1. Prin cererea formulată la 11 decembrie 2017, inculpatul A.B.

a solicitat judecătorului de drepturi

și libertăți modificarea obligațiilor ce intră în conținutul controlului judiciar, dispus anterior, la 28
noiembrie 2017, prin încheierea nr. 34 din 28 noiembrie 2017.
Având cuvântul, parchetul a invocat necompetența ______________ a judecătorului de drepturi și
libertăți, având în vedere dispozițiile art. 215 alin. (81) CPP, potrivit cărora asupra modificării obligațiilor
controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, dispune numai procurorul, indiferent dacă măsura a fost
luată sau înlocuită de către judecător. Astfel, trebuie constatat că judecătorul de drepturi și libertăți este
necompetent a soluționa cererea inculpatului, urmând se dispune declinarea competenței în favoarea
Parchetului de pe lângă [...].
A. Ce formă de competență nu a fost respectată?
B. Ce soluție va pronunța instanța cu privire la cererea de declinare formulată de parchet?

2. Prin rechizitoriul emis la 11 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria X. a dispus trimiterea
în judecată a inculpatului A.B. pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
În camera preliminară, judecătorul a dispus comunicarea rechizitoriului către inculpat. În termenul
legal, inculpatul a invocat necompetența __________ a instanței sesizate, în raport de încadrarea stabilită
prin rechizitoriu.
A. Ce formă de competență nu a fost respectată?
B. Care este mijlocul procesual prin care se poate invoca necompetența instanței sesizate și termenul
în care poate fi invocată?
C. Ce soluție va dispune judecătorul de cameră preliminară cu privire la excepția invocată?
D. Ce se va întâmpla cu actele efectuate de judecător, în eventualitatea în care s-ar constata
necompetența acestuia?

3. La data de 11 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus începerea

urmăririi penale pentru infracțiunea de tentativă la omor, constând în aceea că, la data de 3 octombrie
2017, inculpatul A.B. a încercat să otrăvească persoana vătămată P.V. [...].
Din actele de urmărire penală efectuate, parchetul a reținut incidența cauzei de nepedepsire a
împiedicării producerii rezultatului, dispunând schimbarea încadrării juridice și continuarea urmăririi
penale pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe.
A. Precizați ce parchet este sau a devenit competent în raport de noua încadrare juridică a faptei?
B. Care este mijlocul procesual prin care se poate invoca necompetența parchetului și termenul în
care poate fi invocată?
C. Care este organul judiciar ce va dispune asupra competenței și ce soluție va pronunța?
D. Ce se va întâmpla cu actele efectuate de procuror, în eventualitatea în care s-ar constata
necompetența acestuia?

4. Prin rechizitoriul emis la 11 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria X. a dispus trimiterea
în judecată a inculpatului A.B. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice.
În camera preliminară, s-a reținut că instanța este competentă, iar sesizarea, urmărirea penală și probele
sunt legale.
În fața primei instanțe, inculpatul a invocat necompetența ___________, în raport de calitatea sa de
notar, solicitând [...].
 A. Ce formă de competență nu a fost respectată?
B. Care este mijlocul procesual prin care se poate invoca necompetența instanței sesizate și termenul
în care poate fi invocată? Mai poate fi invocată în fața instanței, când judecătorul de cameră preliminară
a reținut că instanța sesizată este competentă?
C. Ce soluție va dispune instanța cu privire la excepția invocată?
D. Ce se va întâmpla cu actele efectuate de instanță, în eventualitatea în care s-ar constata
necompetența acesteia?

5. Prin rechizitoriul emis la 11 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria X a dispus trimiterea
în judecată a inculpatului A.B. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În fapt, s-a reținut că
inculpatul, aflat în incinta Aeroportului Henri Coandă, a sustras un telefon din geanta persoanei vătămate
P.V.1 Ulterior, s-a îmbarcat în aeronava 777, înmatriculată în Insulele Virgine, unde, profitând de neatenția
persoanei vătămate P.V.2, a sustras o tabletă din bagajul de mână al acesteia.
În speță, a fost sesizată Judecătoria Sectorului 2 București, având în vedere că inculpatul A.B. este
cetățean român, fără domiciliu sau reședință în România.
A. Este competentă instanța sesizată?
B. Care este mijlocul procesual prin care se poate invoca necompetența instanței sesizate și termenul
în care poate fi invocată?
C. Ce soluție va dispune instanța cu privire la excepția invocată?
D. Ce se va întâmpla cu actele efectuate de instanță, în eventualitatea în care s-ar constata
necompetența acesteia?

