1.

CONTINUTUL ECONOMIC, FUNCTIILE SI STRUCTURA FINANTELOR

1.1 Conceptul de finante
1.2 Sisteul financia!
1." Acceptiunea clasica si ode!na a conceptului de finante pu#lice
1.$ Functiile finantelo! pu#lice
1.1 Conceptul de finante
Ca urmare a dezvoltarii intregii productii sociale ca si productie/circulatie de marfuri, in
vederea constituirii resurselor necesare oricarui tip de activitate se impune formarea unor
fonduri (resurse) banesti. In acest context, al productiei si circulatiei marfurilor, in
societate se formeaza fie la dispozitia statului, fie la dispozitia agentilor economici -
fonduri banesti.
Constituirea si apoi utilizarea fondurilor banesti se realizeaza prin fluxuri monetare.
Derularea acestora impune, in mod necesar, si instituirea anumitor tipuri de relatii sociale,
adica a unor raporturi intre administratorii si beneficiarii unui fond, intre cei ce participa
la constituirea lui si utilizatori.
Astfel, finantele ar putea fi definite din trei puncte de vedere complementare intelegand
prin aceasta
a. constituirea de fonduri sub forma baneasca cu o anumita destinatie!
b aporturi sociale de natura economica ce apar intr-o economie in legatura cu constituirea
fondurilor banesti!
c. finantele sunt nu numai raporturi sociale, ci si fluxuri banesti care se desfasoara in
legatura cu crearea fondurilor.
"otiunea de finante, sub cele trei aspecte fonduri/fluxuri/raporturi sociale, este eterogena
atat in ceea ce priveste complexitatea nevoilor carora trebuie sa li se faca fata, cat si din
punct de vedere al modului de utilizare a fondurilor. Astfel, o parte din ele se constituie in
vederea satisfacerii unor nevoi generale ale intregii populatii de pe un teritoriu delimitat
(#udet, tara, c$iar %.&., etc). Alte fonduri au in vedere satisfacerea unor nevoi comune
dar, de dimensiuni mult mai restranse, specializate, si care se constituie la nivelul
agentilor economici.
1.2 Sisteul financia!
'a modul general se poate vorbi de un sistem financiar ce consta, pe de o parte, din
fonduri care se constituie si se consuma efectiv si integral, iar pe de alta parte, din fonduri
ce se constituie cu caracter definitiv si se utilizeaza prin avansari si recuperari neincetate.
(istemul financiar are doua componente ma#ore finantele publice si finantele private.
)
Finantele publice sunt reprezentate de fondurile care se constituie prin plati obligatorii si
se consuma efectiv in intervalul de timp considerat. * caracteristica esentiala a acestora
este aceea ca implica un transfer de valoare fara ec$ivalent.
+inantele publice se compun din urmatoarele fonduri
-bugetul national public care cuprinde bugetele locale si bugetul administratiei centrale!
-asigurarile sociale de stat!
-fonduri extrabugetrare ce se folosesc dupa legile statului.
Finantele private cuprind totalitatea societatilor comerciale, bancare, de asigurari,
indiferent de proprietarul capitalului. In domeniul finantelor private se constituie capitalul
tuturor tipurilor de societati comerciale, regii autonome si companii nationale.
Caracteristica esentiala a finantelor private este ca aici fondurile nu se consuma, ci se
avanseaza si recupereaza in permanenta in circuit.
+inantele private mai cuprind alaturi de fondurile firmei propriu-zise de care am vorbit
mai sus, fondurile de credit si fondurile de asigurari.
+ondurile de credit se caracterizeaza prin aceea ca se constituie pe baze rambursabile si
se utilizeaza tot pe baze rambursabile. +ondurile de asigurari se constituie in mod
definitiv dar se folosesc numai in cazul survenirii riscului asigurat.
1." Acceptiunea clasica si ode!na a conceptului de finante pu#lice
In acceptiunea clasica, finantele publice pot fi definite ca stiinta a mi#loacelor prin care
statul isi procura resursele necesare acoperirii c$eltuielilor sale, precum si a redistribuirii
intre cetateni a sarcinilor care decurg din modul de procurare al resurselor.
,otrivit viziunii traditionale ceea ce prima era c$eltuiala publica si dupa deciderea
marimii ei urma gasirea resurselor de acoperire.
Consecinte ale viziunii traditionale asupra conceptului de finante publice
o finantele publice erau definite ca o stiinta a acoperirii c$eltuielilor publice!
o finantele publice reprezentau stiinta de repartizare intre cetateni a
sarcinilor publice!
o finantele publice trebuiau sa asigure egalitatea in fata sarcinilor publice.
Dezvoltarea actiunilor sociale publice au pus tot mai insistent problema modificarii
sarcinilor si functiilor statului. (-a cerut interventia in organizarea si asigurarea
functionarii intregului mecanism social economic. (-a observat ca prin construirea
bugetului prin diverse modalitati si utilizarea lui in diverse moduri, statul ar putea manui
te$nici traditionale pentru a atinge si alte scopuri in afara de cel al constituirii de fonduri.
-
Corespunzator noilor sarcini ale statului se modifica si continutul si rolul finantelor
publice prin disocierea dintre mi#loace si scop.
,e masura cresterii si diversificarii rolului statului in viata social economica acesta incepe
sa utilizeze vec$ile mi#loace si pentru alte scopuri, astfel incat intr-o viziune moderna
finantele publice ar putea fi definite astfel
+inantele publice reprezinta stiinta ce studiaza actiunile statului utilizand te$nici
financiare precum impozitele, taxele, imprumuturi, procedee monetare etc, in scopul
satisfacerii si altor obiective dincolo de campul financiar propriu-zis.
Consecinte ale viziunii moderne asupra finantelor publice
- pastrandu-se vec$ile te$nici si vec$iul scop al acoperirii c$eltuielilor publice se adauga
si utilizarea vec$ilor te$nici ca parg$ii de atingere a unor scopuri din afara campului
financiar, rezultand implicarea statului si in viata sociala!
- se realizeaza o transformare a vec$ilor te$nici pentru folosirea lor ca parg$ii (spre
exemplu impozitele se diferentiaza conducand la stimularea sau descura#area numitor
activitati)!
- dispare egalitatea in fata sarcinilor publice.
1.$ Functiile finantelo! pu#lice
+inantele publice se manifesta prin indeplinirea a doua functii functia de repartitie si
functia de control.
+unctia de repartitie presupune constituirea si redistribuirea fondurilor publice.
Caracteristic acestei functii este ca prin intermediul ei are loc redistribuirea venitului
national.
+unctia de repartitie se realizeaza, pe de o parte, prin instituirea unei game foarte variate
de impozite, taxe, tarife si contributii pe care trebuie sa le plateasca toti cei care
realizeaza venituri si cei care in anumite impre#urari apleaza la unele servicii ale statului.
,e de alta parte, aceasta functie se realizeaza prin stabilirea tipurilor de c$eltuieli
finantate de la bugetul de stat.
+unctia de control, asa cum arata si numele, se refera la controlul atat asupra legalitatii si
oportunitatii obtinerii veniturilor, cat si asupra modului de efectuare a c$eltuielilor si, mai
ales, a eficientei acestora.
+unctia de control se realizeaza atat concomitent cu functia de repartitie cat si separat,
prin intermediul unor institutii specializate ale statului.
.
2. %OLITICA FINANCIARA SI A%ARATUL FINANCIAR
2.1 %olitica financia!a
2.2 %a!&'iile financia!e
2." Apa!atul financia!
2.1 %olitica financia!a
,olitica financiara reprezinta ansamblul principiilor, al normelor formulate pe baza
acestora precum si a procedeelor folosite cu ocazia constituirii si utilizarii fondurilor
publice.
,olitica financiara trebuie sa aiba
un obiectiv!
un sistem restrictional in care se actioneaza pentru atingerea acestui obiectiv!
metode corespunzatoare de realizare.
*biectivul oricarei politici financiare vizeaza constituirea si utilizarea fondurilor publice
de asa maniera incat sa se asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor statului.
(istemul restrictional in constituirea si utilizarea fondurilor e reprezentat, pe de o parte,
de capacitatea economiei de a oferi venituri statului, iar pe de alta parte, de nivelul
nevoilor reale.
/etodele utilizate pentru indeplinirea politicii financiare sunt, de regula, te$nici fiscale,
reprezentate de o varietate de impozite si taxe, cu o diversitate de dimensionari.
,olitica financiara, ca regula generala, se elaboreaza de catre guvern si se aproba de catre
puterea suprema in stat. Desigur, orice politica financiara are si o dimensiune subiectiva
si se poate modifica oricand se sesizeaza neconcordante cu dinamica vietii social-
economice.
2.2 %a!&'iile financia!e
,arg$ia financiara este un flux financiar existent de#a, care se modeleaza de asa natura
incat sa se poata atinge un obiectiv in afara campului financiar. (pre exemplu, daca unui
venit al statului i se traseaza si un alt scop (din afara activitatii financiare), acest fond
devine parg$ie financiara.
,arg$ia financiara este un instrument al oricarei politici financiare.
&xista o mare varietate de astfel de parg$ii pe care le putem grupa sub denumirea mai
generoasa de parg$ii economico-financiare. Aici includem parg$iile non-financiare si
cele cu un pronuntata caracter financiar.
0
Intre parg$iile non-financiare regasim parg$ia pretului, parg$ia salariului etc.
