COMPUNEREA AUTOVEHICULELOR

Parametrii principali ai automobilului.

Dimensiuni de gabarit:
1. lungimea
- vehicul motor 12 m
- remorc 12 m
- vehicul articulat 16,5 m
- tren rutier 18,75 m
- autobuz articulat 18 m
2. lime
- toate vehiculele, cu excepia celor
frigorifice 2,55 m
- vehicule frigorifice 2,6 m
! "nl#ime
- toate vehiculele 4 m
$m%atamentul & distan#a dintre osii
'cartamentul & distan#a dintre ro#ile aceleiai puni;
Gara la !ol " i!tana e la partea caro!a#il la partea cea mai e $o! a
autovehiculului;
(reutatea total ) masa total *
- remorc cu 2 osii 1% t
- remorc cu osii 22 t
- autovehicule cu minim 2 osii
+i remorc cu minim osii ,- t
- autovehicule cu minim osii
+i remorc cu minim 2 osii ,- t
- autovehicule cu minim osii +i
semiremorc cu minim 2 sau osii care
trans%ort un container ./0 de 12 m ,2 t
- tren rutier cu , osii 6 t
- autovehicule cu 2 osii 1% t
- autovehicule cu & o!ii 22 !au 24
- autovehicule cu 4 o!ii &' t -
1
autovehicule cu mai mult e 4 o!ii &' t - auto#u(e articulate
cu & o!ii 28 t
(reutatea util1
2iteza ma3im:
2iteza economic1
4aneabilitatea - calitatea automobilului de a e3ecuta cu u+urin# schimbri
de direc#ie +i de a-+i men#ine direc#ia de de%lasare "n situa#ia "n care
conductorul acestuia nu ac#ioneaz asu%ra volanului!
/tabilitatea & calitatea autovehiculului de a nu aluneca sau rsturna "n tim%ul
mi+crii sau "n re%aus!
5n conductor auto res%onsabil trebuie s cunoasc %rinci%alele elemente de
mecanic auto! $ceasta "i va %ermite s conduc eficient automobilul, s-l
mena6eze, s-l conserve +i s "n#eleag defectele ce %ot surveni "n tim%ul
func#ionrii!
7aroseria cu%rinde: masca radiatorului1ca%ota motorului1tor%edoul1cabina
si %latforma ) la autocamioane *1cor%ul caroseriei ) la autoturism si
autobuz *1ari%ile, scarile,u+ile +i scaunele din interior! 8orma si dimensiunea
acestora variaz du%a ti%ul automobilului!
0rganele fi3e %rinci%ale ale motoarelor cu ardere intern sunt com%use din
colectorul de admisie +i colectorul de evacuare, chiulas, blocul cilindrilor, carterul
+i bra#ele motorului!
Din gru%a organelor mobile fac %arte arborele cotit +i volantul, bielele +i
%istoanele cu bol#urile +i segmen#ii!
/chema 7inematica
!
2
9n func#ie de %ozi#ia ro#ilor motoare, autovehiculul %oate fi:
- cu trac#iune %e fa#
- cu trac#iune %e s%ate
- cu trac#iune %e toate cele %atru roti ),3,*
704:5;'<'$ (';'<$=> $ $5?02'@.75='=0<
:r#ile %rinci%ale ale autovehiculului sunt

