decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi
sau chiar cu fulguieli scurte de zapada n unele zone ale tarii. Odata cu marirea zilei,
temperatura creste si apar primele flori. Familiile de albine si ncep activitatea din
afara stupului. Pentru ele, ncepe un nou sezon, de formare a rezervelor de hrana,
de nmultire.

Cresterea duratei zilei-lumina, nflorirea masiva si continua a pomilor fructiferi, a


plantelor de padure, a salciilor, zalogului etc. precum si a unor culturi agricole ca
mustarul si rapita de toamna, creeaza albinelor conditii optime de activitate si de
dezvoltare a puterii familiilor. Acum are loc nlocuirea totala a albinei de iarna cu
albine tinere, crescute n cantitati din ce n ce mai mari. Tocmai n acest scop, pe tot
decursul lunii aprilie lucrarile vor fi ndreptate spre asigurarea n principal a spatiului
necesar cresterii de noi generatii de albine, a completarii cantitatilor de hrana si a
izolarii termice n conditii optime a cuibului.
nca din ianuarie-februarie, matca a declansat ouatul, la nceput pe suprafete ale
fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2, apoi din ce n ce mai
mult, pe portiuni mai mari. Noile albine eclozionate vor ngriji generatiile urmatoare.
Sunt albine doici diferite de cele de iernare, fara rezerve n corpul gras. n familie
raportul dintre albinele de iernare si cele nou aparute, se va schimba n fiecare zi, n
favoarea albinelor tinere. Este momentul cnd albinele mbatrnite, de iarna,
datorita uzurii, vor muri, lasnd locul noii generatii. Acesta este momentul cel mai
dificil n familia de albine, fenomen observat de obicei n a doua jumatate a lunii.
Factorii care influenteaza depasirea cu succes a pragului , sunt n
principal:
cantitatea si calitatea hranei din stup (miere, pastura)
Influenteaza n primul rnd calitatea albinelor de iernare ca si a celor de primavara
mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte
important n producerea laptisorului de matca. Aceste albine au un dublu rol: acela
de alimentare a matcii cu hrana de calitate, pentru fortarea pontei (accelerarea
depunerii de oua) precum si luarea n crestere a oualor depuse de matci.
Albinele prost hranite sau cu hrana de slaba calitate nu vor lua n crestere larvele
determinnd scaderea proportiei de albine tinere fata de cele batrne sau
mbatrnite.
existenta unor culesuri slabe, sau practicarea hranirilor stimulative.
calitatea matcii (matca tnara si prolifica sau matca batrna, epuizata, cu
defecte fizice).
Influenteaza de asemenea ritmul ouatului. Schimbarea la doi ani a matcilor poate
reduce mult, "caderea" matcilor n primavara atunci cnd familia are mare nevoie
de o matca buna.
pastrarea caldurii necesare n cuib.
Ramne, ca si iarna, o grija principala a apicultorului. n primavara, n plina perioada
de dezvoltare a familiilor de albine, cnd n stup exista rezerve de hrana, matca si
intensifica n fiecare zi ponta. Spatiul existent este mare acum (celule golite de
miere, rame n excedent). Ca urmare familia se extinde pe toate ramele, nereusind
sa ncalzeasca tot puietul existent. Aparitia unor zile capricioase, cu temperaturi
scazute, n unele zone chiar lapovita, poate duce la reformarea ghemului si
parasirea puietului ceea ce determina compromiterea lui. De aceea ca lucrare
principala apicultorul trebuie sa lucreze "cu un cuib strns" adica eliminnd ramele
excedentare, astfel nct albinele sa acopere bine fagurii ramasi n stup. Procednd
astfel caldura va fi asigurata la un nivel corespunzator.
Semnul egal ntre albinele batrne, epuizate si care si-au ncheiat menirea si
cele tinere se nregistreaza mai devreme sau mai trziu n functie de ctiva

factori

frenatori sau propulsatori cum sunt:


- mersul (sau starea) vremii (conditii meteo);
- surse de cules de la vegetatia nectaro-polenifera;
- puterea familiei la intrarea si iesirea din iarna;
- starea de sanatate;
- valoarea - respectiv prolificitatea -matcii;
- hranirile anterioare de completare a rezervelor de hrana si mai ales cele actuale
de stimulare a dezvoltarii, protectia termica a stupilor (mai sunt zile si mai ales
nopti reci).
Armonizarea acestor factori ntr-o stupina este un caz fericit care se poate
ntmpla sau nu. De aceea grija principala a apicultorului este sa ndeplineasca la
timp, corect si cu profesionalism toate actiunile menite mputernicirii rapide a
fiecarei familii de albine.
De ce este nevoie de cresterea puternica si rapida a
numarului de albine n fiecare familie? Foarte simplu: pentru ca la primul mare cules
de productie caracterizat prin intensitate si scurtime n timp (10-12 zile la salcm),
numarul mare de albine culegatoare va asigura, asa cum se zicea si nca se mai
zice: " Valorificarea superioara a culesului ". Mai corect ar fi sa spunem: optimizarea
culesului ntelegnd prin aceasta realizarea unui optim economic. Acest optim
defineste capacitatea fiecarei unitati biologice de productie - stupul cu albine si n
final stupina - de a aduna o cantitate de miere, respectiv recolta a carei valoare sa
acopere si sa depaseasca ct mai mult cheltuielile ocazionate de cresterea,
ntretinerea albinelor (biostimulatori, rame, faguri artificiali, medicamente,
amortizari de utilaje), costurile transportului n pastoral ca si a fortei de munca,
taxele si alte plati efective facute de proprietarul stupinei. Oricine se ocupa de
albine constata ca apicultura costa si costurile cresc pe zi ce trece datorita inflatiei.
Toti autorii de manuale apicole ca si apicultorii profesionisti recomanda hranirile
de stimulare n primavara tocmai n ideea optimizarii culesului care n ultima
instanta nu nseamna altceva dect o recolta mare = profit mare. Apicultorii stiu ca
mierea de salcm este o miere superioara, mult apreciata la consumul intern si mai
ales la export, deci bine platita. De multe ori livrarea de catre producator a unei
cantitati de miere superioara de salcm este conditionata de achizitia de catre
cumparator si a altor sorturi de miere, mai putin solicitata, n cadrul a ceea ce
numim vnzarea "n paleta" a unor cantitati mai mari de miere variata sortimental.
Daca din punct de vedere biologic, fiziologic si economic suntem lamuriti sa
vedem care sunt
Actiunile specifice
n stupina
Revizia sumara de primavara, revizia generala sau de fond, diagnosticul si
tratamentul n caz de boala n stupina sunt lucrari nsirate si descrise ntr-o derulare
logica si necesara.
Nici un apicultor nu trebuie sa uite ca daca n luna trecuta (martie) nu a efectuat

lucrarile obligatorii din cauza vremii nefavorabile n cel mai fericit caz sau din
nestiinta, neglijenta sau nepasare - n cel mai nefericit caz - acum este momentul sa
lucreze bine si repede n stupina.
Pentru aceasta, odata cu cresterea temperaturii peste 15-16C, va executa
revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileste puterea familiei - n
intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300
g pe rama Dadant), cantitatea si calitatea puietului (n rame ocupate de puiet) si
cantitatea de hrana ramasa n cuib dupa terminarea perioadei de iernare.
Cantitatea puietului si modul (aspectul) sau de amplasare determina calitatea
lui. Depunerea compacta si n cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale
albina) indica o matca de calitate, prolifica, sanatoasa. Puietul putin, mprastiat, cu
celule goale n cuprinsul lui, arata o matca uzata, cu defecte, care va trebui sa fie
nlocuita. Cu aceasta ocazie se scot, sau se trec dupa diafragma fagurii goi, cei cu
defecte, cu multe celule de trntori, precum si fagurii albi care, n perioada de
primavara, sunt acceptati mai greu de matci pentru cresterea puietului si care, n
acelasi timp, mentin n cuib o zona care se ncalzeste mai greu din cauza
coeficientului termic mai redus.
Pentru marirea suprafetei de puiet fagurii cu resturi de miere asezati dupa
diafragma si chiar cei ramasi n cuib se descapacesc.
Ct priveste cresterea puietului, la nceput, pna ce puietul ocupa bine 3-4 faguri
n centrul cuibului, acesta se mentine ct mai strns, astfel nct puietul sa fie
depus ct mai compact, albina ocupnd complet intervalele dintre faguri. Cuibul se
mentine n acest mod pna ce puietul se extinde pna la fagurii laterali, iar albina
trece ziua si pe fagurii de dupa diafragma. Din acest moment, o data la 6-7 zile se
introduce la marginea puietului cte un fagure bun de ouat, mai nchis la culoare
(lucrarea se numeste largirea cuibului), iar dupa ce puietul se extinde pe 5-6 faguri,
fagurele respectiv se poate introduce ntre ultimii doi faguri cu puiet, din partea
dinspre diafragma, care de obicei este ndreptata spre sud (lucrare denumita
spargerea cuibului). Fagurele nou introdus, poate fi uscat sau putin stropit cu apa
calduta sau cu sirop slab de zahar, n ultimul caz trebuiesc luate masuri atente de
prevenire a furtisagului. Se lucreaza repede si precis, nu se tine cuibul deschis timp
ndelungat, nu se lasa fagurii cu miere sau cu sirop ntre stupi. La aparitia
furtisagului se ntrerupe imediat administrarea de sirop si se nchide stupul, se
reduce deschiderea urdinisului, si eventual se umezesc stupii cu petrol, motorina
etc. pentru alungarea albinelor hoate, se pun tavi cu materiale fumigene n fata
urdinisurilor.
Aceasta schema de dezvoltare a cuibului se foloseste indiferent de tipul stupului,
chiar si la cei multietajati, n cazul n care au iesit din iarna cu mai putin de 6-7
intervale de albine, n plus, acestia pot fi lasati pentru prima perioada doar pe un
corp, sau n cazul n care au iernat pe doua corpuri, ntre acestea sa se introduca o
folie din plastic sau din carton asfaltat, cu o fanta de 1/20 cm nspre peretele din
fata, pentru trecerea albinelor, n acest mod strmtorarea este mai puternica si
pastrarea regimului termic mai sigura.
Daca stupii ME au iernat doar pe un corp, sau li s-a redus un corp n primavara

pentru a se realiza un regim termic mai bun n cuib (la familiile slabe), si a fost lasat
doar corpul n care se afla cuibul familiei de albine, n momentul n care albina
ocupa bine 8-9 intervale si exista 6-7 faguri cu puiet, se monteaza (ataseaza) si cel
de al doilea corp. Acesta se aseaza pentru nceput, sub corpul ocupat de cuib, unde
se mentine pna cnd n corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri, fapt care va obliga
matca sa coboare n corpul de jos unde va ncepe sa depuna oua pe 2-3 faguri
centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate macar pe jumatate de
albine. n acel moment se face inversarea corpurilor, n continuare lucrndu-se nu
cu rama, ci doar cu corpul.
Pentru o mai buna amorsare a cresterii de puiet n corpul pus deasupra, n
acesta se poate introduce un fagure cu puiet necapacit scos din primul corp, n locul
lui introducndu-se un fagure bun de ouat sau o rama cu fagure artificial, puietul
introducndu-se ntre fagurii n care matca a depus deja oua. n corpul asezat
deasupra, daca n natura exista un oarecare cules de ntretinere, se mai pot
introduce n locul fagurilor goi, 1-2 rame cu faguri artificiali,, cu care se ncadreaza
(intercaleaza) fagurii cu oua sau cu puiet. n perioadele cu cules abundent si mai
ales daca albinele beneficiaza de cules de la vreun masiv melifer (rapita, mustar,
catina etc.) se pot introduce la cladit rame cu faguri artificiali, amplasati la
marginea cuibului lnga ultima rama de puiet. Acesti faguri pot fi lasati n locul
respectiv pna ce sunt claditi complet sau pot fi nlocuiti cu alti faguri artificiali doar
dupa ce celulele au fost trase numai pe jumatate din naltime, fagurii urmnd a fi
terminati de crescut la culesul urmator, mai intens (salcm). Cea de a doua varianta
este de preferat, n acest mod putem realiza nceperea cladirii la mai multi faguri, si
nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb n care, de regula, n aceasta
perioada, albinele nu depun nimic, n plus I pot strica cladind n unele cazuri celule
de trntor.
n situatia n care se observa tendinta depunerii de puiet de trntor, mai ales la
familiile cu matci mai batrne, se va introduce la marginea cuibului o rama goala,
eventual nsrmata (rama claditoare) n care albinele vor trage faguri naturali cu
celule de trntori, faguri care pot fi recoltati periodic, pe masura ce sunt terminati
de crescut, uneori n celule existnd chiar si oua sau puiet tnar de trntori.
n general, n aceasta perioada exista un cules de ntretinere, uneori chiar mai
intens, de nectar, ct si un aport destul de mare de polen care, n unele cazuri,
poate bloca fagurii destinati cresterii de puiet. n acest caz fagurii destinati cresterii
puietului , blocati cu pastura, trebuie sa fie scosi din cuib si nlocuiti cu alti faguri
goi, buni de ouat, de preferat cu coroane de 0,4-0,5 kg miere. Pot apare nsa si
perioade lipsite de cules, care influenteaza negativ desfasurarea normala a cresterii
puietului. Pentru remedierea acestei situatii, n vederea asigurarii hranei
hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hraniri stimulente. Furajarea albinelor
n scop de stimulare, amplificare si accelerare a dezvoltarii este esentiala.
Hranirile stimulative de primavara se fac cu sirop de zahar sau miere (apa +
zahar = 1:1 - 1 parte apa la 1 parte zahar -) n cantitati mici, administrate periodic si
repetat la un interval de 3-4 zile, n functie de puterea familiilor si de capacitatea lor
de prelucrare a siropului.
Administrarea n hranitoare a portiilor mici de sirop din zahar caldut creeaza o
senzatie de cules care, bazata pe instinctul de acumulare, induce un plus de

activitati:
- la matca: marirea numarului de oua depuse ntr-un interval de timp;
- la albinele doici: contingente mai mari vor lua n crestere puiet mai mult, albinele
care efectueaza alte munci n stup, n faguri si chiar n afara stupului vor fi mai
zorite.
O metoda eficienta si cu un volum necesar mai mic de munca, este
administrarea n hranitoare de zahar tos putin umectat. Astfel administrat, folosirea
zaharului este permanenta, crend senzatia de cules, si de lunga durata si, n plus,
nu provoaca furtisag. Poate fi folosit nsa doar atunci cnd temperatura exterioara a
atins cel putin 16-18C.
ntruct primavara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de
diaree, albine bolnave) mpotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat
conform prospectului, sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale:
sunatoare (Hypericum perforatum), flori de coada soricelului (Achilia millefolium),
frunze de menta (Mentha p/per/ta), flori de musetel (Matricaria chamomilla), frunze
si flori de busuioc (Ocimum basilicum).
Infuzia se prepara astfel: cantitatea de plante uscate trebuie sa fie de 20 g la un
litru de apa (n total, nu de fiecare planta). Infuzia la nevoie se poate face din una,
doua, trei sau toate plantele indicate, luate n parti egale. Plantele maruntite se pun
ntr-un vas emailat peste care se toarna o cantitate mica de apa rece ca sa se
mbibe, n alt vas se fierbe apa care se toarna fierbinte peste plantele din vasul n
care s-au mbibat cu apa rece. Vasul cu plante si apa fierbinte se lasa 5 minute la
foc mic, fara sa fiarba. Dupa ce se stinge focul se acopera vasul si se lasa timp de
30 de minute pentru a se produce extractia principiilor active. Se strecoara si cu
aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. La 1 litru ceai se adauga 1 kg zahar si
zeama stoarsa de la o jumatate de lamie. Se administreaza portii de cte 250-500
ml (0,25-0,5 l) n functie de puterea familiei, de patru ori la interval de 5 zile.
n cazul afectarii stupinei de nosemoza - diagnosticata pe baza semnelor clinice
(pete de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se deplaseaza greu si sunt
incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator - stupina va fi
igienizata prin ndepartarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. Familiile de albine
vor fi mutate n stupi dezinfectati prin spalare cu apa si soda de rufe (carbonat de
sodiu) 50 g la litru de apa calda.
n nici un caz acum n siropuri sau mai devreme n paste, serbet ori zahar candi
nu se vor introduce n compozitie streptomicina ori alte antibiotice. Utilizarea
streptomicinei n tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desavrsire
interzisa. Mierea cu urme de streptomicina este refuzata la cumparare.
n cazul aparitiei de larve bolnave de puiet varos sau loca se iau imediat masuri
de tratament. Cnd infectarea cu loca cuprinde mai multe celule pe acelasi fagure,
e de preferat ca fagurele respectiv sa fie scos la reforma si topit, indiferent de
cantitatea de puiet si de miere pe care o contine.
De asemenea, se aplica tratamentul contra varroozei.
Este bine ca tot acum sa se treaca (transvazeze) familiile de albine n stupi

curati, fara defecte si dezinfectati, transvazarea facndu-se mai usor dat fiind
puterea redusa a familiilor de albine, cu aceeasi ocazie rezolvndu-se si pregatirile
stupilor n vederea unor eventuale deplasari ulterioare n stuparit pastoral.
Tot n aceasta perioada, este bine sa se monteze colectoarele de polen, att
pentru evitarea blocarii cuibului cu polen ct si n vederea asigurarii unor rezerve de
polen necesare n perioadele lipsite de polen sau pur si simplu n scopuri
comerciale.
Se executa de asemenea ntarirea familiilor foarte slabe prin introducerea de
puiet capacit ct mai aproape de eclozionare, luat de la familiile puternice si
introdus n familiile foarte slabe, cu sanse putine de supravietuire prin forte proprii.
De remarcat ca merita a fi ntarite doar acele familii care au matci tinere valoroase de regula roi formati n anul anterior si care, din anumite motive au iesit din iarna
foarte slabite. Cele cu matci batrne, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine
se reformeaza si se refac n decursul sezonului activ. La introducerea puietului se va
avea grija ca acesta sa fie bine acoperit de albina familiei ajutate, altfel puietul
neacoperit de albine poate raci si se pierde fara folos De aceea n asemenea familii
se introduc fagurii cu puiet pe suprafete mai mici, scotndu-se toti fagurii de prisos
si izolndu-se cuibul ct mai bine din punct de vedere termic.
n vederea valorificarii optime a culesului de la salcm poate fi executata asanumita uniformizare a puterii familiilor, scop n care se scot faguri cu puiet capacit
de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) si se introduc n familiile de
putere medie (4-5 faguri cu puiet). n acest fel, familiile de putere medie ating mai
repede o putere mai mare, stupina ajungnd la perioada de cules cu un efectiv mai
mare de familii puternice, iar pe de alta parte se poate evita intrarea prematura a
familiilor foarte puternice n frigurile roitului. n locul cedarii puietului capacit se
poate practica schimbul de faguri cu puiet, n locul fagurilor cu puiet capacit din
familiile foarte puternice introducndu-se faguri cu oua si larve tinere scoase din
familiile de putere medie, care primesc puietul capacit.
Acest mod de unificare (ntarire) nu are rost sa se aplice la familiile mai slabe (23 rame cu puiet), care oricum nu se vor ntari prea mult pna la nflorirea
salcmului, urmnd a se dezvolta n timpul acestuia si dupa.
n aceasta perioada albinele au tendinta de a strnge cantitati mai mari de
propolis cu care astupa eventualele crapaturi sau spatii goale dintre piesele stupului
(rame. podisor, urdinis etc.), n scopul mentinerii microclimatului optim cresterii
puietului. Aceasta situatie trebuie folosita ct mai intens cu ocazia reviziilor
periodice a starii familiilor, n vederea realizarii unor cantitati ct mai mari de
propolis proaspat, de cea mai buna calitate att prin razuirea directa cu ajutorul
daltii apicole a pieselor stupului, ct si prin folosirea unor colectoare speciale de
propolis (pnze, plase, grile etc.,).
Se fac lucrari pregatitoare pentru cresterea de matci si producerea de roi. Se
introduc faguri cu celule de trntori n familiile selectionate, se pregatesc letisoarele
cu botci, custile de eclozionare, nucleele de mperechere etc.
n atelierul stupinei
Se topesc fagurii reformati, fagurii necorespunzatori din cuib, crescaturile si
resturile de ceara.
Se trateaza fagurii depozitati, de rezerva, contra moliei cerii.
Se conditioneaza polenul recoltat prin triere si uscare dupa care se conserva prin

tratare cu tetraclorura de carbon sau prin mentinerea n congelator.


Se nsrmeaza rame si se fixeaza fagurii artificiali.
Plantarea arborilor si arbustilor meliferi si nsamntari de plante melifere;
Organizatorice
n cazul n care urmeaza ca stupina sa se deplaseze n pastoral se pregatesc
materialele necesare mpachetarii si transportarii stupilor, se ntocmesc si se obtin
vizele pe actele necesare efectuarii acestei lucrari.
Planul deplasarii n pastoral trebuia definitivat nca din timpul iernii. Daca nu s-a
facut atunci nu-i trziu nici acum. Trebuie stabilit precis: cti stupi vor fi transportati,
n ce loc si pe ce vatra temporara vor fi raspnditi.
Pentru aceasta este nevoie de doua documente obligatorii:
1) Repartitia de stuparit pastoral vizata de organele locale Romsilva si
2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscriptia
veterinara de care apartine localitatea de unde se transporta stupii, document prin
care se atesta starea de sanatate a efectivului stupinei.
Fireste ca nu vom deplasa la salcm (l, II si chiar III) dect familiile de albine
puternice si sanatoase adapostite n stupi integri (fara crapaturi sau dezmembrari).
Tijele si fluturasii de rigidizare (la stupii ME), sitele de ventilatie, mnerele,
nchizatoarele de urdinis - adica accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup
ndeobste folosite - vor fi toate functionale.
Corpurile de recolta (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau
deschisi la culoare, folositi la o singura recolta sau recent construiti vor fi asigurati
n totalitate. Se stie ca fagurii vechi, maronii altereaza culoarea mierii de salcm la
care indicele colorimetric constituie o restrictie importanta si definitorie pentru
calitate respectiv pentru pretul de vnzare. Unii autori atrag atentia ca volumul de
faguri scontati ca faguri de recolta trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare dect cei
ocupati efectiv de mierea capacita care va reprezenta recolta propriu-zisa. De ce?
Pentru ca prelucrarea nectarului n timpul unui cules de mare intensitate si de
scurta durata necesita un spatiu mare n care sa-si gaseasca loc abundenta de
nectar reprezentata de picaturile care aduse si regurgitate de albine se preling pe
peretii celulelor. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apa ajungnd sa
contina pna la 18-20% ct trebuie sa aiba mierea maturata (de la 30-40% ct
contine initial nectarul florii de salcm).
Mierea n faguri (sectiuni) este un sortiment foarte apreciat si bine platit. Pentru
obtinerea ei vom asigura stupina cu stocul de rame echipate cu sectiuni.
n mijlocul de transport cu care se efectueaza deplasarea nu vom uita sa punem
cntarul de control.
Transportul stupilor pe drumurile publice n mijloace de transport obisnuite
(camioane, remorci sau platforme) ca si cu ajutorul unor mijloace de transport
specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute si
respectate. Altfel cei abilitati pot aplica amenzi, lucru pe care nu-l dorim nimanui.
Recunoasterea vetrelor temporare n masivele de salcm trebuie efectuata din
timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face n timpul noptii.
Deplasarea trebuie astfel organizata nct ea sa decurga n siguranta, fara

incidente. Aici este obligatoriu sa avem n vedere rigidizarea stupilor ntelegnd ca


ntreaga unitate de ncarcatura a mijlocului de transport este asigurata prin legarea
corecta cu frnghii, echiparea platformei cu obloane sau naltatoare,mijloace de
frnare si semnalizare care sa functioneze ireprosabil.
Asigurarea bratelor de munca suplimentare;
Asigurarea polenizarii livezilor de pomi roditori si a culturilor de rapita de toamna
prin ncheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi.
Speciile nectaro-polenifere care nfloresc n aprilie:
n aprilie ncepe sau continua nflorirea urmatoarelor specii melifere: Artarul
american (Acer negundo)*, Artarul tataresc, (Acer tataricum)**, Banutei (Bellis
perennis), Caisul (Armeniaca vulgaris)**, Capsunul (Fragaria moschata)*, Catina
alba (Mippophae rhamnoides)", Ciresul (Cerassus avium)", Corcodusul (Prunus
cerasifera)**, Cornul (Cornus mas)**, Jugastrul (Acer campestre)*", Mahonia
(Mahonia aquifolium)*, Macesul (Rosa canina)", Marul (Malus domestica)",
Mesteacanul (Betula alba)*, Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Paltinul de
cmp (Acer platanoides)", Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)", Papadia
(Taraxacum officinale)", Parul (Pirus sativa)", Prunul (Prunus domestica)", Rapita de
toamna (Brassica napus var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica rapa)", Rachita
(Sa//x viminalis)", Salcia alba (Safe alba)*", Salcia capreasca (Salix caprea)"*, Ulmul
(Ulmus campestris)", Vioreaua (Scilla bifolia)*, Visinul (Cerasus vulgaris)". Zambila
(Hyacinthus orientalis)*, Zalogul (Salix cinerea)**.
Aproape toate plantele enumerate ofera albinelor un cules de nectar si polen,
unele ca de exemplu artarul tataresc, jugastrul, cele doua specii de paltin ofera si
culesuri de mana sau de la salcia alba si cea capreasca albinele aduna pe lnga
polen, nectar, mana si propolis. Unele specii ca de pilda mesteacanul si ulmul
intereseaza albinele numai pentru polen si mana. Dupa denumirea populara
(comuna) si cea stiintifica am indicat ponderea (importanta) apicola prin asterisc
astfel: **** (4 asteriscuri) nseamna pondere apicola foate mare, *** (3 asteriscuri)
nseamna pondere apicola mare, ** (doua) = pondere apicola mijlocie si n sfrsit *
(un asterisc) = pondere apicola mica.
n aceasta luna culesurile sunt n general definite drept culesuri de ntretinere
dar de la speciile care intra n categoria ce are pondere apicola mare sau mijlocie se
pot nregistra uneori chiar culesuri de productie ca de pilda n livezile de pomi
fructiferi sau n vecinatatea lanurilor de rapita cultivata.
Oricum este important sa cunoastem si mai ales sa valorificam culesurile de
nectar, polen, mana si propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor si spre
binele si profitul apicultorului. Aceasta o doresc tuturor stupinelor si proprietarilor
lor. Sper ntr-un aprilie senin, calduros cu albine sanatoase, mereu mai multe, mai
harnice si bine pregatite pentru marele cules care vine: cel de la salcm. Acesta
este de patru stele (asteriscuri) adica are o pondere apicola Foarte mare si, luna
viitoare, va fi marcat astfel:****.
Nu uitati !
n luna aprilie, obiectivul principal l constituie intensificarea la maximum a
cresterii de puiet, ntarirea familiilor n vederea folosirii culesurilor timpurii (salcm).