In categoria parg$iilor financiare identificam urmatoarele
impozitele si taxele!
taxele vamale!
subventiile (pentru export, pentru agricultura, subventionarea dobanzii etc)!
dobanda, rata scontului si a reescontului!
cursul valutar etc.
,arg$iile financiare, prin efectele pe care le genereaza, actioneaza in urmatoarele doua
directii principale pentru stimularea si incura#area anumitor activitati sau categorii
sociale (prin facilitati fiscale, subventii etc) sau pentru descura#area sau restrangerea
anumitor activitati (de regula prin supraimpozitare).
2." Apa!atul financia!
1estionarea fondurilor publice se realizeaza de catre stat prin institutii corespunzatoare.
In orice tara, in legatura cu domeniul financiar, exista doua tipuri de astfel de institutii
a( institutii ce au si atributii financiare, adica organe centrale si locale ale puterii de stat
(guvernul, parlamentul,presedentia/monar$ul, consiliile #udetene, municipale, orasenesti,
comunale etc). Aceste organe elaboreaza si aproba politica financiara.
#( institutiile specializate din punct de vedere financiar care au ca obiect de activitate
exclusiv indeplinirea politicii financiare. Acestea reprezinta aparatul financiar propriu-zis
si el se constituie la dispozitia organelor centrale si locale ale statului prezentate mai sus.
Acest aparat financiar este compus din
/inisterul +inantelor cu structura sa centrala si locala, subordonate guvernului!
Curtea de Conturi prin care se exercita controlul permanent asupra executiei bugetare,
verificandu-se c$eltuielile publice!
2anca Centrala care apartine de acest aparat financiar prin unele functii pe care doar ea le
indeplineste si care sunt un drept exclusiv al statului. Astfel 2anca Centrala organizeaza
si supraveg$eaza circulatia monetara, participa la elaborarea politicii financiare, emite si
respectiv retrage moneda etc.
/enirea aparatului financiar este aceea de a proiecta bugetule publice, fondurile speciale
si de a le executa conform politicii statului.
3
". SISTEMUL C)ELTUIELILOR %U*LICE
".1 Continutul notiunii de c'eltuiala pu#lica
".2 Ap!ecie!ea econoica si oneta!a a c'eltuielilo! pu#lice
"." C'eltuielile pu#lice pe destinatii
".1 Continutul notiunii de c'eltuiala pu#lica
Intr-o viziune traditionala a finantelor publice, c$eltuiala publica are o situatie
paradoxala pe de o parte, i se confera o importanta $otaratoare pornind de la ideea ca
ceea ce primeaza sunt c$eltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor.
,e de alta parte insa, in viziunea traditionala asupra finantelor publice nu se regasesc
preocupari privind natura c$eltuielii publice si influenta acesteia in viata social-
economica.
In conceptia moderna aupra finantelor publice, c$eltuiala publica este cercetata si
apreciata in primul rand prin prisma naturii sale! ceea ce conteaza nu este atat marimea
ei, cat mai ales efectele pe care le induce in viata social-economica.
+inantele moderne delimiteaza notiunea de c$eltuiala publica de notiunea de c$eltuiala
privata. ,otrivit unei aprecieri pur #uridice, diferenta dintre c$eltuiala publica si cea
privata este determinata de calitatea autorului. Astfel, toate c$eltuielile pe care le face
statul in calitate de stat-autoritate sunt c$eltuieli publice. 4oate celelalte c$eltuieli facute
in baza unui contract reprezinta c$eltuieli private ale statului.
C$eltuielile publice au o natura eterogena. Daca sunt #udecate dupa efectul lor in viata
social-economica atunci aceste c$eltuieli ar putea fi ordonate in trei grupe
o c$eltuieli negative!
o c$eltuieli pozitive!
o c$eltuieli neutre.
C$eltuielile negative sunt un consum efectiv si definitiv de venit national si nu au un
efect ulterior asupra viitorului ,I2. (unt reprezentate de c$eltuielile cu intretinerea
aparatului de stat, intretinerea si dotarea armatei, dobanzile platite la imprumuturile
externe ale statului etc. (e mai numesc si c$eltuieli reale.
C$eltuielile pozitive sunt cele realizate atat in domeniul economic cat si dintre cele
realizate in domeniul social-cultural, si care au efecte mai indepartate sau mai apropiate
asupra cresterii economice. Dintre cele din domeniul economic putem aminti diverse
investitii efectuate de stat, subventionarea anumitor activitati ale agentilor economici etc.
In domeniul social-cultural c$eltuielile pozitive sunt cele care, intr-un fel sau in altul,
influenteaza cresterea economica viitoare , c$iar daca efectele lor nu imbraca o forma
materiala in viitorul imediat c$eltuielile pentru invatamant sau cele din domeniul
sanatatii.
5
C$eltuielile neutre nu reprezinta un consum efectiv de ,I2 (,rodus Intern 2rut), dar nu
au nici o influenta asupra cresterii ulterioare a acestuia. Aici regasim diferite c$eltuieli
sociale, dobanzile aferente datoriei publice interne etc.
".2 Ap!ecie!ea econoica si oneta!a a c'eltuielilo! pu#lice
Cu toate ca c$eltuielile publice pot fi considerate din punct de vedere economic ca fiind
pozitive, negative sau neutre, se pune problema daca pot fi considerate total sau partial si
ca productive sau rentabile.
4imp indelungat notiunile de productivitate si rentabilitate (eficienta) au fost asociate
doar c$eltuielilor din domeniul privat. In prezent datorita rolului extins al statului si
cresterii apreciabile a c$eltuielilor publice se pune tot mai insistent problema determinarii
caracterului productiv sau neproductiv al diferitelor tipuri de c$eltuieli si masurarea
eficientei acestora.
Ca regula generala, orice c$eltuiala, daca vizeaza satisfacerea unei nevoi sociale de
natura materiala sau nemateriala, este productiva. Din punct de vedere contabil,
productivitatea unei c$eltuieli publice rezulta din compararea valorii sociale a utilitatilor
oferite de (tat ca autoritate publica, cu valoarea bunurilor si serviciilor consumate de
catre acesta. Diferentele in plus sau in minus influenteaza in fiecare tara ,I2-ul, in sensul
cresterii sau respectiv a scaderii sale.
6entabilitatii c$eltuielilor publice este mult mai dificil de apreciat pentru ca aceasta
presupune ca ceea ce se obtine sa fie mai valoros decat ceea ce s-a consumat, ori in multe
cazuri serviciile publice sunt mult mai costisitoare decat ceea ce se obtine. /ai mult, daca
consumul de bunuri si servicii poate fi usor si exact cuantificat, nu acelasi lucru se poate
spune si despre efectele activitatii statului, atat ca urmare a defazarii in timp a efectelor
fata de eforturi (consumuri), cat si din cauza faptului ca unele servicii ale statului pot fi
evaluate intr-un mod foarte diferit (controversat).
*rice c$eltuiala, privata sau publica, exercita o oarecare influenta asupra circulatiei
monetare. De regula, c$eltuielile din domeniul privat (vizeaza profitul), desi au influente
asupra circulatiei monetare, nu au consecinte inflationiste deoarece o asemenea c$eltuiala
creeaza utilitati.
C$eltuiala publica prin definitie sporeste cererea solvabila si reclama si punerea de
moneda in circulatie ducand la cresterea masei monetare. * parte din c$eltuielile publice
au consecinte inflationiste imediate in sensul ca duc la cresterea cererii solvabile care va
depasi oferta, iar ec$ililibrul va fi restabilit prin cresterea preturilor. Astfel, spre exemplu,
toate c$eltuielile de functionare ale aparatului de stat pot avea consecinte inflationiste
deoarece sporesc cererea solvabila fara sa fi determinat si cresterea ofertei.
Anumite c$eltuieli publice nu au insa consecinte inflationiste si este vorba, spre exemplu
de subventiile acordate pentru sinistrati etc.
7
"." C'eltuielile pu#lice pe destinatii
Desigur exista mai multe tipuri de clasificari si de ordonare a c$eltuielilor publice pe
destinatii insa vom prezenta aici doar doua criterii care ni s-au parut mai importante
criteriul administrativ si criteriul economic.
Conform clasificarii administrative ordonarea c$eltuielilor publice s-a facut pe structura
institutiilor prin intermediul carora se efectueaza c$eltuielile publice ministere, unitati
administrativ-teritoriale etc. Deoarece in structura acestor institutii c$eltuielile pot avea
destinatii diverse, lucru care nu reiese din aceasta clasificare, consideram ca aceasta
ordonare ar trebui sa tina cont si de criteriul functional, adica c$eltuielile sa fie grupate in
raport cu functile statului. Astfel am avea urmatoarea grupare a c$eltuielilor publice
c$eltuieli pentru actiuni social-culturale!
c$eltuieli cu asigurarile sociale de stat!
c$eltuieli pentru interventii economice!
c$eltuieli pentru aparare!
c$eltuieli pentru ordine publica!
c$etuieli cu administratia de stat.
Clasificarea economica ordoneaza c$eltuielile publice pe doua grupe
c$eltuieli efective si care, la randul lor, se impart in doua categorii c$eltuieli curente si
c$eltuieli de capital.
c$eltuieli curente (sau c$eltuieli de functionare) sunt cele care asigura
functionarea si intretinerea institutiilor publice, c$eltuieli cu servicii publice etc
c$eltuieli de capital 8 sunt reprezentate de c$eltuielile pentru investitii (investitii
in infrastructura spre exemplu).
c$eltuieli de transfer care pot avea fie destinatii economice (subventii pentru anumite
ramuri sau intreprinderi), fie destinatii sociale (pensii, burse).