4otorul - constituie instala#ia energetic %ro%rie, ce transform energia

chimic a combustibilului folosit "n energie mecanic, necesar %entru %ro%ulsia
automobilului! 4otorul este alctuit din mecanismul motor +i sistemele +i instala#iile
au3iliare!
4ecanismul biel-manivel "l constituie biela +i arborele, care transform
mi+carea rectilinie a %istonului "n mi+care de rota#ie a arborelui motor! 4otorul
%orne+te cu a6utorul cheii de contact, care ac#ioneaz un contact electric ce include
circuitul de a%rindere a bu6iilor, demarorul are rolul de a angrena coroana din#at
a volantului care %une "n mi+care arborele motor!
Du%a a+ezarea cilindrilor se cunosc:
- 4otoare verticale, la care cilindrii sunt dis%usi deasu%ra a3ei arborelui
cotit
- 4otoare orizontale, la care cilindrii sunt dis%u+i la acela+i nivel cu a3a
arborelui cotit
- 4otoare "n linie, la care a3ele cilindrilor sunt %aralele +i situate "n
acela+i %lan ) la ma6oritatea motoarelor *
- 4otoare "n doua linii %aralele, la care a3ele cilindrilor sunt %aralele +i
situate "n doua %lane %aralele
- 4otoare "n 2, la care a3ele cilindrilor sunt situate "n doua %lane care
formeaz "ntre ele un unghi
- 4otoare cu cilindrii o%u+i ) ti% ,,bo3er,,* la care a3ele cilindrilor sunt
situate "n doua %lane care formeaz un unghi de 18- grade
- 4otoare cu cilindrii "n stea, "n @, "n A, "n B sau inversa#i, care nu se
folosesc la automobile
,
Ciclul motor cu a%rindere %rin scCnteie "n %atru tim%i este: admisia,
com%resia, a%rinderea +i evacuarea!
1! $dmisia & %istonul se de%laseaz "n 6os +i se absoarbe o cantitate de
amestec carburant format din aer +i benzin! :rin de%lasarea %istonului de la :4.
la :4' se face admisia amestecului carburant in cilindri, datorita %resiunii care se
creeaza! :entru ca admisia sa se faca mai usor, su%a%a de admisie ince%e sa se
deschida chiar s%re sfarsitul cursei de evacuare, astfel ca in momentul in care
%istonul a6unge la :4., su%a%a este com%let deschisa!
2! 7om%resia & %istonul se de%laseaz "n sus, amestecul carburant este
com%rimat "n camera de com%resie a cilindrului! De la :4', %istonul isi continua
miscarea de%lasandu-se s%re :4.! .n acest interval, su%a%a de admisie se deschide!
:rin ridicarea %istonului se realizeaza com%resia amestecului carburant si, in
acelasi tim%, o micsorare a volumului sau! Datorita acestui fa%t, are loc
omogenizarea si cresterea tem%eraturii amestecului carburant si, %rin aceasta, se
imbunatateste inflamabilitatea si arderea acestuia in cilindru! 7om%resia %ro%riu-
zisa ince%e abia du%a ce s-a inchis su%a%a de admisie!
! $%rinderea & bu6ia %roduce scCnteie +i astfel se a%rinde amestecul
carburant, %rin a%rinderea amestecului carburant cre+te tem%eratura +i %resiunea
gazelor rezultate din ardere, a%sCnd %e %iston! :istonul este obligat s se
de%laseze +i astfel s realizeze cursa activ! :rin arderea amestecului carburant
cresc brusc atat tem%erature, %ana la 18---2--- 7, cat si %resiunea gazelor din
cilindru, %ana la --,- da;Dcm2!
,! 'vacuarea & la de%lasarea %istonului, gazele arse sunt lsate s ias "n
atmosfer %rin su%a%a de evacuare, du% care to#i tim%ii de mai sus se re%et! Du%a
ce s-a terminat e3%ansiunea gazelor, %istonul a6ungand la :4' isi continua
miscarea s%re :4.! .n aceasta %erioada se deschide su%a%a de evacuare!
5
Du% modul de a%rindere a amestecului aer-combustibil e3ist motoare cu
a%rindere %rin scCnteie )4$/* +i motoare cu a%rindere %rin com%resie )4$7,
motoare Diesel*!
=a motoarele cu a%rindere %rin com%resie aerul este %uternic com%rimat,
combustibilul este introdus "n cilindru, fiind in6ectat la sfCr+itul cursei de
com%rimare, el se a%rinde atunci cCnd vine "n contact cu aerul care a a6uns la
tem%eratura de autoa%rindere a combustibilului!
=a motoarele "n %atru tim%i, ciclul de funcionare !e reali"ea"# $n patru
cur!e !imple ale pi!tonului% deci $n dou# rotaii ale arborelui cotit. =a motoarele "n
doi tim%i, ciclul de func#ionare se realizeaz "n dou curse sim%le ale %istonului,
adic, "ntr-o rota#ie com%let a arborelui cotit! =a motoarele cu a%rindere %rin
com%resie )4$7* cei %atru tim%i ai ciclului motor sunt:
- admisia ! :istonul "nce%e s se de%laseze de la :4. la :4'1 su%a%a de
admisie este deschis, iar su%a%a de evacuare este "nchis! Datorit de%resiunii
create %rin de%lasarea %istonului, are loc admisia aerului in cilindru!
- com%resia! Du% ce a a6uns la :4' +i s-a "nchis su%a%a de admisie,
%istonul, continu"nd s se de%laseze s%re :4., com%rim aerul din cilindru!
- in6ec#ia, arderea +i destinderea! 7"nd %istonul a a6uns a%roa%e de :4.,
combustibilul este introdus sub %resiune "n cilindru, fiind %ulverizat fin cu a6utorul
unui dis%ozitiv s%ecial numit in6ector, montat in chiulas! Datorit contactului cu
aerul fierbinte din interiorul cilindrului, %articulele %ulverizate se a%rind +i ard, iar
%resiunea din cilindru cre+te brusc!
- evacuarea! :istonul se de%laseaz de la :4' la :4. +i "m%inge gazele arse,
oblig"ndu-le s ias %rin galeria de evacuare "n atmosfer! 9n acest tim% su%a%a de
evacuare este deschis, iar su%a%a de admisie este "nchis!
9n tim%ul com%resiei su%a%ele de admisie +i evacuare sunt ambele deschise!
'vacuarea gazelor arse se realizeaz liber, datorit diferen#ei de %resiune din
cilindru +i mediul e3terior, de ctre %iston, care, "m%inge "n e3terior gazele arse!
C&iula!a re%rezint %iesa care "nchide cilindrii motorului la ca%tul cel mai
"nde%rtat de a3a arborelui cotit! /trCngerea insuficient a acesteia, constituie o
cauz a arderii ei, %oate avea loc la montarea unui motor nou!
?ermeni:
- cursa %istonului: distan#a %arcurs de %iston "ntre cele dou %uncte
e3treme1 %unctul mort interior & :4. & este %ozi#ia e3trem a %istonului,
cores%unztoare distan#ei ma3ime fa# de a3a geometric a arborelui cotit! :unctul
mort e3terior & :4' & este %ozi#ia e3trem a %istonului, cores%unztoare distan#ei
minime fa# de a3a geometric a arborelui cotit!
6
- cilindreea )volumul util al motorului* este volumul generat de %iston, atunci
c"nd se de%lasez de la :4. la :4'
- cilindreea total sau ca%acitatea cilindric re%rezint suma cilindreelor
tuturor cilindrilor unui motor! 'ste e3%rimat "n litri sau centimetri cubi!
- ra%ortul de com%resie: este ra%ortul dintre volumul total al cilindrului +i
volumul camerei de ardere!
- tim%: o mi+care a %istonului de sus "n 6os, "ntre cele dou %uncte e3treme!
MOTORUL ' PAR(I COMPONENTE
E=075= 40?0<
Elocul motor este %revzut cu bra#e de %rindere, %rin intermediul crora se
fi3eaz, %rin +uruburi, de cadrul autovehiculului! 9ntre bra#ele de %rindere +i cadru
se intercaleaz su%orturi de cauciuc, care reduc vibra#iile ce se transmit de la motor
la caroserie, %recum +i zgomotul motorului!
Elocul motor constituie cor%ul %rinci%al %e care se monteaz, "n interiorul +i
la e3teriorul lui, toate celelalte organe ale motorului! 4ecanismul biel-manivel
re%rezint ansamblul %ieselor care %reiau for#a e3ercitat de gazele de ardere din
cilindru, transform"nd mi+carea rectilinie a %istonului "n mi+care de rota#ie a
arborelui cotit!
Elocul cilindrilor une+te cilindrii motorului "ntr-un ansamblu! 8iecare
cilindru al motorului constituie o camer "n care se desfa+oar ciclul motor +i "n
acela+i tim% organul de ghida6 al %istonului! 7ilindrii motorului %ot fi din acela+i
cor% sau se%arate de blocul motorului, e3ecuta#i sub forma unor buc+e, numite
cama+i!
7m+ile cilindrilor se monteaz "n blocul cilindrilor, fac"nd contact cu
acesta %e toat lungimea lui, caz "n care cama+ile se numesc u!cate,sau fac"nd
contact numai "n ca%ete "n care caz se numesc cama)i umede.
7arterul motorului constituie baza %e care se monteaz %iesele %rinci%ale ale
motorului ) arborele cotit, arborele cu came etc!*
9n %ere#ii din fa# +i din s%ate ai carterului su%erior, ca +i "n %ere#ii
des%r#itori din mi6loc, se afl lagrele fusurilor de s%ri6in ) %alierelor * arborelui
cotit! 8iecare lagr se com%une din doua %r#i: %artea su%erioar, care face cor%
comun cu carterul +i %artea inferioar, care este confec#ionat sub forma unui
ca%ac! $nsamblarea acestora se realizeaz %rin +uruburi sau %rezoane +i %iulite,
asigurate "m%otriva de+urubrii!
7hiuloasa este %iesa care se monteaz %e %artea su%erioar a blocului,
constituind astfel ca%acul cilindrilor! $mestecul carburant este com%rimat "ntre
7
%iston +i chiulas, "n s%a#iul denumit camera de ardere! 7hiulasele sunt %revzute
cu c"te o scobitura, "n dre%tul fiecrui cilindru, care constituie %artea su%erioara a
camerei de ardere!
7u%rinde
7amera de ardere ) %ar#ial sau integral *
=oca+ul bu6iei sau in6ectorului
7analele de admisiune +i evacuare
=oca+urile su%a%elor la motoarele cu su%a%e "n ca%
=oca+uri %rin care traverseaz ti6ele de ac#ionare a su%a%elor
=oca+uri %entru lagrele a3ului culbutorilor
7hiulasele sunt confec#ionate %rin turnare din font sau alia6e de aluminiu,
acestea din urm folosindu-se la ma6oritatea motoarelor mici +i mi6locii! 8iind
su%us unor solicitri termice +i mecanice foarte mari, chiulasa are o construc#ie
robust, iar %entru realizarea s%a#iului necesar lichidului de racire, este %revazut
cu %ere#i dublii! =a montare, "ntre chiulas +i bloc se inter%une o garnitur de
etana+are %entru a im%iedica sc%area gazelor, aflate sub %resiune!
(arnitura de chiulas este organul care are func#ia de a asigura etan+eitatea
%erfect dintre chiulasa +i blocul cilindrilor! 9n general, se utilizeaz o garnitur
%entru to#i cilindrii! 'a trebuie s fie rezistent la tem%eraturi "nalte +i suficient de
%lastic %entru a %relua deforma#iile +i neregularit#ile %rovenite din %relucrare,
fiind %revzut cu orificii %entru cilindri, ti6e, circuitul a%ei, uleiului +i %entru
+uruburile de str"ngere!
7$<?'<5= & este %artea fi3 a motorului, situat la baza cilindrilor +i se
com%une din 2 %r#i %rinci%ale:
7arterul su%erior & turnat de regul dintr-o bucat cu blocul
cilindrilor
7arterul inferior & se folose+te ca rezervor %entru uleiul de ungere
al motorului, numindu-se baia de ulei! =a %artea inferioar, baia de
ulei este %revazut cu un orificiu %rntru scurgerea uleiului, "nchis
cu un bu+on magnetic %entru acumularea im%urit#ilor metalice!
$;/$4E=5= E.'=$-:./?0; - este format, "n %rinci%al, din: %iston,
segmen#i, bol#, biel +i cuzine#ii bielei!
8
:./?0;5= & este organul care %reia +i transmite for#ele rezultate din
%resiunea gazelor "n tim%ul activ al ciclului motor! 9nde%line+te urmtoarele func#ii:
'tan+eaz cilindrul "n ambele sensuri
?ransmite bielei for#a de %resiune a gazelor
(hideaz %iciorul bielei "n cilindru
'vacueaz o %arte din cldura dezvoltat %rin arderea
combustibilului
:r#ile com%onente ale %istonului sunt:
- 7a%ul %istonului, la care deosebesc calota +i fundul %istonului! :oate
avea diferite forme: %lat ) "n s%ecial la 4$/ "n , tim%i *1 concave1
conve3e sau %rofilate ) la 4$/ "n 2 tim%i +i la 4$7 *
- 4antaua sau fusta %istonului are rolul de a ghida %istonul "n mi+carea sa
+i de a uniformiza %resiunea %e %ere#ii cilindrului! 'ste %revzut uneori
cu tieturi de diferite forme %rin care, i se creeaza %ro%riet#ile elastice +i
i se %ermite dilatarea liber la "nclzire!
- 5merii %istonului, "n care se monteaz bol#ul!
/'(4';F.. & sunt %iese de form inelar, se monteaz "n canalele
%istonului +i care %rin arcuire %ro%rie a%as %e su%rafa#a cilindrului asigur"d
etan+eitatea camerei cilindrului +i im%iedica sca%area gazelor din cilindru in
carterul motorului! ?otodata, segmentii im%iedica %trunderea uleiului "n camera
de ardere, distribuind %elicula de ulei %e oglinda cilindrului, +i evacueaz cldura
de la ca%ul %istonului %rin %ere#ii cilindrului! =a fiecare %iston sunt %revazu#i
segmen#i de com%resie +i segmen#i de ungere! /egmen#ii au forma unui inel circular
+i se e3ecut din font! $u +i rolul de a transmite cldura de la %iston la cilindru!
/egmen#ii de com%rimare au func#ia de etan+are a cilindrului, "m%iedic"nd
sc%area gazelor "n carter! /egmen#ii de ungere dozeaz cantitatea de ulei de %e
oglinda ) %eretele * cilindrului! 'i au %e su%rafa#a e3terioar un canal cu %trunderi
din loc "n loc %"n la %artea inferioar!
E0=F5= :./?0;5=5. & serve+te la "mbinarea %istonului cu biela! :rin bol#
se transmit for#e im%ortante de la %iston la biel +i, de aceea, se e3ecut din o#el de
bun calitate! Eol#ul este "n form de #eav, cu %ere#ii gro+i, su%rafa#a sa e3terioar
fiind lustruit %"n la oglind! /e monteaz cu 6oc fie "n %iston, fie "n biel, fie
simultan "n ambele organe!
G
E.'=$ & este organul mecanismului motor care serve+te la transmiterea
for#ei de la %iston la arborele cotit +i, "m%reun cu acesta transform mi+carea de
transla#ie ) de du-te vino * a %istonului "n mi+care de rota#ie a arborelui cotit! 'a
este format din: %iciorul bielei ) ca%ul mic sau ca%ul su%erior * care se leag de
%iston %rin bol#1 ti6a bielei ) cor%ul *1 ca%ul bielei ) ca%ul inferior sau ca%ul mare *
care se leag la fusul arborelui cotit1 %artea central numit cor%ul bielei!
$<E0<'=' 70?.? & %reia for#ele transmise %rin biele, distribuindu-le
transmisiei automobilului! De arborele cotit sunt legate dis%ozitivele %entru
ac#ionarea diferitelor mecanisme ale motorului: %om%a de ulei, %om%a de a%,
dinamul, volanul, alternatorul ) generatorul de curent *, electromotorul de %ornire,
mecanismul de distribu#ie!
'lementele %rinci%ale ale arborelui cotit sunt:
- 8usurile de s%ri6in ) %alierele *, %rin care arborele este a+ezat %e lagre
fi3ate "n carterul motorului1 fusurile de s%ri6in sunt situate %e a3a
geometric a arborelui cotit
- 8usurile de biel ) manetoanele *, %rin care arborele cotit este legat de
biel1 %entru ungerea lagrelor de biel, manetoanele sunt %revzute cu
canate %rin care circula ulei!
- Era#ele manetoanelor sunt %iese de o form s%ecial, care fac legtura
"ntre fusurile %aliere +i fusurile manetoane, form"nd manivelele %ro%riu-
zise ale arborelui cotit
- 8lan+a serve+te la %rinderea volantului, %revzut cu coroana din#at ce
angreneaz la %ornirea motorului cu %inionul motorului electric la
%ornire!
75H.;'F.. & se monteaz %e fusurie %aliere +i manetoane ale arborelui cotit
+i au rolul de a asigura o rotire u+oar a acestuia!
20=$;?5= &este de forma unui disc masiv +i are rolul de a asigura
uniformitatea vitezei unghiulare a arborelui cotit! 'l acumuleaz energia dezvoltat
de motor "n tim%ul cursei active a %istoanelor +i o cedeaz "n %erioada celorlal#i
tim%i ai ciclului de func#ionare! $6ut la trecerea %ieselor mecanismului biel-
manivel %rin %unctele moarte si u+ureaz %ornirea motorului +i %ornirea
autovehiculului de %e loc!
:e masur ce numrul cilindrilor cre+te, se ob#ine o uniformitate mai bun "n
rotirea arborelui cotit +i de aceea dimensiunile +i masa volantului vor fi mai mici!
1-
:e volant se marcheaz uneori +i semnele a6uttoare %entru %unerea la %unct
a a%rinderii +i a distribu#iei! 2olantul este %revzut cu o coroana din#at, montat
%rin %resare la cald sau %rinsa "n +uruburi %entru %ornirea motorului cu a6utorul
demarorului!
4'7$;./45= D' D./?<.E5F.' & asigur distribuirea amestecului
carburant +i evacuarea gazelor arse, "n decursul fiecrui ciclu de func#ionare,
deschiz"nd +i "nchiz"nd orificiile de intrare +i ie+ire a gazelor din cilindrii la
momentul %otrivit !
9n %rezent se %oate face o clasificare a mecanismelor de distribu#ie du% mai
multe criterii:
- 5n %rim criteriu "l constituie modul "n care se realizeaz deschiderea +i
"nchiderea orificiilor de admisie +i de evacuare a gazelor din cilindru:
Distribu#ie %rin su%a%e, care se "nt"lne+te la motoarele "n %atru tim%i
Distribu#ie %rin ferestre, care se folose+te la motoarele "n doi tim%i
Distribu#ie %rin sertare, care se gse+te la motoarele s%eciale
- $l doilea criteriu "l constituie modul de ac#ionare a mecanismului de
distribu#ie ) arborelui cu came *
:rin ac#ionare direct, %rin angrena6 cu ro#i din#ate
:rin ac#ionare indirect, %rin lan# sau curea din#at
4'7$;./45= D' D./?<.E5F.' 75 /5:$:' 9; 7$: & se com%une din
urmtoarele %iese: arborele cu came1 %inioanele de distribu#ie1 tache#ii cu buc+ele
de ghida61 ti6ele "m%ingtoare1 culbutoarele1 su%a%ele de admisie +i evacuare1
bucsele de ghida6 ale su%a%elor1 arcurile de su%a% +i %iesele de fi3are a su%a%elor!
$<E0<'=' 75 7$4' &este organul care %rime+te mi+carea de la arborele
cotit +i o transmite %rin intermediul tache#ilor, ti6elor "m%ingtoare +i a culbutorilor
su%a%elor! 'ste fi3at "n blocul motor sau "n chiulas, %aralel cu arborele cotit!
7omand mecanismul de distribu#ie, efectu"nd deschiderea su%a%elor "n ordinea
cerut de func#ionarea motorului!:r#ile com%onente ale arborelui cu came sunt:
camele, fusurile, e3centricul de comand al %om%ei de benzin +i %inionul de
ac#ionare a %om%ei de ulei! /e rote+te cu o vitez de 2 ori mai mic dec"t arborele
cotit!
11
/5:$:'=' & au rol de a obtura orificiile de legtura ale cilindrilor cu
galeriile de admisie sau de evacuare! :r#ile com%onente ale arborelui cu came
sunt urmtoarele: buc+a de ghidare, arcul su%a%ei, discul de s%ri6in al arcului +i
buc+a conic!
0 su%a% este alctuit din doua %r#i %rinci%ale:
?alerul su%a%ei, care obtureaz orificiul de admisie sau evacuare
?i6a su%a%ei, care transmite comanda +i asigur ghidarea su%a%ei!
?$7@'F.. & sunt organele mecanismului de distribu#ie, care transmit
mi+carea de la arborele cu came la su%a%, fie direct, fie %rin intermediul
altor %iese!
75=E5?0$<'=' & au rolul s modifice direc#ia mi+crii transmise la
tachet! /unt monta#i %e un a3 deau%ra chiulasei +i se s%ri6in cu un ca%t %e ti6a
"m%ingtoare iar cu cellalt %e ti6a su%a%ei!
/faturi :ractice
Dereglarea carbura#iei, dereglarea a%rinderii sau defectarea
in6ectoarelor %ot determina un consum de combustibil %este limitele
normale
:rezen#a calaminei %e su%rafa#a bu6iilor +i fumul albastrui al
e+a%amentului indic fa%tul c mecanismul motor )gru% %iston-
cilindru* este uzat!
$rderea incom%let +i defectuoas a combustibilului determin
%oluarea mediului ambiant de catre autovehicule!
8umul de culoare neagr emis de e+a%ament indic un consum
e3agerat de combustibil!
$tunci c"nd conduce#i un autovehicul %ro%ulsat de un motor cu
sc"nteie, dotat cu catalizator, trebuie s utiliza#i numai benzin fr
%lumb %entru a nu distruge catalizatorul!
?em%eratura lichidului de rcire, care asigur %erforman#a ma3im +i
uzura minim a motorului, este cu%rins "n intervalul G--G5I7!
=a mani%ularea solu#iei antigel trebuie s fi#i e3trem de %recau#i s nu
as%ira#i cu gura, "ntruc"t ingerarea a 1--g de solu#ie antigel este
mortal!
12
$tunci c"nd sim#i#i un miros s%ecific de fr"na "ncins, trebuie s o%ri#i
motorul imediat "n afara %r#ii carosabile +i s controla#i ro#ile,
"ntruc"t este %osibil ca acestea s fie blocate, %recum +i s elibera#i
imediat fr"na de m"n, dac aceasta este "n func#iune!
.;/?$=$F.$ D' $=.4';?$<' 75 704E5/?.E.=.
=a motoarele cu ardere intern aceasta este alctuit din
a! rezervorul de combustibil
b! carburator
c. %om%a de alimentare
d! filtrul decantor
e. filtrul de aer
f! galeria de admisie
g! colectorul de evacuare
h! toba de evacuare ) e+a%ament *
i! accesorii ) filtre de combustibil, robinete, indicatorul de combustibil din
rezervor si altele *
<'H'<20<5= D' 704E5/?.E.=
<ezervorul de benzin serve+te la "nmagazinarea unei cantit#i de combustibil
%entru a asigura o raz de ac#iune a autovehiculului cCt mai mare!
Du% ti%ul autovehiculului rezervorul se am%laseaz lateral, %e cadru sau
sub scaunul conductorului & "n s%ate sau %e cadru! :entru a evita formarea unei
%resiuni, sau a unei de%resiuni interioare, rezervorul trebuie s comunice cu
atmosfera!
De aceea bu+onul rezervorului de combustibil este %revzut cu o su%a% de
admisiune +i cu o su%a% de evacuare!
7$<E5<$?0<5=
1
9n tim%ul func#ionrii motorului, combustibilul este as%irat de ctre %om%a de
combustibil, %rin intermediul filtrului de combustibil +i refulat "n carburator! /ub
influen#a de%resiunii ce ia na+tere "n cursa de admisiune a %istonului, aerul trece
%rin filtrul de aer, a6ungCnd tot "n carburator care este organul caracteristic al
instala#iei de alimentare a 4$/ care dozeaz, %ulverizeaz, va%orizeaz %ar#ial +i
amestec combustibilul cu aerul!
7olectorul face legtura "ntre carburator +i orificiile de admisiune ale
cilindrilor +i are rolul de a canaliza amestecul carburant! Du% destindere, gazele
arse sunt evacuate "n atmosfer %rin colectorul de evacuare, amortizorul de zgomot!
7arburatorul elementar se com%une din camera de nivel constant, cu
%lutitorul +i su%a%a cu acul de "nchidere, camera de amestec, 6iclorul cu
%ulverizatorul, difuzorul +i obturatorul!
7amera de nivel constant are rolul de a men#ine "n %ermanen# acela+i nivel
al benzinei "n carburator! 7Cnd nivelul benzinei atinge valoarea %rescris,
%lutitorul a%as acul %e scaunul su%a%ei, "nchizCnd intrarea benzinei!
.mediat ce nivelul benzinei a sczut, %lutitorul coboar, iar acul deschide
su%a%a +i %ermite alimentarea cu benzin a camerei de nivel constant, de la %om%a
de alimentare %Cn cCnd nivelul este readus la valoare normal!
Din camera de nivel constant benzina trece %rin 6iclor "n %ulverizator!
Jiclorul are rolul de a %ermite trecerea unei cantit#i de combustibil strict
determinat, "n func#ie de de%resiunea din camera de amestec!
/%a#iul "n care se %roduce amestecarea combustibilului cu aerul %oart
denumirea de camer de amestec!
9n func#ie de direc#ia de circula#ie a curentului de aer, carburatoarele se
"m%art "n trei ti%uri:
cu curent de aer ascendant ) carburatoarele normale *, la care
curentul de aer circul de 6os "n sus
cu curent de aer orizontal ) carburatoare orizontale *, la care aerul
circul in linie orizontala
cu curent de aer descendent ) carburatoare inversate *, la care
curentul de aer circula de sus "n 6os!
:04:$ D' $=.4';?$<' ) E';H.;> *
1,
'a serve+te la debitarea for#at a combustibilului din rezervor "n carburator!
:om%ele de benzin folosite la motoarele de autovehicule sunt cele de ti%ul cu
membran ac#ionate mecanic sau electric! :om%a as%ir combustibil din rezervorul
de combustibil +i "l refuleaz "n carburator, du% ce a trecut %rin filtrul de
combustibil! :om%ele de benzin sunt %om%e as%iratoare-res%ingtoare!
8.=?<'=' K. D'7$;?0$<'=' D' E';H.;>
7ur#irea benzinei de im%urit#ile mecanice mari, se face cu a6utorul unor
filtre din ca%acul cor%ului %om%ei de benzin, sau "n orificiul de intrare a benzinei
"n camera de nivel constant a carburantului!
9n afar de aceste filtre, "ntre rezervor +i %om%a de benzin se monteaz un
filtru-decantor, care are rolul de a re#ine im%urit#ile +i a%a din benzin, %entru ca
acestea s nu %trund "n carburator!
8.=?<5= D' $'<
:raful din aerul atmosferic con#ine %articule abrazive care %trund "n cilindri
motorului, formeaz "m%reun cu uleiul o %ast abraziv ce %roduce uzuri e3cesive
la cilindri, segmen#i, %istoane +i la celelalte %r#i mobile ale motorului!
Du% %rinci%iul de filtrare se deosebesc gru%e:
*! 7u element filtrant
+! :rin iner#ie
,! 7ombinate
9n tim%ul func#ionrii motorului, combustibilul este as%irat de ctre %om%a de
combustibil %rin intermediul filtrului de combustibil +i trimis la carburator sau la
unitatea centrala de in6ec#ie sau la ram%a de in6ec#ie, la motoarele moderne,
asistate! $erul tras din atmosfer +i filtrat este trimis "n galeria de evacuare!
$mestecul carburant se formeaz:
- "n galeria de admisie & la motoarele cu carburator sau cu in6ec#ie
mono%unct1
15
- "n interiorul cilindrilor & la motoarele cu in6ec#ie multi%unct!
$mestecul carburant este combina#ia dintre aer +i combustibil, Lre#etaM fiind
%re%arat "n func#ie de nevoia motorului & sarcin +i tura#ie! $mestecul %oate fi mai
bogat sau mai srac, func#ie de necesit#ile motorului! :rinci%alele cauze ce duc la
ancrasarea bu6iilor sunt determinate de utilizarea unui amestec carburant %rea
bogat sau de %trunderea uleiului motor "n camera de ardere a %istoanelor!
($='<.$ D' $D4./.', 70='7?0<5= /. ?0E$ D' '2$75$<'
) 'K$:$4';? *
(aleria de admisie conduce amestecul carburant de la carburator la to#i
cilindrii motorului, iar colectorul de evacuare serve+te la evacuarea gazelor arse
din cilindrii!
?oba de evacuare serve+te la mic+orarea zgomotului gazelor arse evacuate
din cilindrii motorului +i la stingerea eventualelor flcri +i sc"ntei e3istente "n
tim%ul evacurii gazelor!
.;/?$=$F.$ D' $=.4';?$<' =$ 4$7
$ceasta trebuie s asigure %ulverizarea cCt mai fin a combustibilului "n
camera de ardere, unde se gse+te aer com%rimat, "ntr-un moment bine determinat
al ciclului de func#ionare, "ntr-o doz %recis +i du% o lege stabilit!
9n func#ie de mrimea %resiunii combustibilului, instala#ia de alimentare se
"m%arte "n 2 com%onente
1! De 6oas %resiune
<ezervorul de combustibil
:om%a de combustibil
8iltrele
16
7onductele de legtur dintre acestea
7onductele de legtur a acestora cu %om%ele de in6ec#ie
2! De "nalt %resiune
:om%a de in6ec#ie
.n6ectoarele
7onductele de legtur dintre acestea
$limentare 4$7:
- cu %om% de in6ec#ie )solu#ia clasic*1
- cu %om% in6ector1
- common rail )ram% comun*!
:04:$ D' $=.4';?$<' & serve+te la alimentarea echi%amentului de
in6ec#ie al motorului cu a%rindere %rin com%resie! =a automobile, cele mai des
"nt"lnite %om%e de alimentare sunt cele cu %iston!
8.=?<'=' D' 704E5/?.E.= - 8unc#ionarea normal +i ne"ntreru%t a
motorului cu a%rindere %rin com%resie necesit cur#enia %realabila a
combustibilului de im%urit#i +i de a%! 7ur#irea insuficient a combustibilului
conduce la uzura in6ectorului +i deci la mrirea consumului de combustibil +i la
reducerea %uterii motorului!
:04:$ D' .;J'7F.' & are ca sarcin dozarea %recis +i livrarea sub
%resiune a combustibilului! Du% modul de dozare a combustibilului, %om%ele de
in6ec#ie se clasific "n1
:om%e cu regla6 %rin cam variabil
:om%e de regla6 %rin laminare
:om%e cu regla6 %rin scurtcircuit ) cu sertar *
Datorit avanta6elor %e care le %rezint, %om%ele cu regla6 %rin scurtcircuit
) cu sertar * au cea mai larg rs%"ndire!
.;J'7?0$<' & sunt organele care realizeaz %ulverizarea fin +i ditribu#ia
uniform a combustibilului "n camera de ardere!
17
<'(5=$?0<5= 4'7$;.7 D' ?5<$F.' & este un mecanism automat %rin
care se regleaz %om%a de in6ec#ie "n a+a fel "nc"t aceasta s rs%und cerin#elor de
func#ionare a motorului! 'l este ac#ionat de ctre arborele cu came al %om%ei de
in6ec#ie!
:om%a de amorsare din com%onen#a sistemului de alimentare a motoarelor
Diesel are rolul de a um%le cu motorin %om%a de in6ec#ie, "nainte de %ornirea
motorului!
/ur%lusul de motorin la motoarele NDieselO, trecut %rintre acul in6ectorului
+i ghida6ul su, se returneaz "n rezervor %rin conductele de legtur!
<u%erea arcului de reglare a %resiunii de in6ec#ie sau a ti6ei in6ectorului
datorit oboselii materialului duce la %ornirea anevoioas +i uneori chiar
im%osibil a motorului! Dac defec#iunea intervine "n tim%ul func#ionrii motorului,
datorit scderii bru+te a %resiunii de in6ec#ie motorul func#ioneaz neregulat, cu
bti, eliminCnd fum negru %e #eava e+a%amentului, iar "n foarte scurt tim% acesta
se o%re+te!
/cderea %uterii motorului este determinat de "nfundarea %artial a tobei de
evacuare cu zgura rezultat din combinarea fumului +i a gazelor arse cu va%orii de
a%, obturCnd ie+irea acestora +i mrirea %resiunii din interiorul instala#iei de
evacuare!
9mbCcsirea cu %raf a filtrului de aer determin mrirea consumului de
carburant, ceea ce im%une cur#area sau "nlocuirea sa %eriodic %entru a nu
diminua randamentul motorului!
5tilizarea unui carburant cu im%urit#i +i insuficient filtrat, determin
"nfundarea in6ectoarelor la motoarele Diesel, iar la cele %e benzin blocheaz
func#ionarea sistemului de alimentare!
.;/?$=$F.$ D' 5;('<'
18
4otoarele cu ardere intern, au un mare numr de articula#ii, cilindrii,
cuzine#i, bol#uri, arbori cu came, ti6e de su%a%e, care nu se %ot men#ine "n bun
stare de func#ionare fr o ungere %ermanent +i sigur!
9n general, toate mecanismele automobilului au nevoie de ungere! '3ce%#ie de
la aceast regul fac %iesele care trebuie sau %ot lucra uscat ca : %eriile dinamului
+i ale electromotorului %e colectoarele res%ective, talerele su%a%elor %e scaunele
lor, butucul discului de ambreia6 %e canelurile a3ului %rimar, %"rghiile %lcii de
%resiune, ferodoul de la ambreia6 %e canelurile a3ului %rimar, %"rghiile %lcii de
%resiune, ferodoul de la ambreia6 +i de la fr"ne, cureaua ventilatorului +i toate
articula#iile cu buc+e din cauciuc!
.nstala#ia de ungere a motorului este format dintr-un ansamblu de %iese
care asigur ungerea com%onentelor acestuia, %recum +i circula#ia, filtrarea +i
rcirea uleiului! /chimbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil s fie
fcut cCnd acesta este cald %entru a asigura scurgerea sa com%let "m%reun cu
toate im%urit#ile rezultate din e3%loatare! /chimbul de ulei se face la intervale
recomandate de %roductorul autovehiculului! 7ele mai bune uleiuri sunt cele
sintetice!
:rinci%alele caracteristicile uleiurilor sunt: vCscozitate )uleiurile se o%un
curgerii*, onctuozitate )ader la nivel molecular la su%rafa#a cu care intr "n
contact*!
:entru a %reveni deteriorarea motorului atunci cCnd a%aratura de la bordul
vehiculului indica %resiunea sczut a uleiului din baie, este obligatorie controlarea
nivelului acestuia cu a6utorul 6o6ei +i "n func#ie de situa#ie se com%leteaz sau se
remediaz defec#iunea intervenit!
=i%sa ungerii %oate duce la gri%area motorului!
:rintre cauzele care %ot determina scderea nivelului uleiului "n baie se afla
uzura accentuat a motorului, %ierderea de ulei datorate neetan+eit#ii garniturilor
1G
sau montarea defectuoas a filtrului de ulei! :resiunea %oate scdea datorit uzurii
motorului sau "nfundrii sorbului %om%ei de ulei!
Diluarea uleiului cu a% %oate fi cauzat de arderea sau deteriorarea
garniturilor de etan+are a cm+ilor cilindrilor ori de fisurarea cm+ilor
cilindrilor sau a blocului motor )%e 6o6 a%are o s%um glbuie*!
De%lasarea relativ a su%rafe#elor "n contact este "nso#it de frecare,
caracterizat %rintr-o for# ce se o%une mi+crii numit for# de frecare!
8or#ele de frecare %rovoac "nclzirea +i uzura %ieselor motorului,
mic+oreaz lucrul mecanic motor ducCnd "n final la un consum su%limentar de
combustibil! :entru a se mic+ora consecin#ele negative ale frecrii uscate se
%rocedeaz la ungerea su%rafe#elor "n contact, aflate "n mi+care relativ una fa# de
alta! 5ngerea const "n introducerea "ntre cele 2 su%rafe#e "n mi+care, a unui strat
sub#ire de lubrifiant, "nlocuindu-se frecarea uscat, metal %e metal, cu frecarea
lichid, realizat "ntre moleculele lubrifiantului!
5ngerea "nde%line+te urmtoarele func#ii
4ic+oreaz lucrul mecanic consumat %entru "nvingerea for#elor de
frecare
<educe uzurile organelor motorului aflate "n mi+care relativ
<educe tem%eratura organelor aflate "n mi+care
4re+te etan+area dintre cilindru +i %iston o%unCnd o oarecare
rezisten# sc%rilor de gaze
'vacueaz im%urit#ile a6unse "ntre su%rafe#ele de frecare %e diferite
ci
5ngerea se realizeaz %rin absor#ia uleiului %rin sorb de ctre %om%a de ulei
+i trimis ctre filtrul de ulei!
.nstala#ia de ungere este format din
:om%a de ulei & asigur debitul de ulei, la %resiunea necesar "n
circuitul de ungere! =a motoarele de autovehicule se "nt"lnesc numai
%om%e cu ro#i din#ate, deoarece o construc#ie sim%l +i %rezint
siguran# "n func#ionare! :om%ele de ulei cu ro#i din#ate utilizate la
motoarele de autovehicule %ot fi cu %inioane cu angrenare e3terioar
+i cu %inioane cu angrenare interioar! 9n cazul %om%elor de ulei
%revzute cu %inioane cu angrenare e3terioar, c"nd %inioanele se
rotesc, "n camera de as%ira#ie angrenarea se desface, iar "n golurile
dintre din#i %trunde uleiul, care este antrenat %e l"nga %ere#ii
2-
cor%ului, "n camera de refulare! $ici %inioanele se angreneaz din
nou, e3%ulz"nd uleiul din golurile dintre din#i "n instala#ia de ungere a
motorului!
8iltrele de ulei - au rolul de a re#ine im%urit#ile solide +i %e cCt
%osibil, "nlturarea %roduselor de o3idare, a a%ei +i a combustibilului!
Du% mrimea im%urit#ilor re#inute, se deosebesc:
- filtre brute & au o rezisten# hidraulic mic, din care cauz se leag "n
serie cu %om%a de ulei, adic uleiul debitat de %om% trece mai "nt"i %rin
filtru +i a%oi se duce "n motor, %rin el %ut"nd trece 85-G-P din debitul
%om%ei de ungere
- 8iltre fine - au rolul s cure#e uleiul de im%urit#ile mecanice fine, care
nu au %utut fi re#inute de filtrul brut!
Du%a %rocedeul de filtrare se deosebesc:
- 8iltre statice & utilizeaz un element filtrant care %oate fi din sit metalic
+i din h"rtie! /unt utilizate at"t ca filtre brute c"t +i ca filtre fine
- 8iltre dinamice & filtrarea se realizeaz %rin centrifugare! :rin acest
%rocedeu sunt eliminate din ulei %articulele mai grele!
<adiatorul de ulei! =a tem%eraturi de %este 7--8- grade 7, v"scozitatea
uleiului scade mult, o3idarea se intensific, cre+te uzura %ieselor,
fenomene nedorite care sunt reduse %rin folosirea radiatoarelor de
ulei! <adiatoarele de ulei sunt rcite, "n general, cu aer +i sunt asezate
"n fa#a radiatorului de a%! /unt +i radiatoare rcite cu a%, care au o
ca%acitate mai mare!
.;/?$=$F.$ D' <>7.<'
21
0 %arte din cldura netransformat "n lucru mecanic, se evacueaz
ctre mediul ambiant %rin %ere#ii camerei de ardere, fa%t ce conduce la necesitatea
rcirii lor e3terioare! =a sf"r+itul %rocesului de ardere, tem%eratura gazelor variaza
"n 6urul a 2--- grade 7, ceea ce are ca rezultat su%ra"nclzirea %ieselor ce
formeaz camera de ardere +i "nrut#irea %arametrilor func#ionali ai motorului,
deoarece o tem%eratur %rea ridicat duce la:
9nrut#irea ungerii %rin eva%orarea +i chiar arderea %eliculei de ulei
de %e %iesele "n frecare
4ic+orarea coeficientului de um%lere %rin cre+terea volumului s%ecific
al amestecului carburant
$%ari#ia la 4$/ a fenomenului de detona#ie
9nrut#irea %ro%riet#ilor mecanice ale materialului din care sunt
e3ecutate %iesele
<cirea insuficient duce la arderea unor %iese, ca %istonul, su%a%a, bu6ia!
<cirea motorului nu se %oate face %"n la tem%eratura mediului "ncon6urtor,
datorit fa%tului c tem%eraturile %rea 6oase duc la "nrua#irea %arametrilor
func#ionali ai motorului, deoarece:
/e "nrut#esc condi#iile ungerii %rin condensarea va%orilor de
combustibil %e %ere#ii cilindrului, iar %e de alta %arte, la diluarea
uleiului, scazandu-i astfel calit#ile lubrifiante
/e mre+te uzura general a motorului autovehiculului ) s-a constatat
c la reducerea tem%eraturii lichidului de racire de la 8- la - grade
7, uzura general a motorului de automobile cre+te de ,-5 ori *
deoarece la tem%eraturi 6oase, %elicula de ulei "+i %ierde consisten#a!
4otoarele sunt echi%ate cu instala#ie de rcire %entru a le men#ine
tem%eratura de func#ionare normal 8- Q G- 7 , deoarece "n tim%ul arderii
combustibilului se dezvolt tem%eraturi foarte ridicate! =i%sa rcirii duce la calarea
motorului!
8unc#ionarea normal a motorului la tem%eratura constant stabilit de
constructor, este condi#ionat de rcirea sa %rin doua sisteme, res%ectiv sistemul de
rcire cu aer sau sistemul de rcire cu lichid format din a% distilat "n amestec cu
antigel!
.nstala#ia de rcire a motorului cu lichid cu%rinde: radiatorul, %om%a de a%,
ventiatorul, termostatul, vasul de e3%ansiune, termocontactul, tuburile fle3ibile
racordurile din cauciuc!
Din instala#ia de rcire a motorului se comune din a% distilat sau a%
22
demineralizat "n amestec cu antigel, a crui concentra#ie se stabile+te "n func#ie de
cele mai sczute tem%eraturi din tim%ul iernii )5-P a%a distilat, 5-P antigel,
rezist %Cna la minus 5 grade7*! =ichidul din instala#ia de rcire a motorului,
com%us din a% distilat "n amestec cu antigel, se verific +i se com%leteaz anual
"nainte de a intra "n iarn +i se "nlocuie+te la %erioadele de tim% )trei ani*, ori
%arcursurile recomandate de constructorul autovehiculului!
'ste format din
*. =ichidul de rcire & trebuie s men#in tem%eratura motorului
"ntre anumite limite +i s %ermit e3%loatarea normal a
acestuia, inde%endent de tem%eratura mediului "ncon6urtor!
:entru a satisface cerin#ele de mai sus, lichidele de rcire
trebuie s "nde%lineasc urmtoarele condi#ii:
/ nu corodeze metalele +i alia6ele din care este e3ecutat instala#ia de
rcire
/ aib o de%enden# redus a vascozit#ii cu tem%eratura
/ aib stabilitate fizico-chimic
?em%eratura de fierbere s fie c"t mai ridicat
/ aib o caldur s%ecific c"t mai mare
/ nu %rovoace s%uma "n tim%ul func#ionrii
$%a este cel mai utilizat lichid de rcire, deoarece %oate fi "nlocuit frecvent!
$re +i unele nea6unsuri & "nghea#,con#ine sruri minerale care se de%un %e %ere#ii
sistemului de rcire sub form de crust! De aceea se folose+te antigelul, ca lichid
de rcire! =ichidul antigel se foloseste in instalatiile de racire sub %resiune, av"nd
rolul de a intensifica transferul de caldur, ne%rezent"nd %ericol de "nghe#! /e ob#in
%rin amestecarea a%ei distilate cu etilenglincoli,alcooli, glicerin etc! =ichidele %e
baz de etilenglicoli au o tem%eratur de "nghe# foarte cobor"t! 7a dezavanta6 mai
im%ortant este ac#iunea coroziv asu%ra metalelor, ceea ce im%une folosirea
aditivilor anticorozivi! $mestecul %e baz de glicerin, necesit un %rocent de
glicerin ridicat, %entru a se ob#ine o tem%eratur de congelare cobor"t +i atac
%r#ile din cauciuc ale instala#iei de racire!!=ichidele %e baz de alcool ) etilic sau
metilic * au dezavanta6ul c alcoolul se eva%or la tem%eraturi relativ cobor"te
) circa 7- grade 7 * +i %rezint %ericol de incendiu!
.nstala#ia de rcire cu lichid & se %roduc 2 fenomene : trans%ortul +i cedarea
cldurii! ?rans%ortul cldurii se realizeaz de ctre lichidul de racire, iar cedarea
2
acesteia se face de ctre mediul ambiant! .nstala#ia de racire este alcatuit din 2
circuite :
R circuitul de lichid cu%rinde totalitatea elementelor care
%artici% la trans%ortul cldurii de la camera de ardere la
radiator ) cma+a de a% a cilindrilor, conductele, radiatorul,
%om%a de a%, organele de regla6 *
R circuitul de aer cu%rinde totalitatea elementelor care %artici%
la transmiterea cldurii s%re mediul ambiant ) radiator,
ventilator, organe de regla6 *
.nstala#ia de rcire sub %resiune ) "nchis * & :entru a reduce cantitatea de
lichid din instala#ia de rcire ca +i cantitatea de cldur evacuat %rin sistemul de
rcire, se folosesc sistemele de rcire sub %resiune ) -,5 & 1,1 da;Dcm %trat %este
%resiunea mediului ambiant *! 4rirea %resiunii "n instala#ia de rcire %ermite o
mrire cores%unztoare a tem%eraturii lichidului de rcire ) 1-- & 115 grade 7 *
deoarece cre+te tem%eratura de fierbere, fa%t ce atrage du% sine ridicarea
nivelului termic de func#ionare a motorului +i ob#inerea unui randament s%orit!
.nstala#ia de rcire sub %resiune are urmtoarele circuite:
7ircuitul %rinci%al %entru rcirea blocului motor, chiulasei +i a
uleiului din instala#ia de ungere
7ircuitul secundar de drena6 +i com%ensare
7ircuitul au3iliar de rcire a lichidului %rin "nclzirea cabinei
Du% modul de circula#ie a lichidului se deosebesc instala#ii de rcire:
R %rin termosifon
R circula#ie for#at a lichidului ) realizat cu a6utorul %om%ei de
lichid *
.n func#ie de modul "n care se face comunica#ia cu atmosfera:
R deschise sau normale & la care %resiunea "n circuitul de lichid este
egal cu %resiunea mediului ambiant
R "nchise sau sub %resiune c"nd %resiunea din instala#ie de%+e+te
%resiunea atmosferic!

