Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0 TDI (143Hp)
Marc
Model
Generaie
Tip motor
Numr de ui
Putere
Viteza maxim
Acceleraia de la 0 la 100 km/h
Volumul rezervorului
Anul nceperii produciei
Anul opririi produciei
Tipul caroseriei
Numr de scaune
Lungime
Lime
Audi
A4
A4 (B8)
2.0 TDI (143Hp) multitronic
4
143 CP
215 km/h
9.4 sec
70 l
2007 an fabricatie
2011 an fabricatie
Sedan
5
4703 mm.
1826 mm.
1
nlime
1436 mm.
Ampatament
2808 mm.
Ecartament fa
1564 mm.
Ecartament spate
1551 mm.
Volumul minim al portbagajului
490 l
Volumul maxim al portbagajului
1403 l
Modelul motorului
EN 590
Amplasarea motorului
Fa, Longitudinal
Volumul motorului
1968 cm3
Turaia maxim
4200 rpm
Cuplu
320/1750 Nm
Sistemul de combustibil (Fuel System) Commonrail Diesel
Tipul turbinei (Turbine)
turbo compresor
Distribuie
DOHC
Poziionarea cilindrilor
in linie
Numrul de cilindri
4
Diametrul cilindrilor
81 mm.
Cursa cilindrilor
95.5 mm.
Raport de compresie
18
Numrul de supape per cilindru
4
Tipul de combustibil
Motorin
Tractiune
Fa
Numrul de viteze (cutie automat) vario
Suspensie fa (front suspension)
iades dublu
suspensie pe arcuri independente cu stabilizator multiSuspensie spate (rear suspension)
punct
Frne fa (Front brakes)
disc
discuri ventilate
Frne spate (Rear brakes)
ABS
da
Tipul de virare (steering type)
cremaliere
Servodirecie
Hidraulic
Diametrul minim al cercului de virare 11.4 m
Consumul de combustibil - urban
7.5 l./100 km.
Consumul de combustibil - extra4.3 l./100 km.
urban
Consumul de combustibil - mixt
5.5 l./100 km.
Standardul ecologic
EURO IV
Mas proprie
1500 kg.
Mas maxim autorizat
2010 kg.
Dimensiunea pneurilor
225/65 R16;225/50 R17
Dimensiunea jantelor
7.5J R16; 7.5J R17
MECANISMUL MOTOR
Mecanismul motor are rolul de a transmite lucrul mecanic relizat prin evolutia ciclica a
fluidului motor in cilindru la transmisia automobilului. Mecanismul motor permite transformarea
energiei termice a gazelor in energie mecanica , transformand miscarea rectilinie alternativa a
pistonului in miscare de rotatie continua a arborelui cotit.
Mecanismul motor este alcatuit din doua grupe de piese :
1.
Componentele fixe:
Bloc motor
Blocul motor este piesa principal a motorului, n interiorul i exteriorul creia se
monteaz celelalte elementele componente ale motorului. Prinderea blocului motor pe
caroserie se face prin intermediul unor suporturi elastice.
Blocul motor constituie scheletul motorului, fiind prevzut cu brate sau locauri pentru
suport de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este format din blocul cilindrilor (in partea
superioar) i carterul (n partea inferioara)
Elementele blocului motor:
1. prezoane pentru fixarea demarorului
2. guri filetate pentru fixarea chiulasei
3
3. cilindrii
4. canale pentru circulaia lichidului de rcire
5. canale pentru circulaia uleiului
Blocul motor este piesa principal a motorului i din prisma solicitrilor la care este supus.
Astfel cilindrii trebuie s suporte temperaturi foarte nalte, presiuni mari, s aib coeficient de
frecare cat mai mic i duritate cat mai mare. n acelai timp blocul motor trebuie s aib masa i
gabaritul cat mai reduse.