* ordonare aparte a c$eltuielilor publice este aceea care se regaseste in clasificarea
*rganizatiei "atiunilor %nite, care a fost adoptata si de 6omania in vederea asigurarii
compatibilitatii si comparabilitatii cifrelor din raportarile internationale. Aceasta
clasifica!e, pe care o redam mai #os, are in vedere cele doua criterii econoic si
functional.
Confo! c!ite!iului
econoic+
A.C$eltuieli
curente C$eltuieli de personal!
C$eltuieli materiale si servicii!
(ubventii!
4ransferuri!
C$eltuieli cu plata dobanzilor!
2.C$eltuieli de
9
capital
C.6ezerve.
Confo! cu c!ite!iul
functional+
,artea a I-a
C$eltuieli social-culturale!
&ducatie!
(anatate!
Cultura si arta!
Asistenta sociala!
Alocatii si alte a#utoare pentru copii
,ensii si a#utoare I*:6 (invalizi, orfani,
vaduve de razboi)
Alte c$eltuieli social culturale.
,artea a II-a
Asigurari sociale si protectie sociala!
C$eltuielile asigurarilor sociale de stat!
C$eltuielile fondului pentru pensia
suplimentara!
C$eltuielile pentru a#utorul de soma#.
,artea a III-a 1ospodarie comunala si locuinte
,artea a I:-a Aparare nationala
,artea a :-a *rdine publica
,artea a :I-a
,uterea si administratia de stat!
,resedentia tarii!
*rganele puterii legislative!
*rganele #udecatoresti ale procuraturii!
*rganele puterii executive.
,artea a :II-a
Actiuni economice!
Cercetare stiintifica!
,rospectiuni si lucrari geologice!
Industria extractiva, energetica etc
Agricultura, silvicultura, ape, mediu
incon#urator!
4ransport si comunicatii!
Alte actiuni economice.
,artea a :III-a Alte actiuni
,artea a I;-a
4ransferuri!
4ransferuri din bugetul administratiei
centrale de stat.
<
,artea a ;-a
Datoria publica!
Dobanzi aferente datoriei publice.
,artea a ;I-a +ondul de rezerva bugetara.
$. SISTEMUL RESURSELOR %U*LICE
$.1. Teo!ia &ene!ala a !esu!selo! statului
$.2 Clasifica!ea !esu!selo! pu#lice
$.1. Teo!ia &ene!ala a !esu!selo! statului
6esursele fiananciare publice sunt resursele banesti pe care si le procura o autoritate
publica pentru exercitarea functiilor sale.
Astfel, pentru acoperirea c$eltuielilor evaluate de catre autoritatea publica este nevoie ca
aceasta sa instituie un sistem de resurse publice ce imbraca trei forme
a. resursele administratiei centrale de stat!
b. resursele organelor locale ale puterii de stat!
c. resursele asigurarilor sociale de stat.
:olumul resurselor publice este influentat de actiunea mai multor factori
a. factori economici!
b. factori monetari!
c. factori sociali!
d. factori demografici!
e. factori politici!
f. factori financiari.
Astfel, volumul c$eltuielilor publice depinde atat de marimea ,I2-ului si de factorii care
influenteaza repartizarea acestuia, cat si de nivelul preturilor din economie sau de
evolutia demografica a tarii. De asemenea, volumul resurselor publice este in functie si
de marimea c$eltuielilor publice.
$.2 Clasifica!ea !esu!selo! pu#lice
Cu toate ca structura veniturilor publice poate fi diferita in spatiu sau timp, exista totusi
anumite criterii general valabile de clasificare a acestora.
)=
/asa veniturilor publice se poate clasifica in functie de
a. regularitatea perceptiei!
b. continutul economic al veniturilor!
c. provenienta veniturilor!
d. natura veniturilor!
e. locul in care se constituie ca venit.
a( dupa regularitatea perceptiei veniturile se impart in venituri curente si venituri
extraordinare.
:eniturile curente sau ordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod repetitiv dupa
criterii stabilite prin lege (spre exemplu, veniturile fiscale,contributiile la asigurari sociale
etc).
:eniturile extraordinare sunt acele resurse la care statul apeleaza numai in anumite
momente, de regula, in cele de dificultate (spre exemplu imprumuturile de stat).
#( dupa continutul economic al veniturilor
prelevari cu caracter obligatoriu, adica veniturile fiscale ale statului!
resurse de trezorerie, adica bonuri de tezaur pe termen scurt!
imprumuturi reprezentate de obligatiunile de stat cu termen de peste ) an!
emisiune monetara fara acoperire.
c( dupa provenienta
resurse interne!
resurse externe reprezentate de imprumuturile anga#ate in alte tari si eventual, de
a#utoare din strainatate.
d( dupa natura veniturilor
venituri curente (obtinute din impozite, taxe etc)!
venituri din capital care sunt realizate din valorificarea unor proprietati ale
statului!
e( dupa locul in care se constituie ca venit
resurse care se constituie la bugetul administratiei centrale de stat!
resurse ce se constituie la bugetele locale
))
,. TEORIA -ENERALA A IM%O.ITELOR
,.1 Continutul ipo/itelo! si ta0elo!
,.2 Eleentele ipo/itului
,." %!incipiile ipune!ii
,.$ Clasifica!ea ipo/itelo!
,., Repe!cu!siunea ipo/itelo!. Re/istenta la ipo/ite si e1a/iunea fiscala
,.1 Continutul ipo/itelo! si ta0elo!
Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune
definirea impozitului si precizarea continutului sau, atat din punct de vedere #uridic si
economic, cat si te$nic.
Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie obligatorie,
neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice.
a. In legatura cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri
b. impozitul nu este un scop in sine ci urmareste asigurarea satisfacerii sarcinii
publice, adica participarea tuturor cetatenilor la c$eltuielile publice!
c. prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor intre
diferitele paturi ale populatiei!
d. scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru autoritatea
publica, dar de regula, lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera financiara,
anume faptul ca este folosit de stat pentru a-si asigura interventia in viata social-
economica!
e. ca regula generala, impozitul este o contributie obligatorie , neconditionata 8
adica, contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea
publica!
f. impozitul nu are o destinatie speciala.
Asociat impozitelor exista si categoria de taxe. (i taxele sunt instituite prin lege si au un
caracter obligatoriu, dar au obiective precizate colectandu-se in anumite scopuri precise.
In cadrul taxelor exista si taxe care sunt obligatorii numai daca populatia solicita un
serviciu si presupun o contraprestatie, adica sunt conditionate. ,utem exemplifica in acest
sens cu unele taxe administrative de genul taxelor notariale sau a taxelor de pasaport.
,rin fiscalitate se intelege preluarea obligatorie pentru bugetul statului a unei parti din
veniturile cetatenilor. In ultimii 3= de ani a intervenit notiunea de parafiscalitate care se
)-
refera la realizarea altor venituri ale statului decat impozitele si taxele obisnuite. &ste
vorba aici de taxele administrative despre care am vorbit mai inainte si care sunt
percepute de autoritatea publica pentru un presupus serviciu. Aceste taxe se percep in
folosul unui anumit serviciu al statului si tendinta este de a stabili marimea acestor taxe
mult mai mare decat costul contraprestatiei.
Impozitul poate reprezenta o parg$ie financiara deosebit de importanta prin intermediul
careia statul poate interveni in economie. De altfel, reprezinta cea mai eficienta cale prin
care statul poate incura#a anumite tipuri de activitati sau de a determina restrangerea
altora.
,rezentam mai #os, succint, cateva din modalitatile te$nice de tranformare a impozitului
intr-un instrument al politicii economice si sociale
adaptarea bazei de asezare (de calcul) a impozitelor!
instituirea de monopoluri!
instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri!
supradimensionarea impozitelor!
sisteme de restituire fiscala.
,.2 Eleentele ipo/itului
4e$nica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau taxe presupune precizarea unui anumit
numar de elemente definitorii (comune tuturor tipurilor de impozite sau taxe)
a. subiectul impozabil!
b. suportatorul impozitului!
c. obiectul impozabil!
d. sursa impozitului!
e. unitatea de impunere!
f. cota de impunere!
g. termenul de plata!
$. asieta (modul de asezare a impozitului).
a( (ubiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau
#uridica obligata la plata unui impozit catre stat.
#( (uportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile
sale. Ca regula absoluta, la impozitele indirecte (4:A, accize) suportatorul difera de
platitor si, acesta din urma transmite presiunea fiscala, iar acest fenomen este cunoscut
sub denumirea de repercursiunea impozitelor. 'a impozitele directe, de regula, platitorul
si suportatorul sunt aceeasi persoana (vezi impozitul pe avere).
c( *biectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate fi veniturile,
averea, suma vanzarilor etc. &valuarea materiei impozabile poate fi destul de dificila. De
).
regula, aceasta se face pe baza declaratiei contribuabilului. In alte cazuri, ea se evalueaza
conform unor norme fixate de catre autoritatea publica sau se face o expertiza fiscala.
d( (ursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere (sau din venitul procurat
de avere)
e( %nitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile exprimata
fie in unitati valorice, fie in unitati naturale. (pre exemplu, la venit unitatea de impunere
este unitatea monetara (leul), la avere avem m- pentru terenuri sau capacitatea cilindrica
pentru automobile etc.
f( Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei
impozabile. In toate tarile se practica mai multe feluri de cote, fie exprimate procentual
fata de valoarea materiei impozabile, fie in unitate monetara pe unitatea de masura a
materiei impozabile.
Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi
progresive!
progresive in transe (la salarii)!
proportionale (la profit)
Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi mai
mica sau mai mare decat cea aparenta, datorita unui sistem de scutiri sau penalizari).
&(4ermenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la salarii
lunar, la venituri din c$irii trimestrial etc).
'( Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta un grup de operatiuni prin
intermediul carora se defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si
modul in care se aseaza.
Asezarea unui impozit presupune
constatarea si evaluarea materiei impozabile!
stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil!
perceperea/incasarea impozitului.
,." %!incipiile ipune!ii
Impunerea se realizeaza printr-un asamblu de operatii si masuri ce incearca sa asigure
eficienta impozitelor si sa tina cont de respectarea unor principii de baza. Astfel, aceste
principii fundamentale ale impunerii sunt
principii de ec$itate fiscala!
principii de politica financiara!
)0
principii de politica economica.
&c$itatea fiscala ar trebui sa semnifice dreptate sociala in materie de impozite. In acest
scop impunerea trebuie sa asigure egalitate fiscala in fata legii si acesta inseamna ca
impunerea trebuie sa se realizeze diferentiat, in functie de marimea averii si de venitul
fiecarui contribuabil. ,ractica a pus insa in evidenta o contradictie intre egalitatea fiscala
in fata legii si randamentul impozitelor. Astfel, din punct de vedere al randamentului,
impozitele ar trebui sa produca maximum de venituri pentru stat, iar din punct de vedere
al ec$itatii fiscale repartizarea sarcinii publice intre contribuabili ar trebui sa tina seama
de situatia personala a fiecaruia, numai ca, ceea ce este ec$itabil are randament mic si, de
multe ori, ceea ce are randament ridicat nu este ec$itabil.
In ceea ce priveste egalitatea in fata legii apar doua notiuni care se impun a fi corelate
-egalitatea matematica!
-egalitatea personala.
&galitatea matematica inseamna impozite egale la venituri egale. &galitate matematica nu
tine cont de situatia personala a contribuabilului si, astfel, doi contribuabili cu aceleasi
resurse pot avea situatii personale diferite si ca atare, proportionalitatea platii impozitelor
poate sa-l loveasca mai mult pe unul decat pe celalalt.
'a asezarea impozitelor in toate tarile se porneste de la egalitatea matematica dar, ea se
corecteaza prin prisma situatiei personale a platitorului. ,entru a asigura si egalitatea
personala se pot introduce un sistem de deduceri din masa impozabila, cote progresive de
impunere (mai ales in transa), norme de venit la impozitul pe avere etc.
,rincipiile de politica financiara se refera la randamentul impozitului, la stabilitatea si la
elasticitatea acestuia.
6andamentul impozitului se masoara prin raportarea sumei globale colectata intr-un
interval dat si c$eltuielile facute de autoritatea publica in vederea colectarii acesteia.
6andamentul impozitului presupune asigurarea urmatoarelor conditii
universalitatea impozitului 8 adica toti cei care au un venit trebuie sa plateasca!
economia de c$eltuieli 8 adica constituirea unui sistem institutional cat mai ieftin!
ineluctabilitatea 8 adica neputinta sustragerii de la plata impozitelor si, astfel,
micsorarea posibilitatilor de evaziune fiscala!
anestezia fiscala 8 presupune a asigura unui impozit, la introducerea lui, o
anumita capacitate de suportabilitate.
(tabilitatea si elasticitatea impozitului sunt doua principii simetrice.
%n impozit este stabil daca el nu urmeaza intocmai toate variatiile con#uncturale care
afecteaza materia impozabila.
)3
&lasticitatea semnifica absenta reactiei materiei impozabile la variatia cotei de impunere.
&xista in toate economiile un conflict desc$is intre randamentul si ec$itatea impozitului.
In teorie nu exista acest conflict, in sensul ca, cu cat mai bine este asezat un impozit si
este repartizata sarcina fiscala pe membrii societatii, cu atat mai mare este randamentul
acestuia. In realitate insa, circula zicala >impozitele productive nu sunt #uste, iar
impozitele #uste nu sunt productive>.
,rincipii de politica economica se refera la modelarea impozitelor astfel incat sa asigure
interventia statului in viata economica. Astfel, fie ca se introduc noi impozite, fie ca se
redimensioneaza unele din impozitele existente, acest lucru se face nu doar pentru a
produce venituri, cat si pentru a asigura interventia statului in economie. Ca atare,
vec$iului conflict dintre randamentul si ec$itatea impozitelor, i se mai adauga un altul
intre randament si interventionism.
,.$ Clasifica!ea ipo/itelo!
,entru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul si acelasi
impozit poate avea diferite implicatii in viata social-economica, in functie de pozitia de
pe care a fost apreciat. Asemenea criterii de clasificare sunt
a. impactul asupra suportatorului!
b. neutralitatea fata de contribuabil!
c. obiectul impozabil!
d. scopul introducerii impozitului!
e. frecventa perceperii!
f. locul in care impozitul se face venit.
a( in functie de impactul asupra suportatorului regasim
impozite directe 8 se stabilesc in sarcina platitorului fie in functie de venitul pe
care il obtine, fie in functie de averea sa. Ca regula generala, la impozitele directe
platitorul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.
impozitele indirecte 8 nu se stabilesc in mod direct pe platitor, ci asupra vanzarii
de bunuri sau prestarilor de servicii si lucrari. &le vizeaza c$eltuirea veniturilor,
motiv pentru care mai sunt denumite impozite pe c$eltuieli. 'a impozitele
indirecte suportatorul este cu totul alta persoana decat platitorul, in cele din urma,
suportatorul fiind consumatorul final.
#( in functie de neutralitatea fata de contribuabil
impozite reale 8 se stabilesc in functie de marimea materiei impozabile (imobile,
pamant etc) facand abstractie de situatia personala a platitorului!
impozite personale 8 sunt cele ce tin cont de situatia contribuabilului si sunt
reprezentate, in special, de impozitele pe venit! se mai numesc si impozite
subiective!
)5
c( dupa obiectul impozabil impozitele pot fi
impozite pe venit!
impozite pe avere!
impozite pe c$eltuieli (pe consum).
d( dupa scopul introducerii impozitului
impozite cu caracter fiscal 8 adica urmaresc sa produca venituri pentru buget si se
vizeaza randamentul lor!
impozite cu caracter de ordine 8 adica cu scopul de a asigura ordine intr-un
anumit sector (spre exemplu, taxa pe divort).
e( in functie de frecventa perceperii regasim
impozite permante (marea ma#oritate)!
impozite incidentale (spre exemplu, asupra imbogatitilor de razboi).
f( in functie de locul in care impozitul se face venit
impozite federale!
impozite ale statelor!
impozite ale colectivitatilor locale.
,., Repe!cu!siunea ipo/itelo!. Re/istenta la ipo/ite si e1a/iunea fiscala
6epercursiunea fiscala are loc ori de cate ori presiunea fiscala se transmite altei persoane.
Ca regula, impozitele directe nu pot fi repercutate asupra altei persoane decat aceea a
platitorului. 6epercursiunea fiscala apare la impozitele indirecte unde platitorul si
suportatorul nu sunt aceeasi persoana.
6ezistenta la impozite, indiferent cat de perfectionata ar fi te$nica de colectare a acestora,
este un fenomen general in diferite proportii.
Impozitele pot fi eludate total sau partial in anumite circumstante. ,unctul de plecare in
aparitia evaziunii fiscale este presiunea fiscala.
*rice contribuabil cauta sa scape mai ales cand el considera ca statul exagereaza. &l
compara efortul pe care il face cu ceea ce beneficiaza de pe urma autoritatii publice si
daca rezultatul este negativ, atunci apare rezistenta la impozite.
In literatura economica se face distinctia intre procedeele legale de ocolire a platii
impozitelor si evaziunea fiscala propriu-zisa.
Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu legea. Acest lucru se
poate realiza pe doua cai
)7
evaziunea permisa in mod voit (adica printr-un sistem de scutiri, exceptii si
inlesniri)!
evaziunea ce are loc ca rezultat a unor lacune ale legii! nu este provocata voit, ci
de negli#enta formularii legii.
&vaziunea ilicita (frauda fiscala) are loc atunci cand se comite o incalcare flagranta a legii
(varietatea este infinita).
Amploarea fraudei variaza de la o tara la alta si c$iar in interiorul aceleasi tari. C$iar intre
tarile cu economie de piata dezvolatata evazionismul poate fi diferit in tarile din "ordul
&uropei, Anglia, (%A proportia fraudei fiscale este mult mai redusa decat in celalte state
dezvoltate, precum si in cadrul aceleasi tari pot apare dirente semnificative spre exemplu
intre "ordul si (udul +rantei sau a Italiei. De asemenea, proportiile sunt diferite si pe
categorii sociale evaziunea fiscala in randul salariatilor este mai redusa decat la cei cu
profesiuni liberale.
,revenirea evaziunii fiscale este foarte dificila pentru ca presupune instituirea unui sistem
costisitor si a unui aparat numeros de supraveg$ere a colectarii impozitelor.