Asigurati spatiul necesar pentru ouatul matcilor, cresterii de puiet si depozitarii


nectarului si polenului adus n stup. Se va acorda o deosebita atentie ntaririi
familiilor ramase n urma, cu puiet luat din familiile foarte puternice. Se ia cel mult
un fagure cu puiet capacit la interval de 10 zile. Prin fagurii introdusi n schimbul
fagurilor cu puiet capacit se ofera familiilor puternice spatiul necesar pentru
cresterea n continuare a puietului si astfel se previne aparitia prematura a frigurilor
roitului la familii puternice si se ntaresc totodata familiile slabe. Familiile slabe se
ntaresc cu 2-3 faguri cu puiet dati odata.
Masurile aratate se aplica numai n cazul familiilor sanatoase si sunt
contraindicate n cazul stupinelor infectate cu boli.
La aparitia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hranirea
suplimentara a familiilor - mijloc de mentinere a puterii familiilor si ntarirea
continua a lor.
n concluzie:
Luna aprilie este o perioada de activitate deosebit de intensa de care depinde
dezvoltarea normala a familiilor de albine si rezultatele economice ale sezonului
activ ce urmeaza.
Neefectuarea la timp a lucrarilor, executarea lor cu rabat la calitate n mod sigur
se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei, n special la culesul de la salcm ca
si la celelalte culesuri de vara.
Desi culesul de la salcm se declanseaza abia luna viitoare, toate masurile
pregatitoare, legate de tehnologia ntretinerii familiilor ca si actiunile organizatorice
trebuie gndite si nfaptuite din timp. Un plan realist, bine ntocmit care
armonizeaza necesitatile cu posibilitatile garanteaza din start actiunii de stuparit
pastoral sansele cele mai bune de reusita. Sa asteptam cu ncredere culesul de la
salcm si sa fim bine pregatiti pentru a-l valorifica la modul optim,deci profitabil!

Mai
A cincia luna calendaristica "florar" se caracterizeaza printru-un climat schimbator,
dar si prin cresterea temperaturii care trezeste la viata ntreaga natura ce apare
decorata n zeci de culori.
Pe seama albinelor tinere crescute n lunile martie, aprilie si nceputul lunii mai,
familiile de albine s-au dezvoltat si dispun de ntregul potential productiv pentru
valorificarea culesurilor din aceasta perioada.
n luna mai, la nceputul ei sau ceva mai trziu, n toata tara nfloresc padurile si
plantatiile de salcmi care asigura familiilor de albine un bun cules de nectar si ca
urmare realizarea unor importante productii de miere marfa de cea mai buna
calitate.
Spre sfrsitul lunii, n a treia decada, si n cele doua luni urmatoare, la un moment

dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare


maxim si uneori chiar atinge apogeul, dupa primul mare cules al anului, cel de
salcm; unele din ele, daca nu se iau masuri de prevenire, intra chiar si n frigurile
roitului.
Principalele munci efectuate de albine: cresterea puietului, secretia de ceara si
cladirea fagurilor, culesul de nectar si polen, prelucrarea nectarului, depozitarea
mierii si pasturii se petrec simultan si cu intensitate parca mereu sporita. De
aceasta realitate se poate convinge oricine - chiar fara a fi apicultor - privind acel
permanent du-te-vino de la urdinisul stupului ntr-o zi calda si senina.
n majoritatea zonelor intensitatea cresterii de puiet atinge nivelul maxim.
Fireste ca si matca depune oua cu viteza accelerata. Matcile prolifice depun peste
2.000 oua n timp de 24 de ore. Capacitatea matcii de a depune oua trebuie sa fie
secondata de capacitatea albinelor de a creste un numar att de mare de
oua.Matca tnara, de buna calitate poate ajunge la asemenea performante, dar o
matca mbatrnita, cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura
dezvoltarea necesara acestei perioade. De aceea n familiile cu matci de acest fel se
pot observa botei de salvare sau de schimbare linistita.
Odata depuse ouale, albinele tinere (doici) vor trece la cresterea puietului, prin
depunerea lnga oua a unei mici cantitati de laptisor de matca amestecata cu
miere. Pe zi ce trece aceasta cantitate va fi din ce n ce mai mare, proportia ntre
elementele care constituie hrana larvei fiind schimbata aproape n fiecare zi. O
hrana de buna calitate, cu un aport mare de proteine va fi garantia unei generatii de
puiet de buna calitate si n final asigura albine rezistente la uzura specifica cresterii
puietului si culesurilor de nectar.
Pe lnga hrana necesara, asigurarea temperaturii n cuib ramne un factor
important de care depinde cresterea unor generatii de albine de buna calitate.
Deschiznd stupul, scotnd si privind o rama miscarile albinelor pot parea
haotice si de neexplicat pentru un necunoscator.Dar un apicultor stie ca n acel
superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de
fier ce defineste acel determinism care guverneaza comportamentul individual
respectiv biologia si fiziologia fiecarei albine, a matcii, a trntorilor si totodata a
ntregii colectivitati. Este de fapt vorba despre o minunata coeziune a unitatii
biologice care se comporta ca un organism viu, eficient ca structura functionala,
atingnd randamente de productivitate pe care inteligenta manageriala a omului nu
a reusit sa o proiecteze, sa o articuleze si mai ales sa o faca sa functioneze ntr-o
structura vie.
Am conturat acest tablou pe care poate unii l vor considera pe nedrept idilic
ntrebndu-se: la ce serveste imaginea evocata mai nainte? Ei bine, ideea de la
care am pornit vizeaza acum tocmai locul si rolul apicultorului n fenomenul apicol
complex care este relatia om-albina-natura. Locul apicultorului n aceasta luna este
n stupina, rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect si la timp sa asigure
desfasurarea nestnjenita a tuturor activitatilor din stupi, ba chiar - mai mult sa
amplifice si sa accelereze ritmul desfasurarilor din stup. Numai astfel finalul anuntat
si asteptat: miere multa si de calitate se va nfaptui. Deci, care sunt

Actiunile specifice
n stupina
Avnd n vedere ca n luna mai apare culesul principal la salcm unde familiile
trebuie sa ajunga la o dezvoltare maxima este necesar ca n stupina sa se acorde o
mare atentie lucrarilor de stimulare a dezvoltarii acestora. nceputul lunii mai
trebuie sa gaseasca familiile de albine n plina dezvoltare. Largirea cuibului este o
actiune care se desfasoara periodic la cteva zile. Largirea periodica a cuibului la
nceput cu faguri crescuti, buni pentru ouat este o operatiune care a fost declansata
poate chiar din luna martie. Oricum, n aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenta
nr. 1. Asigurarea spatiului de ouat se face prin spargerea cuibului adica introducerea
periodica a ramelor n mijlocul ramelor cu puiet. Pe masura ce aceste rame sunt
umplute cu oua se vor introduce alte rame. De preferinta ramele trebuie sa fie de
culoare mai nchisa, din care au mai eclozionat si alte generatii de puiet. Daca initial
largirea s-a facut lateral sau bilateral fata de centrul cuibului de acum se sparge
cuibul, la mijloc, cu unul sau doi faguri introdusi separat ntre doua rame cu puiet.
Acolo unde puterea familiilor permite si n functie de evolutia culesului de nectar si
polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la cladit, tot prin spargerea cuibului
sau lateral de cuib. Fagurii artificiali utilizati la largirea cuibului se recomanda a fi
dati la crescut o data cu nflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data nfloririi
ciresului). Nu este indicat a se introduce mai multe rame o data.
Familiile slabe care, asa cum am mai spus-o, sunt un balast pentru stupina pot fi
ajutate cu faguri cu puiet capacit, gata de eclozionare ridicati din familiile foarte
puternice sau puternice. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea n
frigurile roitului. De asemenea familiile slabe se pot unifica.
Este important sa utilizam la nivel optim potentialul natural al albinelor de
secretie a cerii - potential puternic manifestat n aceasta luna - pentru a asigura
zestrea de faguri ai stupinei. nlocuirea anuala a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul
fagurilor este o maniera de lucru foarte buna prin care se evita perpetuarea unor
agenti patogeni. Folosirea ramelor claditoare pe lnga ca aduce un plus de ceara
ajuta la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste
rame, cu puiet de trntor capacit.
Echiparea cu magazine de recolta a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a
stupilor multietajati este o operatiune pregatitoare nainte de cules repetata daca
este nevoie n timpul culesului. La stupii orizontali se adauga fagurii de strnsura
sau, daca exista, magazinul, n toate cazurile fagurii destinati prelucrarii nectarului
si depozitarii mierii vor fi deschisi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului.
Pregatirea si derularea actiunilor de stuparit pastoral vizeaza cu precadere
marele cules de la salcm. Operatiunile pregatitoare au fost descrise n calendarul
pe aprilie. Ar mai fi de amintit ca imediat dupa identificarea vetrei temporare,
transportul stupilor si raspndirea lor pe noul amplasament se va proceda la
anuntarea primariei din localitatea pe raza carora se afla stupina sau stupinele.
Numai astfel, luate n evidenta, familiile vor putea fi protejate n cazul aplicarii unor
tratamente fitosanitare cu substante toxice pentru albine. Numai astfel eventualele
pierderi consecutiv nerespectarii normelor de combatere a daunatorilor din
agricultura sau silvicultura vor putea fi revendicate n fata organelor abilitate sa
vegheze la respectarea prevederilor care reglementeaza activitatea de stuparit
pastoral.
Pentru stimularea pontei, ct si cladirea ramelor se vor face hraniri stimulative

cu sirop de zahar n proportie de zahar:apa -1:1. n nici un caz n sirop nu se va


introduce streptomicina sau alte antibiotice. Orice fel de hraniri a familiilor de albine
vor fi sistate cu cel putin 10 zile nainte de declansarea culesului.
n cursul acestei luni, n masivele de salcm din sudul tarii (asa-numitul salcm
1) se produce nfloritul. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului
apicol. Dintre stupii raspnditi pe vatra - cu 1-2 zile nainte de declansarea
nfloritului - se alege unul de putere medie si se aseaza pe cntarul de control.
Acesta va indica prin diferentele zilnice de greutate ct nectar aduc albinele n stup,
mersul culesului care, ca orice fenomen natural are un nceput, un maxim, un declin
si un sfrsit. Multi apicultori practica pastoralul la salcm 1, 2 si chiar 3 ceea ce
confera sanse sporite de realizarea unor productii mari de miere superioara. Desigur
deplasarea succesiva a stupilor la masivele care nfloresc decalat n timp trebuie
bine pregatita, respectnd ntocmai tot ce s-a facut la deplasarea initiala (salcmul
1).
Pentru prevenirea intoxicarii albinelor primariile trebuie anuntate asupra locurilor
unde sunt amplasate stupinele, n vederea respectarii prevederilor legale privind
protectia albinelor.
Intensificarea ventilatiei cuibului n timpul culesului de salcm si imediat dupa
acest cules;
nceperea cresterii primei serii de matci pentru formarea roiurilor, nlocuirea
matcilor necorespunzatoare din stupina sau vnzare si totodata nceperea
producerii laptisorului de matca, pentru apicultorii interesati de valorificarea acestui
produs;
Recoltarea fagurilor, extractia, conditionarea si depozitarea mierii. Sunt actiuni
care trebuie sa se desfasoare n conditii de igiena perfecta, n cazul n care culesul
este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost capacita pe
cel putin 1/3 din suprafata ramei. Descapacirea si centrifugarea fagurilor,
strecurarea, spumuirea si depozitarea mierii se vor face n spatii (camere) curate
avnd grija sa nu depreciem calitatea produsului. Vasele si uneltele cu care se
lucreaza (corpuri de stupi, cutite sau furculite de descapacit, tavi, site, centrifuga,
bidoanele, alte vase vor fi atent curatate si dezinfectate nainte de utilizare si bine
spalate dupa fiecare actiune). Depozitarea mierii pna la vnzarea ei se va face n
camere curate si uscate.
Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen.
Actiuni sanitar-veterinare. n mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. De
aceea supravegherea starii de sanatate este la ordinea zilei. n cazul familiilor
bolnave se aplica tratamentul pentru combaterea nosemozei, puietului varos si a
locei europene si americane sau a celorlalte boli constatate.
Trebuie retinut ca albinele bolnave nu aduc profit n stupina ci din contra produc
pierderi iar masurile de prevenire a bolilor se cer nfaptuite acum ca si pe tot
parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai usor si mai ieftin sa previi dect
sa combati".
n atelierul stupinei:
- Dezinfectia localului.
- Uscarea polenului.
-nsamntarile de plante melifere.

-ntretinerea semanaturilor.
- Prevenirea intoxicatiilor.
Organizatorice:
= Pregatirea vetrelor la masivele melifere.
= Organizarea transporturilor la masive melifere si polenizarea culturilor.
= PProcurarea de bidoane/butoaie necesare conservarii si livrarii mierii.
Specii nectaro-polenifere care nfloresc n luna mai:
n mai nfloresc sau continua sa nfloreasca speciile melifere (n ordine
alfabetica): Artar tatarasc (Acer tataricum)***, Banutei (Bellis perennis)*, Brad
(Abies alba)"*, Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**,
Catalpa (Catalpa bignonioides)*, Catina alba (Mippophae rhamnoides)**, Cires
(Cerasum avium)**, Dracila (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****,
Frasin (Fraxinus excelsior)*, Gutui (Cydonia oblonga)**, Jales de cmp (Salvia
nemorosa)*, Jugastrii (Acer campestre)***, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de
cmp (Papaver dubium)*, Mac rosu (Papaver rhoeas)**, Mar (Malus domestica)**,
Mesteacan (Betula alba)*. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Mojdrean
(Fraxinus ormus)**, Molid (P/cea excelsa)***, Mustar de cmp (Sinapis arvensis)**,
Paltin de cmp (Acer platanoides)**, Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**,
Paducel (Crataegus monogyna)**, Papadie (Taraxacum officinalis)**, Par (Pinus
sativa)**. Pin (Pinus sp.)**, Rapita de toamna (Brassica napus var oleifera)***,
Rapita de primavara (Brassica rpa var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica
rpa)**, SALCM (Robinia pseudacacia)****, Salcm mic (Amfora fruticosa)**, Salvia
de cmp (Salvia protensis)**, Snger (Cornus sanguinea)**, Trifoi alb (Trifolium
repens)***, Visin (Cerasus vulgaris)**, Vita de vie (Vitis vinifera)***.
Legenda - Pondere apicola: Foarte mare =****, Mare = ***, Mijlocie = **, Mica = *.
Nu uitati!
Daca n primele doua decade ale lunii, obiectivul principal l constituie ntarirea
continua a familiilor de albine si folosirea culesului de la salcm, n ultima decada se
va da o deosebita atentie mentinerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale si
prentmpinarii iesirii roilor. Farmitarea excesiva prin roire naturala sau artificiala
slabeste familiile.
Nu degeaba denumirea populara a lunii mai este Florar. n aceasta luna o
abundenta floristica de interes melifer ofera albinelor culesuri de nectar, polen,
mana si propolis.
Cum salcmul este specia cea mai importanta, doresc tuturor stuparilor ca stupii
lor sa fie n masivele de salcm cu flori multe, bogate n nectar iar vremea sa fie
calda si nsorita adica favorabila culesului.

Iunie

Familiile de albine se afla acum, n luna solstitiului de vara - ciresar, n apogeul sau
aproape de apogeul puterii lor, ceea ce nseamna ca stupii sunt puternici datorita
numarului mare de albine care i populeaza. Activitatea de depunere a oualor de
catre matca atinge sau ar trebui sa atinga viteza si intensitatea maxima. Flora
spontana si cultivata ofera culesuri abundente de nectar si polen binenteles daca
speciile respective vegeteaza n perimetrul razei economice de zbor (circa 3,5 km) a
albinelor cercetase si culegatoare. Regasirea unor plante cu importanta melifera
mare si foarte mare pe suprafata de aproximativ 3,8 ha ct cuprinde un cerc cu raza
de 3-3,5 km care are n centrul sau stupina este un caz fericit n care amplasarea
vetrei corespunde cerintelor acestui optim economic despre care am mai vorbit. Se
ntelege de la sine ca si conditiile meteorologice trebuie sa fie favorabile adica timp
calduros, cu cer senin, atmosfera fara vnturi puternice.
n cazul n care n familii exista un mare numar de albine doici tinere, cuibul este
blocat astfel ca se restrng treptat fagurii cu suprafete cu celule cu puiet necapacit,
spatiul din stup devine insuficient, nceteaza brusc un cules de nectar se pot
declansa frigurile roitului.
Roirea trebuie privita si ca un determinism biologie obiectiv, ca o tendinta
fireasca a familiilor de albine de perpetuare a speciei. Fenomenul roirii este favorizat
sau declansat de: nghesuiala, ventilatie ngreunata a cuibului, lipsa de spatiu
pentru cladirea fagurilor si depozitarea nectarului prin blocarea fagurilor noi claditi
cu provizii, avnd ca urmare frnarea sau chiar ntreruperea ouatului matcii
(restrngerea ouatului matcilor din lipsa de spatiu) ceea ce determina aglomerarea
n cuib a albinelor tinere, lipsa activitatii la aceste albine tinere care, nemaiavnd
larve de hranit ngurgiteaza laptisorul de matca ceea ce cauzeaza dezechilibru
hormonal si aparitia frigurilor roitului, expunerea familiilor n plin soare ceea ce
conduce la o caldura excesiva n cuib - dezechilibrul biologic si termic cauzat de
lipsa tot mai accentuata a resurselor nectarifere- , timpul nefavorabil zborului
albinelor, aparitia primelor botci naturale, amplasarea stupinei n plin soare sau
caracterul de familie roitoare, comportament ce se poate manifesta repetat la
acelasi stup cu albine, si alti factori.
n zona de ses din sudul tarii, ncepe culesul la floarea-soarelui si tei, iar n zona
de deal si munte nfloresc salcmul, fnetele si zmeura. Teiul, coriandrul si floareasoarelui din zona sudica de cmpie sunt principalele plante de interes apicol care
nfloresc n aceasta perioada. Rezulta ca valorificarea acestor culesuri confera un
grad sporit de siguranta atingerii optimului economic la stupinele transportate n
perimetrele n care exista aceste specii.
Dupa descrierea acestei panorame de manifestari sa vedem care sunt:
Actiunile specifice
n stupina:
De la nceput trebuie precizat ca este necesar ca stuparul sa aiba o conduita
conforma cu manifestarile biologice, fiziologice si de comportament ale albinelor n
corelatie cu starea timpului si a fazelor de nflorire a plantelor nectaro-polenifere.