Blocul motor se fabric pe scar larg din font de calitate sau font uor aliat, prin turnare.
n cazul motoarelor de performan se utilizeaz blocul motor din aliaj de aluminiu care, n
comparaie cu blocul motor din font, prezint urmtoarele avantaje:
densitate redus
conductibilitate termic ridicat
rezisten la uzur mai mare
prelucrabilitate mai bun
Fig1.Bloc motor
CHIULASA
Chiulasa - componenta a Sistemului de Propulsie (Motor), impreuna cu cilindrul si
pistonul, formeaza spatiul inchis in care evolueaza fluidul motor. In chiulasa se amplaseaza, dupa
caz, camera de ardere, se afla orificiile pentru bujii sau injectare si canalele de distributie a
gazelor. De asemenea, chiulasa este locul de montare a unor piese din mecanismul de distributie.
Datorita acestor particularitati, chiulasa este o piesa de dimensiuni mari, cu o pondere insemnata
4
Fig.2 Chiulasa
Baia de ulei
Baie de ulei - element metalic cu rolul de captare si depozitare a uleiului de motor.
Numele de baie vine de la forma acesteia, care, sugestiv este reprezentata printr-o
cavitate.
Baia de ulei este pozitionata sub blocul motor, strangerea uleiului fiind asigurata de
presiunea din sistem, generata de pompa de ulei, dar si gravitational.
Baia de ulei se prinde cu partea superioara de blocul motor iar la partea inferioara
prezinta busonul de scurgere a uleiului, necesar pentru efectuarea schimbului de ulei.
2.Parti mobile:
Piston
Pistonul, in cadrul mecanismului motor, este piesa care executa miscarea de translatie
alternativa. Impreuna cu el au aceeasi miscare si: segmentii, boltul, bucsa boltului (daca exista)
si o parte din biela. Miscarea de translatie este impusa de forta de presiune a gazelor (in timpul
motor) si de masele inertiale aflate in miscare de translatie sau rotatie (in ceilalti timpi).
Realizeaza fazele ciclului motor, el formeaza peretele interior care inchide camera de
ardere.
Are rol in etansarea camerei de ardere impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii.
Se confectioneaza din aliaj de aluminiu cu siliciu.Durabilitatea lui se poate mari prin
tratament termic.Partile componente ale pistonului sunt urmatoarele:capul pistonului,zona
postsegmenti,gaura pentru bolt, manta (fusta ,zona de ghidare).
Intre piston si cilindru este un joc pentru deplasarea lui libera.Pentru a nu se mari
jocul,se folosesc solutii pentru micsorarea jocului pana la valoarea lui minima.Forma pistonului
este tronconica cu diametrul mai mic in cap. Temperaturile de lucru sunt intre 300-500C in
partea superioara si 150-250C in partea inferioara. In timpul lucrului pistonul va capata o
forma cilindrica.Capul pistonului poate fi: plat,concav, convex, convex profilat, concav profilat.
Fig.4 Piston
Segmenti
Segmentii au rolul sau functia de a realiza etansarea dintre zona aflata deasupra
pistonului si zona aflata sub piston. Practic acestia etanseaza camera de ardere. In afara de
etansare, segmentii au si rolul de ungere a camasii cilindrului cu o anumita cantitate de ulei (rol
de reglare a cantitatii de ulei utilizata la ungerea cilindrului ) precum si rolul de a transmite o
parte din caldura pistonului catre cilindru. Pentru realizarea acestor functii segmentii trebuie
montati in canalele portsegment aflate in piston. Din acest motiv segmentii au forma circulara
discontinua (au o fanta). Fanta permite deschiderea segmentului pentru montaj. Trebuie
mentionat ca dupa montaj trebuie asigurat un joc axial (sus jos) intre segment si canalul
portsegment. Sunt prezentate cateva tipuri de segmenti si anume: segmenti de compresie
(stanga si sus) care servesc in special la etansare si segmenti de ungere (sau segmenti raclori)
care colecteaza si trimit spre baia de ulei surplusul de ulei de pe peretii cilindrului. Primul
segment de compresie (de sus) care se afla in contact cu gazele fierbinti se mai numeste
segment de foc.
Fig.5 Segmenti
Bolt
8
liber
si
in
biela
si
in
piston
.
Montarea boltului se face prin presare dupa o incalzire uniforma in instalatii speciale.Pentru a
nu se deplasa axial in timpul functionarii, boltul se asigura la capete cu doua sigurante sub forma de
segment de inel,mai rar inel elastic,in capul bielei sau cu pastile in cap din aliaj de aluminiu sau alama.La
motoare
cu
boltul
fix
in
biela
,acesta
se
asigura
cu
suruburi.