)9
2. IM%O.ITELE 3IRECTE
2.1 Ca!acte!i/a!ea &ene!ala a ipo/itelo! di!ecte
2.2 Ipo/itul pe 1enit
2." Ipo/itul pe a1e!e
2.1 Ca!acte!i/a!ea &ene!ala a ipo/itelo! di!ecte
Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau
poseda avere si care se particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului.
Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot fi repercutate asupra altei persoane.
Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai vec$e si mai simpla, ci
si forma de impunere care poate asigura ec$itatea fiscala.
Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidenta directa, adica
platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul.
* caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca, de regula, acestea au un
cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din
timp de catre contribuabil.
Impozitele directe se manifesta sub doua forme impozite reale si impozite personale.
Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se
defineste in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri,
pe pamant etc. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori si de aceea, de
multe ori, sarcina suportata de platitor nu este ec$itabila, netinandu-se seama de
capacitatea platitorului de a realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s-a
trecut treptat tot mai mult la impozitele personale.
Impozitele personale se definesc prin aceea ca, la asezarea lor se tine seama si de situatia
personala a platitorului (conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligatiile personale
etc). Cel mai bun exemplu de impozit personal este impozitul pe venitul global.
Impozitele directe imbraca in principal doua forme impozitele pe venit si impozitele pe
avere.
2.2 Ipo/itul pe 1enit
Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si acceesi persoana cu
suportatorul) sunt persoana fizica sau #uridica care realizeaza venit.
/odul de asezare si perceperea impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe
venitul persoanelor #uridice si de aceea le vom analiza separat.
)<
Astfel, impozitul pe venit imbraca doua forme principale
impozitul pe venitul persoanelor fizice!
impozitul pe venitul persoanelor #uridice.
2.2.1 Ipo/itul pe 1enitul pe!soanelo! fi/ice
In practica finantelor publice se cunosc doua modalitati principale de asezare a
impozitelor directe in raport de tratamentul veniturilor
a( impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite!
#( impunerea globala ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de
sursa acestora.
/ai poate exista si o modalitate de impunere mixta, situatie in care se foloseste
impunerea globala dar, exista si unele venituri care nu se globalizeaza si se impoziteaza
separat.
,rima modalitate este mai simpla si usor de realizat, se micsoreaza c$eltuielile de
colectare a impozitelor dar, nu se realizeaza ec$itatea fiscala. Impozitarea globala
conduce la impartirea egala a sarcinii fiscale asupra contribuabilor si la ec$itate fiscala
prin impozitarea in functie de posibilitatile economice concrete ale subiectului impozabil
si prin introducerea deducerilor personale.
In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la ) ianuarie -===.
,rezentam in continuare impozitul pe venitul global (pe cazul 6omaniei).
2.2.2 Ipo/itul pe 1enitul &lo#al
Impozitul pe venitul global este suma datorata de contribuabil pentru toate veniturile sale
realizate in anul fiscal.
:enitul anual global impozabil este reprezentat de suma veniturilor anuale nete realizate
din activitati independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor, din care se scad
pierderile fiscale si deducerile personale.
In afara acestor venituri ale persoanelor fizice care se globalizeaza exista si alte venituri,
cum sunt cele din dividende si dobanzi si altele, a caror impunere este finala si se
impoziteaza separat, asupra carora vom reveni.
De asemenea exista si venituri care nu se impoziteaza, deci care nu trebuie declarate si nu
vor fi impuse, din care enumeram selectiv bursele, bunurile primite sub forma de
sponsorizare, sumele incasate din asigurari cu titlu de compensatiei pentru pagubele
suportate, veniturile din agricultura si silvicultura etc.
-=
:enitul anual global impozabil se poate determina dupa formula
unde
V1 8 venituri nete din activitati independente!
V2 8 venituri nete din salarii!
V3 8 venituri nete din cedarea folosintei bunurilor!
V4 8 venituri de aceeasi natura, obtinute din strainatate!
Pf 8 pierderi fiscale reportate!
Dp 8 deduceri personale.
:eniturile din activitati independente (V1) provin din trei surse principale
o activitati comerciale!
o profesii liberale (medici, avocati, consultanti etc)!
o drepturi de proprietate intelectuala (brevete, marci, drepturi de autor etc).
:eniturile nete din activitati independente se determina astfel
V1 = Venituri brute incasate Cheltuieli aferente deductibile
inclusiv echivalentul in lei al veniturilor in natura!
,entru ca o c$eltuiala sa fie considerata deductibila trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele trei conditii
sa fie efectuata in interesul direct al activitatii!
sa fie cuprinsa in c$eltuielile exercitiului financiar in cursul caruia au fost platite!
sa fie #ustificata cu documente.
&xista insa si c$eltuieli care nu sunt deductibile si dintre acestea prezentam cateva,
selectiv
amenzi si penalitati, altele decat cele de natura contractuala!
donatiile!
$eltuieli de sponsorizare, de protocol, de deplasare si detasare care depasesc un
anumit nivel!
valoarea bunurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile,
precum si sumele care reprezinta depasirea limitelor de perisabilitati stabilite
conform legii.
-)
:eniturile din salarii (V2)
In vederea determinarii venitului net impozabil, din venitul brut din salarii se scad o serie
de c$eltuieli deductibile
V2 = Venituri obtinute in ba"a Cheltuieli deductibile
unui contract de #unca
in bani sau natura!
Aceste c$eltuieli deductibile sunt
o contributia la fondul de soma# ()?)!
o contributia pentru pensia suplimentara (3?)!
o contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (7?)!
o c$eltuieli profesionale ()3? din deducerea personala de baza, o data cu
aceasta si la acelasi loc de munca).
:enituri din cedarea folosintei bunurilor (V3)
:eniturile din cedarea drepturilor de folosinta a bunurilor reprezinta in fapt, inc$irieri de
bunuri mobile sau imobile, subinc$irieri, arenzi, etc.
:enitul net impozabil se obtine scazand din venitul brut (format din suma incasata de la
c$iriasi plus c$eltuieli facute de c$iriasi care ar fi in sarcina proprietarului) c$eltuielile
aferente deductibile in suma egala cu .=? din venitul brut
V3 = Venituri brute @ Cheltuieli $ Cheltuieli deductibile
incasate in bani ce cad in sarcina 3%& din venitul brut
si'sau natura proprietarului dar recalculat!
efectuate de c$irias
,ierderea fiscala (,f)
In cazul activitatilor independente si/sau la cedarea folosintei bunurilor, daca veniturile
brute sunt mai mici decat c$eltuielile aferente deductibile, se inregistreaza o pierdere
fiscala. Aceasta se poate compensa cu rezultatele pozitive de la celelalte categorii de
venit, cuprinse in globalizare, cu exceptia veniturilor din salarii. Daca nu poate fi
compensata, pierderea fiscala se poate reporta pentru anul urmator.,ierderea fiscala
necompensata se poate reporta timp de cinci ani fiscali.
Deducerile personale (Dp)
Deducerile personale care se acorda personalului imbraca doua forme deduceri personale
de baza si deduceri personale suplimentare.
--
Deducerea personala de baza reprezinta o suma neimpozabila acordata
contribuabilului.Incepand cu luna ianuarie -=== aceasta a fost in suma de 9==.===
lei/luna, iar de la ) iulie a fost modificata fiind actualizata la inflatie devenind astfel
<-5.=== lei/luna
)
.
Deducererile personale suplimentare se acorda in functie de situatia proprie, de
persoanele aflate in intretinere si de alti factori, calculandu-se dupa cum urmeaza
=,5 inmultit ce deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflat in intretinere!
=,.3 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din primii doi copii
aflati in intretinere!
=,-= inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din urmatorii copii
aflati in intretinere!
=,-= inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare membru de familie
aflat in intretinere!
),== inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I!
=,3= inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II.
(uma tuturor deducerilor personale nu poate depasi de -,3 inmultit cu deducerea
personala de baza.
,erioada impozabila si cotele de impunere
,erioada impozabila este anul fiscal care, corespunde in fapt anului calendaristic.
Impozitul anual se determina prin aplicarea asupra venitului anual impozabil a
urmatorului barem de impunere
)
T!anse de 1enit luna!
ipo/a#il4lei
Ipo/it luna!4lei
,ana la ).=5).=== )9?
).=5).==) 8 -.5=..=== )<=.<9= @ -.? pentru ceea ce depaseste
).=5).===
-.5=..==) 8 0.)05.=== 303.50= @ -9? pentru ceea ce depaseste
-.5=..===
0.)05.==) 8 3.793.=== <77.59= @ .0? pentru ceea ce depaseste
0.)05.===
,este 3.793.=== ).3.0.<0= @ 0=? pentru ceea ce depaseste
-.
3.793.===
3ete!ina!ea si plata ipo/itului dato!at
In baza datelor din declaratia de venit global organul fiscal determina venitul anual
impozabil dupa formula prezentata mai sus.
Decizia de impunere a organului fiscal stabileste
- impozitul datorat pentrul anul precedent!
- diferentele de impozit anual ramase de ac$itat sau de restituit!
- platile anticipate cu titlu de impozit.
5enitu!i a ca!o! ipune!e este finala
In aceasta categorie se cuprind veniturile care nu se globalizeaza si sunt impozitate
separat. Impozitul in aceste cazuri se retine la sursa de catre platitorul acestui fel de venit
in momentul calcularii sale si se vireaza pana la termenul stabilit. Astfel, beneficiarul
venitului nu are nici un fel de obligatie privind declararea acestuia.