2,
,. <adiatorul & %rin intermediul lui, lichidul de rcire cedeaz aerului
"ncon6urtor o %arte din cldura %reluat "n tim%ul trecerii %rin circuitul de rcire
al motorului! /e com%une din doua rezervoare, unul su%erior +i altul inferior,
confec#ionate din table de alam sau o#el! =egtura dintre ele se realizeaz %rin mai
multe #evi sub#iri, %revzute cu ari%ioare orizontale %entru mrirea su%rafe#ei de
rcire! :ot fi de de ti% deschis sau "nchis, du% felul cum se face comunicarea cu
atmosfera!
-. :om%a de lichid, care este ac#ionat de cureaua de distribu#ie,
angrenat de fulia motorului! <ealizeaz circula#ia lichidului de rcire %rin sistem ,
bloc motor, chiulas, ca%ac distribuitor!
.. 2entilatorul ! :entru asigurarea circula#iei aerului %rin radiator
instala#ia de rcire este %revzut cu un ventilator! =a motoarele autovehiculelor
rcite cu lichid se utilizeaz, mai ales ventilatoare a3iale! 'ste antrenat cu
intermiten#, "n func#ie de tem%eratura lichidului de rcire de un motor electric!
7u%larea +i decu%larea ventilatorului se efectueaz automat, cu a6utorul unui cu%la6
%neumatic sau electromagnetic, comandat de o su%a% termostatic!
/. ?ermostatul & diri6eaz circula#ia lichidului %rin radiator, av"nd rol de
regulator automat al tem%eraturii lichidului de rcire! 8unc#ionarea acestuia se
bazeaz %e dilatarea unor materiale cu coeficient de dilatare mare! 7"nd motorul
este rece termostatul "nchide trecerea lichidului s%re radiator! :e msura ce
tem%eratura lichidului cre+te, termostatul "nce%e s se deschid ) la 71 grade 7 *,
astfel c lichidul trece %ar#ial +i ctre radiator! 7"nd motorul s-a "nclzit +i lichidul
atinge 85 grade 7, termostatul "nchide trecerea lichidului s%re %om%a de lichid,
fiind diri6at s%re bazinul su%erior al radiatorului! 4ontarea se face "n conducta de
legtur dintre circuitul de rcire al motorului +i bazinul su%erior al radiatorului!
'ste o su%a% dubl, care diri6eaz automat circula#ia a%ei "n instala#ia de rcire,
"n func#ie de tem%eratura a%ei, "n instala#ia de rcire, asigur"nd o func#ionare
o%tim a motorului!
are rolul de a "nchide +i de a deschide circuitul lichidului de rcire la anumite
tem%eraturi! ?em%eratura lichidului de rcire, care asigur %erforman#a
ma3im +i uzura minimeste cu%rins "n intervalul G--G5I7!
$tunci cCnd circula#i cu termostatul defect +i, im%licit, cu o tem%eratur a
lichidului de racire sub 6-I7, se %roduce o cre+tere a consumului de
combustibil cu - %Cn la G-P! Defectarea termostatului !au ruperea curelei e
antrenare a pompei e ap pot etermina creterea exce!iv a regimului termic e funcionare a
motorului.
)tunci c*n termo!tatul rm*ne #locat +n po(iie +nchi! efeciunea !a conuce la !upra+nc*l(irea
motorului ce poate etermina fie piererea lichiului in in!talaia e rcire, fie arerea garniturii e
chiula! a motorului, urmat e ptrunerea lichiului +n #aia e ulei.
,(ura prematur a motorului e!te provocat e #locarea termo!tatului +n po(iia e!chi!,
permi*n acce!ul lichiului e rcire !pre raiator i pompa e ap -crete i con!umul e
com#u!ti#il..
25
0. 2asul de e3%ansiune & este conectat la radiator %rintr-un furtun! 9n
tim%ul func#ionrii motorului, lichidul de rcire se "nclze+te +i se dilat! 2olumul
rezultat %rin dilatare trece din radiator "n vasul de e3%ansiune %rin acest furtun!
Du% o%rirea motorului lichidul de rcire se contract +i este tras "na%oi "n radiator
de diferen#a de %resiune! $stfel, radiatorul este mentinut %lin cu lichid de racire tot
tim%ul, avand ca rezultat o eficienta s%orita in %rocesul de racire!
Cau"e care determin# !c#derea la inter1ale !curte de timp a lic&idului de
r#cire din 1a!ul de e2pan!iune3
s%argerea sau fisurarea radiatorului1
%ierderi %e la colierele de etan+are ale racordurilor de cauciuc1
%ierderi datorate neetan+eit#ii sau fisurrii %om%ei de a%!
.ndicatorul luminos %entru alerta tem%eraturii lichidului de rcire se stinge
de "ndat ce motorul %orne+te! Dac se a%rinde, o%ri#i autovehiculul +i lsa#i
motorul %ornit la ralanti unu sau dou minute, tem%eratura trebuie s
coboare, "n caz contrar, o%ri#i motorul +i verifica#i nivelul lichidului de
rcire!
.ndicatorul Ntem%eratur lichid de rcireO1 "n mers normal acul nu trebuie s
a6ung "n zona su%erioar marcat cu ro+u!
;ivelul lichidului se vede "n vasul de e3%ansiune care trebuie s fie cu%rins
"ntre cele dou re%ere marcate %e e3teriorul vasului )4.; +i 4$A*! ;ivelul
lichidului de rcire cre+te odat cu "nclzirea motorului +i scade "na%oi cu
rcirea acestuia! $duga#i lichid de rcire doar cCnd motorul este rece! Dac
trebuie adugat cCnd motorul este fierbinte, a+te%ta#i mai "ntCi minim 1-
minute s se rceasc motorul!
=ichidul de rcire, atunci c*n e!te folo!it +n c onc e nt r a i e c or e c t , nu numai c pr ot e j e az mot or ul de
de t e r i or ar e n t i mpul i e r ni i dar as i g ur i o protecie pe tot timpul anului la coro(iune - motoarele moerne
functionea( la temperaturi foarte mari, iar lichiele e racire e calitate inferioar nu pot mentine protectia
aecvat la coro(iune a !i!temului e rcire
.;/?$=$?.$ D' <$7.<' 75 $'< & se realizeaz %rin trecerea unui curent
de aer cu viteze ridicate ) 2- & 6- mDs * %este su%rafa#a e3terioar a cilindrilor +i
chiulaselor, care este mrit %rin nervurare! .nstala#ia de rcire cu aer cu%rinde un
ventilator, ari%ioare de rcire la cilindrii +i la chiulas!
2entilatorul are rolul de a trimite un curent %uternic de aer %este cilindrii +i
chiulas! Debitul acestuia este de , & 5 ori mai mare dec"t al ventilatorului de la
instala#ia de rcire cu lichid +i de aceea %uterea absorbit de ventilator la rcirea
cu aer este mult mai mare! 5nele motoare au ventilatoare cu %alete cu %as variabil
reglat automat %rin termostat, "n func#ie de tem%eratura motorului!
7ilindrii +i chiulasa motorului rcit cu aer sunt %revzu#i %rin construc#ie cu
ari%ioare turnate cor% comun sau ata+ate, care au rol de a mri su%rafa#a de rcire,
care %oate fi mai mare, fa# de su%rafa#a interioar!
26
$vanta6ele sistemului de rcire cu aer sunt :
9nclzirea mai ra%id a motorului la %ornire
'vitarea nea6unsului %rodus de de%unerea de %iatr
9ntre#inerea mai sim%la
;u %rezint %ericol de "nghe#
5zuri mai mici ale cilindrului, ca urmare a unei "nclziri mai ra%ide
du% %ornire
7ost mai redus!
Dezavanta6ele sunt:
.m%osibilitatea unui control %rScis al rcirii
<cirea insuficient a zonelor calde ca urmare a conductibilit#ii
termice, mai reduse a aerului "n com%ara#ie cu lichidul
Hgomot %uternic datorit ventilatorului de aer +i a li%sei stratului
izolant de lichid
=a %utere egala, motorul %olicilindric rcit cu aer este mai lung din
cauza ari%ioarelor de la cilindrii +i %rin urmare este mai greu!
.;/?$=$F.$ D' $:<.;D'<' 4!$!/!
/e com%une din
1! Eateria de acumulatoare & are rolul unei surse de energie electric care
alimenteaz %entru scurt tim% rece%toarele electrice, c"nd generatorul de
energie electric nu lucreaz sau c"nd acesta nu face fa# singur! 9n
func#ionare normal, bateria de acumulatoare este re"ncrcat de
generator! 7"nd motorul este o%rit, rolul cel mai im%ortant al bateriei de
acumulatoare este de a alimenta echi%amentul electric de %ornire a
autovehiculului! =a autovehicule, se folosesc, a%roa%e e3clusiv, bateriile
de acumulatoare cu %lumb ) acide * datorit "n %rimul r"nd costului sczut,
"n com%ara#ie cu bateriile alTaline de aceea+i ca%acitate! 7el mai sim%lu
acumulator electric este format din 2 %lci de %lumb, aco%erite cu un strat
27
sub#ire de sulfat de %lumb +i introduse "ntr-un vas cu electrolit, format din
acid sulfuric +i a% distilat! 4oleculele de acid sulfuric se vor
descom%une "n ioni de hidrogen +i ioni de radical acid! 9n tim%ul
"ncrcrii acumulatorului, la electrodul negativ, ionii %ozitivi de hidrogen
interac#ioneaz cu sulfat de %lumb!
$re urmtoarele func#iuni:
$limenteaz echi%amentul electric de %ornire al automobilului
$limenteaz +i restul echi%amentului electric, c"nd motorul nu
func#ioneaz sau func#ioneaz "n tura#ii mici ale arborelui cotit +i
generatorul de energie electric nu %oate debita "nca energie electric
$limenteaz echi%amentul electric, a6ut"nd generatorul de energie
electric, "n condi#iile grele de lucru, cum ar fi %e tim% de noa%te +i %e
tim% de iarn, c"nd consumul rece%toarelor "ntrece %uterea ma3im a
generatorului!
/e com%une din :
- elemente, care %ot fi "n numar de trei sau +ase du% cum bateria este de
62,122 sau 2,2 +i care sunt formate din gru%ul %lcilor %ozitive +i al
%lcilor negative
- %un#ile de legatur ale elementelor
- bornele de legatur s%re e3terior
- %iesele ) %un#ile * de legtur dintre elemente
- se%aratoarele dintre %lcile de semne contrare
- cutia "n care se monteaz elementele
- ca%acele elementelor
- do%urile +i %iesele sau materialele de etan+are
:rinci%alele caracteristici ale bu6iei sunt: diametrul filetului, distan#a dintre
electrozi, valoarea termic!
Eateria de acumulatoare sau %e scurt NacumulatorulO este com%onenta care
"nmagazineaz energia electric necesar %ornirii motorului +i alimentrii
consumatorilor autovehiculului! /cderea nivelului electrolitului din bateria de
acumulatoare determin descrcarea acesteia datorit %rocesului chimic de
sulfatare care const "n aco%erirea %lcilor din %lumb cu un strat alb de sulfat de
%lumb cristalizat!
28
De fiecare dat cCnd a sczut nivelul electrolitului din bateria de
acumulatoare, com%letarea acestuia se face cu a% distilat, aco%erind %lcile de
%lumb cu %Cn la 1--15 mm!
.n situa#ia "n care intensitatea luminii farurilor variaz "n func#ie de tura#ia
motorului, cauza o re%rezint fie slbirea contactelor electrice, fie descrcarea sau
sulfatarea bateriei de acumulatoare!
2! Eobina de induc#ie este com%onenta instala#iei unui motor cu a%rindere
%rin scCnteie +i are rolul de a transforma curentul electric de 6oas
tensiune )6 sau 12 2* "n curent electric de "nalt tensiune )1-!!!25 T2* "n
circuitul secundar, %rin fenomenul de induc#ie electromagnetic!
De fiecare dat cCnd la introducerea cheii "n contact nu se aude zgomotul
motorului sau luminile nu se a%rind ori nu func#ioneaz cla3onul, cauza o
re%rezint fie o3idarea contactelor de la bornele bateriei de acumulatoare, fie
descrcarea sa com%let!
:e miezul bobinei de induc#ie se gsesc 2 "nf+urri, "nf+urarea %rimar, cu
un numr redus de s%ire din s"rm groas, +i "nf+urarea secundar, format dintr-
un numr mare de s%ire din s"rm sub#ire! =a "nchiderea +i deschiderea circuitului
"nf+urrii %rimare, %rin intermediul ru%torului, miezul se magnetizeaz, iar liniile
de for# ale c"m%ului magnetic care iau na+tere, induc "n "nf+urarea secundar un
current de "nalt tensiune!
.nstala#ia de a%rindere are 2 circuite, unul %rin care circula curentul de
6oas tensiune denumit +i circuitul %rimar, +i altul %rin care circul curentul de
"nalt tensiune, denumit +i circuitul secundar!
7ircuitul de 6oas tensiune cu%rinde:
Eateria de acumulatoare
9ntreru%torul a%rinderii
9nf+urarea %rimar a bobinei de induc#ie
<u%torul
=egtura la mas
7ircuitul de "nalt tensiune cu%rinde
9nf+urarea secundar a bobinei de induc#ie
Distribuitorul
2G
bu6iile
,. <u%torul cu cam +i contactele & "ntreru%e curentul "n "nf+urarea
%rimar a bobinei de induc#ie, distribuie im%ulsurile de "nalt tensiune s%re bu6ii,
"n conformitate cu ordinea de a%rindere, regleaz automat avansul la a%rindere, "n
func#ie de tura#ia motorului +i de %resiunea din galerie
-. Distribuitorul cu rotorul
.. Eu6iile & servesc la %roducerea scCnteii electrice necesare la
a%rinderea amestecului carburant! /e com%une dintr-un cor% metallic, o izolatie
ceramic +i 2 electrozi, izola#i unul fa# de cellalt! 7aracteristicile cele mai
im%ortante ale bu6iei sunt: diametrul filetului %r#ii de "n+urubare a cor%ului,
distan#a dintre electrozi +i valoarea termic! Dimensiunile filetului %r#ii de
"n+urubare a cor%ului %ot avea urmtoarele valori: 2,, 18, 1,, 12 si 1- mm! 7ele
mai folosite sunt bu6iile cu filet metric de 18 3 1,51 1, 3 1,251 1- 3 1! Distan#a dintre
electrozii bu6iei "ntre care se %roduce scanteia electric este de -,, & -,8 mm! 7u c"t
distan#a dintre electrozi este mai mare, %entru %roducerea unei sc"ntei la fel de
%uternice, tensiunea trebuie mrit %ro%or#ional!
Datorit fa%tului c tensiunea nu %oate fi modificat du% voie, distan#a
dintre electrozii bu6iei trebuie men#inut la valoarea %rescris!
2aloarea termic ) coeficientul de tem%eratur * a bu6iei este o caracteristic
im%ortant!
2aloarea termic a unei bu6ii re%rezint o cifr de com%aratie, care
caracterizeaz bu6ia din %unctul de vedere al tem%eraturii de regim, %e care o
atinge "n anumite condi#ii de e3%loatare! /unt rs%"ndite "n general bu6iile care au
urmatoarele valori termice: ,G1G5112511,51175122512,-1 26-! /e folosesc +i unele
bu6ii cu valori termice mai ridicate la automobilele de curse: 28-11-1 ,-1 7-1
,--!
/c"nteia se %roduce "ntre electrozii bu6iei, aceasta fiind "n+urubat "n chiulasa
motorului, "ntr-un orificiu filetat ce %trunde "n camera de ardere a motorului!
/. 7ondesatorul ! :entru a anula ac#iunile duntoare ale curentului de
autoinduc#ie, se folose+te condensatorul, care se leag "n %aralel cu contactele
ru%torului! 9n momentul deschiderii circuitului "nf+urrii %rimare, curentul de
autoinduc#ie "ncarc condesatorul, iar viteza de reducere a curentului "n
"nf+urarea %rimar cre+te mult +i a+a cre+te +i viteza de varia#ie a c"m%ului
magnetic, iar tensiunea care se induce "n "nf+urarea secundar este suficient de
"nalt %entru ob#inerea sc"nteii "ntre electrozii bu6iei! 9n acela+i tim%, condensatorul
-
%rote6eaz contactele ru%torului, deoarece mic+oreaz fenomenul de a%ari#ie a
arcului electric "ntre contacte!
=a %ornire, av"nd nevoie de o sc"nteie %uternic "ntre electrozii bu6iei,
variatorul este scurt-circuitat, %rin contactul demarorului, astfel c rezisten#a
circuitului "nf+urrii se reduce +i %uterea de %trundere a sc"nteii cre+te!
2ariatorul realizeaz o varia#ie automat a rezisten#ei circuitului %rimar "n func#ie
de intensitatea curentului care trece %rin el!
7! (eneratorul de curent & trebuie s alimenteze cu energie electric
rece%toarele +i s asigure "ncrcarea bateriei de acumulatoare care este cu%lat "n
%aralel! 9ncrcarea bateriei se realizeaz "n tim%ul func#ionrii motorului, numai
dac generatorul are o tensiune mai mare!
'lectromotorul )demarorul* este %iesa care intr "n com%onen#a instalatiei de
%ornire a motorului +i serve+te la rotirea coroanei din#ate a volantului, iar folosirea
sa e3cesiv "n cazul "n care motorul %orne+te greu sau nu %orne+te, conduce la
descrcarea bateriei de acumulatoare! De asemenea, acela+i fenomen se %roduce +i
atunci cCnd s-a defectat releul regulator de tensiune, care este un dis%ozitiv electric
destinat s men#in constant curentul continuu %rodus de alternator %entru
"ncrcarea bateriei de acumulatoare +i alimentarea consumatorilor autovehiculului!
$=?'<;$?0<5= & bateria alimenteaz rece%toarele c"nd motorul nu
func#ioneaz, %recum +i la %ornirea acestuia! 7"nd motorul func#ioneaz, bateria
trebuie s se "ncarce, "ns, la mersul "n gol al motorului, alternatorul nu "ncarc
suficient bateria!
7Cnd alternatorul nu debiteaz sau debiteaz insuficient curent cauza se
datoreaz:
- gri%rii %eriilor "n su%ortul acestora1
- a%ari#ia arsurilor, de%unerilor, murdriilor sau unsorilor la inelele
colectoare1
- "ntreru%erilor "n circuitul de e3cita#ie al alternatorului1
- defectrii regulatorului de tensiune1
- deteriorrii diodelor din circuitul de redresare1
- slbirii sau ru%erii curelei alternatorului!
<otirea slab a mecanismului de cu%lare +i %ornirea greoaie a motorului sunt
cauzate de scurtcircuitul "n "nf+urrile rotorului ori ale statorului motorului ce
%oate conduce la "nlocuire dac, nu este de%istat +i remediat! =a fel %eriile
1
colectoare uzate nu mai %reseaz cores%unztor %e colector +i determin
func#ionarea greoaie a motorului electric!
/e "ntClne+te doar la 4$/! $mestecul carburant trebuie a%rins cu a6utorul
unei bu6ii, la un moment bine stabilt, "n tim%ul al treilea al ciclului motor!
$utovehiculele moderne folosesc sisteme electronice de a%rindere! $cestea
sunt controlate de calculator, momentul scCnteii electrice intrCnd "n diagramele de
management ale motorului!
'7@.:$4';?5= D' .=54.;$<' /. /'4;$=.H$<' & are rolul de a
asigura iluminarea satisfactoare a drumului %e tim% de noa%te sau de cea# +i de a
semnaliza %rin semnale luminoase sau acustice %rezen#a!
'7@.:$4';?5= D' .=54.;$<'
$%aratele %entru iluminarea e3terioar sunt: farurile, lanternele de %ozi#ie
din fa# +i lanternele de %ozi#ie din s%ate!
$utovehiculele trebuie sa fie %revzute "n fa# cu :
7el %utin 2 faruri cu lumini albe sau galbene selective cu 2 faze: faza
lung ) lumina de drum *, care s %oat lumina "n mod eficace drumul
noa%tea, %e tim% senin, %e o distan# minim de 1-- m, +i faza scurt
) lumina de "nt"lnire * care s %oat lumina drumul %e o distan#
minima de - m!
Doua lanterne de %ozitie cu lumini albe vizibile noa%tea, %e tim% senin,
de la o distan# de 15- m, fr s "m%iedice vederea celorlalte
%ersoane care folosesc drumul
Doua semnalizatoare cu lumin intermitent, alb sau %ortocalie,
%entru semnalizarea schimbrii direc#iei de mers!
$utovehiculele trebuie s fie %revzute "n s%ate cu:
2
Doua lanterne de %ozi#ie, cu lumini ro+ii, vizibile noa%tea, %e tim%
senin de la o distan# de cel %utin 15- m
Doua lanterne sto%, cu lumini ro+ii care s se a%rind atunci c"nd
intr "n func#iune fr"na de serviciu, iar intensitatea lor luminoas s fie
mai mare dec"t a luminilor de la lanternele de %ozi#ie
0 lantern cu lumin alb %roiectat %e numrul de "nmatriculare,
care s %ermit citirea numrului noa%tea, %e tim% senin, de la o
distan# minim de 2- m
$%aratele %entru iluminarea interioar sunt, "n %rimul r"nd, %lafonierele
) lm%ile de %lafon * care se a+eaz %e %lafon! ;umarul lor de%inde de ti%ul
automobilului! 5nele automobile au montate lm%i +i "n %ortbaga6e, care se a%rind
automat la deschiderea ca%otei!
'7@.:$4';?5= D' /'4;$=.H$<' & asigur securitatea circula#iei
automobilului +i cu%rinde echi%amentul de semnalizare acustic ) cla3onul * +i
echi%amentul de semnalizare luminoas ) semnalizatoarele de vira6 *!
$:$<$?' D' 4>/5<$ K. 70;?<0=
2itezometrul & este un a%arat de msurat indicator, care se monteaz
la borul autovehiculului, av"nd ca sco% indicarea vitezei instantanee de
de%lasare a autovehiculului, "n TmDh!
$m%ermetrul & serve+te la msurarea intensit#ii curentului debitat
de generatorul de curent sau de baterie +i arat, "n acela+i tim%, care
din aceste doua surse alimenteaz instala#ia electric a automobilului!
4anometrul de ulei & serve+te la msurarea %resiunii uleiului din
circuitul de ungere al motorului
?ermometrul a%ei de rcire & serve+te la indicarea tem%eraturii a%ei
din instala#ia de rcire a motorului!
.ndicatorul nivelului de combustibil din rezervor!
$:$<$?'=' $5A.=.$<' $=' '7@.:$4';?5=5. '='7?<.7
/tergtoarele de %arbriz & au rolul de a cura#a "n mod automat
%arbrizul
9nclzitorul de %arbriz & are rolul de a "nltura, %e tim% friguros,
%osibilitatea de%unerii de ghea# %e %arbriz