6. Prin rechizitoriul emis la 11 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului A.B. pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte.
În fața primei instanțe, ulterior începerii cercetării judecătorești, s-a constatat că forma de vinovăție cu
care inculpatul a săvârșit infracțiunea a fost culpa, iar nu praeterintenția. Astfel, instanța a dispus schimbarea
încadrării juridice din infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, în infracțiunea de ucidere
din culpă.
A. Este competentă instanța în raport de noua încadrare juridică? Dar dacă instanțele ar fi fost sesizate
invers: judecătoria pentru ucidere din culpă, care ar fi schimbat încadrarea în loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte?
B. Care este mijlocul procesual prin care s-ar putea invoca necompetența instanței sesizate și termenul
în care poate fi invocată?
C. Ce soluție va dispune instanța cu privire la excepția invocată?
D. Ce se va întâmpla cu actele efectuate de instanță, în eventualitatea în care s-ar constata
necompetența acestuia?

7. La data de 11 decembrie 2017, Tribunalul București a fost sesizat pentru a judeca infracțiunea de
trafic de influență, săvârșită de inculpatul A.B. În cursul judecății în primă instanță, tribunalul a fost
încunoștințat că inculpatul mai are două cauze pe rol:
 – una pe rolul Curții de Apel București, aflată în apel, având ca obiect judecarea unui alt act material
din cadrul infracțiunii de trafic de influență;
– una pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, având ca obiect judecarea infracțiunii de distrugere,
săvârșită cu un an înaintea celei de trafic de influență.
A. Care este instanța care va deveni competentă în urma reunirii tuturor cauzelor?
B. Care este instanța care va deveni competentă în urma reunirii tuturor cauzelor, dacă cea de pe rolul
curții de apel se afla în primă instanță?
C. Care instanță va deveni competentă în urma reunirii cauzelor, dacă după citirea actului de sesizare
în fața tribunalului, A.B. va dobândi calitatea de senator?

8. Prin rechizitoriul emis la 11 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București a
dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.B., judecător în cadrul Tribunalului Militar București, pentru
săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice. În camera preliminară, s-a reținut că
instanța este competentă, iar sesizarea, urmărirea penală și probele sunt legale.
În fața primei instanțe, inculpatul a invocat necompetența _______ a Tribunalului Militar București,
arătând că infracțiunea a fost săvârșită la Cluj.
A. Care este instanța competentă să soluționeze cauza?
B. Care este mijlocul procesual prin care se poate invoca necompetența instanței sesizate și termenul
în care poate fi invocată? Mai poate fi invocată în fața instanței, când judecătorul de cameră preliminară
a reținut că instanța sesizată este competentă?
C. Ce soluție va dispune instanța cu privire la excepția invocată?
D. Ce se va întâmpla cu actele efectuate de instanță, în eventualitatea în care s-ar constata
necompetența acesteia?
E. Ce instanță ar fi fost competentă dacă A.B. ar fi fost judecător în cadrul Curții Militare de Apel?

9. Prin rechizitoriul emis la 11 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București a
dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.B., soldat, pentru săvârșirea infracțiunii de dezertare (art. 414
CP). În actul de sesizare, s-a reținut că A.B. a fost ajutat de către B.C., fratele său, care nu are calitatea de
militar, în săvârșirea infracțiunii.
În cauză a fost sesizat Tribunalul Militar București. La primul termen de judecată, înainte de citirea
actului de sesizate, a fost invocată necompetența _________ a instanței.
A. Care este instanța competentă să soluționeze cauza?
B. Care este parchetul competent să soluționeze cauza?
C. Care este mijlocul procesual prin care se poate invoca necompetența instanței sesizate și termenul
în care poate fi invocată?
D. Ce soluție va dispune instanța cu privire la excepția invocată?
E. Ce se va întâmpla cu actele efectuate de instanță, în eventualitatea în care s-ar constata
necompetența acesteia?

10. Prin rechizitoriul emis la 11 decembrie 2017, Tribunalul București a fost sesizat în vederea judecării
infracțiunii de omor, săvârșită de inculpatul A.B.
 În fața primei instanțe, inculpatul a invocat incompatibilitatea judecătorului care intră în compunerea
completului de judecată, arătând că acesta a soluționat anterior plângerea împotriva soluției de clasare
formulată de persoana vătămată. De asemenea, anterior dobândirii calității de judecător, a avut calitatea de
expert, efectuând în urmărirea penală expertiza balistică.
A. Este incompatibil judecătorul care intră în compunerea completului?
B. Care este mijlocul procesual prin care s-ar putea invoca eventuala incompatibilitate a acestuia și
condițiile în care ar putea fi invocată?
C. Dacă judecătorul a pronunțat deja o soluție în cauză, mai poate fi pusă în discuție incompatibilitatea
acestuia?
D. Dacă partea a mai invocat în aceeași cauză incompatibilitatea judecătorului, iar cererea i-a fost
respinsă, care va fi soluția în raport de noua cerere a inculpatului și care judecător va fi competent să o
pronunțe?