:eniturile a caror impunere este finala sunt reprezentate de
veniturile din dividende impozitate cu 3?!
veniturile din dobanzi impozitate cu )?!
veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare
impozitate cu )?!
veniturile din #ocuri de noroc impozitate cu )=? (sumele sub ..===.=== sunt
scutite de impozit)!
alte venituri impozitate cu o cota de )=?.
2.2." Ipo/itul pe 1enitul pe!soanelo! 6u!idice7ipo/itul pe p!ofit(
,latitorii de impozite persoane #uridice sunt societatile comerciale de orice tip,
companiile nationale si regiile autonome, adica toate organizatiile cu scop lucrativ.
Impozitul pe venitul persoanelor #uridice imbraca urmatoarele forme
impozitul pe profit!
impozitul pe dividende!
impozitul pe venituri din vanzarea activelor.
Dintre acestea, impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este
principala forma de venit a societatilor comerciale.
In sens, larg profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate
din activitatile pe care le desfasoara si c$eltuielile aferente obtinerii lor.
-0
*biectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre
veniturile obtinute de agentul economic intr-un an fiscal si c$eltuielile deductibile
aferente efectuate. Daca exista si c$eltuielile nedeductibile acestea nu pot fi scazute din
venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului anual impozabil.
Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare
astfel determinate.
Cota de impunere in 6omania este de -3? insa exista si cateva exceptii
-pentru profitul obtinut din activitati de export cota de impunere este de3?!
-pentru baruri si cluburi de noapte se plateste o cota aditionala de -3?!
-pentru profitul 2ancii "ationale cota este de 9=?.
2." Ipo/itul pe a1e!e
Impozitul pe avere imbraca trei fome principale
a. impozit aspra averii propriu-zise!
b. impozit asupra circulatiei averii!
c. impozit aspra cresterii averii.
a( Impozitele asupra averii propriu-zise au ca obiect, in general, proprietatile imobiliare
(terenurile, cladirile, etc) si activul net. Acest tip de impozite se plateste fie din profitul
adus de avere, fie din alte venituri ale contribuabilului. In acest ultim caz, spunem ca
acesta este un impozit pe substanta averii si se intalneste rar, din cauza ca determina
scaderea materiei impozabile, adica a averii respective. * problema esentiala o constituie
evaluarea averii. Aceasta poate fi facuta fie pe baza declaratiei contribuabilului, fie
potrivit unor documente ce atesta dobandirea averii, fie conform unor norme fixate de
autoritatea publica, fie in baza unei expertize.
#( Impozitul asupra circulatiei averii se plateste ca urmare a trecerii dreptului de
proprietate de la o persoana la alta. Aceste impozite sunt reprezentate de
-impozite pe vanzarea averii (baza de impunere o reprezinta valoarea vanzarii)!
-impozite pe succesiuni!
-impozite pe donatii.
c( Impozitul asupra cresterii averii are ca obiect plus-valuta imobiliara, castigul de capital
si averea dobandita in conditii cu totul speciale (spre exemplu imbogatitii de razboi).
A)B Impunerea globala in 6omania este reglementata prin *rdonanata privind Impozitul
pe :enit, nr. 7. din -7 august )<<<
-3
8. IM%O.ITELE IN3IRECTE
8.1 Ca!acte!i/a!ea &ene!ala a ipo/itelo! indi!ecte
8.2 Ta0ele de consuatie
8." Ta0ele 1aale
8.$ Monopolu!ile fiscale
8., Ta0ele de in!e&ist!a!e si de ti#!u
8.1 Ca!acte!i/a!ea &ene!ala a ipo/itelo! indi!ecte
Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca forma
impozitelor pe c$eltuieli (pe consum).
,entru a pune in evidenta continutul si necesitatea impozitarii indirecte se impune
compararea diferentelor ce exista, atat din punct de vedere stiintific, cat si #uridic-
administrativ, intre cele cele doua mari categorii de impozite directe si indirecte.
Din punct de vedere stiintific, o prima deosebire reiese din aceea ca, daca in cazul
impozitelor directe obiectul acestora il reprezinta existenta venitului/averii, in cazul celor
indirecte obiectul impunerii il constituie c$eltuirea/consumul venitului/averii.
* a doua diferenta intre cele doua tipuri de impozitare rezida in incidenta si
repercursiunea lor, adica a modului in care impozitele afecteaza pe cineva si ceva.
Impozitele directe au o incidenta directa, adica platitorul este aceeasi persoana cu
suportatorul si nu pot fi repercutate (de regula) asupra altor persoane.
In cazul impozitelor indirecte, incidenta (sarcina fiscala) este indirecta, acest lucru fiind
prevazut prin lege.
Din punct de vedere #uridic-administrativ se distinge o alta diferenta importanta intre cele
doua categorii de impozite.
Astfel, in cazul impozitarii directe a venitului sau averii exista asa numitul rol nominativ
(o pozitie, un fisier in memoria calculatorului)! orice platitor are o pozitie desc$isa la fisc.
Acest lucru nu se regaseste insa si la impozitele indirecte unde nu se cunoaste dinainte
contribuabilul.
-5
,rintre avanta#ele impozitelor directe putem aminti ec$itatea fiscala si faptul ca asigura
statului venituri relativ stabile.
Impozitarea directa are marele dezavanta# al perceperii lente, la mari intervale de timp a
impozitului. De asemenea, impozitarea directa este vizibila si, mai ales, iritabila pentru
contribuabili si, nu independent de acestea, prezinta un randament destul de scazut.
Impozitarea indirecta prezinta marele avanta# al randamentului, deoarece se impun nu un
profit, un venit, o avere ci o circulatie, o vanzare, o cumparare, un consum. %n alt avanta#
este rapiditatea perceperii impozitului si in acelasi timp este si mai putin costisitoare
decat impozitarea directa.
/arele inconvenient al impunerii indirecte il reprezinta inec$itatea fiscala, pe de o parte,
ca urmare a proportionalitatii cotei de impunere, iar, pe de alta parte, din cauza faptului ca
nu tine seama de situatia personala a platitorului.
,rincipalele categorii de impozite indirecte sunt
taxele de consumatie!
taxele vamale!
monopolurile fiscale!
taxele de inregistrare si de timbru.
8.2 Ta0ele de consuatie
Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta taxele de
consumatie. ,oarta denumirea de taxe dintr-o simpla obisnuinta, in fond acestea sunt
impozite in sensul ca sunt obligatorii, nu presupun o contraprestatie si sunt fara o
destinatie speciala.
4axele de consumatie se aseaza in doua moduri fie ca taxa generala pe consum 8 taxa pe
valoarea adaugata -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vanzarea anumitor
bunuri 8 accizele.
8.2.1 Ta0a pe 1aloa!ea adau&ata 7T5A(
+orma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea
adaugata (4:A).
4axa pe valoarea adaugata (impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit) se
calculeaza asupra cresterii de valoare, adaugata de fiecare agent economic care participa
la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta
acestui impozit.
,latitori de 4:A sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau
presteaza servicii.
-7
*biectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la
preturile de facturare.
/ateria impozabila este suma globala a vanzarii.
(uportatorul este consumatorul final.
,entru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agent economic
infiinteaza cel putin patru conturi 4:A colectata, 4:A deductibila, 4:A de plata, 4:A de
recuperat.
/ecanismul prin care se determina 4:A datorata bugetului statului il prezentam in
continuare succint. In contul 4:A colectata se inregistreaza 4:A incasata la vanzarea
produsului sau lucrarii. In contul 4:A deductibila se inregistreaza 4:A platita la
cumpararea de catre agentul economic a valorilor materiale, la receptionarea lucrarilor
care i s-au facut sau la plata prestatiilor in favoarea sa. Aceasta 4:A deductibila exprima
un drept (o creanta) al platitorului fata de stat. (cazand din 4:A colectata 4:A
deductibila rezulta ceea ce are de platit agentul economic statului (4:A de plata). Daca
aceasta diferenta este negativa, adica 4:A colectata este mai mica decat 4:A deductibila,
atunci inseama ca agentul economic are de recuperat de la stat acesta suma. (e observa
usor ca agentul economic nu este afectat de 4:A, acesta doar il plateste. Cel care il
suporta efectiv este consumatorul final.
In ceea ce priveste comertul exterior, nu se plateste 4:A pentru exporturi, iar la importuri
exista taxa de compensare. ,entru exporturile facute statul restituie firmei 4:A
deductibila (platita in amonte). In activitatile de export datorita detaxarii marfurile
acestea devin mai competitive prin pret. 4:A perceput la import are rolul de a compensa
pierderile la export care apar datorita detaxarii. Daca marfurile s-ar livra la intern
incasarile statului ar creste. De asemenea, prin acest 4:A la importuri are loc si o
egalizare a sanselor pentru firmele nationale in raport cu cele straine, pentru ca daca nu ar
exista 4:A de import marfurile externe ar fi mai competitive prin pret decat cele
nationale.
4:A are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se
dezvolta si 4:A colectata, respectiv 4:A de plata vor fi mai mari. Daca vanzarile
stagneaza si cuantumul 4:A va fi mai mic si in consecinta si incasarile statului. Astfel,
4:A ca de altfel toate impozitele indirecte >copiaza> mersul economiei.
4:A este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este
inec$itabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea
veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. Astfel, 4:A afecteaza mai
pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi afecteaza o mare parte a
veniturilor lor pentru c$eltuieli de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind
vorba de c$eltuieli de stricta necesitate).