Aceasta nseamna:
1. n conditii de cules asigurarea spatiului pentru prelucrarea nectarului si
depozitarea mierii.n timpul cercetarii cuiburilor, familiile se aprovizioneaza cu faguri
claditi si artificiali. Fagurii cu miere, n afara de cei cu puiet, se trec la extractor
(atunci cnd nu exista alta posibilitate pentru crearea de spatii suficiente pentru
prelucrarea nectarului si depozitarea mierii proaspete).
Experienta a dovedit cu prisosinta ca una dintre metodele de baza pentru
cresterea randamentului culesului cu 40 pna la 50% consta n introducerea n stupi
la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strnsura. Ca
o regula generala n timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la
minimum pentru a nu deranja inutil albinele. Mersul culesului se urmareste zilnic
prin diferentele de greutate nregistrate la cntarul de control.
2. Pentru a evita roirea naturala necontrolata exista mai multe procedee de roire
artificiala descrise n toate cartile si revistele de apicultura. Una dintre ele numita
roire artificiala prin divizare consta n transvazarea ntr-un stup gol a 4 faguri bine
populati cu albine si puiet ridicati dintr-o familie puternica avnd cel putin 9-10
faguri cu puiet si 16-18 intervale cu albine.
Practic se procedeaza la despartirea familiei n doua jumatati. Albinele batrne
se vor ntoarce la stupul de baza iar n stupul n care se formeaza noua familie se va
introduce o matca fecundata sau o botca gata de eclozionare.
3. n aceasta luna este n plina desfasurare cresterea matcilor n pepiniere
specializate conform unui flux tehnologic riguros sau n stupinele apicultorilor care
stiu sa creasca matci dupa o metoda gospodareasca sau n mod profesional.
Principalele criterii de selectie urmarite n cresterea matcilor sunt:
-

instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere si pastura din faguri);


prolificitate mare (numarul de oua depuse n 24 de ore);
cantitatea si aspectul puietului;
rezistenta sporita la iernare;
dezvoltare accelerata devreme n primavara;
rezistenta a boli;
blndete (comportament linistit pe faguri);
tendinta scazuta la roire.
cladirea fagurilor;
Daca unele matci prezinta defecte (epuizare, defecte fizice, prolificitate

necorespunzatoare desi nu sunt vrstnice), se recurge la nlocuirea lor pe loc sau n


viitorul ct mai apropiat cu matci de la rezerva stupinei sau achizitionate anume n
acest scop.
Aceasta lucrare este hotartoare pentru dezvoltarea si productivitatea ulterioara
a familiilor de albine respective si n primul rnd pentru performantele productive
din anul urmator. Matcile de calitate vor asigura n stupina familii de albine cu
capacitati productive deosebite ceea ce ridica gradul de favorabilitate ndeplinirii
optimului economic adica realizarea acelor productii care stau la baza profitului

exploatatiei apicole.
n aceasta perioada se pot forma nuclee pentru matcile de rezerva necesare n
sezon, avnd de o parte si de alta cte un fagure cu provizii. Un mijloc eficient
pentru dezvoltarea nucleelor consta n transportarea lor pe o alta vatra la
extremitatea aceleiasi localitati sau n alta localitate (n afara razei economice de
zbor a albinelor din stupina).
4. n timpul recoltarii fagurilor si extractiei mierii respectarea conditiilor igienicosanitare este obligatorie. Ceea ce trebuie nsa subliniat este ca maniera de lucru
ramne aceeasi la fiecare recoltare si extractie a mierii, attea cte vor fi pe
parcursul sezonului activ.
5. Pe toata durata culesurilor se asigura o bogata ventilatie a cuiburilor. Altfel un
mare numar de albine, care ar putea participa direct sau indirect la adunarea si
transformarea nectarului n miere, ramn pe la urdinisuri ca sa asigure aerisirea
cuiburilor. Pentru aceasta urdinisurile se tin larg deschise, iar pe timpul caldurilor
mari ventilatia se asigura prin folosirea orificiilor din podisoare sau a scndurelelor
de podisor prevazute cu tesatura de srma. n zilele caniculare, daca stupina nu
este asezata ntr-o zona umbrita, se asigura pe ct este posibil umbrirea individuala
a stupilor.
6. Bolile albinelor, diagnosticul si tratamentul n vederea combaterii lor. Dupa
fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform
indicatiilor din prospect. Alte boli care pot aparea n aceasta luna, cum se
diagnosticheaza si trateaza aceste boli (ascosferoza-puietul varos; aspergilozapuietul pietrificat s.a.) exista indicatii n prospectele medicamentelor specifice:
Micocidin , Codratin sau Locamicin.
Un roi aflat n zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apa ci mai bine cu o
raza de lumina captata de la soare cu ajutorul unei oglinzi. Proiectnd pe roi acest
spot luminos albinele pierd simtul orientarii si, asemenea unui avion n deriva,
aterizeaza fortat pe sol sau pe cel mai apropiat suport.
Un roi strns n ghem agatat de o creanga, de o streasina, sau de o grinda a unei
constructii si pastreaza caldura si integritatea n noptile reci si chiar ploioase.
Matca iesita din botca trebuie atent verificata nainte de a fi folosita. Se vor
observa n amanunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, aspectul exterior n
general si dezvoltarea fizica. Aceste date sunt luate ca baza de acceptare sau
rebutare.
n atelierul stupinei:
conditionarea mierii;
tratarea fagurilor din depozit contra gaselnitei;
executarea lucrarilor de ntretinere a culturilor de plante melifere sau furajeromelifere;
recoltarea polenului de porumb.
Organizatorice:
pregatirea vetrelor de stupina la masivele melifere;
asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport;
procurarea de material lemnos necesar reparatiilor si confectionarii de stupi,
rame, adaposturi demontabile pentru stuparit pastoral si alte accesorii;
asigurarea bratelor suplimentare de munca pentru lucrari n stupina si

transporturi;
livrarea mierii.
Speciile nectaro-polenifere care nfloresc n iunie:
Abundenta floristica caracterizeaza aceasta luna n care ncepe sau continua
nflorirea urmatoarelor specii (n ordine alfabetica): Albastrita (Centaurea cyanus)*,
Banutei (Bellis perennis)*, Brad (Albies alba)***, Busuioc lnos (Stachys lanata)**,
Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa
bignoides)*, Capsun (Fragaria moschata)*, Catina alba (Hippophae rhamnoides)**,
Ceapa seminceri (Allium cepa)**, Coriandru (Coriandrum sativum)***, Dovleac
(Cucurbita pepo)**, Dracila (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****,
Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Gladita (Glenitschia triacanthos)**, Gutui
(Cydonia oblonga)**, Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hrisca
(Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albus)**, Iarba sarpelui
(Echium vulgare)**, Jales de cmp (Salvia nemorosa)*, Lemn cinesc (Ligustrum
vulgare)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Mac
oriental (Papaver orientale)*, Mac rosu (Papaver rhoeas)**, Mustar alb (Sinapis
alba)***, Mustar de cmp (Sinapis arvensis)**, Paducel (Crataegus monogymna)**,
Palamida (Cirsium arvense)**, Papadie (Taraxscum officinale)**, Pepene galben
(Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Pin (Pinnus sp.)**, Rapita de
primavara (Brassica rpa var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica rapa) **,
Ridiche salbatica (Raphanus raphanistrum)*, Roinita (Melissa officinalis)**, Salcm
(Robinia pseudoacacia)***, Salcm roz (Robinia neomexicana)***, Salcm mic
(Amorpha fruticosa)**, Salvia de cmp (Salvia pratensis)**, Salcioara mirositoare
(Eleaagnus angustifolia)*, Snger (Cornus sanguinea)**, Soc (Sambucus nigra)*,
Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*, Talpa gstei (Leonorus cardiaca)**, Teiul argintiu
(Tilia argentea)****, Tei cu frunza mica (Tilia cordata)***, Tei cu frunza mare (Tilia
platyphyllos)***, Trifoi rosu (Trifolium pratense)**, Vita de vie (Vitis vinifera)***,
Zamosita (Hibiscus syriacus)*, Zmeur (Rubus idaeus)****.
Legenda - Pondere apicola: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * =
Mica.
Nu uitati!
Un mijloc de baza pentru ntarirea familiilor de albine l constituie folosirea
familiilor ajutatoare. Acum este cea mai favorabila perioada pentru formarea
familiilor ajutatoare, fara ca prin aceasta sa pericliteze folosirea culesurilor
urmatoare. Prin unirea n toamna a familiilor ajutatoare cu familii de baza din care
au fost formate,se mareste cu 50% puterea familiilor si se previne totodata roirea
naturala.

Iulie

Familia de albine - acest superorganism - cu un comportament riguros programat


genetic traverseaza de obicei n aceasta luna ultima parte a vrfului de sarcina despre
care am mai vorbit, intra n ultima parte a ciclului ei biologic.. O reprezentare grafica a
puterii (numarului de indivizi) si activitatilor din stup indica pe verticala un traseu
descendent al curbei desfasurate n timp, pe orizontala. Desigur, activitatea principala
din familie vizeaza cu precadere acumularea rezervelor de hrana pentru iernare. Se
considera drept principala cauza a acestui comportament instinctul de acumulare care
primeaza n detrimentul instinctului de nmultire. Aceasta nseamna ca un numar mai
mare de albine participa la culesul, prelucrarea nectarului si depozitarea mierii n celule
si mai putine albine sunt prezente n activitatile de crestere a puietului.
Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea
chiar un fel de lupta, un fel de concurenta ntre matca si albinele culegatoare. Acestea
din urma, fireste n conditii de cules, umplu un numar mereu mai mare de celule cu
nectar si polen astfel ca suprafetele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce n ce
mai reduse. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la
floarea-soarelui, un cules abundent si intens care actualmente nu mai are ca n trecut
caracterul de scurta durata. Aceasta din cauza nsamntarii plantei la date diferite si, ca
urmare, prelungirii n timp a fazelor de nflorire a lanurilor din acelasi areal. De cele mai
multe ori, din diverse cauze la acest cules se produce o uzura accelerata a albinelor, o
scadere numerica a populatiei stupului ceea ce face ca familia de albine sa devina
vulnerabila la expansiunea, specifica n aceasta perioada a acarianului Varroa
jacobsoni.
Mai ales la matcile batrne se nregistreaza o scadere a numarului de oua depuse n
24 de ore sau ntr-o anumita perioada de timp.
Se continua culesurile la tei, la finete de deal iar n zona de munte, de zburatoare.
Cresterea traitorilor este ngradita, iar uneori ncepe gonirea lor.
Pe agenda de lucru a stuparului - o agenda ncarcata ca si n lunile precedente, sunt
nscrise urmatoarele:
Actiuni specifice
n stupina
Recoltarea fagurilor cu miere, extractia (centrifugarea), transportul si depozitarea
corespunzatoare a acestui produs care reprezinta plata eforturilor att a albinelor ct si
a proprietarului stupinei. Recoltarea fagurilor si extractia mierii se vor face cu cea mai
mare grija. Chiar daca dupa ncheierea culesului de la tei stupina va fi deplasata in
pastoral, la un alt cules, este indicat ca n fiecare familie sa se lase 5-6 kg de miere ca
rezerva de hrana. Apicultorul prevazator va opri n depozit de la fiecare cules - deci si de
la cel de salcm cte 1-2 faguri cu miere capacita pentru fiecare familie.
ntarirea familiilor de albine noi, formate n lunile precedente prin adaugarea de
faguri cu puiet, miere si polen ridicati din familiile foarte puternice care constituie
nucleul de baza al stupinei. Imediat dupa culesul de salcm sau tei se pot forma roii
artificiali cai ora trebuie sa li se acorde toata atentia astfel ca printr-o dezvoltare
corespunzatoare, pna la intrarea n iarna, sa atinga nivelurile de putere si rezerve de
hrana proprii unei familii puternice. Lucrarile efectuate trebuie sa asigure toate
conditiile necesare pentru o valorificare n cele mai bune conditii a culesurilor urmatoare
n paralel cu actiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile.
Lucrarile de crestere a matcilor continua si n aceasta luna n conformitate cu

secventele tehnologiilor aplicate n sistem gospodaresc sau intensiv.


nlocuirea matcilor batrne, uzate sau necorespunzatoare cu matci tinere (din acest
an) selectionate si verificate.
Ventilatia suplimentara a stupilor este o masura binevenita mai ales n perioadele cu
calduri excesive ntelegnd ca protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin
umbrire va sta n atentia stuparului. Astfel, n zilele toride, albinele care asigura
termoreglarea cuibului (prin aducerea apei si ventilatie) vor fi mult mai putine ele
putnd participa la alte activitati (cresterea puietului, recoltarea si prelucrarea
nectarului).
Controlul starii sanitar-veterinare a familiilor se poate face o data cu ridicarea
fagurilor de recolta. La aparitia primelor semne de boala, de infestare cu acarieni se vor
lua de ndata masurile care se impun.
Prevenirea si combaterea furtisagului vor sta n atentia stuparului care, la fiecare
interventie n stupi va respecta masurile de prevenire a acestui fenomen nedorit, n caz
ca se observa tendinte de furtisag sau acesta s-a declansat se vor lua imediat masurile
de combatere.
Stuparitul pastoral - daca nu s-a ncheiat - se va derula, actiune cu actiune, avnd n
vedere toate regulile si reglementarile obligatorii. Este de mare importanta
recunoasterea si amenajarea judicioasa a vetrelor din masivele melifere cuprinse n
planul de stuparit pastoral. Pentru buna reusita a actiunilor de stuparit pastoral vor fi
asigurate din vreme mijloacele de transport si forta de munca suplimentara necesara
manipularii stupilor. Se ntelege ca este obligatoriu ca stupii sa fie pregatiti
corespunzator fiecarei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau
magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrarii nectarului si depozitarii mierii.
Dupa efectuarea transportului si amplasarea stupilor pe noua vatra se va proceda la
anuntarea n scris a organelor locale a unitatilor agricole si silvice din zona asupra
locului precis al amplasarii stupinei si dupa caz a adresei stuparului.
Folosirea ramelor claditoare pentru producerea de ceara;
Controlul familiilor dupa ultimul cules de vara si hranirea suplimentara a familiilor n
cazul lipsei de cules n natura (completarea rezervelor de hrana).
n
-

atelierul stupinei:
conditionarea mierii;
tratarea fagurilor din depozit contra gaselnitei;
nsamntari de plante melifere n miriste ;
colectarea polenului de porumb;
recoltarea semintelor de plante melifere.

Organizatorice:
= organizarea transporturilor de stupi ;
= stabilirea planului de reparatii ;
= organizarea de vetre la masivele melifere de lunca si Delta Dunarii.
Este bine sa stim ca ...
Matcile obtinute prin ncrucisari consangvine (matci mperecheate cu trntori frati)
dau n descendenta puiet putin iar uneori din ouale depuse jumatate dispar dupa 6 ore.
Lipsa puietului necapacit din familie este un semn aproape sigur al orfanizarii.
Ouale depuse neregulat, pe peretii celulelor, 2 sau 3 n aceeasi celula, bzitul
plngator al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfana (nu
mai are matca) ci si ca avem de a face cu o familie bezmetica.
Daca, pentru a o mputernici, introducem ntr-o familie un fagure cu puiet tnar

necapacit si a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie sa verificam ca


nu cumva familia sa fi ramas fara matca.
Specii nectaro-polenifere care nfloresc n luna iulie:
Iulie este o luna n care ncep sa nfloreasca sau si continua nflorirea urmatoarele
specii spontane sau cultivate de interes apicol (n ordine alfabetica): Albastrita
(Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara
scolymus)*, Bumbac (Gossypium hirsutum)*, Busuioc de balta, tepuh (Stachys
palustris)**, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Busuioc de miriste (Stachys anaua)***,
Butoias (Oenanthe aquatica)**, Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castravete (Cucumis
sativum) *, Ceapa seminceri (Allium cepa)**, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenuser
(Ailanthus glandulosa)", Cicoare (Cichorium intybus)*, Coriandru (Coriandrum sativum)
***, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia
tanacetifolia)****,Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Fluturei (Gaillardia picta)*,
Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hrisca (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz
alb (Symphoricarpus albus)**, Hurmuz rosu (Symphoricarpus orbiculatus)**, Iarba
sarpelui (Echium vulgare)**, Izma buna (Mentha piperita) *, Isop (Hyssopus officinalis)*,
Jales de cmp (Salvia nemorosa)*, Lemn cinesc (Ligustrum vulgare)**, Lavanda
(Lavandula vera)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago saliva)**,
Mac de cmp (Papaver dubium)*, Mac de gradina (Papaver somniferum) *, Mac oriental
(Papaver orientale)*, Mac rosu (Papaver rhoeas)**, Mataciune (Dracocephalum
moldavica)**, Mustar alb (Sinapis alba)***, Mustar de cmp (S/nap/s arvensis)**,
Palamida (Cirsium arvense)**, Papadia (Taraxacum officinale)**, Pepene galben
(Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Rapita salbatica (Brassica
rpa)**, Rachitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche salbatica (Raphanus raphanistrum)*,
Roinita (Melissa officinalis)**. Salcm roz (Robinia neomexicana)***, Salcm japonez
(Sophora japonica)**, Salvia de cmp (Salvia pratensis)**, Soc (Sambucus nigra)*,
Sulfina alba (Melilotus allbus)**, Sulfina galbena (Melilotus officinalis)**, Talpa gstei
(Leonurus cardiaca)**. Teiul argintiu(Tilia argentea)****, Tei cu frunza mica (Tilia
cordata)***. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi alb (Trifolium repens)**,
Trifoi rosu (Trifolium pratense)**, Zamosita (Hibiscus syriacus)*, Zburatoare
(Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus idaeus)****.
Legenda - Ponderea apicola: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.
Din aceasta enumerare rezulta ca speciile cu pondere apicola Foarte mare si Mare
sunt: Floarea-soarelui, Mustarul alb, Sulfina galbena, Teiul argintiu, cel cu frunza mica,
cu frunza mare, Trifoiul alb, Zburatoarea si Zmeurul. n pepinierele n care vegeteaza
aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele si pentru stupar miere multa
si de calitate. De aceea actiunile de stuparit pastoral sunt la ordinea zilei.
Nu uitati!
Scaderea ouatului matcilor si a cresterii de puiet este un fenomen natural, imprimat
de ritmul caracteristic de viata al albinelor. Scaderea cresterii de puiet poate fi
accentuata de lipsa totala de cules si de vremea exceptional de calduroasa, care
contribuie la diminuarea ouatului matcilor sub limita normala, fapt care contribuie la
slabirea exagerata a familiilor de albine. Odata slabite familiile de albine, ele nu mai pot
fi redresate pna la sfrsitul sezonului. In vederea mentinerii puterii familiilor, este
necesar ca, din ziua recoltarii mierii dupa nceperea culesului mare, n familii sa se
opreasca suficiente rezerve de miere, iar n cazul extractiei totale sa nceapa imediat

hranirea n vederea completarii rezervelor de hrana necesare iernarii. Totodata, daca


lipsa de cules continua, n tot timpul familiile vor fi hranite suplimentar (zahar tos
administrat saptamnal). Paralel se asigura umbrirea familiilor n cele mai calduroase
ore ale zilei.
Lund aceste masuri, familiile se mentin n stare activa, cresterea puietului se
desfasoara la un nivel corespunzator si astfel familiile nu slabesc. Cea mai mare eroare,
ireparabila de altfel, se face daca dupa recoltarea mierii (tei, floarea-soarelui) familiile
sunt lasate la voia ntmplarii.

August
Pentru apicultor, august este o luna foarte importanta pentru ca acum - in cuib - se
declanseaza cresterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus
n stupi ncepe formarea generatiei care va ierna. Esential pentru fiecare stupar este
sa cunoasca si sa asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de
albine sunt mentinute la o putere ct mai mare (numar de albine) stiut fiind ca
puterea familiei sta n multimea de albine care populeaza stupul. n urma culesului
de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slabite att din
punct de vedere al cantitatii de albine ct si al calitatii matcii. Daca n luna
precedenta cresterea puietului a nregistrat o diminuare, n cursul lunii august apare
de obicei un nou impuls de crestere fara nsa a atinge nivelul de intensitate de la
nceputul verii, ncepe perioada cresterii albinelor de iarna, n stupi apar semnele
pregatirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe masura
trecerii timpului. Astfel scaderea temperaturilor atmosferice nocturne determina ca
albinutele s-a paraseasca fagurii periferici ai stupului si sa se aglomereze n zona
centrala a cuibului adica n zona fagurilor cu puiet.
Rezervele de hrana, respectiv mierea si pastura sunt concentrate n jurul
puietului dispus n centrul cuibului. Apicultorii cu experienta cunosc fenomenul de
blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masiva de miere n fagurii din cuib.
Acest blocaj apare ca urmare a manifestarii pronuntate a instinctului de acumulare
al familiilor, datorita apropierii sezonului rece, cnd albinele sunt grabite sa-si
formeze rezervele de hrana. Ca urmare a acestui blocaj, apare concurenta ntre
instinctul de acumulare si instinctul de nmultire, balanta nclinndu-se n favoarea
acumularii. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spatiului de ouat al matcii, iar
albinele afectate cresterii puietului vor fi din ce n ce mai putine. Astfel puterea
familiei scade, rezultnd mai putine albine cu corp gras format (albine de iernare),
dar si mai putin pregatite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii.
Albinele nu mai cresc faguri si nici puiet de trntori ( desi se poate ca n zonele
cu culesul de ntretinere, familiile sa se activizeze, sa creasca nca trntori si deseori
sa schimbe linistit matcile) n schimb propolizeaza intens mai ales crapaturile
stupilor si spatiile pe care se sprijina extremitatile leaturilor superioare ale ramelor
si cteodata chiar urdinisul. Calitatea matcilor este foarte importanta n aceasta
perioada, o matca uzata neputnd face fata concurentei cu albinele culegatoare.
Acest fenomen este usor de observat la astfel de familii care mai cresc trntori

pentru a asigura fecundarea matcilor tinere, eclozionate n aceasta perioada.


Uneori, cu precadere n zilele lipsite de cules natural, se acutizeaza tendintele de
agresivitate si de furtisag. Firesc este ca apicultorul, care a nteles diagnoza, sa
actioneze n directia manifestarilor fiziologice, biologice si de comportament ale
familiei de albine nlesnind acesteia desfasurarile dictate n principal de instinctul de
conservare a speciei. Principalele secvente ale fluxului tehnologic care defineste n
aceasta luna maniera de lucru in stupina sunt prezentate sintetic n continuare cu
subtitlul:
Actiuni specifice
n stupina
Se va ncepe actiunea de revizie generala a familiilor pentru aprecierea
rezervelor din cuib precum si a calitatii matcilor. De rezultatele acestui control
depinde cum se vor desfasura viitoarele actiuni.
Se urmareste optimul n:
Calitatea matcilor (reginelor)
S-a dovedit cu prisosinta ca matcile tinere depun mai multe oua la sfrsitul
verii si chiar toamna dect cele vrstnice mai ales n cazul absentei unor culesuri de
ntretinere. Tehnologiile moderne de crestere si exploatare a albinelor prevad
nlocuirea anuala a jumatate din toate matcile stupinei stiut fiind ca prolificitatea
scade iar o matca de 3 ani nu mai poseda o viteza de ouat multumitoare.
Perioada sfrsitului verii si nceputul toamnei este intervalul de timp n care
acceptarea matcilor n unitatile biologice destinate schimbarii se petrece cel mai
usor adica fara sau cu putine manifestari de respingere. Calitatea nu este data doar
de vrsta ci si de provenienta matcilor. Se recomanda matcile selectionate si
verificate obtinute prin metode gospodaresti din familiile recordiste ale stupinei sau
mai bine cele achizitionate de la producatorii consacrati de matci ori din pepinierele
de crestere specializate. Introducerea matcilor n familii este o operatie care indiferent de metoda folosita - presupune pricepere si respectarea obligatorie a unor
reguli ndeobste cunoscute de stuparii cu experienta, ncepatorii sau cei care nu au
ndemnarea si cunostintele necesare vor trebui sa apeleze la ajutorul unui apicultor
avansat, nlocuirea matcilor batrne cu botci capacite sau chiar cu mtei ce
urmeaza a se mperechea dupa introducerea lor n familii, nu se recomanda.
Aceasta pentru ca familia va ramne fara puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai
mult iar unele familii pot ramne uneori fara matci din cauza pierderii lor la zborul
de mperechere.
Calitatea fagurilor respectiv al cuibului.
La fel ca n primavara, n intervalul de timp la care ne referim ca si n cel
urmator, matcile evita sa depuna oua n fagurii noi care pastreaza mai greu caldura.
De aceea, cu ocazia lucrarilor prilejuite de ultima extractie a mierii, n zona cuibului
la stupii orizontali sau n corpul corespunzator la stupii verticali din cele doua
corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri claditi n anul precedent n
care au fost crescute mai multe generatii de puiet. Acesti faguri trebuie sa fie lipsiti
de defecte si, pe ct posibil, fara celule deformate sau de trntori.
Deblocarea cuiburilor.