Ericheta %entru a%rinderea #igarilor are o rezisten# electric "n form

de s%iral
2entilatorul instala#iei de "nclzire este %us "n mi+care de un
electromotor, ac#ionat de un "ntreru%tor montat la tabloul de bord!
Eecurile %entru faruri au de regul dou faze )bilu3*! Eecul bilu3 are "n
%artea de 6os un ecran %entru faza de "ntClnire )scurt*, %entru ca lumina s bat "n
6os! /e %ot monta +i becuri cu halogen sau cu 3enon!
?<$;/4./.$
'ste format din
$mbreia6 & este intercalat "ntre motor +i cutia de viteze, "n sco%ul
com%ensrii %rinci%alelor dezavanta6e ale motorului cu ardere interna
) im%osibilitatea %ornirii "n sarcin +i e3isten#a unei zone de func#ionare instabil *!
/erve+te la decu%larea tem%orar +i la cu%larea %rogresiv a
motorului cu cutia de viteze!
$re rolul de a transmite %rogresiv momentul motor ctre ro#i! 9n mod
similar, %ermite "ntreru%erea acestor legturi la schimbarea vitezei
sau la o%rirea vehiculului!
:ermite decu%larea +i cu%larea lin a transmisiei motorului "n
urmtoarele situa#ii:
=a %lecarea automobilului de %e loc
=a schimbarea tre%telor de vitez
,


?ransmite mi+carea de rota#ie de la motor la cutia de viteze! $mbreia6ul
realizeaz cu%larea sau decu%larea motorului de restul transmisiei, realizeaz
transmiterea %rogresiv a mi+crii de rota#ie ctre cutia de viteze )%edala este
eliberat %rogresiv*!
:ozi#ia cu%lat - ambreiat & %edala este liber & volantul motorului se
"nvCrte+te "m%reun cu discul de ambreia6 +i %laca de %resiune +i transmite
mi+carea de rota#ie la arborele ambreia6! Discurile sunt %resate %uternic unul fa#
de altul +i se "nv"rtesc cu aceea+i tura#ie: ro#ile sunt antrenate total!
5
:ozi#ia decu%lat & debraiat - %edala a%sat & rulmentul de %resiune a%as
%e %Crghiile de debraiere, discul de %resiune nu mai a%as %e discul de ambreia6 iar
mi+carea de rota#ie nu se mai transmite ctre cutia de viteze! Discul de ambreia6 nu
atinge deloc discul motor: ro#ile nu sunt antrenate "n mi+care1
:ozi#ia %atinat & %edala este eliberat %rogresiv & discul de ambreia6 a%as
doar %u#in %e volant iar mi+carea de rota#ie este %reluat %rogresiv!
$4E<'.$J'=' 4'7$;.7' & utilizate la ma6oritatea automobilelor, la care
transmiterea momentului motor la celelalte organe ale transmisiei se realizeaz
%rin for#ele de frecare ce se dezvolt "ntre 2 sau mai multe %erechi de su%rafe#e de
contact!
=a ambreia6ele de automobile se disting %r#i %rinci%ale:
:artea conductoare, format din %iesele care sunt %ermanent "n
legatur cu motorul
:artea condus, care cu%rinde %iesele care sunt "n legatur cu
transmisia automobilului
4ecanismul de ac#ionare, com%us din %iesele ce transmit comanda de
ac#ionare a ambreia6ului!
:artea conductoare cu%rinde: volantul, %laca de %resiune +i carcasa ei,
arcurile ambreia6ului, %"rghiile de debreiere!
Discul ambreia6ului se com%une dintr-un disc de o#el, %revzut cu tieturi
radicale %entru a-i da elasticitatea necesar! :e discul metalic se monteaz, %rin
nituri cu ca% "necat, garniturile de frecare din ferodo ) material care are un
coeficient de frecare mare *!
4ecanismele de ac#ionare a ambreia6elor %ot fi cu comand mecanic sau cu
comand hidraulic!
$mbreia6ul cu comand mecanic este format dintr-un sistem de %"rghii +i
arcuri, care asigur cu%larea +i decu%larea ambreia6ului!
4ecanismul cu comand hidraulic se com%une, "n %rinci%al, din:
:edala ambreia6ului, cu arcul de ra%el
:om%a central a ambreia6ului, cu rezervorul de lichid ce se monteaz
%e tor%edo "n %artea e3terioar!
6
$4E<'.$J'=' @.D<$5=.7' & se folosesc din ce "n ce mai mult "n
construc#ia automobilelor moderne! /%re deosebire de ambreia6ele mecanice,
ambreia6ul hidraulic realizeaz o demarare mai lin a automobilului, amortizarea
oscila#iilor de rsucire +i de%lasarea automobilului "n %rize directe chiar la viteze
reduse!
$mbreia6ul hidraulic este format dintr-o %om% montat %e arborele motor,
%rin intermediul unui butuc fi3at %e flan+a arborelui cotit!
$4E<'.$J' 704E.;$?' & folosite %entru mrirea confortului, care %ermit
automatizarea ac#ionrii lor! /unt formate de regul, dintr-un ambreia6 cu fric#iune,
combinat cu un ambreia6 centrifugal, hidraulic sau electromagnetic!
4efeciuni3
- ambreia6ul %atineaz )"n %riz direct, la accelerare, motorul se tureaz,
dar vehiculul "+i mre+te viteza foarte greu*
cauze: %trunderea de lubrifiant la ferodouri )garniturile discului de frecare*, uzura
mare a ferodourilor, cursa liber a %edalei de ambreia6 %rea mic sau ine3istent,
slbirea sau ru%erea arcurilor de %resiune!
- ambreia6ul nu cu%leaz )la schimbarea vitezelor se aud zgomote de
%inioane, este im%osibil schimbarea tre%telor*
cauze: cursa liber a %edalei de ambreia6 %rea mare, deformarea discului de
ambreia6, ru%erea %Crghiilor de debraiere, ru%erea cablului de ac#ionare a
ambreia6ului!
- ambreia6ul cu%leaz cu +ocuri & s%argerea sau fisurarea discului de
ambreia6!
<ulmentul de %resiune se uzeaz re%ede dac +oferul rmCne cu %iciorul %e %edala
de ambreia6, du% ac#ionarea acesteia!
+. 7utia de viteze &
<ezolv urmatoarele func#ii:
- demulti%licarea momentului motor ctre ro#i1
- inversarea sensului de mi+care "n %ozi#ia de mers "na%oi1
- nu antreneaz ro#ile "n %ozi#ia %unctului mort!
7
7utia de viteze face %osibil utilizarea motorului "n regimul cel mai favorabil,
"n func#ie de for#a care se cere!
<ol:
- modific for#a de trac#iune "n func#ie de varia#ia rezisten#elor la "naintare1
- realizeaz "ntreru%erea legturii "ntre motor +i transmisie, "n cazul "n care
vehiculul st %e loc, cu motorul "n func#iune )%e liber*1
- %ermite mersul "na%oi al autovehiculului, fr a inversa sensul de rota#ie al
acestuia!
7utia de viteze modific for#a de trac#iune sau viteza cu a6utorul unor ro#i
din#ate de diametre diferite! De ra%ortul dintre numerele de din#i sau dintre
diametre de%inde varia#ia vitezei sau a %uterii! 7u c"t ra%ortul de transmisie este
mai mare, cu at"t viteza este mai mic, dar cre+te %uterea autovehiculului )ra%ortul
ma3im este "n trea%ta . de vitez*!
/e monteaz "n general, "ntre ambreia6 +i transmisia cardanic! =a
automobilele destinate s circule %e drumuri grele, automobilele construite cu toate
osiile motoare, s-a %revzut, %e l"ng cutia de viteze, +i reductor distribuitor!
7utiile de viteze se %ot clasifica "n 2 categorii, #in"nd cont de %rinci%iul de
func#ionare:
- cutii de viteze cu eta6e ) "n tre%te * & au un numr determinat de ra%oarte de
transmitere, fiind com%use din mai multe angrena6e de ro#i din#ate
- cutii de viteze continue
Din %unct de vedere al modului de schimbare a eta6elor, cutiile de viteze se
%ot clasifica "n :
8
7utii de viteze cu comand direct ) normal *, la care efortul necesar
%entru schimbarea eta6elor este cel al conductorului auto!$re "n
com%onen#a sa urmtoarele mecanisme : mecanismul reductor
) schimbatorul de viteze %ro%riu-zis *1 mecanismul de comand!
4ecanismul reductor & serve+te la transmiterea momentului motor +i
la modificarea ra%ortului de transmitere, constituind %artea %rinci%al
a cutiei de viteze! 4ecanismul de comand & serve+te la cu%larea +i
decu%larea %erechilor de ro#i, din#ate, "n sco%ul ob#inerii diferitelor
eta6e! 9n afar de aceasta, %rin mecanismul de comand se mai
realizeaz : fi3area eta6elor, "n sco%ul de a nu %ermite decu%larea sau
cu%larea ro#ilor din#ate dec"t la interven#ia conductorului, +i
zvor"rea eta6elor, adic im%iedicarea cu%lrii simultane a 2 eta6e!
7utii de viteze cu servo-comanda, la care conductorul auto e3ecut
numai o %arte din manevrele necesare schimbrii vitezelor, efortul
necesar fiind dat de servo-mecanism
/7@.4E$?0$<' D' 2.?'H' 75 <0F. :=$;'?$<' & sunt montate mai
ales la transmisiile automate! 'le sunt formate din mai multe gru%uri de %inioane
%lanetare, %ermanent angrenate!
<'D57?0<5= & D./?<.E5.?0< & se utilizeaz la automobilele cu
ca%acitate mare de trecere %este anumite terenuri +i care au 2 sau %un#i motrice,
%e l"ng cutia de viteze se mai folose+te +i o cutie de distribu#ie ) reductor * montat
"ntre schimbtorul de viteze +i arborele cardanic! /erve+te la distribuirea
momentului motor la toate %un#ile motoare! 9n acela+i tim%, reductorul %oate
modifica +i ra%oartele de transmitere %entru toate eta6ele cutiei de viteze, %rin
%rezen#a a 2 eta6e %ro%rii!
?<$/4./.$ =0;(.?5D.;$=> ) 7$<D$;.7> * & serve+te la transmiterea
mi+crii de la arborele secundar al cutiei de viteze la a3ul ro#ilor motoare ale
automobilului, unghiul dintre aceste 2 a3e fiind variabil! 2aria#ia unghiului se
datoreaz fa%tului c %untea din s%ate nu este rigid legat de cadrul automobilului,
ci este sus%endat %e arcuri, av"nd "ncovoiere a arcurilor!
/e com%une din 2 %ar#i %rinci%ale1
$<?.75=$F..=' 7$<D$;.7' & sunt mecanisme de legatura dintre
2 arbori care se rotesc, a3ele acestora fac"nd un anumit unghi "ntre
ele! $rticula#iile cardanice rigide %ot fi, la r"ndul lor, cu vitez
unghiular variabil +i cu vitez unghiular constant! $rticula#iile
cardanice elastice & se folosesc la transmiterea mi+crii de la un
arbore la altul "n cazul "n care unghiul dintre cei 2 arbori nu de%a+e+te
-5 grade!
G
$<E0<'=' 7$<D$;.7! ?.:5<. 70;/?<57?.2' D' ?<$;/4./..
7$<D$;.7'
?ransmisia cardanic cu arbore longitudinal "nchis la care arborele este
"nchis "ntr-un tub, solidar cu carterul diferen#ialului, +i este %revzut cu articula#ie
cardanic numai %entru legtura cu cutia de viteze!
?ransmisia cardanic cu arbore longitudinal deschis, care are o larg
ras%"ndire, cu toate c arborele longitudinal este ne%rote6at!
?ransmisia cardanic cu arbore intermediar, care se folose+te "n cazurile "n
care lungimea arborelui de%aseste 1,7-1,8 m!
?<$;/4./.$ :<.;7.:$=> & are rolul de a mri momentul motor transmis
la ro#ile motoare! De asemenea, ea transmite momentul de la arborele cardanic
situat "ntr-un %lan longitudinal al automobilului la semiarborii %lanetari, situa#i
"ntr-un %lan transversal!
?ransmisiile %rinci%ale %ot fi :
/im%le & cu ro#i din#ate conice cu dantur curb, sau cele mai
ras%"ndite "n construc#ia de automobile datorit sim%lit#ii
constructive
Duble & se utilizeaz "n s%ecial la autocamioanele grele +i la autobuze,
unde este nevoie de un ra%ort de transmitere mare, ce nu %oate fi
realizat cu o transmisie %rinci%al sim%l, cu men#inerea unei grzi la
sol ridicate!
7onice
7ilindrice
7u melc
Diferen#ialul
,-
$re rolul de a transmite ro#ilor motoare viteze de rota#ie diferite "n vira6e
)roata din e3teriorul vira6ului trebuie s %arcurg un s%a#iu mai lung dec"t roata din
interiorul vira6ului*! 'ste mecanismul care %ermite ca ro#ile motoare ale aceleia+i
%un#i s se roteasc inde%endent una fa# de alta, d"nd astfel %osibilitatea ca la
de%lasarea autovehiculului "n vira6e s %arcurg s%a#ii de lungimi diferite! =a
autovehiculele cu trac#iune fa#, diferen#ialul se afl "n cutia de viteze! =a cele cu
trac#iune s%ate, el se monteaz la mi6locul a3ei motrice!
:entru a %reveni inconvenientele legate de %rezen#a diferen#ialului, acesta se
%oate bloca de ctre +ofer sau %ot fi autoblocante!
/./?'45= D' D.<'7F.'
/erve+te la diri6area autovehiculului %e traiectoria dorit!
'ste format din
*. 2olanul cu a3ul si coloana acestuia & este de form circular, din
material %lastic, cu armatur metalic av"nd 1-2 s%i#e %rin care se %rinde de a3ul
su! $3ul volanului este format dintr-o ti6 sau 2 ti6e legate "ntre ele %rintr-o
articula#ie cardanic elastic!
+. 4ecanismul de direc#ie ) caseta de direc#ie * & format dintr-un
angrena6 cu un ra%ort de transmitere mic 1D25 sau 1D- si caseta ) carcasa *
acestuia
7ele mai des "nt"lnite solu#ii sunt urmtoarele:
- 4ecanismul cu +urub melc +i sector din#at & folosit la automobilele mici! 9n
caseta de direc#ie, un surub melc, ac#ionat %rin a3ul volanului, angreneaz cu un
sector din#at, fi3at la levierul de comand
- 4ecanismul cu melc globoidal +i rola re%rezint o construc#ie "mbunt#it
a celei de mai "nainte, %rin fa%tul c sectorul din#at a fost "nlocuit cu o rol, lucrul
mecanic de frecare fiind mai mic!
,1
- 4ecanismul cu %inion +i cremalier tinde s se generalizeze la
autoturismele mici si mi6locii!
=a a3ul volanului este fi3at un %inion elicoidal, care actioneaz bielele
transmisiei direc#iei! Jocul "n angrena6 se com%enseaz %rin elemental elastic!
,. ?ransmisia direc#iei & cu%rinde un sistem de %"rghii +i ti6e care,
"m%reun cu mecanismul de direc#ie %ro%riu-zis, realizeaz ac#ionarea ro#ilor
directoare ale automobilului!
9n construc#ia automobilului se disting 2 sisteme %rinci%ale ale transmisiei
direc#iei +i anume:
- sistemul de %"rghii %entru %untea din fa# rigid
- sistemul de %"rghii %entru %untea din fa# cu ro#i inde%endente
/chimbarea direc#iei de mers a automobilelor se ob#ine %rin manevrarea
ro#ilor directoare, care "n mod normal sunt ro#ile din fa#! $ceast manevrare a
ro#ilor se realizeaz %rin intermediul sistemului de direc#ie!
/istemul de direc#ie trebuie s fie astfel construit "nc"t s satisfac
urmtoarele cerin#e:
- :ozi#ia ro#ilor %e calea de rulare, la manevrarea direc#iei, nu trebuie s
fie influen#at de oscila#iile sus%ensiei, de varia#ia vitezei de de%lasare sau
de neregularit#ile cii de rulare
- / %ermit transmiterea comenzilor de la %artea sus%endat a
automobilului la ro#ile de direc#ie, fr ca reac#iunile datorate +ocurilor +i
neregularit#ilor cii s se fac sim#ite de volanul direc#iei
- / fie u+or manevrabil, s nu %roduc blocri, iar du% "ncetarea efortului
asu%ra volanului, ro#ile directoare "m%reun cu mecanismul de direc#ie s
aib tendin#a de a reveni "n %ozi#ia mersului "n linie drea%t
- / fie %rote6at contra uzurii e3cesive, care %oate duce la 6ocuri mari "n
organele sale +i %rin aceasta, la mic+orarea siguran#ei conducerii
- 'fortul la volanul de direc#ie s fie c"t mai redus, iar unghiurile de rota#ie
a volanului s fie suficient de mici %entru a realiza o conducere sigur "n
ra%ort cu viteza automobilului
/istemul de direc#ie al unui autovehicul are multi%le mecanisme cu a6utorul
crora conductorul %oate schimba, "n func#ie de necesitate, direc#ia de de%lasare a
vehiculului! /istemul de direc#ie al unui vehicul trebuie s nu influen#eze %ozi#ia
,2
corect a ro#ilor, s nu fie influen#at de oscila#iile sus%ensiei, s nu transmit la
volan +ocurile %rimite de la ro#i +i s %ermit schimbarea direc#iei de "naintare a
vehiculului cu un efort minim din %artea conductorului!
/tabilitatea ro#ilor directoare, adic tendin#a acestora de a-+i %stra %ozi#ia
neutr +i de a se re"ntoarce la ea cCnd au fost deviate de la aceasta, de ctre for#e
"ntCm%ltoare sau de rotirea volanului, este determinat +i asigurat de unghiurile
ro#ilor de direc#ie! 5nghiul de convergen# sau de "nchidere a ro#ilor din fa# este
unghiul de "nclinare "n %lan orizontal a ro#ii, asigur %aralelismul %lanurilor de
mi+care a ro#ilor directoare, fiind necesar %entru a anihila tendin#a de rulare
divergent a acestora, cauzata de unghiul de cadere! 9n %ractic, convergen#a
ro#ilor este e3%rimat %rin diferen#a "ntre anvelo%ele sau 6antele celor 2 ro#i,
msurat "n fa# +i "n s%atele ro#ilor la nivelul fuzetelor! 'limin tendin#a lor de a
oscila la viteze mari!<o#ile directoare ale vehiculelor cu trac#iune fa# sunt %aralele
sau divergente, iar la vehiculele cu trac#iune s%ate, acestea sunt convergente sau
%aralele!
5nghiul de cdere & re%rezint "nclinarea ro#ii fa# de %lanul vertical! $cest
unghi contribuie la stabilizarea direc#iei, "m%iedic"nd tendin#a ro#ilor de a oscila
datorit 6ocului rulmen#ilor!
5nghiul de "nclinare lateral a %ivotului face ca, "n cazul scoaterii ro#ilor "n
direc#ie din %ozi#ia neutr, s se mreasc tendin#a acestora de a reveni la mersul
acestora "n linie drea%t, u+urCnd mani%ularea volanului!
5nghiul de "nclinare longitudinal a %ivotului )unghiul de fug* contribuie la
stabilitatea "n mers a autovehiculului, %rin fa%tul c ro#ile directoare au tendin#a s
revin singure la direc#ia de mers ini#ial, du% efectuarea unui vira6!
Direc#ia %oate fi servo-asistat, u+urCnd efortul +oferului!
Defec#iuni:
- volanul se manevreaz greoi! 7auze: defectarea %om%ei de "nalt %resiune a
servomecanismului hidraulic, %om%a nu debiteaz ulei suficient, %ivo#i gri%a#i!
- lovituri %uternice la volan! 7auze: aer "n instala#ia hidraulic!
- func#ionarea cu zgomot a servodirec#ei! 7auze: %rea %u#in ulei "n instala#ie
- 6oc %rea mare la volan )ma3! admis - 15 grade*! 7auze: angrena6e uzate "n
caseta de direc#ie, uzura ca%etelor de bar sau %ivo#ilor, 6oc la articula#ia
cardanic a volanului!
Principalii factori care pro1oac# u"ura mecani!mului de direcie3
circula#ia cu vitez e3cesiv %e drumurile cu denivelri ce %oate provoca
chiar ruperea unora intre componente;
manevrarea volanului pe loc cu motorul oprit;
,
lip!a lu#rifiantului la articulaiile ori la pie!ele ace!tuia.
<evenirea greoaie a ro#ilor directoare din vira6 este determinat de
li%sa lubrifiantului la articula#iile mecanismului de direc#ie sau strCngerea
e3cesiv a articula#iilor %un#ii oscilante
U"ura mecani!mului de direcie !e manife!t# a!tfel3
cursa "n gol a volanului este %rea mare1
se simt sau se aud zgomotele mecanismului de direc#ie, mai cu seam
la trecerea %este denivelrile drumului1
ro#ile directoare au 6oc mare %e orizontal +i %e vertical!
=a a%ari#ia defec#iunilor tehnice ale mecanismului de direc#ie a%ela#i numai
la atelierele !peciali"ate% care au per!onal calificat.
/ocul li#er al volanului con!tituie un parametru e apreciere glo#al a graului e u(ur i e
!tr*ngere a componentelor mecani!mului e irecie. /ocul volanului tre#uie ! fie e cel mult 15.
Cau"ele unui 5oc m#rit pot fi3
uzura articula#iilor1
slbirea fi3rii casetei de direc#ie1
uzura %ivotului fuzetei +i a buc+elor!
/./?'45= D' 8<U;$<'
/erve+te la mic+orarea vitezei autovehiculelor, %Cn la o valoare
dorit, sau chiar la o%rirea lor,in conditii de securitate si %e distanta cea mai
scurta, %recum +i %entru imobilizarea autovehiculului!
0rice autovehicul trebuie s fie echi%at cu 2 sisteme de fr"nare : fr"na de
serviciu)%edala de fr"n* +i fr"na de a6utor)fr"na de m"n*! $mbele sisteme trebuie s
fie %erfect reglate +i s ac#ioneze eficace +i ra%id, inde%endent unul de altul!
8r"na de serviciu este un circuit hidraulic)lichid de fr"n* servo-asistat:
%om%a de fr"nVconducteVetrierV%lcu#e de fr"naVdiscul de fr"nare al
ro#ii!/e folose+te "n e3%loatarea normal a automobilului +i ac#ioneaz %e
toate ro#ile acestuia!
Funcionare: !e apa! peala e fr*n, acea!ta epla!ea( un pi!tona +n cilinrul pompei e
fr*n, iar pre!iunea !e tran!fer prin intermeiul lichiului e fr*nare la i!po(itivele !ituate la
fiecare roat.
2erifica#i %eriodic nivelul lichidului de frCn care trebuie s fie cu%rins "ntre
cele dou re%ere marcate %e e3teriorul vasului )4$A +i 4.;*! 7Cnd este
necesar se va com%leta numai cu lichid de frCn de acela+i ti%!
:entru orice defec#iune constatat la sistemul de frCnare adresa#i-v unei
unit#i service!
8r"na de a6utor blocheaz ro#ile din s%ate! /e utilizeaz numai atunci c"nd
automobilul este o%rit, servind la men#inerea acestuia %e locul %e care sta#ioneaz,
,,
sau c"nd fr"na de serviciu este defect! $re rolul de a men#ine autovehiculul
imobilizat %e o %ant!
4aneta frCnei de mCn este situat "ntre scaunele din fa#!
Dac v de%lasa#i cu frCna slbit necores%unztor, semnalul luminos
ro+u de %e tabloul de bord va rmCne a%rins!
;u conduce#i cu frCna de mCn tras!
Recomand#ri3
;eeliberarea com%let a frCnei de a6utor determin "nclzirea e3cesiv
a butucilor ro#ilor din s%ate +i la un consum su%limentar de carburant!
7Cnd sim#i#i un miros s%ecific de frCn "ncins trebuie s o%ri#i imediat
autovehiculul "n afara %r#ii carosabile +i s controla#i ro#ile "ntrucCt
este %osibil ca acestea s fie blocate )elibera#i imediat frCna de a6utor,
dac aceasta este "n func#iune*!