Jocul sau strangerea la motoare intre bolt si piston este de 0,002-0,008 mm, la cele fixe in biela de 0,020,04 m Face legatura intre piston si biela fiind solicitat la incovoiere si flambaj.
Boltul are forma tubulara,cilindrica,confectionat din otel aliat sau otel carbon. I se aplica tratament de
cementare si calire, iar pentru a obtine o suparfata neteda se rectifica.
In acest mod suprafata exterioara devine rezistent la uzare, iar miezul moale si tenace, rezistent la
soc.Ungerea se face prin uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul din corpul bielei.
Modul de asamblare al boltului cu biela poate fi: fix in umerii pistonului si liber in bucsa bielei, fix in biela
si liber in piston si flotant liber si in biela si in piston .
Montarea boltului se face prin presare dupa o incalzire uniforma in instalatii speciale.Pentru a
nu se deplasa axial in timpul functionarii, boltul se asigura la capete cu doua sigurante sub forma de
segment de inel,mai rar inel elastic,in capul bielei sau cu pastile in cap din aliaj de aluminiu sau alama.La
motoare cu boltul fix in biela ,acesta se asigura cu suruburi.
Jocul sau strangerea la motoare intre bolt si piston este de 0,002-0,008 mm, la cele fixe in biela de 0,020,04 mmm
Fig.6 Bolt
Biela
9
Asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit, astfel transformand
miscarea rectilinie alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
Partile componente ale bielei sunt: piciorul (capul mic) in care se preseaza bucsa de bronz
impotriva uzurii, corpul (tija) care are un profil de litera I pentru a mari rezistenta la incovoiere,
capul(mare) in care sunt asezati semicuzinetii, capacul care este prins cu doua suruburi pentru
a-l putea monta pe fusul monetan a arborelui cotit. Capul si semicuzinetii sunt prevazuti cu
pinteni pentru a impiedica deplasarea lor.
Montarea corecta se face cu ajutorul numarului de pe capul de capac.
Este confectionata din otel aliat sau otel carbon prin matritare simpla dupa ce i se aplica
un tratament de calire si revenire. Datorita solicitarilor termodinamice, i se impune o conditie
de rigiditate deose-bita.
Strangerea suruburilor se face cu un moment de 60-70 Nm la autoturis-me si 110-120
Nm la autocamioane.
Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolt de 0,02-0,04 mm si intre fusul
maneton si semicuzineti este de 0,03-0,9 mm.
Semicuzinetii au un strat aplicat de antifrictiune pe baza de staniu, plumb, aluminiu,
cupru cu plumb sau bronz cu plumb.
Motoarele cu aprindere prin compresie au cuzinetii bimetalici cu carcasele din otel si
material de antifrictiune din bronz cu plumb.
Semicuzinetii montati in cap formeaza lagare de biela . Capul bielei la motoarele in doi
timpi este nesectionat fiindca are lagarul de biela sub forma de rulment.
Fig.7 Biela
Arborele cotit
10
Fig8.Arborele cotit
Volantul
Are forma unui disc cu rol de inmagazinare a energiei cinetice in cursa pistoanelor pe
care o reda pentru reglarea vitezei unghiulare a arborelui si atenuarea socurilor la turatie
redusa, usurarea pornirii.
Volantul este o pies n form de disc turnat din font. Este prelucrat astfel ca s fie
perfect echilibrat, s asigure montajul la arborele cotit, s aib o mare parte din mas repartizat
spre periferia discului. Repartizarea exterioar uniform a greutii se face cu scopul ca volantul
s ndeplineasc funcia de uniformizator a micrii de rotaie pe toat durata ciclului motor. De
asemenea este prelucrat ca s poat fi montat coroana dinat de pornire i s formeze organul
primar al transmisiei micrii de la motor la sistemele acionate.