Existenta unor bune culesuri trzii de ntretinere poate determina blocarea


cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrana n zona cresterii puietului.
Restrngerea spatiului de ouat determina ca familii foarte bune n timpul sezonului
activ sa slabeasca excesiv si sa ajunga cu o populatie insuficienta pentru
traversarea n bune conditii a perioadei de iarna. Concret, deblocarea cuiburilor se
face prin introducerea n mijlocul cuibului a unui fagure cladit cu celule de albine
lucratoare. Daca fagurele a fost complet nsamntat cu oua, operatia se poate
repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede, n cazul unor familii puternice
ce ocupa doua corpuri n stupi multietajati se practica procedeul inversarii
corpurilor. Trebuie nsa avut n vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrana la
marginile fiecarui corp organizndu-se cuiburile n zona din mijloc.
Dupa terminarea culesurilor trzii, se vor ridica magazinele si corpurile de recolta
(caturile, magazinele) cu miere la stupii verticali precum si ramele de recolta la
stupii orizontali.
Identificarea manei n rezervele de hrana, extragerea acestei mieri (nu este
recomandata lasarea mierii de mana n cuiburile de iernare deoarece, prin bogatia
mineralelor continute ncarca intestinul albinelor, provocnd diaree. E o miere
grea.) si nlocuirea ei cu miere, preferabil de salcm sau sirop de zahar concentrat.
Completarea rezervelor de hrana pentru iarna;
Asigurarea caldurii n cuib.
Mai ales n timpul noptii temperaturile scazute determina o ncetinire a ouatului
matcii. Pentru a elimina acest neajuns se procedeaza la reducerea cuibului care va fi
format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare
si cei cu miere putina vor fi asezati la margine sau, dupa descapacirea mierii, se vor
dispune dupa diafragma de unde mierea va fi transportata de albine n cuib. Dupa
restrngerea cuibului cu ajutorul diafragmei despartitoare se procedeaza la
mpachetarea cuibului cu pernite laterale iar deasupra podisorului se pune o
salteluta mai groasa.
Activarea intensitatii si prelungirea perioadei de crestere a puietului.
Este bine ca n aceasta perioada, daca se poate, familiile sa fie deplasate la
culesuri trzii din pasunile si fnetele situate n luncile apelor curgatoare sau n zone
inundabile pentru a-si forma rezervele de hrana naturala care, se stie, este cea mai
buna. De asemenea, culturile furajere din miristi ofera un bun cules de ntretinere.
Daca nu exista asemenea culesuri n zona de amplasare a stupinei sau lipseste
posibilitatea deplasarii stupinelor n asemenea perimetre se recomanda efectuarea
unor hraniri stimulente. Se va folosi siropul de zahar n proportie 1:1 (1 parte zahar
la o parte apa) administrate n hranitor n portii mai mari sau mai mici, la intervale
scurte n functie de ritmul consumului. n zonele unde polenul din natura este
insuficient se vor introduce rame cu pastura sau, n lipsa turte cu polen sau
nlocuitori (turte cu polen 30%).
Se va acorda o atentie sporita familiilor ajutatoare, formate n cursul lunii iunie,
urmarindu-se o dezvoltare corespunzatoare a lor prin hraniri stimulative.
Tratamentele de baza pentru diagnosticul si combaterea varroozei se fac la
nceput cu medicamentul Varachet, apoi cu Mavrirol produse de Institutul de
Cercetare si Dezvoltare pentru Apicultura. Se vor respecta ntocmai indicatiile
cuprinse n prospectele acestor medicamente de mare eficacitate si care se gasesc
de vnzare n magazinele Apicola si n farmaciile veterinare din ntreaga tara.

n atelierul stupinei:
- conditionarea mierii :
- tratarea fagurilor din depozit contra gaselnitei.
- recoltarea semintelor de plante melifere.
Organizatorice :
= ntocmirea planului de aprovizionare cu utilaje si materiale, pentru anul urmator;
= Organizarea transporturilor la masivele melifere cu nflorire trzie;
= Controlul situatiei stupinei.
Specii nectaro-polenifere care nfloresc n luna august
August este luna n care mai multe specii de interes apicol se afla n diferite
fenofaze de nflorire (nceput, maxim, sfrsit).Acestea sunt:
Anghinarea (Cynara scolymus)*, Busuioc de balta, tepuh (Stachys palustris) *,
Busuioc lnos (Stachys lanata) *, Busuioc de miriste (Stachys annua) ***, Butoias
(Oenanthe aquatica) *, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceara albinei (Asclepias
syriaca)*, Cenuser (Ailanthus glandulosa)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia
(Dahlia sp,)**, Evodia, arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia
tanacetifolia)**, Fluturei (Gaillardia picta)*, Hrisca (Polygonum fagopyrum)*, Hurmuz
alb (Symphoricarpus albus)*, Hurmuz rosu (Symphoricarpus orbiculatus)*, Iarba
sarpelui (Echium vulgare)*, Izma buna (Mentha piperita)*, Isop (Hyssopus
officinalis)*, Jales de cmp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)*, Lucerna
(Medicago saliva)*, Mac de gradina (Papaver somniferum)*, Mataciune
(Dracocephalum moldavica)*, Mustar de cmp (S/nap/s arvensis)*, Palamida
(Cirsium arvense)*, Papadia (Taraxacum officinale)*, Pepene galben (Cucumis
mello)*, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*, Rapita salbatica (Brassica rpa)*,
Rachitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche salbatica (Raphanus raphanistrum)*, Roinita
(Melissa officinalis)*, Salcm roz (Robinia neomexicana)**, Salcm japonez (Sophora
japonica)*, Steluta vnata (Aster amellus)*, Sulfina alba (Melilotus allbus)*, Sulfina
galbena (Melilotus officinalis)***, Topinambur (Helianthus tuberosus)*, Trifoi alb
(Trifolium repens)*, Trifoi rosu (Trifolium pratense)*, Zburatoare (Chamaenerion
angustifolium)**.
..... Legenda - Pondere apicola: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * =
Mica.
... Este bine sa stim ca ...
Sezonul apicol nu se ncheie o data cu terminarea unui mare cules, n august se
afla pe primul plan pregatirile pentru sezonul apicol activ al anului urmator.
Toate lucrarile fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere
si exigenta maxima, aceasta garantnd o buna traversare (fara pierderi) a sezonului
rece si un nceput bun n primavara urmatoare.
Furtisagul n stupina reprezinta una dintre cele mai primejdioase stari n existenta
oricarei familii de albine putnd determina diminuarea ei, a mai multor stupi sau a
ntregului efectiv. Deci se cere o maxima atentie la prevenirea furtisagului sau, daca
fenomenul a aparut, el trebuie rapid si energic combatut.
Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie sa aduca de 17 ori
nectarul n acea celula.

Nu uitati!
Masurile de mentinere a puterii familiilor de albine, luate n luna precedenta, vor
fi completate prin crearea conditiilor optime n cuib pentru cresterea intensa de
puiet. Se impune reducerea volumului cuibului, mpachetarea acestuia si
introducerea n mijlocul acestuia a fagurilor goi, n care au crescut mai multe
generatii de puiet. In cazul lipsei de polen n cuib si n natura, se introduc l2 faguri
cu pastura, asigurati n lunile precedente, iar n lipsa acestora Se administreaza
turte de polen sau nlocuitori. Paralel cu aceasta vor fi nlocuite matcile care nu oua
normal, prin unire cu nuclee cu matci de rezerva. Un mijloc eficient de ntarire a
familiilor n vederea iernarii l constituie folosirea familiilor ajutatoare, formate n
cursul lunii iunie, carora pna la unirea cu familiile de baza li se vor asigura conditii
pentru crestere intensa de puiet.

Septembrie
Odata cu venirea toamnei familiile de albine si ncep pregatirea pentru iernare.
Aceasta perioada se caracterizeaza prin aceea ca numarul de albine, intensitatea
cresterii puietului si activitatea de zbor se diminueaza.
Luna echinoctiului de toamna - calendarul marcnd n 23 septembrie - data la
care ziua este egala cu noaptea, se caracterizeaza ca o perioada cnd la albinele de
iernare se apropie de sfrsit acumularea n organism a unor importante cantitati de
glucide, protide si lipide care alcatuiesc asa-numitul "corp gras" situat n partea
dorsala ca o captuseala sub nvelisul chitinos, deasupra diafragmei. Glucidele sunt
indispensabile functionarii muschilor, lipidele compun rezervele necesare
metabolismului iar proteinele vor intra n hrana larvelor si a matcilor n perioada
rece cnd albinele nu culeg polen din natura. Albinele crescute n aceasta perioada
sunt diferite de cele eclozionate n timpul verii, prin faptul ca acestea pot trai 7-8
luni spre deosebire de cele de vara la care durata medie de viata este de 35-45 zile.
Aceasta se datoreaza modificarilor n structura biologica si fiziologica a albinelor de
iarna, la care se dezvolta acest organ specializat n acumularea de rezerve de
proteine si grasimi, pe seama consumului de pastura. Corpul gras se dezvolta numai
la albinele de iarna. Supravietuirea acestor albine se datoreaza si faptului ca ele
participa mai putin la cresterea de puiet si la activitatea de cules de nectar.
Noptile reci fac ca albinele sa se strnga pe fagurii de puiet din mijlocul
cuiburilor. n aceasta perioada, matcile depun din ce n ce mai putine oua, iar n
conditiile de lipsa de cules ponta poate nceta. Cantitatea de larve din cuib este din
ce n ce mai mica si uneori spre sfrsitul lunii n stup nu mai exista puiet.
Aparitia unor culesuri de nectar si polen poate spori activitatea familiei dar nu la
intensitatea de la nceputul verii. Desigur, un cules de ntretinere ar fi binevenit dar
vegetatia de interes apicol se diminueaza pe zi ce trece exceptie facnd zonele
inundabile din luncile apelor curgatoare sau din Delta Dunarii unde se mai gasesc
specii vegetale de interes apicol aflate n diferite fenofaze de nflorire (nceput,

maxim sau sfrsit) dupa cum evolueaza n arealul respectiv conditiile meteorologice
(temperatura aerului si precipitatiile).Valorificarea unor surse trzii de cules asigura
un plus de miere si pastura n rezervele de hrana pentru iernare si determina
evitarea furtisagului n cazul administrarii siropului de zahar menit completarii
rezervelor.
nca o manifestare caracteristica acestei perioade consta n izgonirea trntorilor
din stup. De asemenea se intensifica propolizarea cuiburilor.
Revizia amanuntita a starii fiecarei familii de albine din stupina, chiar de la
nceputul lunii, ofera stuparului acele constatari ce i vor directiona toate actiunile
ce vizeaza iernarea fara pierderi si mentinerea capacitatilor productive ale familiilor
de albine n viitorul sezon apicol activ.
Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc n stupina n timpul
sezonului rece. Este deci de maxima importanta ca toate pregatirile de iernare sa se
faca prin interventii corecte, executate n timp util. Apicultorii ncepatori sau
debutanti trebuie sa apeleze la cte un coleg cu experienta, fiecare trebuie sa
apeleze la un stupar care are deja consacrare n profesie, acestia din urma dnd nu
numai sfaturi ci aranjnd practic pentru iarna n tandem cu ncepatorul cuibul
ctorva dintre familiile stupinei. Desigur, conduita apicultorului n fata diverselor
situatii va fi diversa n functie de cele observate, constatate si corect interpretate.
Amanunte despre pregatirea iernarii sunt redate pe larg n capitolul "Pregatirea
familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine". Pentru a
reaminti nca o data lucrarile principale din aceasta luna care trebuiesc executate n
stupina le voi enumera pe scurt:
Actiunile specifice:
n stupina
Strmtorarea drastica a cuibului - cu ajutorul diafragmei la nivelul numarului de
rame ocupate compact de albine;
Echilibrarea rezervelor de hrana ntre familiile stupinei cu observatia ca pe durata
sezonului rece cantitatea de miere necesara unei singure familii ca rezerve de hrana
este de minimum 18-20 kg;
Asigurarea rezervelor de hrana pna la nivelul necesarului obliga uneori pe
apicultor sa intervina cu hraniri de completare. Hranirile se fac n portii mai mari sau
mai mici - n functie de viteza cu care albinele prelucreaza si depoziteaza hrana administrnd n hranitor siropul de zahar 2:1 avnd grija ca la administrare sa nu
declansam furtisagul;
Legat de cantitatea si calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahar)
apicultorii sunt de acord ca necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei
principii si anume:
1. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice;
2. Din totalul rezervelor cel putin 50% trebuie sa o reprezinte mierea, restul fiind
formate din sirop de zahar prelucrat de albine si depozitat n faguri;
3. n nici un caz nu se va lasa n stup miere de mana pentru ca aceasta favorizeaza
aparitia diareii la albine. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de
faguri cu rezerve se recomanda ca mierea din stup sa fie pe ct posibil de salcm,
capacita si provenita numai din familii de albine sanatoase;

Administrarea de stimulente nutritive este necesara mai ales n zonele de deal si


munte, unde culesurile trzii sunt de mica intensitate sau lipsesc. Stimularea se va
face cu sirop de zahar n raport de zahar:apa = 1:1 sau 2.1. Stimularea se poate
face si prin introducerea de rame cu miere si pastura.
n conditiile n care matca depune ntre 600-800 de oua pe zi, este necesara
intensificarea pontei prin crearea de spatiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib
ramele cu miere si polen si se vor introduce dupa diafragma. Acolo unde este
necesar se vor introduce 1-2 faguri goi nchisi la culoare. Astfel matca va oua n
acestia stimulndu-se astfel cresterea puietului.
nlocuirea matcilor defecte sau epuizate, este o actiune deosebit de importanta cu
att mai mult cu ct se realizeaza mai usor dect vara. Se va urmari ca materialul
introdus sa fie de calitate superioara, crescut din suse valoroase. Se va evita
introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. In stupinele unde exista
posibilitati este necesara o reforma (nlocuire) de 25-50% a matcilor cunoscnd ca o
matca poate fi exploatata n conditii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole.
Tratamentele de toamna pentru diagnosticul si combaterea varroozei pot ncepe
si ele se vor efectua conform indicatiilor din prospectul medicamentului Varachet
(tratamentele se repeta de trei ori la interval de 7 zile, cnd temperatura mediului
este peste 14 grade, n zile cu soare);
Cu ocazia pregatirilor pentru iernat,echipamentul de faguri al stupinei va fi
verificat si sortat, procedndu-se la reformarea si topirea fagurilor vechi sau
necorespunzatori (rupti,cu defecte, dezmembrati sau mucegaiti);
Familiile slabe a caror buna iernare este pusa sub semnul ntrebarii vor fi
unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucratoare proveniti de la familiile
desfiintate se vor utiliza la mputernicirea unor familii de putere medie;
Se triaza si organizeaza grupa familiilor de prasila;
Este bine ca n noptile mai reci cuibul sa fie protejat mpotriva frigului.
Corpurile stupilor, capacele, fundurile, podisoarele si suportii pe care stau stupii
se verifica si, acolo unde este cazul, se fac reparatiile, reconditionarile, etanseizarile
si vopsirile respective.
n atelierul stupinei:
- Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra gaselnitei.
- Repararea, reconditionarea, dezinfectarea si vopsirea echipamentului vechi.
- Construirea si asamblarea echipamentului nou (rame, stupi, accesorii).
Organizatorice:
= Organizarea reparatiilor;
= ntocmirea situatiei pregatirii familiilor n vederea iernarii;
= Stabilirea productiei globale si productiei marfa la miere, ceara si alte produse.
Specii nectaro-polenifere care nfloresc n septembrie:
n septembrie numarul acestora este diminuat fata de lunile anterioare, n
functie de conditiile meteorologice si de zona geografica n aceasta luna, n
zborurile lor, albinele mai pot ntlni n diferite faze de nflorire urmatoarele specii
(enumerate n ordine alfabetica): Albastrita (Centaurea cyanus)*, Anghinarea
(Cynara scolymus)*, Banutei (Bellis perennis)*, Busuioc de balta, tepuh (Stachys
palustris)**, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Busuioc de miriste (Stachys
annua)***, Castravete (Cucumis sativum)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia

(Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****.


Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albus)**,
Hurmuz rosu (Symphoricarpus orbiculatus)**, Jales de cmp (Salvia nemorosa)*,
Lavanda (Lavandula vera)**, Lucerna (Medicago saliva)**, Mustar de cmp (Sinapis
arvensis)**, Nalba (Malva silvestris)*, Nalba de gradina (Althaea rosea)*, Papadia
(Taraxacum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus
vulgaris)*", Rapita salbatica Brassica rpa)**, Rachitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche
salbatica (Raphanus raphanistrum)*, Steluta vnata (Aster amellus)*, Sulfina alba
(Melilotus allbus) *, Sulfina galbena (Melilotus officinalis)**, Topinambur (Helianthus
tuberosus)", Trifoi alb (Trifolium repens) **, Trifoi rosu (Trifolium pratense)**,
Zamosita (Hibiscus syriacus)*.
Legenda - Pondere apicola: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.
Din aceasta nsiruire rezulta ca pondere apicola mare au numai: Busuiocul de
miriste, Facelia, Sulfina galbena si Trifoiul alb. Este de retinut ca alte specii perene
care vegeteaza n suprafetele de miristi sau pe terenurile necultivate, lasate n
acest an sau chiar de mai multi ani n prloaga se pot ntlni asociatii de plante cu
pondere apicola mijlocie si mica dar care s-au extins mult ca suprafata si au o
frecventa numerica mare n compozitia floristica a suprafetei respective. Acolo, n
acele locuri, albinele vor gasi miere si polen pentru a-si constitui rezervele iar n caz
de abundenta floristica mare, nu numai de la plantele de 3 stele, ci chiar de la cele
cu doua ne putem astepta la un cules moderat de productie. Se ntelege ca, n afara
de bogata vegetatie nectaro-polenifera, este nevoie de vreme buna, albine
puternice si sanatoase. Asa-i apicultura! Pentru succes, se cer armonizati simultan
mai multi factori, n acelasi timp stupina trebuie profitabil condusa de un apicultor
proprietar harnic, priceput, dinamic si inventiv care trebuie sa fie mereu "pe faza".
...Este bine sa stim ca ...
Completarea rezervelor de hrana pe baza de sirop de zahar la sfrsitul celei de a
2-a decade a lunii septembrie uzeaza albinele pentru iernare indiferent de varianta
de hranire comparativ cu hranirile timpurii,din luna august.
Folosirea n hrana albinelor a siropului de zahar invertit cu 3 g %o acid citric
asigura la intrarea n iarna familii mai puternice cu 100-150 g albine fata de hranirile
cu sirop de zahar neinvertit.
Albinele hranite cu sirop de zahar invertit chimic au glandele faringiene si corpul
gras dezvoltate aproape ct cele hranite numai cu miere;
Cea mai mare cantitate de polen exista toamna n familiile cu matci batrne.
Acestea depun oua mai putine si ca rezultat consumul de polen pentru cresterea
puietului este redus;
n cazul hranirilor intensive cu sirop de zahar n cantitati mari, albinele umplu
rapid celulele cu hrana astfel ca la un moment dat ncep sa scoata si ouale depuse,
desfiintnd practic ponta matcii. De aici rezulta recomandarea de a nu administra
sirop n doze mai mari de doi litri o data daca n cuib exista oua si se cresc larve;
Pe vreme nchisa si mohorta albinele se orienteaza n principiu, dupa soare.
Complicatul ochi compus al albinei i da acesteia posibilitatea sa sesizeze asanumita lumina polarizata - pe care ochiul omenesc nu o deosebeste n lumina
difuza.
Nu uitati!
Se iau aceleasi masuri pentru intensificarea cresterii puietului n familii, mai ales

n zonele de sud, favorabile activitatii albinelor. Daca n cursul verii familiile trebuiau
protejate de arsita soarelui, de acum nainte vor trebui tinute n plin soare pentru a
stimula activitatea lor legata de cresterea puietului. n general, sfrsitul lunii
marcheaza ncheierea perioadei favorabile ntaririi familiilor; n continuare, se iau
numai masuri pentru mentinerea puterii acestora. n aceasta luna ca si n luna
urmatoare este necesar ca n cuib sa existe rezerve suplimentare de pastura. n
aceasta perioada generatiile tinere de albine, neocupate cu cresterea puietului,
datorita diminuarii ouatului matcilor, consuma mult polen care este necesar formarii
rezervelor de proteine n organismul lor (corpul gras) - fara de care nu pot rezista
intemperiilor iernii si efortului ce trebuie depus n vederea cresterii de puiet spre
sfrsitul iernii.

Octombrie
Toamna este anotimpul n care pregatirea sezonului apicol din anul urmator este n
plina desfasurare. A zecea luna a anului, denumita popular "brumarel", este o luna
de miez de toamna uneori cu zile calde care alterneaza cu perioade reci si ploioase,
n unii ani, mai ales n sudul tarii, octombrie este o luna cu temperaturi de vara si
cer senin astfel ca albinele tinere de curnd eclozionate pot face primele zboruri n
jurul stupinei.
Ponta matcilor se reduce considerabil (matcile uzate nu mai au ponta sau se pot
pierde) iar cresterea puietului n toate familiile de albine (n toate zonele tarii) se
diminueaza chiar si n familii cu matci tinere, acesta ntinzndu-se pe suprafete nu
mai mari dect o palma pe 2-3 rame din centrul cuibului. Din acest moment nu mai
este indicata stimularea cresterii puietului deoarece aceasta se face n detrimentul
albinelor doici din familii, albine ce se vor uza, nefiind apoi capabile sa treaca peste
iarna sau sa asigure n primavara cresterea de puiet. Daca vremea este favorabila
(temperaturi mari, un cules mediocru de ntretinere) sau familiile au matci tinere,
mperecheate n august sau la nceputul lunii precedente, pe ramele cu faguri din
centrul cuibului mai pot fi gasite suprafete mici cu puiet capacit foarte aproape de
momentul eclozionarii. Oricum, pe masura racirii vremii la temperaturi mai mici de
sub +8C albinele se strng n ghemul de iernare care se afneaza desfacndu-se
numai atunci cnd temperaturile exterioare cresc la +12C . n lipsa puietului,
temperatura ghemului se mentine n jurul valorii de 24-25 de grade. Cresterea de
puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. Mentinerea acestei temperaturi
se face cu consum de energie de catre albine. Aceasta duce la o uzura mai mare
comparativ cu situatia cnd nu exista puiet. De aceea este bine ca n familiile unde
se vor gasi rame cu oua proaspete, acestea sa fie scoase (n a doua perioada a lunii
si daca temperaturile sunt scazute).
Se considera ca zborurile albinelor tinere, proaspat eclozionate care antreneaza
la zbor si albinele mai vrstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernarii
si starii de sanatate a familiilor. De aceea apicultorii priceputi aleg o vatra de iernare
nsorita aseznd stupii cu urdinisurile spre sud ntr-un amplasament si o pozitie care

i protejeaza de vnturile si curentii reci. Din pacate n unele stupine se ntlnesc n


aceasta luna situatii nedorite cnd, din diferite motive, principalele lucrari obligatorii
care asigura o buna iernare a ntregului efectiv sau numai a unei parti din el nu au
putut fi executate corect si la timp. Familiile care nu s-au bucurat din partea
apicultorului de atentia corespunzatoare au sanse minime - sau mai bine-zis nu au
sanse - sa supravietuiasca traversnd cu bine rigorile iernii Acum este momentul,
pe ultima suta de metri ca apicultorul ntrziat sa purceada de ndata la efectuarea
acelor actiuni specifice pe care le-am consemnat mai ales n calendarele pe lunile
august si septembrie. Se ntelege ca, la modul concret, momentul ales pentru
aceste actiuni va fi n orele amiezii n zilele calde si nsorite pe care Dumnezeu le
ofera celor lenesi, nepasatori si ntrziati la "apel". lata dar ce trebuie avut n vedere
n cadrul a ceea ce am numit n calendar pe tot parcursul lunilor acestui an:
Actiunile specifice
n stupina
Strmtorarea cuiburilor utiliznd diafragmele la nivelul unui numar de rame
integral ocupate de albinele care vor ierna.
n cazul unor familii slabe se poate practica iernarea n acelasi stup (mai ales la
stupii orizontali) a doua familii separate printr-o diafragma etansa (oarba), fireste
fiecare familie avnd urdinisul propriu.
Unirea nucleelor prea slabe si introducerea matcilor n custi n vederea iernarii n
afara ghemului.
O alta actiune importanta este aranjarea (ornduirea) cuibului pentru iernare.
Organizarea (ornduirea) cuiburilor pentru iarna se face diferentiat, n raport cu
repartizarea mierii n faguri, tinnd cont de faptul ca n timpul iernii albinele
compactate n ghem nu se deplaseaza pe fagurii laterali pentru hrana ci numai n
sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care gazduiesc albine, numai n
interiorul ghemului.
Aranjarea fagurilor se face tinnd cont si de principiile
biologice ale dezvoltarii pe verticala, care cer ca n partea de jos a fagurilor sa
existe spatiu pentru puiet iar deasupra asa-numitele coroane de miere.
Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral, central sau unilateral, cea mai
indicata fiind asezarea bilaterala. La formarea cuibului se va avea n vedere ca
ndeosebi fagurii laterali sa aiba coroanele formate cel mult pna la jumatate, iar ca
fagurii laterali vor fi alesi cei mai plini.
n cuib se vor lasa numai fagurii acoperiti complet cu albina si care au cel putin
1,5 kg de miere. Daca exista mai multi faguri cu miere insuficienta acestia vor fi
trecuti dupa diafragma si vor fi descapaciti pentru ca albina sa transporte mierea n
cuib.
Acolo unde este necesar, se vor completa rezervele de hrana. Consumul de hrana,
n functie de puterea familiei, se situeaza la 700-900 de grame pe zi, n prima
perioada de iernare si la 1,5-2 kg din momentul nceperii cresterii de puiet (de
obicei n a doua jumatate a lunii ianuarie). Consumul total al unei familii medii se
situeaza n jurul valorii de 7-8 kg de miere. Cantitatea necesara iesirii din iarna este
mai mare datorita consumului abundent din primavara destinat cresterii puietului
pna la aparitia unui cules de ntretinere din natura. De aceea, se considera, ca fiind

necesare pentru o iernare corecta, aproximativ 16-20 de kg de miere n stup.