8rana cu disc: %om%a de frana V
conducte V etrier V %lacute de frana V discul
de franare al rotii!
8rana cu tambur: %om%a de frana V
conducte V cilindru cu %istoane V saboti cu
ferodouri V tamburul rotii!
,5
'ficien#a sistemului de frCnare se a%reciaz du% distan#a "n care se o%re+te
un automobil atunci cCnd se de%laseaz cu o anumit vitez!
/istemul de frCnare este alctuit din frCnele %ro%riu-zise +i mecanismul de
ac#ionare al frCnelor! 8rCnele %ot fi: cu discuri sau tamburi1 cu sabo#i1 cu banda!
8<9;'=' 75 /$E0F. & este cel mai ras%"ndit, datorit sim%lit#ii +i
eficacit#ii lui! /e utilizeaz at"t la fr"na de serviciu c"t +i la fr"na de a6utor!:entru o
frCnare cCt mai eficient trebuie ca distan#a dintre tamburi s fie cCt mai mic!
/e com%une din:
- tambur, fi3at %e 6anta ro#ii care trebuie fr"nat1
,6
- %laca a%rtoare, fi3at de carterul %un#ii din s%ate sau %e fuzete, av"nd
astfel o %ozi#ie fi3 fa# de roat
- sabo#ii de fr"na c%tu+i#i %e %artea e3terioar cu garnituri de frecare
<o#ile %ot rmCne frCnate datorit arcurilor de readucere ale sabo#ilor slabe
sau ru%te sau datorit %istona+elor gri%ate "n cilindrii rece%tori! Distan#a dintre
sabo#i +i tamburi trebuie s fie mic -,25-1,5 mm1 dac efectul de frCnare se ob#ine
la ca%tul cursei %edalei, atunci distan#a este %rea mare! Dac %edala de frCn se
a%as u+or +i se ob#ine efect de frCnare du% dou, trei a%sri, atunci e3ist aer "n
instala#ie!
8<$;'=' 75 D./75<. & utilizarea lor este relativ recent! $ceast solu#ie
a fost ado%tat fie %ar#ial, adic %e ro#ile din fa# unde este necesar o fr"nare mai
energic, fie %e toate ro#ile!
$vanta6ele sunt:
- %resiunea re%artizat uniform %e su%rafa#a de frecare
- condi#ii de rcire foarte bune
- reglarea automat a 6ocului dintre garniturile de frecare +i discuri
Cau"ele care determin# frecarea fr6nei $n mi)care c6nd pedala !e afl# $n
repau! !unt3
regla6ul incorect al sabo#ilor care determin frecarea %ar#ial sau
total a garniturilor %e ferodou!
slbirea sau ru%erea arcurilor de readucere a sabo#ilor1
blocarea articula#iilor sabo#ilor1
blocarea %istona+elor de la cilindrii de frCn1
"nfundarea cilindrului %om%ei centrale de frCnare1
montarea sau reglarea incorect a %edalei de frCn!
8a%tul c frCna Onu #ineO sau este slab +i efectul de frCnare se ob#ine abia
cCnd %edala a6unge la ca%tul cursei se datoreaz dereglrii +i mririi
distan#ei dintre sabo#i +i tambur!
'chi%amentul de frCnare nu este obligatoriu la remorcile cu masa total
ma3im autorizat mai mic de 75- Tg!
$tunci cCnd, %e ro#ile unei osii, eficien#a frCnrii este mult diferit vehiculul
%oate dera%a lateral!
$tunci cCnd conductorul auto de%une un efort mai mare la ac#ionarea
%edalei de frCn aceasta indic gri%area cilindrilor rece%tori +i a
%istona+elor!
7Cnd cursa liber a %edalei de frCn este mai mic decCt cea obi+nuit,
indic un 6oc insuficie "ntre sabo#i +i tamburi )discuri*!
Dac a%sa#i o singur dat %edala de frCnare iar cursa acesteia este %rea
lung, a%sa#i de re%etate ori, iar cursa %edalei se scurteaz, "n acest caz este
necesar o re%ara#ie "ntr-un atelier s%ecializat!
$tunci cCnd lam%a sto% rmCne iluminat du% ac#ionarea %edalei de frCn
se datoreaz0
!l#irii arcurilor e reaucere a !a#oilor e fr*n;
reglarea necore!pun(toare a fr*nei e m*n;
,7
nerevenirea pealei e fr*n la po(iia !a normal.
/./?'4' D' $7F.0;$<' $ 8<9;'=0< & trebuie s asigure func#ionarea
simultan a acestora +i o re%arti#ie cores%unztoare a for#elor de fr"nare %e ro#ile
autovehiculului, cu un efort c"t mai mic din %artea conductorului auto!Din %unct de
vedere constructiv, sistemul de ac#ionare a fr"nelor %oate fi :
- mecanic & se utilizeaz numai la ac#ionarea fr"nei de a6utor
- hidraulic & se utilizeaz "n general la autoturisme +i la autocamioanele
u+oare! :rinci%iul de func#ionare se bazeaz %e transmiterea for#ei de la
%edala, %rin intermediul unui lichid, la cilindrii de ac#ionare a fr"nelor!
- :neumatic & echi%eaz "n general autocamioanele mi6locii +i grele!
$cesta %ermite ca la un efort mic la %edala de fr"n s se ob#in o for#a de
fr"nare mare!
- :neumo-hidraulic & re%rezint o combina#ie "ntre fr"na %neumatic +i
hidraulic! $utobuzele de construc#ie rom"neasc sunt echi%ate cu sisteme
de ac#ionare %neumo-hidraulice cu 2 circuite inde%endente! De la
com%resor, aerul trece %rintr-un se%arator de a% +i ulei +i %rintr-un
regulator de %resiune, care men#ine %resiunea constant "n rezervoare!
Din regulatorul de %resiune, aerul intr "n butelii, 2 cu circuite
inde%endente, iar a %entru ac#ionarea fr"nei de a6utor! :rimele 2
rezervoare sunt legate de robinetul de distribu#ie! De aici aerul com%rimat
merge %rintr-o singur conduct la servofr"n, ac#ionand cele 2 %istoane
ce sunt "n legtur, fiecare, cu c"te o %om% central care trimite lichidul
de fr"nare "n camera de fr"nare de la ro#i!
85;7?.0;$<'$ /./?'45=5. D' 8<9;$<' :;'54$?.7 & $E/-
8rCne cu sistem $E/ ) $ntilocT EraTing /istem *- "n momentul cCnd se
blocheaz ro#ile +i a%are dera%a6ul, scade for#a de frCnare care ac#ioneaz asu%ra
ro#ii, astfel dera%a6ul "nceteaz
/istemele de fr"nare cunosc o dezvoltare continu, astfel "nc"t s asigure
o securitate c"t mai mare la fr"nare, indiferent de starea carosabilului, de vitez +i
al#i factori!
5nul dintre aceste sisteme este $E/-ul! =a cele mai multe vehicule,
acesta con#ine un com%uter +i un senzor de vitez %e fiecare roat! Dac la o fr"nare
brusc roata tinde s se blocheze, sistemul reduce automat %resiunea de fr"nare,
astfel "nc"t aceasta va continua s ruleze, av"nd aderen# la sol! 9n acest fel, direc#ia
ram"ne o%erativ, vehiculul nu dera%eaz +i %oate fi controlat!
,8
/istemul de fr"nare trebuie s asigure o decelerare ra%id %e un s%a#iu c"t
mai scurt, s fie ca%abil s fr"neze autovehiculul la cobor"rea unor %ante lungi
asigur"ndu-i o vitez constant +i s %oat s-l men#in "n re%aus %e o %ant!
9n cazul mi6loacelor de trans%ort grele se utilizeaz fr"ne cu aer com%rimat la
care for#a conductorului serve+te doar la declansarea for#ei fr"nei alimentate cu
aer com%rimat!/istemul de fr"nare %neumatic cu%rinde mai multe instala#ii +i
anume:
- 8r"na de serviciu format din 2 circuite inde%endente, unul care
ac#ioneaz ro#ile din fa# +i altul care ac#ioneaz ro#ile din s%ate
- 8r"na de sta#ionare format dintr-un circuit %neumatic care asigur
fr"narea %e tim%ul sta#ionrii +i ac#ioneaz ro#ile %un#ii s%ate +i asu%ra
mecanismului de fr"nare al remorcii +i al semiremorcii
- 8r"na de motor format dintr-un circuit %neumatic care ac#ioneaz
simultan obturarea #evii de evacuare +i blocarea admisiei combustibilului
la %om%a de in6ec#ie
- .nstala#ia de %roducere +i "nmagazinare a aerului com%rimat!
:entru a mri eficacitatea fr"nrii ) reducerea s%a#iului de fr"nare, res%ectiv
cre+terea decelera#iei * +i a "mbunt#i stabilitatea +i maniabilitatea
autovehiculelor se folosesc sisteme antiblocare ) $E/ * care evit blocarea ro#ilor
indiferent de momentul de blocare a%licat si de coefeicientul de aderen#! :rin
dis%ozitiv anti-blocare se "n#elege un dis%ozitiv care regleaz "n mod automat
gradul de alunecare "n sensul rotirii ro#ii "n tim%ul fr"nrii!
=a autovehiculele cu sistem de fr"nare %neumatic $E/ se com%une din
traductoare de tura#ie am%lasate la ro#i, blocul electronic +i un ansamblu de
electro-su%a%e de modulare a %resiunii aerului care intervin la nivelul circuitului de
fr"nare!
7$<$7?'<./?.7. $=' 7.<75.?5=5. D' 8<9;$<' 0='0-:;'54$?.7
/istemul de fr"nare %neuo-hidraulic cu%rinde mai multe instala#ii +i anume:
- fr"na de serviciu format din 2 circuite inde%endente unul hidraulic care
ac#ioneaz ro#ile din fa# +i altul %neumatic care ac#ioneaz ro#ile din
s%ate
- fr"na de sta#ionare format dintr-un circuit %neumatic care asigur
fr"narea %e tim%ul sta#ionrii +i ac#ioneaz la ro#ile %un#ii s%ate +i asu%ra
mecanismului de fr"nare al remorcii +i al semiremorcii
,G
- fr"na de motor format dintr-un circuit %neumatic care actioneaz
simultan obturarea #evii de evacuare +i blocarea admisiei combustibilului
la %om%a de in6ec#ie
- instala#ia de %roducere +i "nmagazinare a aerului com%rimat
=.4.?'=' 5?.=.H><.. 8<9;'. D' /'<2.7.5 K. $ 7'='. D' 40?0<,
5?.=.H$<'$ =0< 704E.;$?>
9n circula#ia rutier fr"narea autovehiculelor are 2 caracteristici distincte din
%unct de vedere al modului de ac#ionare
- fr"narea %reventiv & se folose+te "n situa#ia "n care conductorul auto
este avertizat de necesitatea unor eventuale reduceri de vitez astfel "nc"t
aceste modificri ale mi+crii autovehicului s %oat fi realizate %rin
fr"nrii lente +i li%site de +ocuri cu men#inerea stabilit#ii +i a unei
%ermanente ca%acit#i de fr"nare! =a fr"narea %reventiv se folose+te fr"na
de motor asociat la nevoie cu ac#ionarea moderat a fr"nei de serviciu!
8r"na de motor s%ore+te efectul fr"nrii, mic+oreaz %ericolul dera%rii %e
su%rafe#ele carosabile alunecoase, mic+oreaz tendin#a de "nclzire a
fr"nelor la fr"nri %relungite ) cobor"rea %antelor * +i constituie o
siguran# su%limentar "n cazul defectrii sistemului de fr"nare de
serviciu!
- fr"narea de urgen#!
:entru mic+orarea distan#ei de o%rire %recum +i %entru %strarea controlului
asu%ra direc#iei la frCnare se monteaz dis%ozitivul $E/! 8rCnarea se realizeaz
%rin rostogolire, ro#ile nu se vor bloca la frCnare! /istemul %oate fi montat "m%reun
cu 'ED )re%artizarea electronic a for#elor la frCnare* sau '/: )controlul
electronic al stabilit#ii*!