12
Fig.9 Volantul
13
SISTEME AUXILIARE
Sistemul de pornire
Pornirea motorului un motor cu ardere interna necesita urmatoarele elemente pentru a
porni si a continua sa functioneze:
un amestec de combustibil.
comprimarea amestecului.
o forma de aprindere.
viteza minima de pornire de cca. 100 de rotatii pe minut.
Echipamentul de pornire este compus din: demaror si echipamentul de aprindere al
combustibilului.
Demarorul constituie principalul element al sistemului de pornire. El se compune dintr-un
motor de curent continuu si un dispozitiv de cuplare. Alimentarea se face de la baterie prin
intermediul unui releu dispus separat sau direct pe demaror.
Demarorul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
asigurarea turatiei si cuplului de pornire pentru cele mai grele conditii.
functionarea sigura pe un domeniu cat mai larg de temperatura.
decuplarea automata dupa pornirea motorului.
Statorul este dispus intr-o carcasa confectionata din teava de otel sau tabla stantata.
Constructiv statorul poate fi prevazut cu excitatie cu magneti permanenti sau cu excitatie
electromagnetica formata din poli si infasurari de excitatie.
14
Rotorul cuprinde un arbore executat din otel de calitate capabil sa reziste la solicitari
mecanice repetate. Pe acesta se dispune un pachet de tole stantate din tabla cu grosimea de
cca. 1 mm, prevazute la exterior cu crestaturi in care se monteaza infsurarea rotorica.
Colectorul este confectionat din lamele de cupru sau alama prevazute cu proeminente
(stegulete) intre care se fixeaza capetele infasurarii rotorice. In contact cu lamelele colectorului
sa afla periile, ghidate intr-un suport port-perii, care sunt de tip metal-grafit.
15
Sistemul common rail permite un control mult mai bun al arderii din cilindri in principiu
datorita injectiei directe de combustibil la presiune inalta si datorita injectiei multiple. Rezulta
asadar un consum redus de combustibil, reducerea emisiilor poluante, performante dinamice
superioare si reducerea zgomotului produs de motor.
Sistemul de racire
Motorul termic este rezultatul transformrii, prin ardere, a energiei chimice n energie
mecanic. Doar o parte a cldurii rezultate n urma arderii combustibilului este transformat n
lucru mecanic. Un procent semnificat al cldurii este absorbit de piesele mecanice ale
motorului. Din acest motiv, pentru ca temperatura maxim a organelor motorului s fie inut
sub o valoare critic (aprox. 95 C), este necesar rcirea forat a acestora.
16
17
Bibliografie
1. http://donimihai.blogspot.ro/2012/06/sistemul-de-racire.html 25.05.2015
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Instala%C8%9Bia_de_ungere_a_motoarelor_cu_ardere
_intern%C4%83 25.05.2015
3. http://e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/127-circuit-sistem-racire.html
25.05.2015
4. https://autotehnic.wordpress.com/2012/05/14/common-rail-sau-sistemul-rampacomuna/ 25.05.2015
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ramp%C4%83_comun%C4%83 25.05.2015
6. http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=640 26.05.2015
7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Piston 26.05.2015
8. http://www.qreferat.com/referate/mecanica/Mecanismul-motor735.php
26.05.2015
9. http://www.enciclopedieauto.ro/termen/default.asp?Termen=arbore+cu+came+SSID1+TTID7 26.05.2015
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanismul_de_distribu%C8%9Bie_al_motoarelor_cu_
ardere_intern%C4%83 26.05.2015
11. http://www.qreferat.com/referate/mecanica/MECANISMUL-MOTOR145.php
26.05.2015
12. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Mecanismul-motor931161519.php
26.05.2015
13. http://profpopescum.wikispaces.com/file/view/Mecanismul+motor.doc 26.05.2015
14. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanism_motor 26.05.2015
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/Chiulas%C4%83 27.05.2015
16. http://e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/84-chiulasa-garnitura.html
27.05.2015
17. http://www.enciclopedieauto.ro/termen/default.asp?Termen=baie+de+ulei+SSID6+TTID91 27.05.2015
18. http://e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/28-bloc-motor.html
27.05.2015
19. http://www.studentie.ro/seminarii/organe-de-masini/blocul-motor-sichiulasa_i53_c1680_71753.html 27.05.2015
19