In tara noastra 4:A a fost introdus in urma ca catava ani, din urmatoarele considerente
-9
necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia
marfurilor!
pentru cresterea resurselor statului!
din ratiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din tarile europene.
Actualmente cota unica de 4:A in 6omania este de )<?.
8.2.2 Acci/ele
Distinct de 4:A in toate statele exista taxe speciale de consumatie care >lovesc> numai
anumite produse. Accizele sunt aceste taxe speciale de consumatie si se aseaza, de regula,
pe vanzarea acestor grupe aparte de produse.
In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor sunt reprezentate,
in principal, de bunurile care dauneaza sanatatii si de produsele considerate de lux.
(pre exemplu, in tara noastra se platesc accize pentru urmatoarele grupe de produse
alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si orice alte bauturi alcoolice!
produsele petroliere (exceptie face pacura)!
produsele din tutun!
alte produse si grupe de produse cafea, bi#uterii (cu exceptia verig$etelor),
autoturisme, parfumuri, blanuri naturale, articole din cristal, ape minerale, armele
de vanatoare si de uz individual.
,rezentam selectiv, cateva produse accizate in alte tari
+ranta vinul, cidru, berea, apele minerale!
1ermania tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale!
/area 2ritanie spirtul, berea, tutunul, uleiurile minerale
(copul accizelor este unul fiscal, desigur, si anume formarea de resurse la dispozitia
statului. Cel putin la fel de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor,
prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parg$ii fiscale pentru controlarea consumurilor,
in sensul descura#arii acelora care, spre exemplu, dauneaza sanatatii.
,latitorii accizelor sunt agentii economici care importa produsul respectiv pentru vanzare,
producatorii sau vanzatorii acestuia. Ca si in cazul 4:A, suportatorul este insa, cel care
cumpara produsul respectiv, adica consumatorul final.
Acciza se calculeaza de regula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de
impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi
fie o cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura specifica (de exemplu pe
litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica etc)!
fie o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare.
-<
8." Ta0ele 1aale
4axele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in
comertul international. Aceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua
cai direct si indirect.
,e cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor (este vorba de contingentari, pro$ibitii etc), fie prin reglementarea
sc$imburilor. Interventia directa ridica probleme destul de delicate, deoarece poate
conturba relatiile dintre state si poate avea efecte paguboase asupra raporturilor
economice in perioadele urmatoare.
Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale, adica prin impozitarea sc$imburilor
internationale. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul
tranzactiei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazuta prin
lege.
Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare avand efecte
diferite, pentru a elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale
statului se impune o clasificare a lor. /ultimea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel
putin patru criterii
a. in functie de sensul fluxurilor comerciale!
b. dupa modul de fixare!
c. dupa modul de percepere al taxei!
d. dupa scopul instituirii taxelor vamale.
a(In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim
taxe vamale de import!
taxe vamale de export!
taxe vamale de tranzit.
4axele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre
importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. Aceasta
taxa vamala se adauga la pretul de cumparare, sporind astfel pretul la care se vor vinde
aceste produse in interiorul tarii importatoare. In final taxa va fi suportata de
consumatorul individual, ca de altfel, in cazul tuturor impozitelor indirecte.
4axele de export se intalnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incura#area
exporturilor. 6atiunea lor este una fiscala si se intalneste in tarile care au nevoie
stringenta de venituri si le pot obtine in principal doar prin taxarea exporturilor (spre
exemplu in tarile care exporta masiv bogatii naturale minereuri, cafea, cacao etc). %n alt
scop al acestor taxe vamale ar fi acela al descura#arii exporturilor de materii prime
neprelucrate.
.=
4axele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici
productia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune taxa. (unt
practicate in cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea
teritoriului lor, obtinand diverse beneficii de pe urma acestui lucru.
#(Dupa modul de fixare taxele vamale pot fi
taxe vamale autonome!
taxe vamale conventionale!
taxe vamale autonom-conventionale!
taxe vamale asimilate.
4axele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri
privind >clauza natiunii celei mai favorizate>.
4axele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica
asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale. (e mai
numesc si taxe vamale preferentiale.
4axele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluarii sistemului
vamal al unei alte tari.
c(Dupa modul de percepere al taxei intalnim
taxe vamale ad valorem!
taxe vamale specifice!
taxe vamale mixte.
4axele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite care se aplica
asupra bazei de impozitare (valoarea in vama). Acest tip de taxe vamale sunt cel mai
intalnite. %tilizarea lor are avanta#ul simplitatii, dar prezinta nea#unsul fiscal al variatiei
randamentului, ca urmare a modificarilor frecvente a preturilor pietele mondiale.
4axele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de masura a utilitatii
importate.
d(Dupa scopul instituirii taxelor vamale regasim
taxe vamale cu scop fiscal!
taxe vamale cu scop protectionist!
taxe vamale cu scop preferential!
taxe de sanctiune.
4axele vamale preferentiale sunt determinate de negocierile intre guverne si constau intr-
o reducere reciproca a taxelor vamale.
.)
4axele vamale de sanctiune pot imbraca urmatoarele forme
taxe anti-dumping (Cpret mondial - pretul de dumping)!
taxe compensatorii 8 se aplica la produsele importate care beneficiaza in tara de
origine de subventii ilegale!
taxe de retorsiune 8 se aplica atunci cand un un stat partener in relatii comerciale
isi ridica taxele vamale, fara a se fi cazut de comun acord asupra acestui lucru sau
fara o consultare reciproca prealabila.
Asezare taxelor vamale porneste de la declaratia vamala de import. +iecare declaratie de
import este insotita de licenta care atesta legalitatea tranzactiei, factura, documentele de
transport international, certificatul care atesta originea marfurilor si alte documente.
2aza o reprezinta factura deoarece pornind de la aceasta se calculeaza valoarea in vama.
:aloarea in vama cuprinde pretul extern transformat in moneda nationala la cursul oficial
al zilei, la care se adauga c$eltuielile de transport, c$eltuielile de asigurare si alte
c$eltuieli efectuate pentru transportul marfii pana la vama.
Asupra acestei valori in vama se aplica taxa vamala. Dupa ac$itarea acesteia se primeste
in scris >liberul de vama> si operatia de vamuire s-a inc$eiat. :amuirea se face de obicei
la punctele vamale de frontiera, dar se poate face si la vamile de interior cu respectarea
anumitor conditii privind garantarea efectuarii platii taxelor.
Ansamblul taxelor vamale ale unei tari se constituie in tariful vamal. 4ariful vamal
stabileste modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in parte. ,ractic
este reprezentat de o lista vamala care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comertului
international si contine precizari precise privind modul de percepere al taxelor vamale.
8.$ Monopolu!ile fiscale
,rin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa, in regim
de exclusivitate, anumite produse.
:eniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din
activitatea de productie sau comercializare in regim exclusiv si de taxa cuprinsa in pretul
de vanzare incasat de la consumatori. ,ractic, acest impozit (taxa) fixat asupra pretul de
vanzare si care se include in acesta, se numeste monopol fiscal.
8., Ta0ele de in!e&ist!a!e si de ti#!u
Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din
partea statului.
In prezent exista o multitudine de astfel de taxe si cateva dintre ele le vom prezenta mai
#os.
.-
4axele #udecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru
diferite procese. 4axele notariale reprezinta o taxa datorata bugetului statului pentru
diferite inregistrari.
,e langa taxele de inregistrare mai exista si sase tipuri de taxe de timbru timbrul literar,
cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, care alimenteaza diferite
fonduri publice destinate sustinerii unor activitatidin domeniul culturii etc.
Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife, ca de exemplu
tarifele pentru servicii prestate de *ficiul "ational de Cadastru!
tarifele pentru servicii prestate de *ficiul de Autorizare si Control in 4urism e
..
9. SISTEMUL *U-ETAR
9.1 Continutul conceptului de #u&et
9.2 %!incipiile #u&eta!e
9." Ela#o!a!ea #u&etului de stat
9.$ E0ecutia #u&etului
9.1 Continutul conceptului de #u&et
In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin
care sa prevada suma veniturilor si c$eltuielilor publice. Acest program este supus apoi
discutiei si aprobarii puterii legislative. ,rincipala motivatie pentru intocmirea bugetului
este una de natura financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimensionare
veniturilor ce urmeaza a se colecta si a c$eltuielilor publice, se asigura o gestionare
rationala a fondurilor publice si se vizeaza o c$eltuire eficienta a acestora.
In conditiile finantelor clasice, bugetul public era considerat, ca act legislativ, doar o lista
a c$eltuielilor si a veniturilor publice, fara specificare vreunei legaturi cu starea si
perspectivele economiei nationale.
In conditiile tot mai complexe ale vietii economico-sociale de astazi, doctrina financiara a
completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii
economii nationale. Astfel, in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua
structuri diferite
bugetul economiei nationale!
bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatii publice).
2ugetul economiei nationale este un plan/program ce se intocmeste anual si cuprinde
totalitatea veniturilor si a c$eltuielilor dintr-o economie nationala, indiferent daca aceste
sunt publice sau private. Acest buget cuprinde in fapt, pe langa bugetele autoritatii
publice si totalitatea bugetelor private (ale agentilor economici). De regula, este un buget
informativ, orientativ si nu este executoriu, in consecinta nu se supune aprobarii
legislativului. 2ugetul economiei nationale serveste ca baza pentru argumentatia
financiar-economica, politica si sociala a guvernului.
2ugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa
cuprinde numai resursele si c$eltuielile autoritatii publice. 2ugetul public se supune in
mod obligatoriu discutiei amanuntite a ,arlamentului si aprobarii acestuia. Dupa
aprobarea de catre ,arlament, bugetul de stat devine lege si astfel, este posibila incasarea
veniturilor si efectuarea c$eltuielilor publice.
.0
(tructura sistemului bugetar este adecvata organizarii administrative a statului. Astfel,
intr-un stat unitar (spre exemplu, 6omania) bugetul de stat este organizat pe doua paliere
bugetul administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale. Aceasta este o
strucurare simplificata a sistemului bugetar care insa, in 6omania, asa cum precizeaza
legea finantelor publice, este reprezentat de un sistem unitar de bugete >resursele
financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete, si
anume bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele
fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor instituitii publice cu
caracter autonom, in conditiile asigurarii ec$ilibrului financiar>
)
.
In statele federale sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari bugetul federatiei,
bugetele statelor membre, ale provinciilor sau ale landurilor si bugetele locale.
* problema esentiala in cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si
c$eltuielilor intre diferitele nivele ale sistemului bugetar. Aceasta repartizare se face in
raport cu atributiile ce revin la fiecare nivel in realizarea actiunilor publice. Ca regula
generala, toate impozitele indirecte sunt venituri ale administratiei centrale de stat, iar
impozitul pe avere se face venit la bugetele locale. Impozitele pe venituri se repartizeaza
intre organele administratiei centrale si locale, in functie de sarcinile ce revin fiecarui
nivel organizatoric al statului.
9.2 %!incipiile #u&eta!e
,rincipiile bugetare sunt norme orientative ce guverneaza realizarea procesului bugetar.
(copul lor este acela de a preciza conditiile in care se face elaborarea si executia
bugetului public. In tara noastra, aceste principii bugetare sunt precizate in legea
finantelor publice, mentionata mai inainte.
,rincipiile bugetare sunt urmatoarele
). principiul universalitatii bugetului!
-. principiul unitatii bugetului!
.. principiul realitatii bugetare!
0. principiul anualitatii bugetului!
3. principiul ec$ilibrului bugetar!
5. principiul neafectarii veniturilor bugetare!
7. principiul specializarii!
9. principiul publicitatii bugetului!
).,rincipiul universalitatii bugetului se refera la faptul ca totalitatea veniturile si
c$eltuielile unui nivel al autoritatii publice trebuie sa fie cuprinse in proiectul de buget pe
total venituri si c$eltuieli (pe doua pozitii distincte) astfel incat, organul legislativ sa
poata aprecia si aproba/respinge colectarea resurselor si c$eltuirea lor.
.3
-.,rincipiul unitatii bugetului se refera la faptul ca toate veniturile si c$eltuielile statului
ar trebui cuprinse intr-un singur buget dupa o sc$ema unitara de clasificare a veniturilor
si c$eltuielilor.
..,rincipiul realitatii bugetare impune ca toate veniturile si c$eltuielile sa porneasca de la
starea reala a economiei nationale, adica proiectul de buget sa fie elaborat pornind de la
realitatea economico-sociala.
0.,rincipiul anualitatii bugetului se refera la perioada pentru care se elaboreaza bugetul.
De regula, bugetul se intocmeste pentru un an. In ultimii douazeci de ani insa, s-a
incetatenit tot mai mult practica de a se elabora bugetul statului pe doua paliere. ,e de o
parte, bugetul multianual, cu caracter informativ si, pe baza acestuia se elaboreaza
bugetul de stat, pe de alta parte.
3.,rincipiul ec$ilibrului bugetar impune ca acoperirea c$eltuielilor statului sa se realizeze
doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia. ,otrivit conceptiei clasice asupra
finantelor publice asigurarea ec$ilibrului financiar era socotita c$eia de bolta a intregii
politici financiare a autoritatii publice. In prezent, se poate admite un anumit deficit
bugetar la nivel anual, in anumite limite si cu posibilitatea absorbtiei sale intr-un interval
mai mic sau mai mare de timp. In functie de cum au fost c$eltuiti banii, un astfel de
deficit ar putea avea c$iar efecte pozitive, contribuind la dezvoltarea economiei si
rezultand din aceasta, in viitor, o crestere a bazei generatoare de venituri publice.
5.,rincipiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca un venit o odata incasat
se administreaza global, fiind destinat acoperirii c$eltuielilor privite in ansamblul lor!
aceasta inseamna, in cuvinte mai putine, ca veniturile bugetare trebuie depersonalizate.
7.,rincipiul specializarii se refera la faptul ca in bugetul de stat, atat c$eltuielile cat si
veniturile, nu se cuprind doar in suma globala ci si defalcat, adica c$eltuielile pe
destinatii si veniturile pe tipuri de impozite si taxe. Astfel, prin vot ,arlamentul acorda o
autorizatie executivului nu in mod global, ci pe fiecare tip de c$eltuieli si venituri. In
vederea realizarii acestui obiectiv se intocmeste o clasificatie bugetara a veniturilor si
c$eltuielilor.
9.,rincipiul publicitatii bugetului cere ca bugetul aprobat de ,arlament sa fie publicat in
presa (la noi in tara in /onitorul *ficial si in presa centrala) pentru ca astfel
contribuabilii sa cunoasca suma globala si structura veniturilor si c$eltuielilor statului.
9." Ela#o!a!ea #u&etului de stat
2ugetul de stat se elaboreaza ca proiect de catre puterea executiva, deoarece numai
guvernul are initiativa legislativa in domeniul finantelor publice. In cadrul puterii
executive, ca regula generala, proiectul de buget se elaboreaza de catre /inisterul
+inantelor.
.5
&laborarea proiectului de buget incepe inca de la #umatatea anului precedent, pentru ca de
atunci autoritatea publica si institutiile sale cunosc de#a executia bugetului din penultimul
an.
&laborarea proiectului de buget se face concomitent pentru toate verigile organizatorice
ale statului.
,roiectul de buget guvernamental, inainte de a fi dezbatut in ,arlament, se supune
analizei comisiilor de specialitate ale ,arlamentului care au dreptul de a propune
modificari si intocmesc un raport. Dupa dezbaterile din comisii, proiectul se supune
discutiei si aprobarii in plenul ,arlamentului, impreuna cu raportul comisiilor. In final,
,arlamentul aproba proiectul de buget pe fiecare tip de sursa si destinatie de c$eltuieli.
,rin votarea proiectului de buget rezulta legea bugetului, care aproba c$eltuielile si
veniturile statului, dar si autorizeaza guvernul sa inceapa executia bugetului.
9.$ E0ecutia #u&etului
In ceea ce priveste veniturile intreaga executie bugetara se realizeaza de catre /inisterul
+inantelor si de catre administratiile financiare.
,entru a asigura executia partii de c$eltuieli s-a organizat sistemul ordonatorilor de
credite. *rdonatorul este o persoana care are dreptul de a repartiza creditele bugetare. 'a
nivel central exista ordonatori principali, ordonatori secundari si ordonatori tertiari.
*rdonatorii principali sunt ministrii pentru toate c$eltuielile care cad in sarcina
ministerelor lor si in limita creditelor aprobate.
*rdonatorii secundari sunt secretarii de stat sau directorii generali din ministere si sarcina
acestora este repartizarea creditelor bugetare pe executantii directi.
*rdonatorii tertiari sunt spre exemplu rectorii, inspectorii generali la invatamantul
preuniversitar etc.
,entru bugetele locale exista doar ordonatori primari si tertiari.
*rdonatorii raspund de executia bugetului de stat in domeniul lor. &xecutia c$eltuielilor
presupune urmatoarele tipuri de operatiuni anga#area c$eltuielilor, lic$idarea,
ordonantarea si plata.
Anga#area c$eltuielilor inseamna asumarea unei obligatii viitoare de plata in concordanta
cu indeplinirea sarcinii ce-i revine ordonatorului. Concret, inseamna asumarea obligatiei
de a efectua o plata in viitor pentru marfurile sau serviciile cumparate de institutiile
publice. 4rebuie sa aiba temei legal si se realizeaza prin semnarea unui contract ,
acceptarea unei oferte, trimiterea unei comenzi etc.
.7
'ic$idarea presupune constatarea faptica si pe baza unor documente a realizarii
operatiilor anga#ate in prealabil, precum si stabilirea sumei ce urmeaza a fi platita.
*rdonantarea inseamna emiterea unei dispozitii de plata ce trebuie sa poarte viza de
control financiar preventiv.
&xecutia de casa a bugetului inseamna incasarea propriu-zisa a veniturilor si efectuarea
platilor in si din contul bugetului de stat. Aceasta operatie se realizeaza fie prin
intermediul sistemului bancar, fie prin 4rezoreria ,ublica, fie prin ambele. 4rezoreria
,ublica este ca un fel de >banca a +inantelor ,ublice> si prin ea se realizeaza executia de
casa a bugetului dar, are si rolul de a mobiliza si pastra disponibilitatile banesti ale tuturor
ordonatorilor de credite, precum si a veniturilor agentilor economici care doresc sa-si
pastreze diponibilitatile aici.
Deosebit de important este controlul bugetar care se realizeaza la trei nivele politic
(exercitat de ,arlament), administrativ (realizat de catre 1uvern prin organisme
specializate ale /inisterului +inatelor) si #urisdictional (exercitat de Curtea de Conturi,
numita de ,arlament) .
A)B 'egea +inantelor ,ublice nr. 7- din )- iulie )<<5
.9