Suplimentarea n primavara a hranei cu zahar va uza albina datorita prelucrarii
acestuia. Deosebit de importanta este si rezerva de pastura apreciindu-se drept
suficienta o cantitate de 1,5-2 kg pe familie. n cazul n care aceste cantitati nu
exista n stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de
sirop (actiune nceputa n luna trecuta).
n cazul stupilor multietajati se vor folosi doar corpurile n care exista albina.
Pentru mai multe informatii consultati " Iernarea familiilor de albine ".
Efectuarea a doua tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu
Varachet sau alte medicamente specifice atunci cnd n familii puietul a eclozionat
n totalitate. Tratamentele se fac respectnd riguros indicatiile din prospectele ce
nsotesc medicamentele de uz apicol.
Protejarea cuibului mpotriva frigului, consumul de hrana fiind mai mare n stupii
unde aceasta nu exista. Realizarea n cuib a unui regim termic optim se face prin
mpachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. Deasupra podisoarelor si
lateral, dupa diafragme,se pun saltelute umplute cu paie, talas, crpe sau bucati de
polistiren expandat. Multi apicultori folosesc ziarele vechi pentru pastrarea caldurii
n cuib.
Instalarea la urdinisurile stupilor a gratiilor contra soarecilor stiut fiind ca
patrunderea n stup a rozatoarelor este o adevarata calamitate pentru familia
respectiva.
Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdinisului
corespunzator cu marimea (puterea) familiei; crearea de orificii de ventilatie n
podisor; practicarea unei deschideri de 0,5-2 cm prin distantarea ultimei scndurele
a podisorului (la stupii orizontali); ntoarcerea podisorului la stupii multietajati cu
deschiderea spre marginea superioara a corpului.
Dispunerea stupilor pe suporti ntr-o pozitie usor nclinata pentru a preveni
stagnarea apei pe fundul stupilor.
Protectia stupinei mpotriva curentilor reci de aer si a vnturilor predominante
prin asezarea stupilor la adapostul unor cladiri, garduri din specii vegetale, garduri
provizorii din tulpini de floarea-soarelui, de porumb, stuf s.a. n functie de resursele
locale.
nlesnirea si supravegherea zborurilor de curatire.
Protectia stupinei contra vnturilor si curentilor.
n atelierul stupinei:
- Sortarea si reformarea fagurilor reformati, necorespunzatori (vechi, rupti, cu
celule de trntori) si topirea acestora (extractia si conditionarea cerii).
- Controlul starii utilajelor si eliberarea lor n vederea reparatiei; curatirea si
dezinfectarea stupilor si utilajelor eliberate.
- Executarea gropilor pentru plantarea arborilor si arbustilor meliferi.
- Plantarea de arbori si arbusti meliferi (si alte specii melifere perene) n gradini, pe
vatra stupinei,sau pe terenurile disponibile.
Organizatorice:
= depozitarea utilajelor si materialelor.
Specii vegetale de importanta apicola
Numarul acestora se restrnge drastic pe masura ce vremea se raceste, n

ultimele fenofaze de nflorire se mai gasesc n aceasta luna urmatoarele specii


(enumerate n ordine alfabetica): Banutei (Bellis perennis)*, Cicoare (Cichorium
intybus)*. Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia
tanacetifolia) ****, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei(Poligonum
baldschuanicum)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Papadia (Taraxacum officinale)".
Steluta vnata (Aster amellus)*. Trifoi alb (Trifolium repens)**.
Legenda - Pondere apicola: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.
Din aceasta enumerare se constata ca practic sezonul de cules s-a ncheiat
pentru albine. Totusi fitocenozele (asociatiile de specii perene) n care predomina
trifoiul ca si plantatiile de facelia sau lucernierele pot oferi un cules de ntretinere
pentru stupii amplasati n perimetrele respective. Se ntelege ca si vremea trebuie
sa fie favorabila zborului si activitatilor de cules, transport, prelucrare a nectarului si
depozitarii mierii. .....
...Este bine sa stim ca
rezervele mari de polen n cuibul familiilor de albine naintea iernarii se constituie
ca un semn de manifestare puternica a instinctului de roire n sezonul activ
urmator;
albinele depun polenul numai n celule de lucratoare fiindca pentru a ndesa
polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioara a celulei, sprijin pe care nu-l
ofera celulele de trntori care, se stie ca sunt construite cu un diametru mai amplu;
albinele aduna propolisul cu precadere toamna fixnd cu ajutorul lui ramele,
obturnd crapaturile peretilor interiori ai stupului ceea ce elimina patrunderea
curentilor reci n incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturba grav
capacitatea de termoreglare a ghemului n timpul iernii;
puietul poate muri n masa din cauza frigului sau a nfometarii; din cauza locilor
moare n zone limitate, mozaicate cu portiuni de puiet sanatos sau aparent
sanatos;
asupra productiei de miere si ceara influenteaza n primul rnd calitatile
(proprietatile) ereditare ale maicii, vrsta ei, modul de ngrijire (ntretinere) a
familiilor, abundenta resurselor nectaro-polenifere si conditiile meteorologice care
determina ntr-o masura hotartoare profitul oricarei stupine.
Nu uitati!
Mentineti puterea familiilor de albine prin asigurarea linistei desavrsite si prin
protejarea vetrei de stupina contra vnturilor si curentilor.
n concluzie
Daca albinele au intrat la iernat si familiile au fost bine pregatite pentru sezonul
rece sa le uram o iarna usoara, fara pierderi. Daca pregatirile nu s-au terminat,
ntrziatii trebuie sa traga tare, - atunci cnd vremea permite - pe ultima suta de
metri. Succes tuturor stuparilor n acest final de sezon activ!

Noiembrie

Ultima luna de toamna este si perioada n care familia de albine daca nca n-a
intrat, intra acum la iernat, n toate regiunile tarii, comportamentul ei n timpul celor
5-6 luni - ct dureaza sezonul rece - fiind n principal definit de aglomerarea
albinelor n ghemul de iernare. Acesta, avnd o forma sferica sau elipsoidala se
formeaza n general pe fagurii dispusi n dreptul urdinisului. Albinele convietuiesc
astfel n tot timpul sezonului rece pna la nceputul primaverii anului urmator. Daca
n cursul lunii vor exista zile calde si nsorite (temperatura mentinndu-se cteva
ore la +13 - +14C) albinele pot efectua zboruri sumare de curatire la care participa
cu precadere ultimele contingente de albine proaspat eclozionate.
Ghemul de iernare reprezinta din punct de vedere biologic, fiziologic si
comportamental un tot unitar viu si functional n care producerea caldurii, difuzia ei
si constantele de temperatura se fac cu un randament (raportul consum
energetic/efect termic) care ntrece parametrii de eficienta a ingineriei
termodinamice umane. Aceasta asigura supravietuirea familiei n conditii adverse.
Clayton Farrar, un cercetator din S.U.A., a lamurit mai demult, n urma unor
laborioase experiente aspectele de comportament a albinelor aglomerate n
ghem . Principalele concluzii la care a ajuns sunt:
a) ghemul este format din coaja si miez;
b) coaja ghemului - cu grosime totala de 2-7 cm - se compune din mai multe straturi
de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca tiglele pe casa;
c) n coaja temperatura este de circa +8 - +10C;
d) miezul aflat n centrul ghemului este compus din matca si albine care nu sunt
att de nghesuite unele n altele - este mai afnat;
e) caldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emitnd periodic
un bzit continuu frecndu-si n acelasi timp piciorusele de restul corpului;
f) radierea caldurii se petrece dinspre miez spre coaja;
g) n centrul ghemului temperatura minima este de circa +13,9C si n prima parte
a iernarii nu depaseste +25C iar n a doua parte (la sfrsitul lunii ianuarie si
nceputul lunii februarie) temperatura creste si se mentine la +34C - +36C n zona
centrala n care matca depune oua si se creste puiet;
h) aceasta temperatura tinde sa se mentina constanta indiferent de temperatura
exterioara sau cea din lada stupului;
i) n stup, n spatiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare dect
temperatura aerului din afara stupului;
j) la temperatura exterioara de +6C - +8C ghemul de iernare este complet
constituit;
k) n raport de cresterile si scaderile succesive ale temperaturilor atmosferice
ghemul de iernare se strnge sau se afneaza (se desface).
Sigur ca procesul termodinamic este ceva mai complicat dect nsiruirea de mai
sus dar, n mare, acesta este tabloul fenomenelor care se petrec n familia care
traverseaza sezonul rece.
Functionarea ireprosabila (optima) a ghemului este conditionata de
corectitudinea pregatirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce n principal
nseamna: alegerea unei vetre de iernare corespunzatoare; asigurarea de hrana

suficienta, de calitate buna si accesibila albinelor; sanatatea perfecta a familiei;


matca tnara si viguroasa; adapost (stup) fara fisuri, termoizolarea cuibului;
protectia mpotriva soarecilor; linistea perfecta n stupina adica absenta zgomotelor,
agentilor poluanti, trepidatiilor provocate de oameni, pasari, animale, mijloace de
transport, ndeplinind aceste conditii stuparul poate fi linistit ca iernarea va decurge
bine adica fara pierderi de efectiv si fenomene nedorite.
Pe agenda de lucru a apicultorului sunt nscrise n aceasta luna urmatoarele

Actiuni specifice
n stupina
Completarea ultimelor lucrari sau secvente din lucrarile pregatitoare pentru iarna,
aceasta binenteles daca vremea permite ntrziatilor sa faca ceea ce n-au facut n
timp util.
Supravegherea mersului iernarii prin vizite periodice n stupina, "ascultarea"
stupilor si interpretarea celor auzite.
ndepartarea grabnica a situatiilor necorespunzatoare care se pot constata cu
prilejul vizitelor.
Stimularea executarii de albine a zborurilor de curatire n nsorite si calduroase.
Topirea si conditionarea cerii rezultata din fagurii reformati, din claditoare sau din
descapaceala.
Reconditionarea, curatirea dezinfectia si vopsirea stupilor ca si lucrarea anterior
enumerata se fac n atelierul stupinei (daca acesta exista si este amenajat
corespunzator).
n atelierul stupinei
- Extractia si conditionarea cerii.
- Reparatia stupilor si utilajelor.
- Plantarea arborilor si arbustilor meliferi.
- Strnsul semintelor de la speciile forestiere.
- nsamntarea faceliei, coriandrului si altele (sub zapada).
- ntocmirea graficului culesului din sezonul expirat.
Organizatorice
= Procurarea de utilaje si materiale.
= Controlul reparatiilor.
= Ridicarea calificarii profesionale.
= Analiza rezultatelor stupinei.
= Procurarea de carti si abonarea la revistele de specialitate.
...Este bine sa stim ca ...
Pastrarea ramelor cu faguri artificiali o perioada mai ndelungata este influentata
de uscaciune, nainte de a fi folositi prin introducerea n stupi acesti faguri se tin 1-2
minute la soare. Astfel ceara si recapata aspectul lucios.
Reformarea fagurilor de cuib se face dupa folosirea lor timp de 2-3 ani, adica
dupa cresterea n ei a 10-12 generatii de albine.

Apicultorii zgrciti sau prea economi se nseala; mai bine sa ramna miere
neconsumata n primavara dect sa nu ajunga n timpul iernii si familia sa sufere
sau chiar sa piara de foame.
n iarna intra albinele crescute n cursul lunii august si nceputul lunii septembrie
dintre acestea multe traind chiar pna n luna mai. Cele crescute n prima jumatate
a lunii iulie sunt neviabile n perioada iernii.
n fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele fete sunt circa 9.100 de celule din
care sunt bune (corespunzatoare) doar 7-8.000 n rama de stupi multietajati sunt
circa 6.300 de celule.
La temperaturi mai mici de +8C albinele amortesc, la peste +38C puietul
moare iar la mai mult de +40C mor toate albinele.
O iernare fara griji, situatii anormale si fara interventii de avarie va bucura pe
apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere, cu profesionalism si dragoste
de albine respectndu-si conditia de stupar si de om care, liber fiind, si-a ales
drumul vietii nsotind, ocrotind si protejnd albinele. El va fi nsotit mereu de aceste
minunate insecte atunci cnd se afla n stupina, n afara ei, acasa n familie, ca si
atunci cnd citeste, luna de luna, pe site, calendarul de fata. Oare am exagerat cu
ceva referindu-ma la gndul bun si fapta buna proprii stuparilor optimisti, fericiti si
prosperi?
Nu uitati!
Veti mentine puterea familiilor de albine asigurndu-le linistea. Luati masuri de
stimulare a zborurilor trzii de curatire, care au o influenta binefacatoare asupra
iernarii.

Decembrie
Ultima luna a anului, prima luna de iarna astronomica (21 decembrie - data
solstitiului de iarna cnd ziua are durata cea mai scurta) s-ar parea ca este un
interval de timp mort n care apicultorul n-are ce face. Nu este deloc asa si vom
vedea de ce atunci cnd vom enumera actiunile specifice. Diferit de ceea ce se
ntmpla cu majoritatea altor specii de insecte, albinele au un comportament
distinct si propriu de iernare. Ele se aglomereaza n acel ghem compact denumit
ghemul de iernare n care se produce, se emite si se pastreaza caldura astfel ca
albinele pot suporta gerurile cele mai mari. Ghemul de iernare reprezinta o unitate
fiziologica complexa, n care activitatea albinelor se mentine la un nivel relativ
ridicat. Producerea caldurii necesare este asigurata de acestea prin contractii ale
fibrelor musculare toracice si abdominale. Caldura trebuie produsa att pentru
necesitatile fiecarui individ ct si pentru a mentine n interiorul stupului o
temperatura constanta, n jurul valorii de 28C. Practic ghemul se gaseste ntr-o
continua miscare, fiind format din doua unitati distincte: miezul ghemului si coaja.
n miezul ghemului temperatura este mai ridicata cu 1-2 grade, fiind si locul de

iernare a matcii.
Coaja ghemului este formata din albine ce se misca din interiorul ghemului
formnd un strat protector. Pe masura ce temperatura fiecarui individ din coaja
scade acesta se misca spre interior spre a se ncalzi. Producerea de caldura n
ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve.
n aceasta perioada nu exista crestere de puiet, hrana fiind folosita exclusiv
pentru mentinerea unei temperaturi constante n stup.
Datele experimentelor stiintifice ca si observatiile si constatarile multianuale ale
unor prestigiosi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidentiaza faptul
consumului inegal de miere de la rezervele de hrana din stup. Acest consum
depinde de puterea familiei intrate la iernat, de asprimile iernii, de gradul de
etanseizare a stupilor mpotriva frigului ,n general de corectitudinea pregatirii
familiei si a stupului pentru sezonul rece.
Este de retinut ca familiile slabe
consuma mai mult dect cele puternice acest consum sporit fiind nsotit de o uzura
mai accentuata a albinelor care ierneaza. Conform datelor unor statistici
multianuale putem accepta ca n luna decembrie o familie de putere medie poate
consuma pna la 750-850 g de miere.
Chiar daca - datorita bunei pregatiri - rezervele de hrana ndeplinesc aceste
trei conditii esentiale :
1. cantitate suficienta;
2. calitate buna;
3. accesibilitate pentru albinele din ghem.
Se recomanda controlul iernarii ntr-una din zilele cu timp frumos ntelegnd prin
timp frumos o vreme calma si nsorita ,cu temperaturi peste 13 grade. Aceasta
operatie trebuie executata rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine. Controlul
sumar presupune: ridicarea capacului (cu grija), ridicarea saltelutelor, pernitelor si a
podisorului (tot cu grija) si observarea formei si amplasarii ghemului de iernare.
Acesta trebuie sa se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere.
Daca situatia se prezinta conform descrierii de mai sus se nchide stupul cu aceeasi
atentie existnd siguranta ca albinele nu au necazuri si iernarea decurge bine. De
obicei n decembrie n toate stupinele cam asa ar trebui sa se petreaca lucrurile.
Daca ghemul nu este format pe rezervele de hrana se vor scutura ramele cu albine
pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina.
La familiile la care se observa un consum ridicat de hrana, se va cauta cauza,
aceasta putnd fi generata de prezenta rozatoarelor, zgomote puternice, sau
ciocanitori. De asemenea consumul mare de hrana poate fi cauzat de neizolarea
stupilor mpotriva frigului.
Controlul consumului de hrana din perioada de iarna se poate face prin
mentinerea pe cntarul de control - bine protejat contra intemperiilor - a unei familii
de albine de puterea mijlocie (medie). Scaderile periodice de greutate indica cu
destula precizie cantitatile consumate si intervalul de timp n care s-a produs
consumul.

O metoda foarte buna de a tine situatia sub control este ascultarea stupilor sau
mai bine-zis a familiei. Acest control auditiv se face fara deschiderea stupilor prin
atasarea urechii de peretele din fata al stupului sau prin introducerea unui tub de
cauciuc prin urdinis si ascultarea zumzetului care se aude din stup. O usoara lovire a
stupului intensifica zumzetul astfel ca urechea exersata a unui stupar priceput
poate interpreta corect felul si durata emisiei sonore. Este ca si cum un medic
asculta cu stetoscopul inima si plamnii ciocanind cu degetul cosul pieptului
pacientului aflat la consultatie si, functie de ceea ce doctorul aude si interpreteaza,
pune diagnosticul si stabileste tratamentul Despre interpretarile emisiilor sonore pe
care stuparul le receptioneaza cnd asculta stupii exista relatii lamuritoare n
"Iernarea familiilor de albine", cap.VI, Lucrari ce se efectueaza iarna n stupina
Recomand, mai ales apicultorilor ncepatori, sa citeasca literatura de specialitate si
daca este posibil sa faca aceste controale de iarna sub ndrumarea unui apicultor
consacrat si priceput bucurndu-se la fata locului de competenta dobndita dupa
ani si ani de practica a ndrumatorului. Oricum n decembrie situatii anormale este
putin probabil sa fie constatate. De aceea eventualele interventii mai ales legate de
lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom ncerca sa le tratam n calendarele lunilor
urmatoare.
Zapada afnata prin care aerul patrunde cu usurinta si care uneori poate acoperi
stupii nu constituie un pericol pentru viata albinelor, pentru buna lor iernare.
Dar daca stratul de zapada a prins pojghita sau pe scndurelele de zbor, la urdinis,
s-a format gheata aceasta se nlatura usor, cu grija, fara zgomot ntruct obturarea
urdinisului determina sufocarea albinelor.
Orice zgomot sau miscare din jurul stupinei este perceputa de albine, ceea ce
determina o agitatie marita a acestora. O familie agitata va consuma astfel cantitati
mai mari de hrana, existnd pericolul epuizarii rezervelor. De aceea trebuie
nlaturata orice sursa de zgomot din stupina.
n luna decembrie stuparul harnic si priceput are de lucru, n stupina, n atelierul
stupinei, la masa de lucru si n reuniunile apicole el trebuie sa fie prezent la
urmatoarele
Actiuni specifice
n stupina
Controlul mersului iernarii trebuie facut concret, la fata locului. Fiecare stup va fi
atent observat si ascultat procednd asa cum este precizat n articolele amintite
mai nainte.
Vizitarea periodica - cel putin saptamnal sau decadal a stupinei are si un alt
scop principal anume acela de a asigura linistea deplina n incinta, pe vatra de
iernare ca si n fiecare stup. A nelinisti albinele, a provoca deranjul lor datorita
patrundem soarecilor n stupi, datorita atacului ciocanitorilor sau pitigoilor, datorita
trepidatiilor, zgomotelor, lovirii sau rasturnarii stupilor de catre animalele domestice
sau chiar de catre hoti ori alti raufacatori nseamna de fapt pierderi grave de
efectiv, pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate.
De aceea, securitatea stupinei ca si a fiecarui stup pe tot parcursul iernii este o

conditie fara de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput


Tocmai aici trebuie sa apreciem locul si rolul masurilor de protectie luate din timp ca
si necesitatea controlarii ndeplinirii concrete a tuturor cerintelor care asigura ceea
ce ndeobste denumim o iernare linistita, fara pierderi de efectiv.
nlesnirea zborurilor de curatire este asigurata anterior daca stupii au fost
orientati cu urdinisurile spre rasarit. Daca n decembrie sunt zile cu cteva ore mai
calde si nsorite putem asista la zboruri de curatire. n cazul n care a cazut zapada
aceasta se nlatura de pe suprafata oglinzii stupului si se presara paie, frunze uscate
sau pleava pe care albinele care ies la zbor se pot aseza si odihni fara riscul de a
ntepeni din cauza frigului. Pentru favorizarea zborurilor de curatire din zilele
frumoase se vor elimina, de asemenea, albinele moarte de la urdinis (cu ajutorul
unei srme ndoita la unul din capete).
Sigur ca,se procedeaza astfel numai daca n ferestrele iernii apar zile calde si
nsorite cu temperaturi de +12 -+14C care permit zborurile de curatire.
n cazul n care se observa curenti de aer rece se vor lua masuri pentru
protejarea stupinei, prin instalarea de paravane.
n atelierul stupinei
Se verifica atent starea generala si functionala a tuturor uneltelor, utilajelor,
diapozitivelor din dotarea stupinei.
n functie de constatari se ncepe reconditionarea acestora ntelegnd prin
reconditionare curatirea, dezinfectia, repararea, vopsirea si finisarea acestora n
principal este vorba despre stupi, centrifuge, topitoare solare, tavi de descapacit,
afumatoare, dalti, ambalaje de depozitare a mierii, echipament de protectie etc.
nsasi atelierul, cabana apicola, rulota apicola, remorca apicola si chiar pavilionul
vor trece printr-o atenta verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de
constatarile verificarilor.
Vechea zicala romneasca conform careia "bunul gospodar si face vara sanie si
iarna car" este acum de actualitate n sensul ca atelierul stupinei devine locul n
care stuparul pregateste din timp tot ce-i va fi necesar n viitorul sezon activ.
Fagurii si ramele de la rezerva stupinei vor fi luati la mna astfel ca rezerva
stupinei sa fie completata numai cu rame si faguri ce corespund exigentelor. Tot ce
nu corespunde este trecut la reforma.
Reformarea si topirea fagurilor, extragerea si conditionarea cerii este o actiune
care daca nu a nceput poate ncepe.
ncheierea ramelor achizitionate ca rame la pachet, nsrmarea lor si lipirea
fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi, reconditionate este de
asemenea o actiune la ordinea zilei.
Conditionarea si valorificarea semintelor de plante melifere.
Organizatorice:
- ridicarea calificarii profesionale.
- procurarea de utilaje si materiale.
- elaborarea planului de mbunatatire si folosire a bazei melifere n anul urmator.
La masa de lucru
Se calculeaza ct mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul
calendaristic expirat.
Se nsumeaza cantitativ si valoric productiile de miere si alte produse apicole

inclusiv material biologic (roi, familii, matci)obtinute n stupina n perioada sezonului


apicol. Avnd aceste date bilantul de venituri si cheltuieli este aproape gata. Venitul
sau profitul pe stupina se obtine scaznd totalul cheltuielilor din totalul veniturilor.
Analiznd elementele de cheltuieli se poate usor determina ponderea fiecareia n
totalul sumei cheltuite si efectul asupra productiei sub aspect cantitativ si valoric.
Un bun manager stie sa traga concluzia analiznd bilantul stupinei si bazat pe
aceste concluzii poate ntocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon
apicol activ. Aceasta este o actiune importanta care se face la masa de lucru cu
pixul n mna si eventual cu calculatorul alaturi.
Cea mai buna perioada de citit si recitit literatura apicola nu trebuie irosita n
van. Cine crede, pretinde sau afirma ca le stie pe toate greseste si, mai devreme
sau mai trziu, se va dovedi ca fudulia este paguboasa.
n reuniuni apicole
Viata asociativa, n sezonul apicol activ, se desfasoara cu precadere n perimetrele
bazinelor melifere de interes national unde apicultorii din zona respectiva se
ntlnesc cu altii din diferite judete (unele foarte departate) n cadrul deplasarilor
ocazionate de stuparitul pastoral la culesurile de salcm, tei, floarea-soarelui, mana,
flora de balta sau alte specii.Apicultorii se aduna, n sezonul rece, discuta,
analizeaza si dezbat ce au facut si fac planuri despre ce ar trebui sa faca n viitor n
cadrul unor reuniuni cu certa conotatie profesionala... n fiecare an n ntreaga
lume apicola prima saptamna din aceasta luna (1-7 decembrie) este consacrata de
aproape trei decenii ca Saptamna internationala a apicultorului. Aceasta
manifestare a fost instituita de Apimondia - Federatia Internationala a Asociatiilor de
Apicultura - n urma cu aproape 3 decenii la initiativa marelui apicultor care a fost
Prof. univ. dr. ing. Veceslav Harnaj care n acea vreme era Presedintele asociatiei
nationale a apicultorilor romni si Presedinte al Apimondia. Pe parcursul acestei
saptamni, n functie de zelul organizatorilor, se desfasoara actiuni diverse care
reunesc pe stuparii ce au aceleasi idealuri si aceleasi interese.
n aceasta luna sau alteori, n unele orase sau municipii, chiar din noiembrie, ncep
Cursurile si Conferintele apicole care pot avea doua sectiuni. 1. ncepatori si 2.
avansati. La aceste cursuri si conferinte sunt promovati ca lectori cei mai buni
apicultori din zona, specialisti din cercetarea stiintifica apicola sau din
Departamentul tehnic al A.C.A. Formele concrete n care se desfasoara aceste
cursuri si conferinte gratuite au cunoscut n ultimii ani o diversificare si modernizare
salutara prin utilizarea unor mijloace audio-video, prin organizarea unor mese
rotunde si dezbateri interactive deosebit de utile.
Tot n decembrie si n urmatoarele luni ale iernii se desfasoara sedintele statutare
ale structurilor teritoriale ce compun Asociatia Crescatorilor de Albine din Romnia.
Ele sunt organizate n conformitate cu Statutul A.C.A. n spiritul unei democratii
exemplare ce trebuie sa caracterizeze organizatia profesionala a stuparilor romni
ca parte integranta a societatii civile din Romnia.
n ultima zi a Saptamnii Internationale a Apicultorului ntreaga lume crestina
praznuieste pe Sfntul Ambrozie n ziua de 7 decembrie. Acest sfnt ecumenic este
si patronul apicultorilor romni, ocrotitor al albinelor si protector al celor care iubesc
albinele. Consacrarea lui n tara noastra s-a facut dupa 1989 cu aprobarea sefilor
principalelor biserici istorice din Romnia. Si nu n ultimul rnd, n aceasta luna vine
Mosul. "Craciun fericit!" tuturor si "La multi ani!".

