Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TDI este mai mult decat o motorizare, a devenit deja o marca a grupului VAG. Vad pe
diverse site-uri de vanzari auto, anunturi cu fel si fel de tipuri de masini, de marci,
anunturi din care aflam ca masina respectiva are o motorizare TDI, cu toate ca
masina este un Ford, un Opel sau chiar o Toyota. Ce este oare cu acest TDI? Ce are
atat de special incat a cucerit inimile europenilor, mai ales ale romanilor?
Aceasta motorizare a fost implementata pentru prima data in 1989 pe cateva modele
Audi. Insa abia in perioada 1996-1997, odata cu Golf 3/Jetta si Passat, au inceput sa
fie cunoscute mai bine (Audi era intr-o usoara criza). In acea perioada, aceste
modele Volkswagen aveau motorizari pe motorina doar turbodiesel (TD) la inceputul
aparitiei lor. Cand urma sa se faca trecerea la urmatoarele modele - Golf 4/Bora si
respectiv noul Passat - nemtii au decis sa schimbe si motorizarile Diesel. Astfel ca,
ultimile modele din anii ‘97-’98 aveau inovatoarele motorizari TDI. In general,
primul TDI dezvolta ceva mai multa putere fata de TD-uri ajungand astfel la 90 cp,
dar cel mai important era consumul de motorina mai mic. Cu toate ca 90 cp nu erau
ceva iesit din comun comparativ cu ce putea la vremea respectiva un motor pe
benzina, dezvoltarea TDI-ului era la inceput. Abia pe modele urmatoare de Golf
4/Bora si respectiv Passat, TDI-ul a impresionat lumea intreaga. Motoarele aveau ca
si inainte aceeasi cilindree, 1.9l dar puterile au crescut in functie de prezenta
intercooler-ului, de presiune de injectie si desigur de cea de supraalimentare. Astfel
au rezultat puteri specifice diferite:
S-a ajuns practic ca puterea acestor motoare Diesel sa se dubleze in doar cativa ani.
Motorul de 1.9 TDI si 150 cp era prezent pe Bora (spre exemplu) inca din anul 2001.
Volkswagen transformase puturosul Diesel in cel mai ravnit si dorit motor chiar si
dintre cele pe benzina si important era ca aceste motoare nu consumau exagerat in
ciuda performantelor impresionante.
Spre deosebire de motoarele nevale, nimeni nu-si dorea 4 pompe de injectie puse in
chiulasa, era suficienta una. Insa aceste pompe injector ascundeau un mare secret:
presiune mare de injectie. PD-urile pot realiza presiuni de injectie incredibil de mari,
chiar si in zilele de astazi: 2000-2200 bari spre deosebire de doar 600-700 bari cat
puteau ridica presiunea cele rotative. Acesta a fost marele secret si este in
continuare secretul pompelor de inalta presiune, fie ca se numesc PD sau Common
Rail. Presiunea mare data de pompa se traduce prin presiune mare de injectie,
pentru ca daca pompa poate ridica presiunea mult mai mult decat inainte, atunci se
poate creste presiune de injectie (presiunea de refulare a injectoarelor). Presiune
mare de injectie inseamna o finete mult mai buna a dozei injectate, ceea ce conduce
la o omogenizare superioara a motorinei injectate cu aerul admis in cilindrii
motorului. Desigur ca daca presiunea de injectie era de 3 ori mai mare decat era la
un Diesel clasic cu pompa rotativa, s-a putut introduce cu suces injectia directa de
motorina, renuntandu-se astfel la camerele separate de preardere/vartej.
Omogenizarea buna era realizata nu doar de presiunea mare de injectie in cilindru, ci si de
forma capului pistonului, profil Omega.
Presiune mare de injectie avem, acum?
Daca s-a putut creste presiunea de injectie, atunci pasul firesc urmator era sa se
creasca presiunea de supraalimentare. De ce este atat de importanta
supraalimentarea la motoarele Diesel fata de cele pe benzina? Ei bine, la Diesel
atunci cand accelerezi, se modifica doza de combustibil (cantitatea). Dar, daca
turatia este mica si accelerezi la maxim, atunci va exista multa motorina si
insuficient aer pentru un amestec ideal. Aer insuficient pentru ca, daca turatia este
mica, pistoanele nu pot realiza suficienta depresiune pentru a patrunde aer in
cantitate mai mare in cilindrii motorului. Si cel mai bine se poate vedea acest
fenomen la tractoare, la cea mai mica accelerare, fumul negru este un bun indicator
al acestui fenomen (dozaj bogat). Si solutia a fost: turbocompresorul. Aerul este
introdus fortat in cantitati potrivite pentru un amestec ideal, in functie de regim.
Spre deosebire de motoarele pe benzina, la cele Diesel se poate creste mult mai mult
presiunea de supraalimentare. La benzina se poate da usor in detonatie si de aceea
supraalimentarea acestor motoare pe benzina este usor limitata.
Indiferent daca multi nu inghit aceste TDI-uri, nu putem recunoaste meritul celor de
la Volkswagen. De ce sa fim ironici, doar pentru ca in 2007-2008 Common-Rail-ul a
devenit net superior la toate capitolele? Sa nu uitam ca nu sunt nici acum multe
motoare cu Common-Rail care pot dezvolta mai mult de 150 cp, pe cand, VW cu al lor
1.9, dupa cum spuneam, inca din 2001 erau la acest prag. Si asta dintr-un 1.9l,
nicidecum 2.0l sau mai mult. Jos palaria pentru acest sistem de injectie care a
revolutionat lumea motoarelor Diesel.