Sunteți pe pagina 1din 7

-POPRIREA-

Executarea silita este procedura legala prin mijlocirea careia titularul unui
drept subiectiv recunoscut printr-un titlu executoriu, constrange cu ajutorul
organelor de stat competente pe cel care i-a incalcat dreptul sa execute prestatia
specificata in titlu, asigurandu-se astfel respectarea dreptului si restabilirea ordinii
de drept incalcate.
Definim poprirea ca fiind acea forma de executare silita prin care
creditorul urmareste sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile
incorporabile urmarite, pe care o terta persoana le datoreaza debitorului urmarit sau
pe care le va datora in viitor si care consta in indisponibilizarea acelor sume sau
efecte in mainile tertului-debitor al debitorului urmarit, si in obligarea lui sa le
plateasca direct creditorului urmaritor.
Poprirea, ca modalitate de executare silita, prezinta o serie de avantaje, in
sensul ca aceasta se realizeaza prin intermediul unei proceduri ce confera rapiditate
in recuperarea creantelor, iar riscurile creditorului in cadrul acestei proceduri sunt
mult mai reduse decat in cazul celorlalte forme de executare silita indirecta. In
acelasi timp, in poprire poate interveni mai rar reaua-credinta a debitorului, intrucat
procedura acorda tertului poprit posibilitatea de a plati direct creditorului, iar tertul
poprit nu are nici un interes practice de a se opune la aceasta executare silita.
In cadrul unei popriri se regasesc trei raporturi juridice distincte:
- raporturi de creanta de drept substantial, care preced infiintarea poprii,
fiind vorba despre raportul juridic dintre organul fiscal si contribuabil, din
care ia nastere creanta fiscala;
- raportul juridic dintre debitorul urmarit si tertul poprit, care se
caracterizeaza prin faptul ca tertul este dator fata de debitorul urmarit.
- al treilea raport juridic care rezulta dintr-o poprire are un caracter
particular, prin faptul ca el nu precede raportul executional, ci acesta ia
nastere doar in cadrul procedurii de poprire, formandu-se deci in baza
unui act procedural, sin u a unui act de drept substantial. Astfel, prin
adresa de infiintare a popririi ia nastere raportul juridic de creanta dintre
creditorul urmaritor si tertul poprit, prin care acesta din urma va trebui sa
plateasca sumele datorate debitorului, in limitele acoperirii creantei pentru
care s-a infiintat poprirea, direct in mainile creditorului urmaritor.
Cele trei raporturi juridice aratate mai sus reprezinta, in fapt, esenta unei
proceduri de poprire, care nu poate exista decat in prezenta acestor trei raporturi
juridice, fiind indiferent numarul de persoane implicate in aceasta procedura .
Privitor la executarea silita fiscala prin poprire, sunt supuse executarii silite
prin aceasta procedura orice sume urmaribile reprezentand venituri si
disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile
necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitoruli de catre terte
persoane sau pe care acestia le vor datora sau detine in viitor, in temeiul unor
raporturi juridice existente. Daca sumele urmaribile reprezinta venituri si
disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a
sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb
afisat de acestea pentru ziua respective.
Poprirea nu este supusa validarii, in cazul Codului de procedura fiscala, asa cum se
procedeaza in cazul popririi prevazuta de Codul de procedura civila. Este o masura
foarte importanta deoarece se simplifica si se accelereaza executarea silita, cunoscand ca
procedura judiciara prevazuta de Codul de procedura civila este de durata .
Legea fiscala excepteaza de la aplicarea prevederilor sale sumele ce
reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica realizate ca angajat,
pensile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala
care sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura
civila.
Procedura de poprire asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane
juridice incepe printr-o adresa care va fi trimisa tertului poprit de catre organul de
executare fiscal prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, impreuna cu o
copie certificate de pe titlul executoriu, aceasta reprezentand de fapt actul prin care
se infiinteaza poprirea asupra sumelor sau bunurilor datorate de tertul poprit
debitorului fiscal.
Adresa de infiintare a popririi trebuie sa cuprinda:
- denumirea si sediul organului de executare;
- numarul si data emiterii;
- denumirea si sediul sau numele, prenumele si domiciliul tertului poprit;
- temeiul legal al executarii silite prin poprire;
- datele de identificare a debitorului;
- numarul si data titlului executoriu, precum si organul emitent;
- natura creantei fiscale;
- cuantumul creantei fiscale pentru care s-a infiintat poprirea, cand acesta
este mai mic decat cel evidentiat in titlul executoriu, ca urmare a stingerii partiale a
debitului;
- contul in care urmeaza a se vira suma retinuta;
- semnatura si stampila organului de executare.
In lipsa oricaruia dintre elementele aratate mai sus, care sunt absolute
necesare pentru legarea raportului juridic de poprire, adresa de poprire este
informa, motiv pentru care aceasta nu poate fi executata de tertul poprit.
Efectul acestei adrese va fi cel de indisponibilizare, tertul poprit avand
interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce
i le datoreaza ori pe care i le va datora, acestea declarandu-se poprite in masura
necesara pentru realizarea creantei fiscale ce se executa. Despre infiintarea popririi
va trebui instiintat si debitorul. Daca anterior acesteia a fost infiintata poprirea
asigurtorie, aceasta devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe
titlul executoriu facuta tertului poprit si instiintarea debitorului despre aceasta.
Poprirea se considera infiintata din momentul primirii adresei de infiintare de
catre tertul poprit. In acest sens, tertul poprit este obligat sa inregistreze atat ziua,
cat si ora primirii adresei de infiintare a popririi.
Dupa infiintarea popririi, tertul poprit are urmatoarele obligatii:
- sa plateasca, imediat sau dupa data la care creanta devine exigibila,
organului fiscal, suma retinuta si cuvenita, in contul indicat de organul
de executare;
- sa indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, instiintand
despre aceasta organul de executare.