... Este bine sa stim ca ...


Toamna, la formarea cuiburilor, n cazul iernarii a cte doua familii ntr-un stup
orizontal, apicultorul trebuie sa puna cte o rama plina cu miere de o parte si de
alta a peretelui despartitor al diafragmei. Albinele din ambele familii vor fi atrase de
caldura spre aceste rame.
n apicultura este cunoscuta Legea celor 40 de zile conform careia din
momentul depunerii oului de catre matca fecundata, pna n momentul iesirii din
stup a albinei zburatoare trec 40 de zile. Apicultorul care asigura n toate conditiile
necesare unei ponte intense, o regleaza n acelasi timp, urmarind termenele optime
- nu mai putin de 40 de zile pna la culesul principal - va avea suficiente albine
culegatoare capabile sa valorifice profitabil abundenta de nectar. De exemplu, daca
culesul principal, sa zicem cel de la salcm este asteptat la 15 mai, familiile se
pregatesc cu 6 saptamni nainte adica ncepnd cu prima decada a lunii aprilie.
n stupii acoperiti cu zapada albinele ierneaza bine. n prima parte a iernarii
activitatea lor este redusa si n familie este suficient aerul ajuns n stup prin zapada
afnata. n cea de a doua parte a iernarii n cuiburi apare puietul si, urmare acestui
fapt, creste necesarul schimbului de aer.
Matcile mperecheate la nceputul toamnei pot fi de calitate. Dupa
mperechere ele pot ncepe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest
puiet. Ouale, de regula, sunt ndepartate pe neobservate sau sunt mncate de
albine, n aceasta situatie apicultorul si poate face o parere gresita conform careia
matca a intrat n iarna nemperecheata din cauza lipsei de trntori.
Nu uitati!
Iernarea familiilor de albine n bune conditii reprezinta premisa cresterii unui puiet
de buna calitate, ncepnd din ianuarie-februarie, precum si o dezvoltare de
primavara buna.
Prin protejarea vetrelor de stupina contra vnturilor si curentilor si prin expunerea
stupilor n plin soare, micsorati consumul de hrana si uzura organismului albinelor !

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol
incepe toamna! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde
totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general tot ce tine de
buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul
apicol cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile
ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa
trecem la treaba .

Primavara

Pregatirea vetrei stupinei


Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni :
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam
crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca
urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura
soarelui
- curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea
se vor arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile
reci ale inceputului de primavara
Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au
acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zile
calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulam
efectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei
este recomandat sa intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar
capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot
acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in
mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar
caldut. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,
reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.
Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in care
vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a
cuibului. La deschiderea stupului constatam :
- prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg
miere pe ambele fete
- prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nu
exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si
de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem
o concluzie corecta.
Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree,
si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de
albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In
acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele
stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc,
ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat
pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce
priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si
bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor
imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai
scurta, dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand
compartimentul de hranire.

Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi


curatate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,
urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea
este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de
igiena perfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la
dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice
stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosim
urmatoarele rezerve:
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in
celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla
cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din
cauza ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la
proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din
stupi ramele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas
neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas
de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu
faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti,
cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine
albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite
circulatia albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se
procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.
Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu
dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi
turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere
cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu
serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este
de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand
evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.
Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea
favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de
1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin
si la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administrare
sunt:
- Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana
pana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o
cantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se
omogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana la
aparitia culesului de polen.

- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra


ramelor sub forma de turtite proteice de completare.
- Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului
sub forma de turtite.
Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de
la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si
miere sau pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din
diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul
pastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unor
probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care
i-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis,
pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o
limpezire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului
poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin
largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.
Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale:
- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine
doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi
mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de
temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim
in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza
activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati
dupa cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta
se pot introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib
sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se
adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu
puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand
seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in
care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri
claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane
de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant.
O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu
apa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules
largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimul
fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in
mijlocul cuibului.

Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu
precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind
de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prin
inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind
necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in
stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza
anume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne
gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Pentru a
uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit
din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se
executa in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o
sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice
resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !

Vara
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din
primavara si acum asteapta roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora
spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. In anii de exceptie se
pot obtine si cateva kg de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au
hrana din abundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor
este scurta. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata,
floarea soarelui) si tarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential, albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si
capacesc mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea, pentru a evapora apa din nectarul
proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu
orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.
Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard, dintre care 8-9 cu
puiet
- familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire

sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea


Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp :
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera
posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fie
asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sau
inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta
operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea
efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si
genetic pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma
culesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o
productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu
puiet capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine, in care culesul incepe
timpuriu. Zonele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam
pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",
sau cei care practica stuparitul pastoral, obtin rezultate remarcabile. Odata cu
sfarsitul primaverii, familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.
Daca nu se intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile
urmatoare-tei, fanete, floarea soarelui - pot fi compromise. Formarea de noi familii si
aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada, pot
impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor
urmatoare.
Stuparitul pastoral - generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasarea
stupinelor la masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca :
lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ;
baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre
masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia
respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului
melifer. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va
avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa (care este foarte
necesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci
drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite
sau locuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind
sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, se
pregatesc toate sistemele de fixare, ventilatie etc.
Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. Deplasarea la sursele de cules se va
face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel
si nu perpendicular pe sursa. La culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri

insorite - dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele
sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. La tei si floarea soarelui,
cules care are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la umbra. Daca nu
putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de
diferite materiale (paie, frunze). Daca nu facem aceasta, contingente intregi de
albine vor ventila stupul, neparticipand la cules.
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat :
- Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familie
trebuie asigurata cu 5-6 faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. La
introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre
urdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si
miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului :
albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Cand
cuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodata
mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.
- Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui
magazin deasupra cuibului. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au
umplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupra
acestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci
mierea in celalalt.
- Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste
celelalte doua. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o
capaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. In
acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Populatia
creste si sursa de hrana scade. In scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii
apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea loc matcii sa
oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
Extragerea si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poate
cel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea
este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam, depinde
finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportul
actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate
din suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are un
continut de apa de 18-20%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede
cantitatea de apa depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele
pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. De multe ori se
prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.
Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a

daltii apicole. Mult hulitele "podisoare izgonitoare, chimice" nu se vor folosi, pentru
ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimb
se pot folosi izgonitoare cu sicana.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam
albinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam
sa o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa
care punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapid
pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata
si dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea
lucrarii efective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa
culoare. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35
grade C, cu un curent de aer cald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si
extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim : la un nivel
mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,
cutit sau furculita de descapacit, un extractor tangential, un vas unde se scurge
mierea, un maturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie
din inox sau un alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in
pozitie orizontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de
suprafata fagurelui. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru
ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,
putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se dau
familiilor pentru a fi curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si
cele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se
face la temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupa
decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade
pana la limita admisa de norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, sau
altele agreate de cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperecherea
matcilor, formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja expuse in alte pagini
asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri v-ati dat seama...
vara se numara ....bidoanele..! Succes...!

Toamna
Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi
provocari, carora trebuie sa le faca fata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul
apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta

treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba !


Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari
categorii :
Lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru
iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din
toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate
perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca
timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de
depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai
batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile
batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un
cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin
ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intrun cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor
tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase
orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca
schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat
in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,
instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de
hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul
celulelor libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se
introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au
crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea
fagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se
realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa
avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste
rezervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de
trantori sau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a
sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in
"zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile
generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.

Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele
recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune
familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care
ofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin
alegerea unei vetre permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un
impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand
stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin
oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de
zahar). Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,
aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm
patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ;
hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ;
deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau
miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele
proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui
cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara)
deasupra cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o
stramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de
albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo de
diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nu
se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o
formare gresita a ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu
impachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,
aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung la
nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a
populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de
o miscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine
demareaza cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie
accelerata. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice)
traiesc aprox.5-6 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri
este o lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familie
fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile
mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema
hranei? Cateva deziderate de atins:

Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa
mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam
familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand
face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie
capacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a
fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli
grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu
cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este
foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Ramele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama
corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.
Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar
una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,
dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte
bine construiti. Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure
cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)
facute la cei cu miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Sunt cazuri cand
familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo ; apoi cand
mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in
intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi
constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un
caz aparte.

Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat
culesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si
hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea de
completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal
albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina
din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri
inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de
completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va
face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea
completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid
citric(sare de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau
mari(2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa
observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz
devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se
poate inlocui cu serbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de
completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram
dupa diafragma. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana
in 20 august.
Pregatirea cuiburilor, familiilor de albine
Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intro casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de
albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta
puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa
aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa

fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei
metode de aranjare a fagurilor :
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea
fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine
descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se
aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati
descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5
kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii
multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior
trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe
fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e
de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

Iarna
Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi
provocari, carora trebuie sa le faca fata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul
apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta
treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba !
Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari
categorii :
Lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru
iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din
toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate
perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca
timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de
depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai
batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile
batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un
cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin
ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intrun cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor
tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase

orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca


schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat
in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,
instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de
hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul
celulelor libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se
introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au
crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea
fagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se
realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa
avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste
rezervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de
trantori sau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a
sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in
"zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile
generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.
Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele
recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune
familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care
ofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin
alegerea unei vetre permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un
impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand
stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin
oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de
zahar). Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,
aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm
patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ;
hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ;
deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau
miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele
proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui
cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara)
deasupra cuibului.

Reducerea si impachetarea cuiburilor


Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o
stramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de
albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo de
diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nu
se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o
formare gresita a ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu
impachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,
aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung la
nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a
populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de
o miscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine
demareaza cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie
accelerata. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice)
traiesc aprox.5-6 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri
este o lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familie
fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile
mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema
hranei? Cateva deziderate de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa
mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam
familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand
face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie
capacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a
fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli
grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu
cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este
foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Ramele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama
corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.
Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar
una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,
dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte
bine construiti. Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure
cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)
facute la cei cu miere.
Hranirile de completare

Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Sunt cazuri cand
familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo ; apoi cand
mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in
intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi
constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un
caz aparte.

Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat
culesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si
hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea de
completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal
albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina
din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri
inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de
completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va
face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea
completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid
citric(sare de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau
mari(2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa
observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz
devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se
poate inlocui cu serbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de
completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram
dupa diafragma. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana
in 20 august.

Pregatirea cuiburilor, familiilor de albine


Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intro casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de
albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta
puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa
aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa
fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei
metode de aranjare a fagurilor :
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea
fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine
descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se
aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati
descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5
kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii
multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior
trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe
fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e
de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

Viata familiei de albine pe parcursul anului


Sub influenta mediului, n corelatie cu succesiunea anotimpurilor, n familiile de
albine au loc importante modificari n ceea ce priveste numarul de albine din familie,
longevitatea acestora, relatiile sociale din interiorul coloniei, etc.
Ciclul anual al coloniei de albine este strns legat de succesiunea anotimpurilor, de
evolutia vegetatiei pe parcursul anului, a florei care-i asigura hrana necesara dezvoltarii.
n functie de acest ciclu, pe parcursul unui an apicol, se pot delimita urmatoarele
perioade:

Perioada cresterii albinelor tinere pentru iernare

Catre sfrsitul culesului principal (sfrsitul lunii iulie), puterea familiei de albine
ncepe sa scada. treptat, ajungnd la 50% fata de nceputul primului cules principal.

ncepnd cu prima decada a lunii august, perioada n care se nregistreaza scaderea


simtitoare a culesului, adeseori ncetarea acestuia, activitatea de zbor a albinelor
precum si intensitatea cresterii puietului se reduce vizibil, totodata nregistrndu-se o
mortalitate mare n rndul albinelor. Albinele care ramn sunt foarte uzate, matca
ncetineste mult ouatul si albinele alunga trntorii din cuib. Aparitia culesurilor trzii, de
nectar si polen, n aceasta perioada, stimuleaza ponta matcii nsa intensitatea cresterii
puietului nu atinge nivelul din vara. Treptat, albinele care au participat la culesurile de
vara, pier.Albinele ce eclozioneaza n perioada august-noiembrie sunt albinele care vor
ierna. Ele traiesc ntre 7 si 8 luni. Albinele eclozionate n toamna vor ngriji si hrani
puietul de primavara. Desi au vrsta calendaristica mare, aceste albine sunt fiziologic
tinere, neuzate. Longevitatea mare a acestor albine se datoreaza faptului ca participa
ntr-o mica masura la cresterea puietului si la activitatea de cules nectar si polen, si
datorita acumularii de rezerve lipoproteice n corpul gras, n urma consumului intens de
pastura. Cu rezerve de hrana suficiente n stup si n organism, cu albine tinere,familia
este pregatita sa intre n perioada urmatoare.

Perioada de iernare, a repausului de iarna

Pe masura racirii timpului, o data cu scaderea temperaturii sub 12C, ouatul matcii,
cresterea puietului si zborurile nceteaza, familia de albine intrnd n perioada de
iernare, a repausului de iarna, care ncepe de din octombrie-noiembrie si se termina n
ianuarie-februarie, cnd matca si reia activitatea si n cuib apare puietul.

Scaderea temperaturii su 12C la familiile slabe si 8C la familiile puternice determina


albinele sa paraseasca fagurii laterali si sa se restrnga pe fagurii din mijlocul cuibului si
sa formeze, n dreptul urdinisului, ghemul de iernare, ce are o forma apropiata unei
sfere. Albinele au adoptat pentru iernare sfera deoarece aceasta are suprafata minima
raportata la un volum maxim fiind astfel forma perfecta pentru conservarea
temperaturii.
Albinele pe perioada iernii sunt active si se organizeaza n intervalele dintre faguri,
ntr-o anumita ordine ierarhica. Astfel, la periferia ghemului sunt albinele mai n vrsta,
ce stau mai aproape unele de altele si formeaza "coaja ghemului". Aceste albine
acopera complet intervalul dintre doi faguri, mai ales celulele goale, stnd cu capul
orientat spre interiorul celulei si cu aripile putin ridicate, pozitie n care ramn
nemiscate. Coaja ghemului are o grosime de 2,5-7cm, temperatura mentinndu-se
constanta la nivelul acesteia n jurul valorii de 6-8C. Albinele din interiorul ghemului se
dispun mai afnat si produc caldura, prin miscari caracteristice de picioare, abdomen si
aripi (de aici zumzetul caracteristic ce se aude la ascultarea coloniei).
n functie de marimea populatiei familiei de albine, perioada din an, temperatura
exterioara si starea cresterii de puiet, n ghem se realizeaza temperaturi diferite. Astfel,
de la ncetarea pontei si a cresterii puietului si pna la reluarea lor, n mijlocul ghemului
se realizeaza temperaturi maxime de 20C (la 0C temperatura exterioara) si pna la
25C cnd afara temperatura este foarte scazuta. Cnd temperatura exterioara ajunge
aproape de 14C, spre sfrsitul lunii ianuarie, nceputul lunii februarie, albinele se ncep
sa se miste mai activ, produc caldura mai multa iar temperatura din ghem ncepe sa
creasca. Daca n interiorul acestuia, cnd se ncepe cresterea puietului, temperatura
este de 34-35C, temperatura cojii ghemului, a stratului extern de albine se mentine n
jurul valorii de 6-8C. Ct timp sunt n ghem, pe timpul iernii, albinele ncalzesc doar
ghemul si nu interiorul stupului, diferenta de temperatura dintre interiorul stupului si
exterior fiind doar de 1-2C.
Producerea caldurii n timpul iernii se face pe seama consumului de miere. Albinele
se hranesc cu mierea si pastura care se afla doar n fagurii ocupati de ghem. Ele se
misca n sus, pe faguri, apoi spre peretele din spatele stupului. Cantitatea de miere
consumata de o familie normal dezvoltata pe timpul iernii variaza ntre 7 si 10kg. Odata
cu aparitia puietului, spre sfrsitul iernii, odata cu cresterea temperaturii creste si

cantitatea de hrana consumata, iar familia intra n perioada nlocuirii albinelor batrne,
de toamna, cu cele tinere, de primavara.

Perioada nlocuirii albinelor care au iernat

n perioada cuprinsa ntre sfrsitul lunii ianuarie si nceputul lunii februarie, daca
timpul este prielnic, familia de albine asigurata cu provizii de hrana suficienta si
protejata de schimbarile bruste de temperatura, matca ncepe ouatul.

Temperatura din interiorul ghemului urca pna la 34-35C, crendu-se astfel conditii
optime pentru cresterea puietului. Pna la zborul de curatire matca depune zilnic ntre
20-100 oua zilnic.
Dupa efectuarea zborului si aparitia n natura a nectarului si polenului proaspat, de la
plantele melifere cu nflorire devreme si pomii fructiferi, ponta matcii se intensifica
ajungnd, n luna aprilie, la o medie de 1000 oua pe zi.
La sfrsitul lunii aprilie familia de albine este formata numai din albine eclozionate
de curnd. Daca albinele care au iernat pot hrani doar o singura larva, avnd o
capacitate de hranire a puietului foarte redusa, albinele tinere, eclozionate primavara,
pot hrani 2-3 sau chiar 4 larve. Datorita acestei capacitati mari de hranire a larvelor
posedata de catre aceste albine tinere, a disponibilitatii nectarului si polenului proaspat,
a intensificarii pontei matcii, ritmul de crestere, de dezvoltare a familiei de albine se
accelereaza, familia intrnd n urmatoarea perioada.

Perioada de dezvoltare a familiei de albine

Pe masura ce vremea se ncalzeste si n natura apare un cules de ntretinere


constant, activitatea de ouat a matcii se intensifica (depune peste 2000 de oua n 24 de
ore), numarul albinelor care eclozioneaza l depaseste pe cel al albinelor batrne,
epuizate, care mor, iar populatia familiei de albine creste n ritm alert. Dezvoltarea
maxima a coloniei de albine se realizeaza n luna mai-iunie, n perioada de nflorire a
salcmului. Concomitent cu cresterea capacitatii de secretie la albinele doici a hranei
larvare, a laptisorului de matca, are loc si cresterea numarului acestor albine tinere.
Daca la nceputul primaverii, pentru o albina doica reveneau 3-4 larve, catre sfrsitul
primaverii se ajunge ca 3-4 albine doici sa hraneasca o larva. Se produce astfel un
dezechilibru ntre numarul de albine doici existente n colonie si numarul larvelor de
ngrijit, e surplus de doici, care nemaiavnd de lucru, de hranit larvele, si consuma
propriul laptisor produs, ceea ce determina dezvoltarea ovarelor acestor albine. Aceasta
modificare de ordin fiziologic determina si modificarea comportamentelor albinelor doici,
albinele devin inactive si familia intra n frigurile roitului. Albinele construiesc mai multe
botci, pe marginile laterale si de jos a fagurilor, n care matca depune oua, si hranesc
mai putin matca care scade n greutate, devine mai usoara, apta de zbor.

Ouatul scade brusc iar la putin timp dupa ce primele botci sunt capacite, deci n
preajma iesirii din botci a matcilor tinere, matca batrna mpreuna cu o parte din albine
si trntori parasesc stupul sub forma de roi. n a 9-a zi dupa iesirea primului roi (roi
primar), poate iesi al doilea roi (roi secundar) care este mai mic dect precedentul si are
matca tnara, nemperecheata. De obicei albinele tin captive matcile tinere n botci,
pentru a le elibera pe rnd, n functie de plecarea roiurilor, ceea ce le face pe acestea sa
"cnte", sa emita sunete repetate si ascutite ce pot fi auzite chiar din afara stupului.
Cteodata nsa albinele scapa nesupravegheate botcile, iar cu o data cu roiul pleaca
mai multe matci virgine. La o zi-doua dupa roiul secundar poate iesi al treilea roi si
peste o zi al patrulea roi, roirea continundu-se pna n momentul n care familia ce a
roit va ramne cu mai putin de 1kg de albine.
Din cauza inactivitatii albinelor n perioada premergatoare roitului, ct mai ales din
cauza slabirii familiei de albine prin divizare, tocmai n preajma sau n timpul culesurilor
de productie, roitul se soldeaza cu nsemnate pierderi de productie, fapt pentru care
este considerat, de apicultorii comerciali, ce urmaresc productia, un fenomen nedorit.
Daca roitul coincide cu perioada culesului mare (principal), recolta de miere este
pierduta aproape n totalitate. Culesul principal se refera la nflorirea masiva a
principalelor plante melifere care ofera productii ridicate de miere (salcm, tei, floareasoarelui). Pentru valorificarea integrala a culesului principal este necesar ca familia sa
aiba un numar mare de albine, ntre 60000 si 80000 de indivizi, si sa fie tinuta n
permanenta n stare de activitate. Apicultorul trebuie sa ia toate masurile pentru a
mentine activa familia de albine pe perioada culesurilor, sa se asigure ca aceasta este
sanatoasa, ca are spatiu suficient pentru depozitarea nectarului si a polenului, pentru

ponta matcii si sa evite, prin aplicarea diferitelor procedee, intrarea familiei n frigurile
roitului. Sezonul de roire naturala dureaza, n tara noastra, de la sfrsitul lunii mai pna
catre sfrsitul lunii iulie.
Odata cu terminarea culesurilor de productie, pe la sfrsitul lunii iulie, familia de albine
intra, din nou, n perioada cresterii albinelor tinere pentru iernare, ciclul se reia.