5-

/./?'45= D' <5=$<'
:rin sistemul de rulare, automobilul ac#ioneaz asu%ra drumului transmi#"nd
for#ele de fr"nare +i de trac#iune! ?otodat, sistemul de rulare %reia toate reac#iunile
din %artea solului, contribuind la "mbunt#irea sus%ensiei automobilului! 9n
general, acesta se com%une din ro#i +i %neuri!
<o#ile autovehiculelor
9n func#ie de destina#ie se clasific "n:
<o#i motoare & care "nde%linesc func#ia de element de sus#inere +i de
element motor
<o#i de direc#ie ) ghidare * & care servesc ca element de sus#inere
%recum +i ca element de ghidare
<o#i combinate care "nde%linesc func#ia ro#ilor motoare +i ro#ilor de
ghidare!
<o#ile automobilului sunt com%use dintr-o band de rulare +i dintr-o %arte
elastic )%neu*! <o#ile %ro%riu-zise sunt com%use din:
- Jant & este o %iesa circular cu %rofil "n forma de 5, cu deschiderea "n
afar, %entru montarea %neului
- Eutuc &este %iesa care se s%ri6in, %rin intermediul rulmen#ilor, %e fuzet
sau %e trom%a %un#ii din s%ate! De butuc este fi3at, %rin +uruburi, discul
ro#ii +i tamburul sau discul de fr"na
- elemente de legtur "ntre 6ant +i butuc ) disc *!
<o#ile vehiculului trebuie s fie centrate +i echilibrate!
:;'5<.='
:rin %neu se "n#elege ansamblul format din anvelo% +i camera de aer! =a
unele automobile se utilizeaz si anvelo%e fr camer!
51
$nvelo%a este confec#ionat din cauciuc vulcanizat +i o testur din fibre
sintetice sau metalice! $nvelo%a este constituit din:
- band de rulare
- carcas & constituie elementul de rezisten#! 'ste format din %"nze s%ecial
cu fire de ,,cord,, +i inser#ii de cauciuc
- flancurile
- talonul
:resiunea din %neuri trebuie controlat %eriodic! Dac %resiunea este %rea
mare, %neul se va uza %e creast, %e mi6locul benzii de rulare! Dac %resiunea este
%rea mic, se va uza %e margini, se va "nclzi, %ot a%rea cr%turi sau se %ot
des%rinde firele de cord! 0 uzur local, neuniform, %oate avea dre%t cauze
neechilibrarea ro#ii, defectarea amortizorului sau ovalizarea tamburului
/tructura %neurilor

$deren#a de%inde "n mod s%ecial de %neuri, care re%rezint singura legatur
dintre vehicul +i su%rafa#a de rulare! De calitate, dar si de starea acestora de%ind
#inuta de drum, %recum +i modul "n care se face fr"narea!
/tructura se refer la modul "n care este fabricat carcasa %neurilor
:neurile cel mai des folosite sunt cele cu structur radial!
52
/tarea %neurilor
:rofilul este, %ractic, Odesenul "n reliefO a%licat %e banda de rulare %rin
creste +i ad"ncituri! 9nl#imea %rofilului nu trebuie s scad sub 1,6mm!
Du% modul de dis%unere a firelor de cord se deosebesc, "n %rezent,
categorii de anvelo%e:
- 7onven#ionale, la care firele de cord sunt dis%use diagonal +i "ncruci+ate
- <adiale, la care firele de cord sunt dis%use transversal de la un talon la
altul, res%ectiv fac un unghi de G- grade cu %lanul de rulare
- 7enturate, care sunt o "mbinare a %rimelor doua categorii!
:neurile reduc +i amortizeaz +ocurile %roduse "n tim%ul de%lasrii
autovehiculului +i asigur controlul cu su%rafa#a de rulare!
'3%loatarea ra#ional a %enurilor este condi#ionat %rioritar de men#inerea
%resiunii cores%unztoare "n interiorul acestora, de evitare a su%ra"ncrcrii
vehiculului, a e3cesului de vitez +i a frCnrilor %uternice!
Hilele caniculare, cu soare %uternic, au o influen# negativ asu%ra %neurilor
%rin determinarea cre+terii %resiunii interioare "n urma dilatrii aerului
"nclzit, iar %rin su%ra"nclzirea acestora favorizeaz %ericolul de e3%lozie!
!
5zura %rematur a %neurilor din fa# se datoreaz, "n %rimul rCnd, dereglrii
geometriei direc#iei!
5zura %neurilor cre+te foarte mult la demarri +i frCnri intense, consecin#e
ale unui stil agresiv de conducere!
5zura anormal a unuia dintre %neuri %oate s a%ar ca urmare a unei
defec#iuni la sistemul de direc#ie +i mecanismul de frCnare!
:resiunea %neurilor trebuie s res%ecte valorile indicate de constructor,
neres%ectarea lor o serie de consecin#e negative!
:resiunea este factorul care influen#eaz cel mai mult durata de serviciu a
%neurilor! 4sura#i %resiunea din %neuri "naintea %lecrii "n curs, cCnd
%neurile sunt reci! 2ara, cCnd tem%eratura este foarte ridicat, se recomand
s mri#i %resiunea din %neuri fr a de%+i valoarea ma3im admis de
constructor )%resiunea din %neuri are efect asu%ra consumului de carburant*!
7auzele "nclzirii e3cesive a %neurilor se %ot datora %resiunii insuficiente,
su%ra"ncrcrii autovehiculului sau de%lasrii cu vitez e3cesiv tim%
"ndelungat!
5zura marginilor benzii de rulare a %neului se %roduce cCnd %resiunea este
mai mic decCt cea %rescris "n cartea tehnic a vehiculului, datorit
su%rasolicitrii "n zona res%ectiv de contact cu su%rafa#a carosabil!
5zura mi6locului benzii de rulare a %neului se %roduce din cauza rulrii cu
%resiune mai mare decCt cea %rescris de constructor, astfel "ncCt greutatea
vehiculului +i a "ncrcturii este re%artizat numai %e zona res%ectiv, nu %e
"ntreaga l#ime a benzii de rulare!
Dac conductorul auto de%une un efort mai mare decCt "n mod obi+nuit
%entru ac#io volanului trebuie s verifice, "n %rimul rCnd, %resiunea "n
%neurile %un#ii din fa#!
?ransmiterea unor vibra#ii la volan se %oate datora %neurilor, insuficient
umflate neechilibrate! 9n !ituaia +n care pneurile care echipea( roile aceleiai puni au
5
pre!iuni iferite, autovehiculul va 1trage2 !pre partea +n care e!te montat pneul cu pre!iune mai
!c(ut, fenomen care !e accentuea( i ie!e i mai mult +n evien, atunci c*n !e acionea(
!i!temul e fr*nare, provoc*n evierea autovehiculului e la traiectoria !a.
3entru a nu !e moifica caracteri!tica e aeren i a nu !e +nruti inuta e rum a
autovehiculului, nu !e amite montarea pe $antele aceleiai puni a unor pneuri e imen!iuni !au
profiluri iferite. ,n pneu e imen!iune mai mic ec*t cea inicat e fa#rica con!tructoare !e va
u(a mai repee, exi!t*n pericolul explo(iei !ale, el fiin !upu! unor !upra!arcini at*t la +ncrcarea
autovehiculului c*t i la !olicitrile !uplimentare +n ca(ul fr*nrilor #rute.
:entru asigurarea stabilit#ii +i securit#ii vehiculului "n tim%ul de%lasrii +i
frCnrii, %neurile noi de acela+i ti% sau %rofil trebuie montate %e aceea+i
%unte, iar "n cazul %neurilor re+a%ate montarea lor se face numai %e ro#ile
%un#ilor din s%ate, deoarece e3ist riscul de a nu %rezenta siguran# la ro#ile
irectoare.
/antele roilor tre#uie ! fie perfect centrate, iar gurile pentru fixarea lor pe #utuc ! nu fie ovali(ate, pentru a
!e putea reali(a o !tr*ngere core!pun(toare
/antele eformate i e(echili#rate, precum i $ocurile la articulaiile ireciei, pot etermina autoo!cilaia roilor
irectoare, manife!tat prin vi#raia volanului.
4oile, +n an!am#lu, tre#uie ! fie echili#rate in punct e veere inamic -pe aparate !peciale., pentru ca +n
timpul mer!ului ! nu prouc vi#raii care !e tran!mit la irecie, u(*n articulaiile ace!teia i, totoat,
+nrutin inuta e rum a autovehiculului. +n ca(ul remeierii unei pene !e va urmri ca anvelopa ! fie
remontat +n aceeai po(iie i !upu! reechili#rrii +n cel mai !curt timp po!i#il.
)tunci c*n v urcai cu roata autovehiculului pe!te o #orur !e poate prouce fi!urarea !au crparea
pneului i ereglarea geometriei
5uv*ntul 6,7898::, imprimat pe anvelop, !emnific faptul c anvelopa poate funciona fr camer e aer.
4odul de schimbare a unui %neu cu %an:
/coate#i cricul, sculele %entru schimbarea ro#ii +i roata de rezerv din
s%a#iul de de%ozitare din %ortbaga6!
8olosi#i manivela sau +urubelni#a %entru a "nde%rta ca%acul ro#ii
)dac roata este astfel echi%at*!
8olosi#i manivela %entru a desface +uruburile +i %iuli#ele cu o singur
tur de cheie %entru fiecare!
$m%lasa#i cricul "n dre%tul su%rafe#ei canelate cores%unztoare, "n fa#a
sau "n s%atele ro#ii %e care inten#iona#i s o schimba#i! <idica#i
autovehicululu rotind de mCnerul cricului s%re drea%ta )nu ridica#i
autovehiculul mai mult decCt este necesar %entru schimbarea ro#ii*!
"nltura#i com%let +uruburile +i %iuli#ele de fi3are a ro#ii %rin rotirea
s%re stCnga!
/coate#i roata!
4onta#i roata de rezerv %e butuc +i strCnge#i u+or +uruburile +i
%iuli#ele de fi3are!
7oborC#i autovehiculul la sol!
/trCnge#i +uruburile +i %iuli#ele de fi3are a ro#ii "n diagonal )1-2--,*!
7ontrola#i dac +uruburile +i %iuli#ele au fost strCnse la valoarea
cores%unztoare a cu%lului! Dac sunt strCnse incorect, +uruburile sau
%iuli#ele de fi3are a ro#ii se %ot slbi!
.nstala#i ca%acul ro#ii, dac este necesar!
8i3a#i cricul, sculele +i %neul cu %an "n s%a#iul de de%ozitare din
%ortbaga6!
;u conduce#i cu roata de rezerv mai mult decCt este necesar
5,
/5/:';/.$ $5?02'@.75='=0<
$re rolul de a asigura confortabilitatea %asagerilor +i de a %rote6a
"ncrctura +i organele com%onente "m%otriva +ocurilor, tre%ida#iilor +i oscila#iilor
duntoare, cauzate de neregularit#ile drumului!$ceasta se realizeaza %rin
transformarea socurilor in oscilatii cu am%litudine si amortizarea ) inabusirea *
oscilatiilor care s-au %rodus! 8ace legtura "ntre cadru sau caroserie +i %un#i, sau
direct cu ro#ile autovehiculului! 'ste format dintr-un ansamblu de elemente
elastice +i de amortizare, dis%us "ntre ro#i +i caroserie!
7=$/.8.7$<'$ /5/:';/..=0<
- /us%ensii cu osii rigide & c"nd o roat trece %este o denivelare se %roduc
efecte negative1 se de%laseaz +i roata cealalt1 cadrul se de%laseaz
lateral1 ro#ile din fa# au tendin#a s oscileze1 osia se de%laseaz de la
%ozitia normal
- /us%ensii cu ro#i inde%endente & se foloseste la autoturismele moderne,
unde %rimeaz %roblema confortului!
=a autocamioane +i autobuze, at"t "n fa# c"t +i "n s%ate, sus%ensia se
realizeaz, de regul, cu osie rigid, folosindu-se arcurile cu foi, construc#ia fiind
mai robust +i mai ieftin!
'lementele elastice ale sus%ensiei
-$rcuri cu foi & se folosesc at"t la sus%ensiile cu osii rigide c"t +i la cele cu
ro#i inde%endente!
-$rcuri elicoidale & la ma6oritatea autocisternelor, arcurile elicoidale se
folosesc %entru sus%ensia din fa#, iar "n cazuri mai rare +i %entru sus%ensia din
s%ate! 'le lucreaz %rin com%rimare! /e e3ecut din bare de o#el "nf+urate du%a o
elice! 9nf+urarea barei "n elice se %oate face du% un cilindru, "n care caz se ob#in
arcuri elicoidale cilindrice, sau du%a un con, rezult"nd arcuri elicoidale conice! /e
55
folosesc, mai ales, la sus%ensia cu ro#i inde%endente! =a acest ti% de arcuri nu a%are
frecarea ca la arcurile cu foi +i din aceast cauz sus%ensia cu arcuri elicoidale
necesit folosirea unor amortizoare mai %uternice!
-Eare de torsiune & sunt formate din bri de sec#iune circular, %line sau #evi
) mai rar "nt"lnit *! 5nul din ca%etele barei de torsiune se "ncastreaz "n cadru, iar
celalalt se solidarizeaz cu bra#ul oscilant, %e care se monteaz roata
automobilului!
-$rcuri din cauciuc
-$rcuri %neumatice
-$rcuri hidro%neumatice
$mortizoare hidraulice & sunt montate "n %aralel cu sus%ensia +i atenueaz
oscila#iile %rovocate de neregularit#ile drumurilor, "mbunt#ind considerabil
confortul de circula#ie!
7$D<5= $5?04.E.=5=5. ) K$/.5= * & constituie scheletul metalic %e
care sunt montate toate agregatele automobilului, inclusiv caroseria acestuia!
8orma clasic a cadrului este com%us din 2 lon6eroane, cu %rofil "n form de 5 +i
o serie de grinzi transversale!
/us%ensia asigur un contact %ermanent al ro#ilor cu solul, realiz"ndu-se
astfel o bun direc#ionare +i o fr"nare eficient! 9n acela+i tim%, confortul
%asagerilor este incom%arabil mai bun!
4aterialele utilizate la arcurile sus%ensiei sunt o#eluri de arc silicioase,
cele elicoidale din bare de o#el arc, iar cele bar de torsiune din o#eluri arc aliate!
56

$rcurile fac legatura elastic dintre caroserie +i ro#i! 7"nd roata a6unge la un
obstacol ea urmeaz %rofilul drumului, dar caroseria ram"ne la acela+i nivel,
diferen#a fiind %reluat de arc!
$mortizoarele "nlatur oscila#iile caroseriei! $mortizorul hidraulic de la
automobile transform energia cinetica dat de oscila#ii "n cldur %rin frecarea
masei lichidului din cilindrul amortizorului!
/tabilizatoarele reduc "nclina#ia autovehiculului "n vira6e! /e folosesc bare de
torsiune!
9ntre#inerea sus%ensiei
7onst "n verificarea vizual a strii tehnice a arcurilor, str"ngerea
bridelor +i articula#iilor, controlul strii tehnice a arcurilor, etcW9ntre#inera
elementelor elastice %neumatice const "n controlul zilnic al etan+eit#ii +i al %ozi#iei
elementului la locul de montare! $nual, elementele elastice %neumatice trebuie
demontate %entru "nde%artare a%ei +i im%urit#ilor duse %e fundul %istonului iar la
aceast o%era#ie se recomand s se efectueze du% trecerea sezonului friguros!