El este raspunzator de orice plati efectuate impotriva dispozitiilor de


indisponibilizare cuprinse in adresa de infiintare a popririi, orice astfel de plata
nefiind opozabila creditorului fiscal, care poate obtine obligarea tertului la plata
creantei fiscale. Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza
vreo suma de bani debitorului urmarit sau nu respecta reglementarile legale privind
poprirea,precum si in cazul in care invoca alte neregularitati in legatura cu
drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi, organul de executare ori
a alta parte interesata se poate adresa cu o cerere catre instanta judecatoreasca de
executare in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, care
urmeaza ca pe baza probelor administrate sa se pronunte de urgenta si cu precadere
asupra mentinerii sau desfiintarii popririi.
Daca instanta s-a pronuntat prin hotarare pentru mentinerea popririi, aceasta
va constitui titlu executoriu, iar organul de executare poate incepe executarea silita
a tertului poprit in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
Procedura fiscala are prevederi exprese si in ceea ce priveste poprirea asupra
conturilor bancare. Astfel, pentru stingerea creantelor fiscale prin poprire asupra
conturilor bancare, odata cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu facuta
debitorului, o copie certificate de pe acest titlu va fi comunicata bancii la care se
afla deschis contul debitorului. Despre aceasta masura va fi instiintat si debitorul.
De la data sesizarii bancii, sumele existente, precum si cele viitoare provenite
din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate, in masura
in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate. Din momentul
indisponibilizarii, respective de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi
asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor mai putea proceda la decontarea
documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu
vor putea accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a
obligatiilor fiscale, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale.
Organul de executare fiscala poate infiinta poprire asupra mai multor conturi
bancare sau asupra mai multor terti popriti, daca debitorul are conturi deschise la
mai multe banci. In cazul in care debitorul face plata in termenul prevazut in
somatie, organul de executare este obligat sa instiinteze bancile de indata, in scris,
pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor.
Daca debitorul a platit, iar organul de executare fiscala nu si-a indeplinit
obligatia legala de a instiinta banca, aceasta din urma este obligate sa procedeze in
continuare la realizarea popririi, caz in care consideram ca debitorul se poate
intoarce pentru eventualele prejudicii suferite impotriva organului de executare
fiscala datorita caruia s-a ajuns la aceasta situatie.
Atunci cand titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi zi, bancile vor urmari
executarea acestora din incasarile zilnice realizate in contul debitorului.

Limitele urmaririi veniturilor banesti

Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte
sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale
acestuia pot fi urmarite:

pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau
alocatie pentru copii;

pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din
venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea
prevede altfel.

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate
asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul
salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din
acest cuantum.

Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de


desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele
cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de
intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari
corporale, daca legea nu dispune altfel.
Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face in limita a jumatate din cuantumul
acestora.

Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1) -(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 864 si
urmatoarele.

Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav,
ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele,
precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi
urmarite pentru niciun fel de datorii.

S-ar putea să vă placă și