11. La data de 11 decembrie 2017, Tribunalul București a fost sesizat pentru a judeca infracțiunea de
luarea de mită, săvârșită de inculpatul A.B.
În cursul judecății în primă instanță, în fața instanței, persoana vătămată P.V. a arătat că există motive
de suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței ar putea fi afectată datorită calității
inculpatului.
A. Care este remediul procesual pe care l-ar putea exercita persoana vătămată?
B. Care este organul judiciar ce va fi sesizat, în ce termen și care este procedura ce trebuie urmată?
C. În ipoteza în care persoana vătămată ar fi invocat motive din care rezultă suspiciunea rezonabilă
că imparțialitatea unui judecător din cadrul completului de judecată ar putea fi afectată datorită calității
inculpatului, putea urma sau avea obligația de a apela la un alt remediu procesual?

12. La data de 11 decembrie 2017, parchetul de pe lângă Tribunalul București a dispus punerea în
mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de luarea de mită, săvârșită de inculpatul A.B.
Analizând actele dosarului, procurorul a constatat că judecarea cauzei în București ar fi de natură a crea
un pericol pentru tulburarea ordinii publice.
A. Care este procedura ce poate fi urmată de procuror în vederea înlăturării stării de pericol pentru
tulburarea ordinii publice?
B. Care este organul judiciar ce va fi sesizat, în ce termen și care este procedura ce trebuie urmată?
C. În ipoteza în care pericolul pentru tulburarea ordinii publice ar exista încă din cursul urmăririi
penale, la ce remediu procesual poate apela procurorul?

13. La data de 20 decembrie 2016, inculpatul A.B. a avut o altercație cu persoana vătămată
C.D., în urma căreia s-a produs moartea victimei. La acea dată, inculpatul se afla în localitatea
Însurăței, la târgul săptămânal, în căutarea unui animal de sacrificiu pentru sărbătorile de iarnă.
Persoana vătămată a fost abordată de inculpat cu intenția de a cumpăra un porc, pe care persoana
vătămată îl vindea la târg. Întrucât inculpatul și persoana vătămată nu s-au înțeles asupra prețului
de vânzare, între aceștia a izbucnit un conflict, iar inculpatul a lovit cu pumnul peste față pe
persoana vătămată, iar aceasta s-a dezechilibrat și a căzut, fiind zdrobită de greutatea animalului
în timp ce se afla la pământ, a intrat în stop cardio-respirator și a decedat.
La data de 3 aprilie 2017, inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de
pe lângă Judecătoria Însurăței, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă,
prevăzută de art. 192 CP.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, competența de soluționare a cauzei a fost
declinată în favoarea Judecătoriei Galați, întrucât inculpatul avea domiciliul în localitatea Galați.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, judecătoria Galați a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Însurăței, întrucât locul săvârșirii faptei este
localitatea Însurăței.
La data de 3 martie 2017, inculpatul a săvârșit o altă infracțiune, darea de mită, prevăzută de
art. 290 CP, reținându-se că, în fapt, în timp ce conducea autovehiculul BMW seria 5 cu nr. de
înmatriculare BR 01 MAF, pe raza localității Șuțești din județul Brăila, fiind oprit la semnalul unui
agent de circulație, întrucât depășise viteza legală, a oferit o sumă de bani agentului, în cuantum
de 50 euro, pentru ca acesta să nu îi suspende dreptul de a conduce pe 30 de zile.
La data de 15 iunie 2017, inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de
pe lângă Judecătoria Făurei, pentru infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 290 CP.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat, prin încheiere, că judecătoria Făurei nu este
competentă să judece cauza și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Brăila. Judecătorul de
cameră preliminară de la Tribunalul Brăila a constat, prin încheiere, că Tribunalul este competent
să judece cauza și a dispus începerea judecății cu privire la infracțiunea de dare de mită.
Judecătoria Însurăței, procedând la judecarea cauzei având ca obiect infracțiunea de ucidere
din culpă, la primul termen de judecată din data de 10 septembrie 2017, a dispus reunirea cauzelor
având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă, respectiv, infracțiunea de dare de mită,
declarându-se competentă să judece ambele cauze, cu motivarea că este prima instanță sesizată și
a dispus începerea cercetării judecătorești.
La termenul din data de 5 noiembrie 2017, reprezentantului Ministerului Public, a solicitat
schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 CP, în
infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 raportat la art. 193
CP, și, totodată, a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei în ceea ce privește
infracțiunea de dare de mită, solicitând disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare
în favoarea Tribunalului Brăila. Instanța a admis cererea de schimbare a încadrării juridice și a
dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite în data de 20 decembrie 2016 din
infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 CP, în infracțiunea de loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 raportat la art. 193 CP. Totodată, a respins excepția
necompetenței materiale invocată de procuror ca tardivă, întrucât cauza se afla la al doilea termen,
iar excepția putea fi invocată cel târziu până la începerea cercetării judecătorești.
La data de 5 decembrie 2017, Judecătoria Însurăței a condamnat pe inculpatul A.B. la o
pedeapsă rezultantă de 3 ani de închisoare cu executare.
A. Analizați soluțiile instanțelor și identificați eventualele erori.