704E5/?.E.=. K. =5E<.8.$;F.
7ombustibilii si lubrifian#ii fac %arte din categoria materialelor au3iliare!
704E5/?.E.=..
:rin combustibili se "n#eleg substan#ele care ard "n combina#ie cu un
carburant ) substan#a care "ntre#ine arderea & de e3em%lu o3igenul, aerul, azota#ii
etc * ! :rin arderea combustibililor se dega6 im%ortante cantit#i de caldur!
57
7ombustibilii se folosesc %entru ob#inerea energiei calorice necesare
instala#iilor industriale, mi6loacelor de trans%ort sau %entru alte sco%uri!
Du% modul de ob#inere combustibilii %ot fi:
;aturali ) crbunii de %m"nt, %etrolul sau #i#eiul, gazele naturale,
lemnul etc! * se mai numesc +i combustibili minerali! 'i se gsesc "n
stare natural "n scoar#a terestr, "n constitu#ia lor intr"nd "n %ro%or#ie
"nsemnat com%u+i ai carbonului!
$rtificiali - se ob#in %rin %relucrarea combustibililor naturali sau %rin
%rocese de sintez! Dintre combustibilii artificiali cei mai utilizati sunt
rezidurile de la cracarea termic a %curii, gudroanele de la
cocsificare, cocsul, semicocsul, gazele de la cracare, gazele de furnal,
gazul de a%, %etrolul sintetic!
;uclear - sunt constitui#i din material fuzionabil %ur sau "n amestec,
care se folosesc %entru a %roduce energie "n reactorii nucleari! =a
utila6e rutiere se folosesc combustibili lichizi arificiali +i anume
benzina si motorina!
E';H.;$
Eenzina este un amestec de hidrocarburi "n diferite %ro%or#ii! 'a se ob#ine
%rin distilarea %rimar a #i#eiului, %rin cracarea frac#iunilor %etroliere grele sau
%rin sintez!
7aracteristicile %rinci%ale ale benzinei sunt:limita de fierbere +i cifra
octanic!
Du% limita de fierbere benzina %oate fi :
5+oar & limita de fierbere ,QG- grade 7
(rea & limita de fierbere G--15- grade 7
Bhite-s%irit & limita de fierbere 16--2-- grade 7
:rin cifra octanic se "n#elege numrul care indic %uterea antidetonant a
unei benzine, adic %osibilitatea ei de a fi com%rimat fr a se %roduce
autoa%rinderea! :entru a se msura %uterea antidetonant a unui combustibil s-a
convenit ca acesta s fie com%arat ) "ntr-un motor cu regim de com%resiune
variabil, s%ecial construit * cu un amestec format dintr-un combustibil nedetonant &
izooctanul & +i un combustibil detonant & he%tanul! 'a re%rezint "n %rocente
58
volumetrice, %ro%or#ia de izooctan con#inut "n amestecul etalon ) izooctan V
he%tan * care detoneaz "n acelea+i condi#ii ca +i benzina cercetat! 7u c"t cifra
octanic este mai mare, cu at"t combustibilul este mai bun, "ntruc"t %ermite folosirea
unui ra%ort de com%resiune mai mare, fr detona#ie, "mbunt#indu-se astfel
randamentul motorului!
:entru "mbunt#irea cifrei ocatnice a unor benzine, li se adaug de obicei
antidetonan#i ca: tetraetil de %lumb, alcool sau hidrocarburi aromatice!
40?0<.;$
4otorina se ob#ine din #i#ei +i are inrtevalul de distilare "ntre -- & 7- grade
7! 'a este un combustibil lichid cu %utere caloric de 1-5-- TcalDTg! 9n com%ozi#ia
motorinei intr "n cea mai mare %arte hidrocarburi ) G- & G6 P *, com%u+i o3igena#i
) acizi naftenici, acizi grasi * +i com%u+i de sulf! Din %unct de vedere calitativ se
deosebesc motorine %arafinoase & cu %unct de congelare ridicat si motorine
asfaltoase cu %unct de congelare sczut!
4otorina se folose+te dre%t combustibil la motoarele cu a%rindere %rin
com%resie, la cazane ) "n amestec cu %cura *, ca materie %rim la instala#iile de
cracare catalitic, %entru ob#inerea benzinei octanice,la fabricarea unsorilor
consistente etc!
7ele mai im%ortante caracteristici ale combustibilului %entru motoarele cu
a%rindere %rin com%resie sunt: tem%eratura de autoa%rindere +i viteza de a%rindere
) care de%ind de com%ozi#ia lui chimic *!
4surarea caracteristicii de a%rindere a combustibilului la motoarele cu
a%rindere %rin com%resie ) diesel * se face cu a6utorul cifrei cetenice ) indicele
catenic *!
7ifra cetenic este numrul care e3%rim %rocentul de ceten, "n greutate,
dintr-un amestec format din ceten +i metal-naftalina, care se a%rinde "n acelea+i
condi#ii ca +i combustibilul cetenat ) cetenul arde foarte lin, iar metal-naftalina arde
%roduc"nd bti %uternice "n motor *!
Deoarece cetenul nu este suficient de stabil, cifra cetenic se determin %rin
calcul din cifra cetanic ) care are aceea+i defini#ie ca +i cifra cetenic, av"nd "ns
"n loc de ceten, cetan *! 7ifra cetenic rezult din formula :
7ifra cetenic X cifra cetanicD-,88
7ifra cetenic mare caracterizeaz un combustibil bun, care arde lini+tit +i
com%let,ne%roduc"nd nici un fel de bti "n motor! $ceasta %entru fa%tul c
"nt"rzierea la a%rindere este mic! 5n combustibil cu cifra cetenic mic arde
incom%let +i %roduce bti "n motor!
5G
=5E<.8.$;F.
:rin lubrifiant se "n#elege un material care se %oate "ntinde "ntre su%rafe#ele
de contact a 2 cor%uri solide "n mi+care relativ, form"nd un film sub#ire, %entru a
"nlocui frecarea uscat dintre cele 2 cor%uri, %rintr-o frecare fluid +i %entru a
im%iedica o "nclzire %rea mare a cor%urilor res%ective ) ceea ce ar duce la
degradarea lor *!
=ubrifiantul, "n afar de ungere, mai are +i alte func#iuni +i anume : "n
"mbinrile care dau +ocuri, lubrifiantul lucreaz ca un amortizor hidraulic1 "n
"mbinrile uzate com%enseaz %ar#ial 6ocul %rea mare: "n toate cazurile, lubrifiantul
contribuie la rcirea su%rafe#elor "n frecare!
=ubrifian#ii %ot fi :
/olizi: - grafitul, sulful etc!
/emifluizi: seul, unsoarea consisitent, uleiul mineral
8luizi: uleiul, a%a +i uneori, la anumi#i arbori cu tura#ie mare, aerul!
:<0:<.'?>F.=' 8.H.70-7@.4.7' $=' =5E<.8.$;F.=0<
7a%acitatea uleiului sau a unsorii de a unge un mecanism care lucreaz "n
anumite condi#ii este determinat de calit#ile sale fizico-chimice!
7a%acitatea uleiului este determinat de urmatorii factori:
2"scozitatea & este %ro%rietatea uleiului, datorit creia "ntre diferitele
straturi ale lichidului care se de%laseaz a%ar for#e mai mari sau mai
mici, care se o%un mi+crii! 2"scozitatea conventional se indic "n
grade 'ngler, msurate de obicei la tem%eratura uleiului de 5--1--
grade 7 ! 4odul cum un ulei "+i men#ine fluiditatea, "n func#ie de
tem%eratur, este caracterizat %rin indicele de v"scozitate Dean-Davis
) %rescurtat D!D!*! 7u c"t acest indice este mai mare, cu at"t uleiul este
mai bun! .ndicele D!D! variaz de la -, la uleiurile inferioare, %"n la
G-, %entru uleiurile bune!
0nctuozitatea este ca%acitatea uleiului de a forma %e su%rafe#ele "n
frecare %elicule rezistente, care s fereasc %iesa de uzura intens! 7u
c"t onctuozitatea uleiului este mai mare, cu at"t uleiul este mai bun!
?em%eratura de congelare & este tem%eratura la care uleiul turnat
"ntr-o e%ubet se solidific "ntr-at"t, "nc"t la o "nclinare a e%rubetei de
,5 grade nivelul uleiului nu se modific tim% de un minut!
6-
?em%eratura de congelare caracterizeaz modificarea fluidit#ii
uleiului cu scderea tem%eraturii! 5leiul cu tem%eratur de congelare
"nalt %ierde re%ede fluiditatea +i deci nu %oate fi folosit la
tem%eraturi 6oase!
?em%eratura de inflamabilitate & este tem%eratura minim a uleiului la
care va%orii se dega6, amestec"ndu-se cu aerul, se a%rind la
a%ro%ierea unei flcri!
?em%eratura de ardere & este tem%eratura minim a uleiului la care
acesta se a%rinde de la o flacr +i arde cel %utin 5 secunde!
?em%eratura de inflamabilitate +i de ardere arat dac uleiul res%ectiv
%oate fi folosit la tem%eraturi "nalte! $mbele tem%eraturi trebuie s fie
mai mari dec"t tem%eratura %ieselor ce se ung! Dac la un ulei
tem%eratura de inflamabilitate scade "n tim%ul func#ionrii, aceasta
"nseamn c el s-a amestecat cu combustibilul!
7on#inutul de cocs +i de cenu+a al uleiului rezultat din eva%orarea,
res%ectiv din arderea uleiului, influen#eaz negativ ungerea la
tem%eraturi "nalte!
;eutralitatea & este ca%acitatea uleiului de a fi neutru, din %unct de
vedere chimic, fa# de metal! $ceast calitate %rezint mare
im%ortan# "n %revenirea coroziunii %ieselor care se ung!
:uritatea - este calitatea uleiului de a con#ine c"t mai %u#ine im%urit#i
+i substan#e nefolositoare! :entru determinarea calit#ii unsorilor este
necesar s se cunoasc urmtorii factori %rinci%ali: con#inutul de
cenu+, %uritatea +i stabilitatea la ac#iunea a%ei!
?em%eratura de %icurare este tem%erature la care cade %rima %ictur
de unsoare, aceasta fiind %us "ntr-un vas care are %racticat un
orificiu %e fund +i "nclzit "n anumite condi#ii! :unctul de %icurare
indic tem%eratura %este care, dac se trece, unsoarea "+i %ierde
ca%acitatea de ungere! ?em%eratura de %icurare trebuie s fie cu 1--
15 grade 7 mai mare dec"t tem%eratura %iesei unse!
:enetrarea este ad"ncimea de %trundere care indic consisten#a
unsorii! 7u c"t unsoarea este mai moale, cu at"t indicele de %enetrare
e3%rimat "n valori numerice, este mai mare! 7unosc"nd indicele de
%enetrare, se %oate cunoa+te limita su%erioar de tem%eratur la care
unsoarea lucreaz normal! 9n general, unsoarea nu trebuie s con#in
urme de a% sau cor%uri straine! 'a trebuie s fie trans%arent,
omogen, de culoare galben sau incolor! /tr"ns "ntre degete,
trebuie s ram"n fibroas la desfacerea acestora!
61
/tabilitatea e3act a calit#ilor uleiului +i unsorilor se %oate face numai "n
laborator! :e +antiere, cu mi6loace sim%le, se %ot determina, totu+i c"teva calit#i ale
uleiurilor +i unsorilor! :entru stabilirea e3isten#ei im%urit#ilor mecanice "n ulei, %e
+antier se folosesc urmtoarele metode:
/e amestec uleiul cu benzina "n cantit#i egale +i se las s se
decanteze 2, ore, tim% "n care im%urit#ile se de%un la fundul vasului
0 %arte ulei se amestec cu %r#i benzin +i amestecul se filtreaz
%rin h"rtie de filtru alb sau %"nz alb deas! .m%urit#ile rm"n %e
materialul filtrant!
/e "nclze+te %u#in ulei +i se %icur %e h"rtie filtrant! Dac %ata este
glbuie, uleiul este curat, iar dac %ata este "ntunecat, a%roa%e
neagr, uleiul este murdar!
Determinarea a%ei din ulei se face folosind un vas curat "n care se "nclze+te
uleiul %"n la 1---11- grade 7! Dac "n ulei este a%, se formeaz s%um +i bule +i
se aude un zgomot caracteristic ) %lesnituri *! 9n uleiul nefolosit nu se admite
%rezen#a a%ei!
'3isten#a acizilor "n ulei se stabile+te %rin una din urmtoarele metode:
/e "mbib o c"r% curat cu ulei +i a%oi se "nvele+te cu ea o bucat de
o#el lustruit! Dac, du% c"teva zile, o#elul se "nnegre+te, "nseamn c
uleiul con#ine acizi1
/e las "n ulei o bucat de cu%ru lustruit, tim% de 2- zile, sau se
"nclze+te uleiul tim% de o ora la 1-- grade 7, "ntr-un %ahar %us "n
a%a care fierbe! Dac uleiul con#ine acizi, bucata de cu%ru se
"nnegre+te!
$='('<'$ =5E<.8.$;?.=0<
=a alegerea lubrifian#ilor %entru diversele organe ale utila6elor trebuie s se
#in seama de mai mul#i factori, dintre care cei mai im%ortan#i sunt: %resiunea
s%ecific a su%rafe#elor "n frecare, viteza %eriferic sau liniar, tem%eratura
mediului, sistemul de ungere, ti%ul +i starea "n care se afl mecanismul!
$legerea lubrifiantului se face cu a6utorul unor tabele s%eciale, "n care sunt
trecute caracteristicile uleiurilor!7u c"t %resiunea s%ecific %e su%rafe#ele "n frecare
este mai mare, cu at"t v"scozitatea uleiului va trebui s fie mai mic, +i invers, cu c"t
viteza este mai mic, cu at"t v"scozitatea este mai mare! =a viteze mari uleiul %rea
v"scos duce la cre+terea tem%eraturii lagrului sau a reductorului! 7u cre+terea
vitezei scade %osibilitatea "ntreru%erii filmului de ulei!
62
=a alegerea ueliului %entru ma+inile care lucreaz cu abur su%ra"nclzit +i
%entru motoarele cu ardere intern trebuie s se #in seama de %unctul de inflamare
a uleiului +i de con#inutul de gudroane +i acizi, deoarece la tem%eraturi "nalte la
care lucreaz, uleiul "+i %ierde caracteristicile de lubrifiant!
Dac tem%eratura uleiului atinge tem%eratura de inflamare, sau se a%ro%ie
de ea, el "nce%e s se eva%ore +i se formeaz de%uneri de gudroane +i de funingine
aderent, care %rovoac o uzur intens! 9n afar de aceasta, la tem%eratura de
%este 8--1-- grade 7 unele uleiuri se descom%un, d"nd na+tere la acizi care ataca
metalul!
9n cazul tem%eraturilor "nalte ale mediului ambiant, uleiul va avea
tem%eratur de inflamare de ,--5- grade 7 mai mare dec"t tem%eratura
su%rafe#elor unse! Dac se lucreaz iarna, se are "n vedere tem%eratura de
congelare a uleiului, care trebuie sa fie cu 5-1G grade 7 mai 6oas dec"t
tem%eratura mediului "n care se va lucra!
9n ceea ce %rive+te gradul de uzur al %ieselor, se #ine seama ca la %iesele
uzate 6ocul este mai mare +i, deci, vor e3ista +ocuri "n mecanism! :e de alt %arte,
cre+te, grosimea filmului de lubrifiant +i, deci scade ca%acitatea %ortant a
acestuia! De aceea, la %iesele uzate se vor folosi lubrifian#i cu v"scozitate mai mare
dec"t cea necesar %entru starea normal a utila6ului! De asemenea dac ungerea
se face %rin reciclare, uleiul va fi v"scos, +i invers! ?i%ul dis%ozitivului de ungere +i
lubrifiantul ce vor fi folosite de%ind +i de construc#ia subansamblului! $stfel, %entru
su%rafe#ele de glisare deschise trebuie s se asigure men#inerea lubrifiantului %e
su%rafa#a de frecare +i deci, este necesar un lubrifiant cu v"scozitate mare! Dac
dis%ozitivul de ungere lucreaz %rin stro%ire, uleiul va avea v"scozitatea redus!
=a alegerea unsorilor se va avea "n vedere ca unsoarea %e baz de calciu
care con#ine a% nu este sensibil la aceasta! De aceea %oate fi folosit la ungerea
%ieselor care intr "n contact cu a%a! $ceast unsoare nu va fi folosit "ns la
tem%eraturi %este 6--65 grade 7! deoarece se descom%une! 9n general, unsorile %e
baz de calciu sunt indicate %entru etan+are! 5nsorile %e baza de natriu sunt
rezistente la tem%eraturi "nalte G--12- grade 7!, ele av"nd tem%eratura de to%ire
mare! Dizolv"ndu-se u+or "n a%, ele se folosesc numai %entru lagrele care
lucreaz "n "nc%eri uscate! 5neori, %entru a modifica, unele caracteristici ale
lubrifian#ilor, li se adaug diverse materiale! $stfel, %entru mrirea v"scozit#ii se
adaug uneori grafit coloidal 1-P, mic sau talc -,--,5P! .arna, la %ornirea
motoarelor se %oate adauga "n ulei o cantitate mic de benzin de avia#ie care,
du% "nclzirea motorului se eva%or fr reziduri! 9n nici un caz nu se vor folosi "n
acest sco% benzinele obi+nuite!
9n condi#iile normale de e3%loatare, "n li%sa lubrifiantului indicat de uzina
constructoare alegerea "nlocuitorului se va face com%ar"nd caracteristicile
%rinci%ale ale acestuia cu cele ale unsorii sau uleiului date de uzin!
6
D'8'7F.5;. ?'@;.7' $=' $5?02'@.75='=0<
MOTORUL NU PORNE7TE
=i%s motorin
$% "n motorin
$er "n instala#ie
;eetan+eit#i "n instala#ie
7onducte "nfundate
8iltre "mb"csite
'lemen#ii %om%ei de in6ec#ie uza#i
/u%a%e de refulare blocate
7remalier "n#e%enit
$rcul de %ornire din regulator ru%t
:om%a de alimentare cu motorin defect ) arc ru%t, %istona+ blocat *
MOTORUL NU 4E8VOLT9 PUTERE
$er "n instala#ie
7onducte "nfundate
'lemen#ii %om%ei de in6ec#ie uza#i
7remalier "n#e%enit
:ulverizatoare uzate
$cele %ulverizatoarelor sunt "n#e%enite
:ulverizatoare "nfundate
:resiune de in6ec#ie mic
$vans la in6ec#ie incorect
7amele %om%ei de in6ec#ie sunt uzate
6,
:istona+ele %om%ei de in6ec#ie gri%ate sau blocate "n %ozi#ia de sus
$rcurile ru%te la elemen#ii de %om%are
/lbirea +uruburilor de la tache#ii %om%ei de in6ec#ie
/lbirea sectoarelor din#ate la elemen#ii %om%ei de in6ec#ie
reglarea %ozi#iei tam%onului de %lin sarcin
MOTORUL :UNC(IONEA8A CU ;NTRERUPERI
$er "n instala#ie
/u%a%e de refulare blocate
7remalier "n#e%enit
:ulverizatoare uzate
$cele %ulverizatoarelor sunt "n#e%enite
:istona+ele %om%ei de in6ec#ie gri%ate sau blocate "n %ozi#ia de sus
$rcuri ru%te la elemen#ii de %om%are
/lbirea +uruburilor de la tache#ii %om%ei de in6ec#ie
5zura +uruburilor de la tache#ii %om%ei de in6ec#ie
MOTORUL <E OPRE7TE =RU<C
=i%sa motorinei
$% "n motorin
'lemen#ii %om%ei de in6ec#ie uza#i
0rificiul de aerisire din bu+onul rezervorului de combustibil "nfundat
8>OMOTE ANORMALE LA MOTOR
4otorin cu cifr cetenic %rea mic
$vans la in6ec#ie %rea mare
<egulator de avans defect
MOTORUL 4EPA7E7TE TURA(IA MA?IM9 A4MI<9
65
7remalier "n#e%enit
7antitate %rea mare de ulei "n regulator
MOTORUL <E OPRE7TE
Deteriorarea, slbirea sau o3idarea contactelor, legturilor sau
conductelor circuitului %rimar sau secundar
/curtcircuitarea "nf+urrii secundare a bobinei de induc#ie
9ntreru%eri "n "nf+urarea secundar a bobinei de induc#ie
$rderea rezisten#ei adi#ionale a bobinei
03idarea sau arderea contactelor ru%torului
/tr%ungerea izola#iei rotorului distribuitor
8isurarea ca%acului distribuitorului
/tr%ungerea izola#iei condensatorului
Elocarea a3ului ru%tor-distribuitorului
Defectarea sau ancrasarea bu6iilor
MOTORUL NU PORNE<TE
Deteriorarea, slbirea sau o3idarea contactelor,legturilor sau
conductelor circuitului %rimar sau secundar
/curtcircuitarea "nf+urrii secundare a bobinei de induc#ie
$rderea rezisten#ei adi#ionale a bobinei
03idarea sau arderea contactelor ru%torului
/tr%ungerea izola#iei rotorului condensatorului
Elocarea a3ului ru%tor-distribuitorului
Defectarea sau ancrasarea bu6iilor
4odificarea ordinei de a%rindere %rin schimbarea succesiunii corecte
a fi+elor de bu6ii
:unerea gre+it la %unct a a%rinderii
66
Distan#a necores%unzatoare "ntre electrozii bu6iilor
MOTORUL :UNCTIONEA89 CU ;NTRERUPERI LA TO(I
CILIN4RII
Distan#a necores%unzatoare "ntre contactele ru%torului
Deteriorarea cablului de legtura de la ru%tor la borna e3terioar a
cor%ului acestuia
Desfacerea %lcilor condensatorului
MOTORUL :UNCTIONEA89 CU ;NTRERUPERI LA TURA(IA
RI4ICAT9
/curcircuit "n "nf+urarea secundar a bobinei "n zona %unctului de
legtur cu "nf+urarea %rimar
Distan#a %rea mare "ntre contactele ru%torului
$rcul contactului mobil %rea slab
Joc e3agerat al a3ului ru%torului distribuitorului
7ama ru%torului este %relucrat necores%unztor sau uzat
/curtcircuitarea bornelor fi+elor de bu6ii din ca%acul distribuitorului
Elocarea sau li%sa %eriei de crbune din ca%acul distribuitorului
03idarea unor contacte sau slbirea legturilor "n instala#ia de
a%rindere
MOTORUL :UNCTIONEA8A CU INTRERUPERI LA UN <IN>UR
CILIN4RU
Defec#iuni ale bu6iei cilindrului res%ectiv
Defec#iuni ale fi+ei bu6iei
5mezirea ca%etelor fi+ei bu6iilor
MOTORUL 4E8VOLTA PUTERE PREA MICA @ NU %% TRA>E ,, *
$vans %rea mic la declan+area sc"nteii
0ricare dintre defec#iunile care %rovoac "ntreru%eri "n func#ionarea
motorului conduce +i la diminuarea %uterii acestuia
67
MOTORUL <E <UPRA;NC9L8E7TE
$vans %rea mic la a%rindere
MOTORUL :UNC(IONEA89 CU RATEURI LA EVACUARE
7ontactele motorului sunt arse
8unc#ionarea defectuoas a uneia sau mai multor bu6ii
?oate defec#iunile care im%iedic %roducerea cu regularitate a sc"nteii
"ntr-unul sau mai mul#i cilindrii conduc la evacuarea amestecului
nears +i la %roducerea a%rinderii accidentale a acestuia "n sistemul de
evacuare
MOTORUL 4ETONEA89
$vans %rea mic la a%rindere
AM=REIAAUL PATINEA89
=i%sa cursei libere a %edalei
/lbirea sau ru%erea arcurilor de %resiune
:trunderea unsorii sau uleiului la garniturile de fric#iune
5zura garniturii de fric#iune
9n#e%enirea cablului "n cma+
AM=REIAAUL NU 4ECUPLEA89
7ursa liber a %edalei e3cesiv de mare
Deformarea ti6elor +i %"rghiilor de comand
Deteriorarea garniturilor de fric#iune
Deformarea discului de fric#iune
/istemul de comand hidraulic este defect
AM=REIAAUL CUPLEA89 CU 7OCURI
;iturile de a%rindere a garniturilor de fric#iune ies "n afar
/lbirea fi3rii discului de fric#iune la butuc
68
9n#e%enirea mufei de %resiune "n buc+a de ghida6
<u%erea arcurilor de amortizare
5zura canelurilor din butucul discului de fric#iune sau de %e arborele
%rimar
8>OMOT PERCEPTI=IL LA AP9<AREA PE4ALEI
<ulmentul de %resiune defect
7ursa libera insuficient la %edala
$rc ra%el de comand a rulmentului de %resiune slab sau ru%t
$rc ra%el %edal slbit sau ru%t
Joc e3cesiv al arborelui %rimar al cutiei de viteze "n buc+a din volant
8>OMOT PERCEPTI=IL LA ELI=ERAREA PE4ALEI
7ursa liber insuficient la %edal
$rc ra%el de comand a rulmentului de %resiune slab sau ru%t
$rc ra%el %edal slbit sau ru%t
:ierderea alimentrii dintre discul ambreia6ului +i volant
E:ORT NECE<AR E?CE<IV 4E MARE LA PE4AL9
9n#e%enirea cablului "n cma+
Deformarea ti6elor +i %"rghiilor de comand
$3ul %edalierului neuns sau "n#e%enit
PE4ALA NU REVINE ;N PO8I(IA INITIAL9
9n#e%enirea cablului "n cma+
Deformarea ti6elor +i %"rghiilor de comand
$3ul %edalierului neuns sau "n#e%enit
MANETA <ARE 4IN VITE89
5zura rulmen#ilor arborilor conductor +i condus
6G
5zura din#ilor %inioanelor, a canelurilor, a fi3atorilor +i a a3elor
glisante
:inioane incom%lete cu%late
<egla6 incorect al mecanismului de cu%lare si zvor"re
8>OMOT LA <CHIM=AREA VITE8ELOR @ PINIOANELE
%%C;R;IE%% B
$mbreia6ul nu decu%leaz com%let
/incronizare defectuas
=i%sa lubrifiantului "n cutia de viteze
<CHIM=AREA VITE8ELOR <E :ACE >REU
Deformarea furcilor de schimbare a vitezelor
5zura mecanismului de zvor"re
7ulisare dificil a %inioanelor %e arbori ca urmare a e3isten#ei unor
reziduri de ulei "n caneluri
Debreiere defectuoas
8>OMOTE ;N CUTIA 4E VITE8E 7I ;NC9L8IREA CARTERULUI
ACE<TUIA
=i%sa sau insuficient uleiului "n carter ori e3isten#a unui ulei %rea
fluid
5zura e3cesiv a din#ilor %inioanelor, a rulmen#ilor sau a loca+urilor
acestora
VI=RA(IA AR=ORELUI CAR4ANIC LA 4EPLA<AREA CU
VITE8E RI4ICATE ;N PALIER
$rborele cardanic este dezechilibrat
=9T9I ALE AR=ORELUI CAR4ANIC LA 4EPLA<AREA CU
VITE8E RI4ICATE ;N PALIER
5zura rulmen#ilor cu ace ale crucilor cardanice
5zura cu%la6elor cu caneluri
5zura rulmen#ilor de s%ri6in intermediar
7-
/lbirea fi3rii flan+elor
<MUCITURI LA PLECAREA 4E PE LOC 7I LA <CHIM=AREA
RAPI49 A VITE8EI 4E RULARE
/lbirea fi3rii flan+elor
5zura rulmen#ilor, a articula#iilor cardanice +i canelurilor
4I:EREN(IALUL PRO4UCE 8>OMOT E?CE<IV
Joc total mrit al diferen#ialului +i al angrena6ului de unghi
5zura sau deteriorarea rulmen#ilor %inionului de atac
/lbirea fi3rii flan+ei %inionului de atac
<u%erea din#ilor %inioanelor sau uzura loca+elor crucii diferen#ialului
=i%sa lubrifiantului "n carter sau e3isten#a unui lubrifiant %rea fluid
=9T9I 7I 8>OMOTE ;N VIRAA <AU LA MO4I:ICAREA =RU<C9
A VITE8EI 4E RULARE
9n#e%enirea sateli#ilor %e a3e
/lbirea bol#urilor din caseta diferen#ialului
<ulmen#ii arborilor %lanetarei sunt deteriora#i
AUTOVEHICULUL NU PORNE7TE 4E PE LOC
/emia3 ru%t sau cu %an retezat
RO(ILE MOTOARE AU AOC A?IAL MARE
<ulmen#ii ro#ilor sunt uza#i sau nestr"n+i
/lbirea +urubului central al demiosiei
/lbirea +uruburilor de fi3are a ro#ii
=UTUCUL RO(ILOR <E ;NC9L8E7TE PUTERNIC
Dereglarea str"ngerii rulmen#ilor
=i%sa ungerii rulmen#ilor
Deteriorarea rulmen#ilor
71
VOLANUL <E ROTE7TE >REU
/tr"ngerea e3cesiv a rulmen#ilor mecanismului de direc#ie ori a
articula#iilor acestuia, %recum +i a organelor din caseta de direc#ie
5nghi de carosa6 %rea mare
5nghi de "nclinare longitudinal a %ivotului fuzetei e3cesiv de mare
/tr"ngerea e3cesiv a articula#iilor %un#ii oscilante
=i%sa lubrifiantului sau lubrifiant %rea v"scos "n caseta de direc#ie
5zura sau ru%erea elementelor din caseta de direc#ie
AUTOVEHICULUL %%TRA>E ;NTRCO PARTE%% LA RULAAUL ;N
LINIE 4REAPT9
2alori inegale ale unghiurilor de cdere %entru cele 2 ro#i din st"nga +i
drea%ta
.dem %entru unghiurile de "nclinare longitudinale ale %ivo#ilor
fuzetelor
7onvergen#a ro#ilor reglat incorect
:resiune neuniform "n %neuri
AUTOVEHICULUL %%TRA>E LATERAL ;N VIRAAE%%
<a%ort incorect al unghiurilor de braca6 al ro#ilor directoare
2alori inegale ale unghiurilor transversal ale %ivo#ilor fuzetelor
4onta6 incorect al anvelo%ei %e 6ant
:ierderea elasticit#ii barelor stabilizatoare de vira6
5zura su%or#ilor de cauciuc ale barei stabilizatoare de vira6
U8URA PREMATUR9 A ANVELOPELOR RO(ILOR 4IN :A(9
5nghi de cdere incorect
5nghi de "nclinare transversal a %ivotului fuzetei incorect
5nghi de "nclinare longitudinal a %ivotului fuzetei incorect
7onvergen#a ro#ilor reglat incorect
72
:resiunea "n %neuri %rea mic sau %rea mare
RO(ILE INTR9 ;N O<CILA(IE
:resiune neuniform "n %neuri
2alori inegale ale unghiurilor transversal ale %ivo#ilor fuzetelor
5nghi de "nclinare longitudinal al %ivotului fuzetei incorect
Jante deformate ori dezechilibrate
Jocuri "n articula#iile direc#iei
<o#i sau arbori %lanetari slbi#i
ANVELOPELE %%<C;R(;IE%% LA :R;N9RI MO4ERATE 7I VIRAAE
anvelo%e uzate
unghiurile de cdere +i de convergen# ale ro#ilor incorecte
PNEURILE <E U8EA89 NEUNI:ORM PE CIRCUM:ERIN(9
6ante deformate
ro#i neechilibrate
8>OMOT PERCEPTI=IL MAI ALE< ;N VIRAAE
rulmen#ii ro#ilor uza#i sau defec#i
%iuli#ele ro#ilor sau ale a3elor %lanetare slbite
AOC MARE LA VOLAN
uzura elementelor din caseta de direc#ie
uzura articula#iilor sferice ale mecanismului de direc#ie
mrirea 6ocului a3ial al ro#ii melcate sau al cremalierei
slbirea fi3rii casetei de direc#ie
uzura articula#iei cardanice a coloanei de direc#ie
6oc mare al rulmen#ilor ro#ilor directoare
=ATERIA 4E ACUMULATOARE NU <E ;NCARC9
7
nu se "nchid contactele releului dis6unctor
"ntreru%ere "n circuitul generator-baterie de acumulatoare
>ENERATORUL NU :UNC(IONEA89
%atinarea sau ru%erea curelei de transmisie
ancrasarea cu ulei sau uzarea colectorului sau %eriilor
gri%area %eriilor "n %ort%erie sau slbirea arcurilor
"ntreru%ere sau scurtcircuit la "nf+urarea indusului
>ENERATORUL PRO4UCE CURENT 4E ;NC9RCARE MAI MIC
<AU MAI MARE 4EC;T CEL NORMAL% LA TURA(II MICI
AMPERMETRUL IN4IC9 O 4E<C9RCARE PUTERNIC9
dereglarea regulatorului de tensiune
nu se "nchid contactele releului dis6unctor
scurtcircuit "n instala#ia electric
>ENERATORUL <E <UPRA;NC9L8E7TE
scurtcircuit "n "nf+urarea indusului sau "n colector
defectarea rulmen#ilor sau li%sa lubrifiantului
CURENT 4E 4E<C9RCARE 4UP9 OPRIREA MOTORULUI
"nchiderea contactelor releului dis6unctor
4EMARATORUL NU ROTE7TE AR=ORELE COTIT% E<TE
PO<I=IL
scurtcircuit "n unul sau "n c"teva elemente ale bateriei de acumulatoare
bateria de acumulatoare este descrcat
o3idarea bornelor bateriei de acumulatoare +i a %a%ucilor conductori
8>OMOTE 7I POCNITURI LA PORNIREA 4EMARORULUI
uzura din#ilor la coroana volantului +i la %inionul demarorului
blocarea %inionului demarorului
7,
slbirea fi3rii cor%ului demarorului
IN4ICATORUL 4E NIVEL AL COM=U<TI=ILULUI 49
IN:ORMA(II >RE7ITE
"ndoirea %"rghiei %lutitorului reostatului sau defectarea acestuia
scurtcircuitarea bobina6ului reostatului
%erturbarea echilibrului acului
ACUL IN4ICATORULUI 4E NIVEL AL COM=U<TI=ILULUI
IN4IC9 %%PLIN%% LA CONECTAREA APRIN4ERII% 4E7I
RE8ERVORUL ARE O CANTITATE MIC9 4E COM=U<TI=IL
"ntreru%erea la conductorul reostatului
"ntreru%erea "n bobina6ul reostatului sau li%sa contactului "ntre cursor
+i bobina6ul reostatului
IN<TA=ILITATEA ACULUI IN4ICATORULUI 4E NIVEL AL
COM=U<TI=ILULUI LA CONECTAREA APRIN4ERII
contact defectuos al cursorului reostatului "n fi+a de legtur sau la
borna indicatorului de nivel al combustibilului
LA 4ECONECTAREA APRIN4ERII ACUL IN4ICATORULUI 4E
NIVEL AL COM=U<TI=ILULUI NU REVINE ;N PO8I(IA
INI(IAL9
%erturbarea echilibrului acului sau gri%area a3ului
acul atinge scala
IN4ICATOARELE 4E PRE<IUNE A ULEIULUI 7I 4E
TEMPERATUR9 NU :UNC(IONEA89
defectarea traductorului sau a rece%torului
"ntreru%erea conductorilor
acele ating scala
PE4ALA 4E :R;N9 :UNC(IONEA89 >REU
garniturile din cauciuc sunt dilatate
%istona+ul %om%ei centrale sau cei ai cilindrilor rece%tori sunt gri%a#i
75
orificiul com%ensator al cilindrului %om%ei centrale obturat
a3ul %edalei gri%at
:R;NELE <UNT =LOCATE CHIAR C;N4 PE4ALA 4E :R;N9 NU
E<TE AC(IONAT9
garniturile din cauciuc sunt dilatate
orificiul com%ensator al cilindrului %om%ei centrale obturat
arcurile de ra%el blocate sau ru%te
PE4ALA AC(IONEA89 ELA<TIC :9R9 E:ECT
aer "n sistemul hidraulic
racordurile fle3ibile sunt deteriorate +i se umfl
orificiul de aerisire al bu+onului rezervorului %om%ei centrale "nfundat
PE4ALA CE4EA89 LA E:ORT MIC
garniturile cilindrilor rece%tori deteriorate
im%urit#i %e su%rafe#ele de lucru ale garniturilor de etan+are
%ierderi de lichid de fr"n
CUR<A LI=ER9 A PE4ALEI E<TE IN<U:ICIENT9
orificiul com%ensator al cilindrului %om%ei centrale obturat
sabo#i deregla#i
li%sa lichidului de fr"n "n instala#ie
dilatarea tamburilor ca urmare a "nclzirii %uternice
CUR<A LI=ER9 A PE4ALEI E<TE PREA LUN>9
aer "n sistemul hidraulic
racordurile fle3ibile sunt deteriorate +i se umfl
sabo#i deregla#i
6ocul "ntre ti6 +i %istonul %om%ei centrale dereglat
:R;NARE INTERMITENT9 7I NERE>ULAT9
76
%istonul %om%ei centrale sau ai cilindrilor rece%tori sunt gri%a#i
im%urit#i %e su%rafe#ele de lucru ale garniturilor de etan+are
%ierderi de lichid de fr"n
amortizoare defecte
%neuri incorect umflate
6ocuri im%ortante "n mecanismul de direc#ie
conducta circuitului "nfundat sau %ar#ial obturat
:R;NA TRA>E ;NTRCO PARTE
%istonul %om%ei centrale sau ai cilindrilor rece%tori sunt gri%a#i
%ierderi de lichid de fr"n
conducta circuitului "nfundat sau %ar#ial obturat
dilatarea tamburilor din cauza "nclzirii %uternice
CUR<A PE4ALEI E<TE LUN>9
%lcu#e uzate
%ierderi de lichid la cilindrii rece%tori
alte %ierderi de lichid din instala#ie
:R;NA TRA>E ;NTRCO PARTE
su%rafe#ele de frecare sunt murdare
etrierul "nclinat
corodarea unor cilindri rece%tori
:R;NAREA E<TE 8>OMOTOA<9
%lache#i uza#i
uzura %ronun#at +i neregulat a discurilor
%lache#i de fr"n incorect monta#i
su%rafe#ele de frecare sunt murdare
77
etrierul "nclinat
U8URA INE>ALA A PLACHE(ILOR
%ierderi de lichid la cilindrii rece%tori
%lache#ii de fr"n incorect monta#i
su%rafe#ele de frecare sunt murdare
etrierul "nclinat
corodarea unor cilindrii rece%tori
uzura %ronun#at +i neregulat a discurilor
:R;NAREA <E :ACE CU TREPI4A(II
uzura %ronun#at +i neregulat a discurilor
%lache#i de fr"na incorect monta#i
=LOCAREA 4I<CURILOR ;N PLACHE(I
su%rafe#ele de fr"nare sunt murdare
etrierul "nclinat
arcul de re#inere defect
<UPRA;NC9L8IREA :R;NELOR
su%rafe#ele de fr"nare sunt murdare
arcul de re#inere defect