Extragerea mierii n timpul culesului este extrem de importanta, mai ales n stupii
orizontali care au o capacitate limitata n comparatie cu stupii multietajati.
Neextragerea mierii la timp duce la blocarea cuiburilor, la mpiedicarea matcii n
ouatul normal, ceea ce este mai grav, la slabirea familiei sau coloniei de albine la
sfrsitul culesului, n caz de blocare a cuiburilor n plin cules, albinele micsoreaza
ritmul de lucru .

n aceasta privinta, stupul multietajat avnd o capacitate practic nelimitata,


corespunde mult mai bine recoltarii nestingherite a nectarului. In stupii orizontali
capacitatea lor limitata nu asigura acest lucru. Astfel la 21 mai cntarul de control
nregistrase 7 kg de la nceputul culesului, aproape paralel cu indicatiile cntarului
de control al unei stupine nvecinate. Fiind extrasa mierea n aceeasi zi catre seara,
cntarul de control a nregistrat a doua zi 13 kg, numai pna la ora 15, cnd ploaia
a oprit zborul albinelor, n timp ce n stupina nvecinata cntarul indica doar 6,5 kg.
n anul 1960 n zilele de 3, 4 si 5 iunie cntarul de control a nregistrat regresiv
8,200-7,300 si 4,600 kg si daca mierea nu ar fi fost extrasa, cntarul de control ar fi
nregistrat probabil 2-3 kg.Fiind nsa extrasa mierea n dupa amiaza zilei de 5 iunie,
cntarul de control a nregistrat a doua zi 13,800 kg. Acelasi lucru n anul 1962 cnd
la 24 mai cntarul de control nregistrase 7 kg pentru ca a doua zi dupa extragere
sa atinga 14,00 kg. Aceleasi constatari au fost facute si la culesul de la tei sau de la
floarea soarelui. Vrfurile de cules au fost nregistrate a doua zi dupa extragerea
mierii.

Momentul cel mai potrivit al nceperii extragerii mierii trebuie sa formeze obiectul
unei analize atente a apicultorului, care va trebui sa urmareasca nu numai
indicatiile cntarului de control, n ceea ce priveste sporul zilnic, ci si scazamntul
din timpul noptii care indica masura n care se elimina din nectar surplusul de apa.
Binenteles ca aceste indicatii ale cntarului de control trebuie completate cu
observatia asupra desfasurarii culesului, cautndu-se a se stabili daca nectarul care
este adus n stup este consistent sau subtire.Multi dintre apicultori ntrzie cu
extragerea mierii cnd ultimele 2-3 rame nu sunt completate, creznd gresit ca
exista spatiu de depozitare a nectarului si n asemenea situatie familiile de albine
activeaza fara energie, o parte dintre albine trecnd la capacirea mierii, asa ca
recolta se pierde.
Manualele vechi si chiar mai noi de apicultura recomanda extragerea mierii cnd
V4-V2 din suprafata ramelor care urmeaza sa fie extrase este capacita. Mult mai
bine este ca mierea pentru extragere sa fie ridicata imediat ce ramele sunt umplute
aproape n ntregime si cnd albinele n-au nceput nca sa capaceasca celulele din
partea superioara a fagurilor, n orice caz nu se va extrage mierea a carei densitate
nu corespunde STAS-ului.
Am stabilit momentul cel mai potrivit pentru nceperea extragerii. Ultima extragere
o vom stabili pe baza acelorasi observatii, tinnd seama de faptul ca la culesul de
salcm ea va trebui sa fie complet terminata cu cel putin doua zile nainte de
sfrsitul culesului. La culesul de vara ultima extragere se va face cu cel putin 5-6
zile nainte de sfrsitul culesului, avnd n vedere faptul ca dupa aceasta urmeaza
culesul nesigur de toamna si deci suntem obligati sa asiguram chiar de la sfrsitul
culesului de vara proviziile de hrana necesare iernarii.
Extragerea mierii dupa terminarea culesurilor este dificila si poate provoca
furtisagul.
Sunt familii de albine pe care extragerea mierii nu le deranjeaza dect pentru unadoua ore, dar sunt si altele care nceteaza lucrul pe toata ziua daca se face
extragerea dimineata. Din aceasta cauza, pentru a nu stingheri familiile de albine n
timpul culesului, extragerea mierii trebuie sa se faca n a doua parte a zilei, dupa
jocul puietului si daca este posibil, aceasta depinznd de marimea stupinei, ct mai
trziu. Desigur ca prea trziu este mai greu din cauza albinei care s-a strns n stup
si care mpiedica lucrul, n orice caz extragerea mierii va continua atta timp ct
comportarea albinelor nu mpiedica acest lucru.
Orice extragere a mierii, n orice situatie, constituie n acelasi timp si un control al
familiilor de albine, cu care ocazie se fac o serie de lucrari. Astfel, ramele noi
crescute n cursul sezonului sunt trecute n mijlocul cuibului pentru a fi nsamntate,
n timp ce ramele vechi, care urmeaza a se reforma, se trec spre margine. Totodata,
n functie de mersul culesului, se introduc n stup faguri artificiali. Se va face un
control atent sanitar familiilor de albine care au fost bolnave, dar nsanatosite prin
tratamentele aplicate. Extragerea mierii din aceste familii se va face la sfrsit, dupa
care ntregul inventar cu care au venit n contact va fi dezinfectat.
Asigurarea ramelor cu miere de calitate necesara iernarii familiilor de albine se va
urmari n tot timpul sezonului activ.

Scurta introducere in lumea albinelor


Am scris acest articol pentru ca tot mai multa lume este interesata de aceste mici gaze si de ajutorul pe
care ele il pot oferi omului in mentinerea sanatatii si a unei alimentatii cat mai curate. Asadar, sa incepem
prin a le cunoaste mai bine. O familie de albine este formata din cateva zeci de mii de albine, cateva sute
de trantori si o matca. Astfel, in timpul iernii exista in jur de 5.000 - 10.000 de albine intr-un stup, in timp
ce vara exista in jurul valorii de 50.000-70.000 albine. O albina lucratoare traieste in jur de cinci - sase
saptamani vara, iar toamna si iarna in jur de cinci - sase luni. In primele trei saptamani de viata , albinele
lucratoare nu aduna nectar, dar fac diverse treburi in stup precum cladirea fagurilor, curatarea celulelor
din fagure sau hrana larvelor. Albinele mascul, denumite si trantori nu participa activ la lucrul in stup,
principalul rol al acestora fiind fecundarea matcii si pastrarea unei temperaturi optime pe faguri. Matca
sau regina este singura care depune oua si asigura astfel inmultirea si perpetuarea familiei de albine. In
fiecare familie exista o singura matca, care la scurt timp dupa nastere iese la zborul de imperechere cu
trantorii, iar ulterior va ramane in stup pana la finalul vietii pentru a depune oua. Matca traieste intre 2 si 4
ani in mod normal, fiind mult mai longeviva decat o albina normala.

Mierea este principalul produs pe care omul il poate obtine cu ajutorul albinelor. Mierea se obtine din
nectarul lichid pe care albinele il aduna din flori. Acesta contine o cantitate foarte mare de apa atunci cand
este cules si de aceea recoltarea lui imediata din faguri nu este recomandata. Albinele evapora apa
existenta in nectar prin ventilare, astfel incat sa dea o consistenta similara mierii. Abia atunci cand apa a
fost eliminata intr-o proportie suficienta mierea se considera maturata si albinele inchid celula fagurelui cu
un mic capacel din ceara si propolis. Este modul in care albinele isi pregatesc "conservele" si
"compoturile" pentru iarna. Fiind precaute, ele aduna in general mai mult decat au nevoie pentru
traversarea iernii, iar din acest motiv omul poate recolta acest surplus si utiliza pentru nevoile proprii.

Este bine totusi sa nu lasam lacomia sa ne dauneze, pentru ca exista unele cazuri in care asa-zisi
apicultori recolteaza toata mierea adunata cu truda de catre albine si inlocuiesc rezervele acestora cu
sirop de zahar. Nu este cazul sa mai comentam diferenta si modul in care o familie de albine care a
petrecut iarna hranindu-se cu zahar in loc de miere, va reusi sa supravietuiasca si sa se dezvolte in anul
urmator. Un alt aspect care trebuie mentionat este ca mierea maturata rezista ani buni, chiar daca cu
timpul zahariseste. Treptat insa ea isi va pierde din calitati, iar la fel se intampla si atunci cand incalzim
mierea peste o temperatura de 40 grade. Cel mai periculos este atunci cand mierea se incalzeste peste
70 de grade pentru ca devine toxica si cu cat temperatura este mai mare, cu atat se degaja mai mult

hidroximetil furfural (HMF). De aceea nu este recomandata adaugarea de miere in ceaiuri prea fierbinti,
folosirea ei in prajituri puse la cuptor sau utilizarea in alte produse preparate la o temperatura ridicata

Ceara este materialul din care albinele construiesc celulele fagurilor. Este o substanta secretata in mod
natural de albine atunci cand acestea consuma miere. Ea se topeste la aproximativ 64 de grade si se
poate obtine din fagurii ramasi goi in urma extractiei de miere. Atunci cand recoltam fagurii, acestia se pot
mesteca cu totul pana cand ceara ajunge de consistenta gumei de mestecat si elibereaza din ea
multitudinea de substante benefice acumulate de-a lungul timpului in fagure. Capacelele de ceara sunt
cea mai buna varianta in acest sens. In momentul in care mierea este stoarsa sau scursa din faguri, este
necesara indepartarea acelor capacele de ceara si propolis pe care albinele le pun la "conservele" cu
miere pentru iernat. Datorita compusilor ce intra in compozitia ei, capaceala reprezinta unul din cele mai
bune produse apicole. Prin aceasta combinatie de miere, propolis, ceara si diferiti alti compusi (enzime,
antibiotice, etc), capaceala reuseste sa intervina in reglarea metabolismului organismului precum si in
ameliorarea si vindecarea multor boli.

Un alt produs principal pe care il recolteaza albinele din flori este polenul. Praful de polen este cel care ni
se lipeste de nas atunci cand mirosim de aproape o floare. Albinele aduna acest praf si formeaza din el
niste mici grauncioare pe care le aduc in stup in vederea hranirii puietului. In marea lui majoritate este
consumat proaspat, iar pentru iarna acesta este depus in celulele fagurilor la fel ca mierea si dupa
maturizare se transforma in pastura. Polenul de albine este considerat unul dintre cei mai sanatosi
nutrienti pe care natura ii poate pune la dispozitie. Este utilizat de multa vreme ca supliment nutritional,
medicament, revigorant, iar majoritatea nutritionistilor vorbesc de el ca de un adevarat miracol pentru
mentinerea tineretii si vitalitatii, pentru stimularea organsimului sa lupte impotriva bolilor si pentru
conferirea unei stari de bine general.

Laptisorul de matca este obtinut dintr-o secretie a albinelor tinere ce are drept scop hranirea matcii.
Acesta este un fel de super-hrana, un puternic concentrat biologic cu proprietati remarcabile de
regenerare celulara. Aceasta hrana este oferita larvelor de albina in primele 3 zile, dupa care acestea vor
primi doar miere si polen. Singura care beneficiaza constant de laptisor de matca este regina, incepand
cu stadiul de larva pana la maturitate. Acesta este si modul in care se recolteaza laptisorul de matca, prin
eliminarea matcii din stup si impulsionarea albinelor de a creste noi matci. Este o munca laborioasa care
implica crearea a cateva zeci de celule artificiale cu oua proaspete de albina in vederea transformarii
oului in larva si apoi intr-o matca noua. Aceste celule de crestere matci denumite botci odata umplute cu

laptisor de matca de catre albine, vor fi sacrificate prin indepartarea larvelor si recoltarea laptisorului in
cantitate de cateva grame aflat in fiecare celula.

Propolisul este un produs de o valoare terapeutic excepional, apreciat ca unul dintre cele mai eficiente
medicamente gsite n natur. Const dintr-un amestec de substane rinoase, lipicioase, de culoare
verde-brun sau cafenie, cu arom plcut de rin i balsamuri. Propolisul este prelucrat de albinele
lucrtoare, dup colectarea de secreii rinoase din mugurii unor copaci, tulpini i ramuri tinere, peiolul
frunzelor i scoar. La aceast materie rinoas, albina adaug secreiile glandelor salivare care conin
enzime, cear i ali compui biochimici. Propolisul este utilizat de albine pentru cptuirea pereilor
stupului cu un strat lucios i etan care evit formarea curenilor de aer n interior. Astfel se astup toate
crpturile din stup, se dezinfecteaz ramele destinate creterii puietului i se acoper, cu un strat
aseptic, corpurile unor duntori intrai n stup i ucii prin injectarea veninului de la albine. Stratul de
cear care mblsmeaz ramasitele musafirilor nepoftii va feri stupul de infecii i va asigura o perfect
igien a stupului datorit proprietilor antibiotice, antibacteriene i cicatrizante.

Veninul de albine este folosit in terapie inca din antichitate, are o compozitie complexa, 75% din continutul
sa fiind de origine proteica si continua sa fie considerat cel mai eficace produs biologic impotriva
reumatismului. Este sintetizat de albinele lucratoare, in mai mica masura de regine si folosit ca principal
mijloc de aparare, datorita capacitatii de a produce durere si diverse efecte farmacologice si biochimice.
Tratamentul se poate folosi atat prin recoltarea veninului si utilizarea lui ulterioara, cat si ad-hoc cu
administrarea lui direct la fata locului prin intepaturi de catre albine. De mentionat este faptul ca albinele
nu recurg la intepaturi decat atunci cand sunt provocate si isi simt amenintata familia. Asta si din cauza
faptului ca in urma intepaturii, albina isi pierde acul impreuna cu o parte din abdomen si moare la scurt
timp dupa aceasta. De multe ori albinele sunt confundate cu rudele lor viespile, mult mai insistente si care
pot sa intepe de mai multe ori fara sa-si piarda acul. Viespile au o legatura de rudenie cu albinele
asemanatoare cu cea dintre caine si lup. Albinele sunt mai prietenoase si ne ofera o multime de beneficii
in mod direct, in timp ce viespile au un comportament mai agresiv si un renume mai prost, desi in natura
joaca si ele un important rol in a proteja culturile de daunatori.

In final, vreau sa mai adaug cateva aspecte importante ca si completare la randurile de mai sus. In ultima
vreme calitatea produselor obtinute de la albine a avut de suferit din mai multe motive. In pimul rand
datorita tratamentelor utilizate pentru combaterea bolilor tot mai numeroase care au inceput sa afecteze
albinele odata cu utilizarea stupilor sistematici, cu rame interschimbabile, foi de ceara utilizate pentru

grabirea construirii fagurilor, celule de dimensiune standard si selectionarea familiilor de albine dupa
criteriile dorite de apicultor. Este cam aceeasi situatie cu cea intalnita in agricultura intensiva, comparata
daca vreti cu permacultura. Exista anumite modele de stup, de exemplu stupii Warre care sunt mult mai
buni pentru albine decat cei clasici. Practic ofera conditiile cele mai apropiate de natura: dimensiuni si
forma gen scorbura copacului, dezvoltare pe verticala, lipsa ramelor etc. Pentru apicultor treaba e
discutabila, il scutesc de ceva efort si chiar il ajuta in lupta cu parazitii prin simplul fapt ca lasate libere
albinele vor construi celule din ce in ce mai mici din care vor ecloza mai repede si varroa nu are timp sa
se maturizeze. Mierea recoltata va fi mai de calitate, obtinuta prin stoarcere/scurgere si fagurii mai
naturali in lipsa foitei de ceara/parafina prezenta in cei clasici. Dezavantajul consta intr-o interventie mai
greoaie in stup in caz de probleme si o productie ceva mai scazuta pe cap de familie comparata cu cei
clasici.

Iar daca tot am ajuns aici, haideti sa vorbim un pic si de diferentele intre mierea din supermarket, mierea
normala, cea eco, bio si cea naturala. In supermarket aveti sanse destul de mari sa cumparati drept miere
un sirop colorat si aromat de zahar invertit prin fierbere cu sare de lamaie, de genul celui pe care va
spuneam ca apicultorii mai lacomi il servesc uneori albinelor. Ceva mai buna decat asta este mierea
aflata in piete, aceasta fiind la origine miere produsa din nectar de catre albine, dar care si-a cam pierdut
toate calitatile dupa luni intregi de zacut pe tarabe, in frigul iernii si caldura verii, fiind uneori incalzita si
ras-incalzita pentru a nu zaharisi. O miere mult mai buna este cea cumparata direct de la sursa, adica de
la un apicultor cunoscut, unde poti avea incredere ca obtii un produs original pastrat in conditii bune. Insa
chiar si in acest caz apare problema tratamentelor de care spuneam mai sus. Mierea eco este
considerata in general mierea provenita de la albine care nu au beneficiat de tratament cu antibiotice.
Mierea bio este cea recoltata de la familiile unde apicultorul nu a tratat nici cu alte substante toxice
impotriva parazitilor care afecteaza familiile de albine. Mierea naturala este cea in care apicultorul nu a
tratat albinele si nici nu le-a plimbat in pastoral sau asezat in zone in care se practica agricultura
intensiva. Aceasta ultima conditie este cel mai greu de indeplinit, deoarece in Romania, chiar daca exista
zone salbatice mai multe ca in vest motiv pentru care mierea noastra este atat de apreciata la export,
ultimii ani au cunoscut un avant in domeniul agriculturii. Albinele au o raza de zbor de aproximativ 3km iar
daca in aceasta raza avem culturi modificate genetic sau stropite cu tot felul de pesticide si substante
toxice, acest fapt va afecta invariabil si calitatea mierii obtinute. Atentie asadar ce cumparati si de unde
cumparati, pentru a nu va pacali si a nu va face o falsa idee asupra a ceea ce inseamna miere de calitate

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va
multumesc.

Acum ceva vreme scriam un articol in care incercam sa prezint celor straini de lumea albinelor
cateva notiuni introductive legate de acestea si beneficiile multiple pe care ni le ofera: Scurta
introducere in lumea albinelor. Astazi vreau sa ducem lucrurile un pic mai departe si sa va explic
diferenta intre apicultura si cresterea albinelor. La prima vedere ar parea cam acelasi lucru, dar
permiteti-mi sa va explic de ce cred ca intre apicultura si cresterea albinelor este cam aceeasi
diferenta ca intre agricultura si permacultura. Pentru aceasta, insa, trebuie sa incepem cu inceputul.
Adica prin a povesti pe scurt cum isi organizeaza treaba albinele atunci cand oamenii nu intervin in
viata lor. Spuneam in articolul introductiv ca o familie de albine este formata din o matca ce depune
oua, din cateva sute de masculi numiti trantori care au rolul fecundarii matcilor si din cateva zeci de
mii de albine lucratoare care duc greul muncilor stupului. Matca traieste 3-5 ani, trantorii traiesc o
vara, iar albinele cateva saptamani pana la cateva luni in functie de sezon. Sa zicem ca avem o
astfel de familie de albine care tocmai a descoperit o scorbura si a decis sa-si faca acolo o noua
casa. Haideti sa vedem cum decurg lucrurile.
Albinele lucratoare trec la treaba in primul rand prin construirea fagurelui pornind de la tavanul
scorburii in jos. Ceara este secretata in mod natural de acestea si folosita la construirea unor
adevarate capodopere arhitecturale in forma hexagonala, aranjate in functie de dimensiunile
spatiului si necesitati. Pe masura ce fagurii sunt construiti, matca incepe sa depuna oua,
preponderent in celule mici de albine dar apoi si in celule mai mari destinate cresterii trantorilor. Pe
masura ce albinele eclozeaza, populatia creste iar fagurii liberi incep sa fie umpluti cu miere si polen
transformat in pastura care vor constitui proviziile de iarna. Partea de sus a fagurelui este destinata
mierii, partea din mijloc puietului, iar partea de jos continua sa creasca in functie de nevoi. Odata cu
toamna matca depune tot mai putine oua si apoi inceteaza cu totul. Trantorii sunt alungati din stup,
albinele care au alergat toata toamna dupa ultimele provizii mor si ele de "batranete" iar tinerele
albine tocmai eclozate se pregatesc de iernat. Cand temperatura scade, albinele se strang ghem
pentru a mentine caldura si incep iernarea. Vor ramane de acum in stup pana la primavara. Pe
masura ce hrana de la baza fagurelui este consumata, ghemul urca treptat catre tavanul scorburii,
mentinand caldura cu ajutorul mierii consumate.
In februarie matca reincepe ouatul, pentru a da nastere primei generatii noi de albine care va incepe
munca in primavara. Unui ou ii trebuie 21 de zile pentru a se transforma in albina, timp in care este
necesar sa i se asigure caldura. Albinele care au iernat au nevoie in aceasta perioada de 1-2 zile cu
temperaturi de 8-10 grade pentru zborul de curatare, ca sa poata iesi din stup pentru a-si face
nevoile. Odata reintoarse incep sa mareasca consumul de hrana pentru a produce caldura
suplimentara necesara cresterii puietului. In primavara, albinele care au traversat iarna predau
stafeta noilor generatii. Daca totul decurge bine, iernarea a fost in regula si rezervele stupului

suficiente, numarul de albine creste si el in mod accelerat. Acestea incep sa adune hrana pentru
dezvoltarea familiei iar in perioada mai-iunie incep formarea de botci (un fel de celule alungite)
pentru cresterea de tinere matci. Astfel are loc inmultirea si perpetuarea speciei, fenomen numit
roirea albinelor. Odata cu eclozarea noilor matci o parte din albine iau cu ele rezerve de miere si
parasesc vechea familie impreuna cu o matca pentru gasirea unei noi case. In acest mod ciclul se
reia si roiul tanar va forma o noua familie. Familia veche ramane in vechea scorbura, continuand sa
acumuleze rezerve de miere pentru ca, prevazatoare fiind, albinele aduna in general mai mult decat
au nevoie. Pe masura ce partea de sus a fagurilor se umple cu miere a carei cantitate creste de la
an la an, partea de jos se extinde pana ajunge sa umple toata scorbura sau cavitatea in care si-au
gasit adapost.
Astfel in podurile unor case unde si-a gasit adapost un roi pot fi gasite familii de albine care de-a
lungul anilor au adunat zeci sau chiar sute de kilograme de miere ca rezerva, pentru ca nimeni nu lea deranjat ca sa le-o culeaga. Urmarind acest mod in care albinele isi duceau traiul, oamenii au
inceput initial sa le creasca in conditii cat mai apropiate de cele naturale. O cosnita de nuiele sau un
buduroi, adica bustean golit pe interior, erau pe vremuri cele mai simple metode. Puteti vedea in
exemplul de aici cum se cresteau pe vremuri sute sau mii de familii de albine cu ajutorul
cosnitelor: Heathland Beekeeping. Filmuletul este educativ si pitoresc, in ciuda cantitatilor industriale
de zahar procesat ce li se serveste albinelor cu fiecare ocazie. Albinele cresc intr-un mediu apropiat
de cel natural, construiesc in mod liber fagurii si sunt lasate sa roiasca la momentul potrivit. Pare o
metoda relativ decenta de albinarit, cel putin pana la partea de recoltare. Atunci crescatorul scutura
toate albinele din cosnitele destinate recoltarii in cele selectate pentru iernat, iar apoi omoara tot
puietul ramas in cosnita fara albine. Pur si simplu il afuma cu pucioasa. Atata prapad de puiet si
faguri distrusi pentru o palma de miere pe care o scot de pe fiecare fagure este greu de explicat in
cuvinte.
Acesta era insa modul clasic de crestere a albinelor, care s-a practicat sute sau poate mii de ani
inaintea dezvoltarii metodelor "moderne" de apicultura si a stuparitului sistematic. Pentru a creste
eficienta si manevrabilitatea in stup, cineva a venit cu ideea ramelor mobile. Cea mai tare inventie
de la apa calda incoace. Fagurii nu mai erau lipiti de peretii scorburii, ci de spetezele de lemn ale
unei rame mobile. Care rama putea fi scoasa oricand, inspectata, intercalata, stoarsa de miere sau
mutata intr-un alt stup la nevoie. Bineinteles, pentru ca era mai simplu sa faci ramele de aceeasi
marime, s-a renuntat la buduroaiele sau cosnitele rotunde si s-a trecut la lazi patrate din scandura
de dimensiuni stas. Zis si facut, iar de vreo doua secole incoace aceasta metoda s-a extins pana ce
vechile modalitati de crestere a albinelor au disparut aproape in totalitate. Pentru ca in loc de palma
de miere pe care o obtineai cu truda din cosnite, apicultorii au ajuns sa obtina de la fiecare familie
30kg sau 50kg si poate chiar mai mult in anii buni daca mai faceau si pastoral. Nimeni nu le-a
intrebat pe albine daca le place modul in care oamenii au ajuns sa le dicteze aranjarea propriei lor
case, selectia matcilor, impiedicarea roitului, iernatul cu sirop de zahar in loc de miere, stimularea

cresterii puietului cu serbet primavara si altele de genul. Insa, asa cum prezicea atat de bine Rudolf
Steiner acum un secol, era evident ca odata cu noile metode vor aparea si noi probleme.
Apicultorii au inceput sa constate cu timpul o sensibilitate tot mai mare a albinelor, o crestere a
numarului de boli, agravata in ultimii ani si de agricultura de tip industrial si insecticidele de tot felul.
Pentru rezolvarea problemelor s-a trecut bineinteles la cautarea de solutii si de cauze ale
imbolnavirilor. Tot felul de medicamente, tratamente, instrumente, selectii, modele de stupi sau de
rame care mai de care mai interesante. Dar si studii agricole, petitii pentru interzicerea pesticidelor
sau goana dupa zonele tot mai rare neatinse de agricultura de tip industrial. Mai trist este ca desi
vad problemele din curtea agricultorilor, apicultorii au o problema cu paiul din ochiul propriu. Adica
apicultorii aplica si ei aceleasi principii de care ii acuza pe agricultori. Acele tratamente chimice
pentru bolile albinelor si stresarea acestora prin asa-zisa "apicultura sistematizata" cum o numesc
ei. Unde in loc de faguri naturali, crescuti in functie de nevoile albinelor, avem rame mobile si faguri
artificiali, folositi si refolositi prin stoarcere, topirea cerii si reintroducerea in stupi a tot felul de
microbi. Sunt foarte putini apicultori care recunosc ca jumatate din problemele pe care le au in ziua
de azi se datoreaza tocmai acestui mod de apicultura industrializata in goana dupa cat mai multa
miere si profit.
Iar petitiile facute catre agricultori vor avea efect doar daca vor fi adoptate impreuna cu cea care
propune si interdictia folosirii de substante precum taufluvalinat (Klartan, Mavrilol, Apistan etc.) sau
amitraz (Varachet, Apivar etc.) cu care sunt "tratate" acum 90% dintre albinele din europa sau
america. Pentru ca pe langa insecticidele agricole care ajung involuntar in faguri, Klartan-ul sau
Varachet-ul sunt "tratament" pentru albine pe care il aplica apicultorii cu mana lor in stup, toamna si
primavara. Sunt acceptate si utilizate atat la noi, cat si in toata europa si aproape in toata lumea. Se
folosesc de ani buni impotriva Varroa si altor paraziti ai albinelor. Paraziti care nu au aparut din
cauza Monsanto si Bayer ci mai degraba din cauza apiculturii industrializate. Intrebati orice apicultor
si pun pariu ca se va revolta daca ii veti propune sa renunte la Varachet, la fel cum se revolta si
agricultorii cand le propui sa renunte la insecticide. De fapt majoritatea apicultorilor "profesionisti"
viseaza sa ajunga si ei intr-o zi ca Dan Margarit, om muncitor si apicultor adevarat de altfel, dar care
a uitat de mult ce inseamna cresterea albinelor. Plecat din tara, acesta practica un tip de apicultura
intensiva in Canada, unde datorita sezonului de rapita ce permite un cules bun ajunge la niste
"performate" de invidiat. Sa produca sute de kilograme de "miere" pe an de la un stup folosind
metode "moderne", faguri din plastic si tehnologizare maxima.
Partea buna este ca nu toti cei care au o pasiune pentru albine au astfel de vise. O parte din
apicultori, inca timid ce-i drept, dar din ce in ce mai hotarati, au inceput sa caute solutii reale. Pentru
a intelege ce vreau sa spun, am tot recomandat in ultima vreme celor curiosi sa citeasca cartea
abatelui Warre ca sa vada cum se cresc albinele intr-un mod ceva mai apropiat de cel natural. Este
o metoda dezvoltata acum un secol de catre un abate francez care intelegea si el atunci ca

metodele de apicultura moderne ce incepusera sa ia avant nu sunt chiar in regula. Observase in


primul rand problemele legate de dimensiunea stupilor mult prea mari, care nu tineau cont de
nevoile familiei de albine si necesitatea dezvoltarii acesteia pe verticala. Adica pornind in mod
natural de la tavanul stupului, cu mierea deasupra, puietul sub ea si faguri crescuti treptat in jos, nu
in rame asezate lateral. Astfel s-a nascut cartea denumita "Apicultura pentru toti" care ar trebui citita
de cat mai multi pasionati in ale albinaritului. Exista atat cartea in engleza cat si traducerea
in romana pentru cei doritori. O varianta la metoda descrisa de abatele Warre este si cea folosita de
diversi apicultori traditionali japonezi. Aveti aici cateva filmulete care va vor face probabil sa va lingeti
pe degete: Taking honey from a traditional beehive in Japan.
Crescatorii japonezi traditionali nu folosesc faguri artificiali, fabricati din parafina amestecata cu
ceara mai mult sau mai putin curata, provenita de la albine mai mult sau mai putin sanatoase.
Dimensiunea celulelor nu este stas, gandita sa aibe doar celule de albina si fara celule de trantor,
care nu produce miere, deci nu ii este util apicultorului. Nu folosesc nici rame mobile, permitand
albinelor sa-si aleaga singure distanta intre faguri si perioada de eclozare in functie de necesitati,
pentru a tine astfel singure sub control dezvoltarea eventualilor paraziti. Nu distrug matcile
primavara pentru a impiedica roirea si nici nu zapacesc albinele prin inversarea de rame sau corpuri.
Dimensiunile stupului sunt apropiate de cele ale unei scorburi, fara a necesita impachetari si
micsorari ale cuibului toamna sau largiri si competari de rame primavara. Tin cont de dezvoltarea
verticala a familiilor de albine si recolteaza doar mierea din partea de sus a stupului, fara a distruge
zonele cu puiet aflate la baza acestuia. Nu plimba albinele in pastoral pentru a le dezorienta si
pentru a capata noi boli cu care n-au mai avut de-a face. Nu le servesc chimicale pe post de
tratament si nici zahar pe post de miere. Iar recoltarea o fac prin stoarcere, nu prin centrifugare,
pastrand astfel toate calitatile mierii.
La final de an crescatorii de albine obtin poate 10kg sau 20kg de miere de la fiecare familie, nu 50kg
ca apicultorii romani sau 150kg ca "profesionistii" canadieni. Dar daca stupina este asezata intr-o
zona curata, atunci aceasta este cu adevarat MIERE. Nu un nectar semi-maturat contaminat cu
chimicale si obtinut prin mijloace mai mult sau mai putin artificiale si nesustenabile. Ci adevarata
miere pe care o gaseam inainte doar in scorburi, asa cum o faceau albinele la mama lor acasa. Pe
scurt, varianta warre si cea japoneza imbina in mod echilibrat cresterea naturala a albinelor cu o
recolta decenta, fara a se lacomi in goana dupa profit si fara a distruge toata munca de o vara a
familiei pentru o palma de miere. Iar albinele se dezvolta armonios si natural, mai ales daca sunt
crescute in stupi de forma rotunda care ofera spatiul ideal pentru dezvoltare, pentru ghemul de
iernat prin lipsa curentilor de aer si distributia cat mai uniforma a caldurii, pentru eliminarea
mucegaiului din colturi si alte avantaje. Puteti vedea acesti stupi de forma rotunda, cea mai
apropiata de scorbura naturala si conditiile preferate ale albinelor aici: Round and polygonal. In
viitoarele comunitati sper ca dogaritul sa redevina la moda, iar 5-10 familii de albine pastrate in astfel
de stupi "artizanali" cum sunt ei denumiti acum sa devina un peisaj comun pe cat mai multe dintre

parcelele de un hectar pline cu faneata, salcam sau tei. Si bineinteles oamenii care le ingrijesc sa fie
pasionati de cresterea albinelor, nu de apicultura.

Abecedar apicol pentru incepatori


Dupa ce am facut o Scurta introducere in lumea albinelor si am incercat sa explicam diferenta
intre Apicultura si cresterea albinelor, astazi este cazul sa trecem un pic mai la subiect si sa dam o mana
de ajutor celor care vor sa se apuce de asa ceva. Pentru aceasta voi incerca sa fac o scurta trecere in
revista a modelelor de stupi, instrumentelor si termenilor folositori celor care vor sa se apuce de cresterea
albinelor. Chiar daca v-am convins deja in articolele anterioare ca metoda Warre sau stupul traditional
japonez ar fi varianta ideala pentru o astfel de activitate, nu strica sa cunoastem un pic si metoda
"clasica" de apicultura. Asta pentru ca mai ales in prima faza veti fi probabil nevoiti sa achizitionati familii
de albine de la apicultori clasici si trebuie sa aveti idee ce inseamna un roi sau o familie, un stup sau o
rama stas, ca sa intelegeti mai bine pe ce dati banii. Cu timpul, sa speram ca pasionatii cu stupi populari
in sistem Warre se vor inmulti, iar un roi sau o familie de albine oferite cadou pentru un tanar incepator se
vor gasi mai usor in viitoarele comunitati sustenabile.

Sa incepem in primul rand cu stupul. La noi in tara lazile se impart pe trei modele principale, iar ramele la
fel. Stupul orizontal este denumit astfel deoarece extinderea familiei de albine se face in lateral, prin
adaugarea succesiva de rame. Este recomandat de obicei incepatorilor deoarece intretinerea lui este mai
"usoara" si este foarte des intalnit in remorcile apicole cunoscute de toata lumea. Contine cam 20 de
rame 1/1 numite rame intregi sau rame de cuib, care au dimensiunea exterioara de 435x300mm. Stupul
vertical este probabil cel mai intalnit stup de la noi, numit si stupul Dadant. Este format dintr-un corp
principal numit si cuib, cu 9-12 rame 1/1, unde are loc cresterea puietului si iernarea albinelor. La acesta
se adauga vara, deasupra cuibului, corpuri suplimentare mai mici numite magazie, care sunt destinate
recoltarii

mierii.

Ele

contin rame de

3/4

cu

dimensiuni

de

435x230mm

sau rame

de

1/2

de 435x162mm. Stupul multietajat seamana cel mai bine cu modelul Warre fiind compus din corpuri de
aceeasi marime suprapuse vertical. Un corp are 10 rame de dimensiune 3/4 la stupii stas ME sau 10
rame 1/2 la varianta multietajat redus sau stup MER.

Aici poate ar fi utila o discutie legata de suprafata si volumul ideal al unui corp. Suprafata are legatura cu
marimea ghemului de iernat, iar din acest motiv cred ca 10 dmp ar fi ideali. Volumul are legatura cu
mierea recoltata, cu cat e mai mic se poate recolta mai usor si pe sortimente. Aici cred ca un 20 de litri ar
fi cea mai buna alegere. Ca idee, un corp de stup Warre la 30x30x20cm are suprafata interioara de 9

dmp si volum de vreo 18 litri. Iernatul se face pe minim doua corpuri si vara se ajunge pana la sapte
corpuri. Dintr-un corp de 18 litri se obtin cam 12 kg de miere, dar depinde si cat de plin este. Un corp
traditional japonez mi se pare cam mic la 22x22x15cm adica la vreo 5 dmp suprafata si cam 7 litri volum.
Iar lazile de la stupii clasici sunt mult prea mari. Un corp clasic cu 10 rame 1/1 are 45x38x32cm adica 17
dmp si 55 litri, iar un corp de multietajat are 45x38x25cm adica 17 dmp si 43 litri. Chiar si corpul de 1/2 cu
45x38x18 dmp are 17 dmp si 30 litri. La comparatii trebuie tinut evident cont ca in stupii clasici ocupa loc
si ramele, plus spatiul dintre rame si scandura corpului. La warre ramele sunt inlocuite cu barete, iar la
japonez nu mai avem decat doua traverse de sprijin si fagurii sunt lipiti de peretele cutiei.

Achizitionarea albinelor. Perioada ideala de start este luna mai sau iunie, cand este perioada roitului. Un
roi inseamna de obicei cam 3-5 rame cu albine insotite de o matca. Roiurile se obtin la finalul primaverii
atunci cand spuneam ca albinele incep construirea de botci pentru cresterea de matci tinere. In acel
moment apicultorii care nu doresc sa lase albinele sa roiasca in mod natural, au de ales intre doua
variante: sa distruga saptamanal botcile sau sa faca asa-numitul roit artificial. Adica sa scoata din familia
care vrea sa roiasca botcile mai mari impreuna cu 2-3 rame de albine pentru a crea din ele un roi. Acesta
se pune intr-o cutie separata in vederea vanzarii sau cresterii pentru formarea unei noi familii. Cand un roi
creste si ajunge sa ocupe 8-10 rame se cheama ca am obtinut o familie adevarata, puternica si gata de
produs miere. Pretul la care se vinde o rama de albine variaza intre 30 si 50 ron, functie de sezon,
numarul de albine sau calitatea si cantitatea de puiet prezenta. Asadar puteti cumpara un roi pe 4-5 rame
la 150-250 RON sau o familie de 8-10 rame la 300-500 RON. Acest cost include rama de lemn, fagurele
construit, puietul sau mierea din celule plus albinele de pe fagure.

Fiecare roi sau familie vine cu matca ce este inclusa in pret, in schimb cutia trebuie de obicei adusa de
cumparator. Pe mine m-au ajutat mult in acest sens stupii din polistiren pe care i-am primit cadou,
deoarece sunt foarte usori si transportul era simplu de realizat. In rest, in ciuda faptului ca se manevreaza
bine si ofera o izolatie buna, stupii din plastic sunt cat se poate de nesanatosi. Substantele chimice care
intra in compozitia polistirenului sunt toxice, iar odata expusi la soare incep sa emane din ele. Cu toate
acestea, se fac stupi din asa ceva, ba chiar sunt considerati ultima fita in materie de apicultura, fiind in
general mai scumpi decat stupii din scandura de brad. La fel de nociva este si folosirea placilor de placaj,
PAL sau OSB la construirea capacului sau peretilor stupului. Aceste placi prefabricate contin adezivi pe
baza de formaldehida si nu sunt de obicei recomandate nici la construirea casei sau mobilei, ce sa mai
spunem a stupilor care stau in soare si emana in interior toate aceste chimicale. Scandura simpla
netratata ramane asadar cel mai sanatos material pentru realizarea stupilor.

Interesant este ca si in cartile Anastasiei gasim informatii legate de cresterea albinelor. Modelul de stup
recomandat de aceasta seamana surprinzator de bine cu un stup octogonal de tip warre cu fund rabatabil
si intrari multiple: "Grosimea scndurilor va fi de cel puin ase centimetri, spaiul interior al stupului cel
puin patruzeci pe patruzeci, iar lungimea nu mai mic de un metru douzeci. n colurile mbinrilor
interne vor trebui confecionate triunghiulee de lemn care vor trebui s dea o form rotunjit colurilor.
Una din extremiti va trebui s-o nchidei, fcnd atenie s nu fisurai grinzile (scndurile) stupului. La
cea de-a doua extremitate ns, vei face un fel de u, pentru care va trebui s adaptai o scndur n
aa fel nct s oputei lua la nevoie. Scndura care va ine loc de u se va fixa provizoriu cu crpe sau
cu buruiene. Pe toat lungimea uneia din mbinrile laterale vor trebui practicate fisuri de aproximativ un
centimetru jumtate de nalte, fisuri care nu trebuie s fie mai aproape de treizeci de centimetri de
extremitatea deschis. Acest stup se poate aranja pe nite pari n grdin, la o nlime nu mai mic de
douzeci-douzeci i cinci de centimetri de la pmnt, latura cu fisuri va trebui s fie orientat spre sud,
dar mai bine ar fi ca stupul s fie aezat sub streain casei."

Trecand pe plan local, poate ar merita amintite si cateva initiative interesante de pe la noi. Una ar fi stupul
"bio" al profesorului Ursu de exemplu. Se bazeaza pe o rama asezata transversal unde matca depune
oua in celule de trantor, preferate de varroa, iar prin distrugerea lor de apicultor scade si gradul infestarii.
Il apreciez mult pe profesorul Ursu, am invatat multe din filmele sale de pe internet si l-am admirat inclusiv
pentru partea legata de predarea matematicii online. Cu toate astea, stupul sau merge in continuare pe
ideea de apicultura "industriala". Cu rame mobile, faguri artificiali si tot tacamul. Este tot ceva fortat, ca un
fel de monocultura care foloseste piatra vanata in loc de cide, dar tot nu se poate numi permacultura.
Ceva mai buna este metoda aplicata de Maximus, iar cartile acestuia sunt valoroase si merita citite. Chiar
daca mai foloseste inca rame in stupi multietajati de 8 rame, Ciprian a renuntat la foitele de ceara
artificiale si tratamentul il face natural. Adica acid oxalic si medicamente homeopate, ceea ce merita luat
aminte. Pentru ca sunt cazuri in care aceste metode pot face mai usoara tranzitia de la tratamentele
chimice cu Varachet-ul clasic catre o eliminarea totala a medicamentelor administrate albinelor.

Maximus recomanda de asemenea iernarea albinelor cu fundul stupului deschis. Ideea este ca albinele
pot ierna linistit in stup cu fundul deschis, prin care se face o aerisire mult mai buna chiar si atunci cand
urdinisul este acoperit cu zapada. Aerul cald se ridica sus iar CO2 produs prin respiratie coboara. Albinele
sufera mult mai tare la vant, umezeala, mucegai si lipsa aerului decat la frig. Iernand "in fundul gol" cum
se spune pe forum, consuma poate un pic mai multa miere pentru incalzire. Asta nu place apicultorilor

clasici, motiv pentru care ei nu agreeaza metoda, ba chiar le infofolesc cat mai tare si micsoreaza cuibul
cu diafragme de placaj. Asta si pentru ca ghemul nu acopera toata suprafata cutiei imense si patrate, iar
la colturi apare mucegai. Ei incearca apoi sa elimine umezeala prin tot felul de pernute sau plapumioare
absorbante, stau toata iarna cu ochii pe urdinise, curatand zapada, iar primavara adauga treptat rame
laterale, pe masura ce familia creste. Toate acestea se pot rezolva mai usor prin iernatul cu fund deschis
si stup de marime apropiata de dimensiunea naturala a ghemului. Pe masura ce familia scade sau se
extinde, ghemul urca sau coboara in mod natural pe verticala, nu in lateral asa cum se intampla in stupii
clasici. Iar daca cutia are forma rotunda, octogonala sau macar hexagonala, avem suprafata ideala
pentru ghemul de albine care n-a avut niciodata forma patrata.

Trecand la experientele proprii, povestea mea in ale albinaritului a inceput de vreo trei ani si in mai se fac
doi ani de cand am luat prima familie de albine. Am pornit cu stupi clasici si warre, incercand sa ajung
treptat la o metoda naturala de crestere a albinelor. Daca veti citi aventurile mele povestite pe forum veti
vedea ca am modificat in timp stupii warre pe care intial ii construisem conform instructiunilor din cartea
abatelui. Tot in carte gasiti modul de trecere de la stupi traditionali la cei warre. Puteti gasi apicultori
dispusi sa va vanda "roi la pachet" adica albinele scuturate intr-o cutie de carton, fara rame si faguri.
Majoritatea prefera totusi sa le vanda cu tot cu rame, astfel ca va trebui sa aveti la inceput 2-3 stupi
clasici din care sa faceti apoi transferul in cei naturali. Dupa cele doua sezoane am ajuns asadar sa mai
invat cate ceva si sa fac modificari la stupii construiti de mine dupa cum urmeaza. Initial am crescut
grosimea scandurii, de la 2 cm la 4,5 cm. Anastasia spunea 6 cm dar in cazul ala nu prea mai poti ridica
cutia de la pamant, mai ales dupa ce se umple cu miere. Apoi am trecut la fundul deschis, cu sita antivarroa din inox, adica o plasa metalica ce acopera fereastra pentru aerisire decupata in fundul stupului.
Carpa cu faina de sub acoperisul Warre care facea probleme cu mucegaiul, mai ales in absenta aerisirii
din fund, a fost schimbata cu cateva scandurele subtiri si late de lemn.

Ma tenteaza ca anul acesta sa fac macar vreo doi stupi de forma hexagonala cu multiple intrari de
genul Hexhive ca sa vad cum merge treaba si cu ei. Ulterior as dori, asa cum spuneam in episodul
anterior, sa trec pe stupi octogonali sau ideal rotunzi, renuntand la cei vechi in momentul in care voi face
mutarea la viitoarea comunitate. In interior voi renunta la baretele recomandate de Warre si voi merge pe
varianta japoneza, folosind doar doua traverse de lemn, nu metalice, pentru sustinerea fagurilor. Prefer sa
elimin pe cat posibil metalul la interior sau chimicalele la exterior. Singura exceptie ar fi sita anti-varoa
care este din inox pentru a nu rugini. Aceasta permite aerului sa intre, dar tine afara soriceii de care
albinele nu se pot apara iarna cand stau ghem. O modalitate de inlocuire a plasei metalice ar fi o

scandura cu gauri mici pentru aerisire, dar aceea nu va rezista probabil la fel de mult. Pe exterior,
deocamdata folosesc tabla galvanizata la capac, dar si acolo se poate merge doar cu lemn daca
imbinarea este buna si apa nu patrunde la interior. Tratamentul aplicat scandurii este flambare la interior
pentru distrugerea eventualilor microbi si ulei de in la exterior pentru o rezistenta mai buna la intemperii.
Prefer sa evit vopselele chimice sau alte substante de protejare a lemnului, chiar si la exterior. Scandura
groasa de 4 cm rezista ani buni, mai ales daca nu este plimbata anual in pastoral, incarcata, descarcata
si trantita prin camioane.

Cu toate ca ma consideram bine informat cand am inceput, citind forumul veti observa ca am facut in doi
ani cam tot ce scria sa NU se faca la carte. Asta este diferenta intre teorie si practica, intre a sti si a face,
intre povestile frumoase si experienta datului de grinda cu capul propriu. Imediat se incheie a doua
iernare prin care am trecut si asa cum se spune, primavara se numara albinele. Iarna acestui an a fost
totusi blanda din acest punct de vedere si sper ca totul sa decurga bine in noul sezon. Sunt sigur ca mai
am multe de invatat, dar din putinul pe care l-am inteles, incerc sa-i luminez pe cat pot si pe altii. Pentru
alte nelamuriri sau intrebari recomand cartea abatelui Warre, topicul dedicat de pe forumul stuparitul si
zona de comentarii a acestui blog. Atentie totusi de la cine alegeti sa primiti indrumarile respective, nu toti
apicultorii apreciaza aceste metode de stuparit natural, la fel cum nu toti agricultorii inteleg permacultura.
Acestea fiind zise, inchei aici partea a treia si ultima din acest mini-serial apicol si nu-mi ramane decat sa
va urez spor la treaba. Vine imediat primavara si se apropie momentul cel mai oportun pentru inceperea
acestei indeletniciri plina de impliniri care este cresterea albinelor.

S-ar putea să vă placă și