78
!
Mi5loace )i amena5#ri pentru tran!portul m#rfurilor Mi5loace )i amena5#ri pentru tran!portul m#rfurilor
>ruparea m#rfurilor
$ctivit#ile de mani%ulare ridic "ntr-o msur mai mare sau mai mic costul
total al trans%orturilor! 9n vederea eficientizrii %rocesului de trans%ort "n general
+i a activit#ilor de mani%ulare "n s%ecial, se %oate ac#iona "n dou moduri:
eliminarea mani%ulrilor inutile1
mrirea volumului de marf mani%ulat!
:rimul mod #ine de o%timizarea organizrii, coordonrii, conducerii +i
controlului mani%ulrii! $l doilea mod se realizeaz %rin gru%area mrfurilor "ntr-o
unitate de "ncrctur!
Unitatea de $nc#rc#tur# este rezultatul gru%rii mrfurilor "ntr-un tot unitar
+i coerent "n limita unor dimensiuni +i mase, format din mrfuri ambalate sau
neambalate, din unul sau mai multe %roduse, identice sau diferite, care %streaz un
caracter de %ermanen# %e %erioada activit#ilor de mani%ulare, trans%ort +i
de%ozitare, de la locul de formare %Cn la utilizare!
Mi5loacele de Drupa5 re%rezint dis%ozitivele +i echi%amentele utilizate la
formarea unit#ii de "ncrctur! 'le se "m%art "n dou categorii:
(a) dis%ozitive su%ort %entru mrfuri1
(b)echi%amente de arimare %e su%ort a mrfurilor!
4i!po"iti1ele !uport sunt:
- de forme +i dimensiuni %restabilite1
7G
- "n general standardizate1
- "n general refolosibile1
- a%te a fi mani%ulate cu mi6loace manuale +i D sau mecanizate de mani%ulare1
- ca%abile de a cu%rinde +i a %urta o anumit cantitate de mrfuri!
9n tehnologia modern de trans%ort de "ntClnesc dou categorii de dis%ozitive
su%ort standardizate: %aletul +i containereul, dar se utilizeaz +i alte categorii de
dis%ozitive, "n general nestandardizate )diferite ti%uri de cutii +i lzi*!
7a ec&ipamente de arimare a mrfurilor "n +i %e dis%ozitivele su%ort, cele
mai folosite sunt: chingile, slingurile, folia termocontractibil, sCrma de balotare,
lan#urile +i cablurile, %enele, %ernele gonflabile, rigle etc!
?ehnologiile de gru%are a mrfurilor cele mai utilizate sunt:
(a) %achetizarea1
(b)%aletizarea1
(c) containerizarea!
$ceste tehnologii %ermit trans%ortul "n mas a mrfurilor, cu toate modurile,
cu costuri minime +i tim%i redu+i %entru o%era#iile de transbordare, "ncrcare +i
descrcare!
Pac&eti"area re%rezint gru%area mai multor mrfuri , de acela+i fel sau
diferite, ambalate sau neambalate, "ntr-un tot unitar ce %oate constitui "n acela+i
tim% +i unitate de mani%ulare +i trans%ort!
:entru %achetizare se utilizeaz "n general urmtoarele elemente de fi3are:
slinguri )din %oliester sau material te3til*1
8-
chingi )din %oliester sau material te3til*1
sCrme +i benzi de balotare )la acestea se im%une %rote6area locurilor %rin care
trece sCrma sau banda*!
81
'3ist +i situa#ii "n care se %rocedeaz la %achetizarea s%ecial! $cest sistem
necesit elemente s%eciale de %rindere +i imobilizare cum ar fi: scCnduri marginale,
de distan#are, rigle, elemente metalice de legtur, %oliester, folii, benzi etc!
4rfurile %retabile la %achetizare sunt: cheresteaua, hCrtia, te3tilele, #evile,
tabla +i laminatele, geamurile +i %arbrizele, materialele de construc#ii etc!
:entru %rotec#ia %achetelor +i ambala6elor la ac#iunea concentrat a benzilor
de arimare %retensionate se utilizeaz %iese de col# din cauciuc, metal, %lastic etc!
Paleti"area re%rezint gru%area mai multor unit#i de
marf, ambalate sau nu, %e un singur su%ort numit palet sau
palet#!
Paletul este %latform de "ncrcare, cu sau fr %ere#i, cadre sau montan#i,
format din dou %lci unite "ntre ele %rin antretoaze, sau dintr-o %lac ce se
s%ri6in %e dou %icioare, su%or#i sau role a cror "nl#ime min s %ermit
mani%ularea cu utila6e cu furci, instala#ii de %rindere "n cablu +i cCrlig sau cu
mi6loace automatizate !
82
:ale#ii )sau %aletele* se clasific din %unctul de vedere al:
1. utilizrii
- de uz general )destinate unei game variate de mrfuri*
- s%eciali )de e3em%lu, %alete %entru butoaie, %alete rezervoare*
2. formei: %lani cu sau fr ari%ioare1 cu montan#i1 cu cadre sau %ere#i1 lzi
)bo3%ale#i*
3. accesului +i mobilit#ii:
- cu role
- cu dou sau %atru intrri
- reversibile sau nereversibile
4. materialului din care sunt confec#ionate: lemn1 mase %lastice1 o#el1 fonta1
aluminiu
$rimarea %roduselor %e %alete se face cu a6utorul chingilor, benzilor
metalice sau din material %lastic +i, cel mai des, cu folie termocontractibil!
8
4a+in de ambalat "n folie termocontractibil
4a+in automata orizontal %entru %aletizare cu banda :: si :'?
OrDani"area acti1it#ilor de manipulare a m#rfurilor OrDani"area acti1it#ilor de manipulare a m#rfurilor
A. Caracteri!ticile punctelor de $nc#rcareCde!c#rcare
Locurile de $nc#rcare E de!c#rcare a vehiculelor sunt s%a#ii amena6ate
de regul sub form de ram%e la nivelul unde vehiculul se am%laseaz la sosire
%aralel, %er%endicular, sau diagonal fa# de frontul de "ncrcare!
:rontul de $nc#rcare E de!c#rcare re%rezint s%a#iul minim de acces,
necesar vehiculelor la locurile de "ncrcare sau descrcare a vehiculelor rutiere
sau feroviare!
8,
4ai multe locuri de "ncrcare-descrcare formeaz un %unct de
"ncrcare D descrcare! Punctele de $nc#rcare E de!c#rcare re%rezint
am%lasamente %ermanente, s%ecial amena6ate %entru efectuarea o%era#iunilor de
"ncrcare D descrcare +i unde se "ntocmesc formele de %rimire sau e3%ediere a
acestora!
:unctele de "ncrcare %ot "nde%lini +i func#iile de:
%strare D de%ozitare1
%regtire1
sortare!
:unctele de "ncrcare %ot fi:
(a) %ermanente, la care o%era#iile de "ncrcare D descrcare se desf+oar "n
%erioade mari +i ne"ntreru%te de tim% )de e3em%lu la unit#ile economice din
domeniul %roduc#iei de bunuri industriale*!
(b) tem%orare )de e3em%lu la strCnsul roadelor, %e durata func#ionrii unui
+antier etc!*!
85
:unctele de "ncrcare-descrcare trebuie s aib:
1. Drumuri de acces1
2. /u%rafe#e %entru manevrarea mi6loacelor de trans%ort care trebuie s dis%un
de:
cCntare, sistem antiincendiar, %az1
zone de stocare1
edificii de uz casnic +i servicii1
s%a#ii interioare de
de%ozitare!
:unctele de "ncrcare-
descrcare %ot include unul sau mai multe
%osturi de "ncrcare, descrcare
echi%ate cu mi6loace de mani%ulare a
mrfurilor: crucioare, trans%alete, electrocare, electrostivuitoare sau
motostivuitoare, macarale de diferite ti%uri )turn, ca%r, %od* etc!
:osturile %ot fi:
nemecanizate )manuale*1
mecanizate1
com%le3e1
automatizate!
9n cazul vehiculelor rutiere, e3ist trei
scheme a am%lasrii acestora la ram%a de "ncrcare:
a. "n tre%te1
b. %er%endicular %e front )%relucrare %rin s%ate*1
c. %aralel cu frontul )lateral*1
$+ezarea %aralel %ermit o manevrare a
automobilelor mai u+oar, dar %rezint dezavanta6ul c
necesit ram%e lungi!
$+ezarea %er%endicular duce la o reducere "nsemnat a lungimii
ram%elor, iar a+ezarea "n tre%te u+ureaz folosirea utila6elor de "ncrcare-
descrcare, fiind mai u+or accesul la caroseria automobilului!
:entru ca "ncrcarea D descrcarea mrfurilor s se realizeze "n
condi#ii cCt mai eficiente este necesar ca organizarea acestor o%era#ii s fie
abordat din urmtoarele %uncte de vedere:
ca%acitatea orar a unui loc de "ncrcare1
86
numrul %osturilor ce com%un %unctele de "ncrcare-descrcare1
ca%acitatea orar a %unctului de "ncrcare-descrcare1
ritmul de lucru +i ca%acitatea fiecrui %ost1
lungimea fronturilor de "ncrcare descrcare1
%arcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marf1
ritmul mediu al sosirii D e3%edierii vehiculelor la D de la %unctul de "ncrcare-
descrcare1
"ntocmirea documentelor de livrare +i de confirmare a trans%ortului simultan cu
"ncrcarea-descrcarea mrfurilor!
?ratarea acestor %robleme trebuie s fie astfel fcut "ncCt s se
asigure:
imobilizarea vehiculelor un tim% cCt mai scurt1
accesul u+or al vehiculelor la %ostul de "ncrcare-descrcare +i a+ezarea sa
"n %ozi#ii cCt mai convenabile1
%osibilitatea a+ezrii "ncrcturii "n condi#ii de valorificare integral a
su%rafe#ei +i volumului caroseriei!
=. Timpi normai )i timpi liberi pentru $nc#rcare )i de!c#rcare
:aralel cu crearea bazei tehnico-materiale cores%unztoare e3ecutrii
o%era#iilor de "ncrcare-descrcare a autovehiculelor, se reglementeaz duratele
ma3ime %e care le %ot avea aceste o%era#ii!
Timpii normai @duratele normateB se utilizeaz ca elemente de
dimensionare a tarifului %entru %resta#iile e3ecutate +i a retribu#iei %ersonalului!
Datorit acestei func#ii, tim%ul normat re%rezint un %uternic instrument de
cointeresare a unit#ii de trans%ort +i a %ersonalului anga6at %entru reducerea
duratei o%era#iilor de "ncrcare-descrcare!

Normele de timp de !taionare a auto1e&iculelor la "ncrcare +i
descrcare sunt stabilite "n de%enden# de:
modul de efectuare a o%era#iilor de "ncrcare-descrcare1
ti%ul ma+inilor +i mecanismelor de "ncrcare-descrcare utilizate1
ti%ul +i ca%acitatea de "ncrcare a autocamionului1
87
caracteristica mrfii +i modul de %rezentare al ei la trans%ort!
9n diagrama urmtoare se %rezint o structur %osibil a tim%ului de
sta#ionare la %unctul de descrcare "ncrcare a unui autovehicul
=a determinarea com%onentelor tim%ului de sta#ionare a mi6loacelor de
trans%ort se are "n vedere c "ncrcarea +i descrcarea se efectueaz fr intrarea
autovehiculului "n %uncte ter#e!
:entru a%recierea normelor de tim% la ca%acitatea de "ncrcare
de%lin a autovehiculului este necesar ca norma de tim% la "ncrcarea unei tone de
marf s se "nmul#easc la ca%acitatea autovehiculului!
=a stabilirea normelor de tim% la "ncrcare-descrcare manual a
mrfurilor se ia "n considerare un anumit numr de hamali, astfel "ncCt ace+tia s
"nde%lineasc limitele date! =a utilizarea modului mecanizat de "ncrcare +i
descrcare la automobile cu dub, normele de tim% %ot fi mrite cu 1-P )"n
com%ara#ie cu autovehiculele deschise*! :entru calcularea normelor de tim%,
necesare %entru descrcarea mecanizat %ar#ial, se iau mediile dintre valorile
tabelare %entru "ncrcarea manual +i cea mecanizat "n de%enden# de numrul de
o%era#ii efectuate de fiecare %arte!
:entru sta#ionarea autovehiculului la "ncrcarea sau descrcarea
%roduselor industriale sau de vCnzare care necesit o aten#ie deosebit, la fel +i
%rodusele "n buc#i mici trans%ortate "n vrac sau "n ambala6e mici, care necesit
numrare, normele de tim% %entru "ncrcarea-descrcarea unei tone de marf %ot fi
mrite cu 25P!
'ste %ermis +i introducerea normelor interne %entru tim% de
sta#ionare a autovehiculelor la %unctele de "ncrcare-descrcare, %e baza
condi#iilor concrete de lucru, "n urmtoarele cazuri:
- la "ncrcarea autobasculantelor cu ca%acitate mai mare de 8 tone, cu
e3cavatoare cu cu%a de ca%acitate de %Cn la 1 m

+i la descrcarea manual
a autocamioanelor cu ca%acitatea mai mare de 1 ton!
- la "ncrcarea-descrcarea autocamionului cu mutarea acestuia de la un
sector al de%ozitului la altul, la sec#ii diferite "n raza aceluia+i teritoriu etc!
la "ncrcarea-descrcarea mrfurilor de gabarite sau mase mari, care
necesit utila6 s%ecial %entru fi3area lor!
7u toate c legisla#ia %ermite introducerea normelor interne de tim%,
"n cazul cCnd acestea sunt mai mici decCt cele unice, este necesar s se utilizeze
normele "n vigoare!
88
Timpii liberi )adic tim%ii scuti#i de %lata ta3elor tarifare* re%rezint
limitele de tim% "n care beneficiarii au dre%tul s imobilizeze autovehiculele %entru
o%era#iile de "ncrcare-descrcare, fr a %lti un anumit tarif "n acest sco%! Doar
dac ace+ti tim%i sunt de%+i#i, beneficiarul va suferi %enalit#i cores%unztoare
tim%ului su%limentar! 9n acest fel, tim%ul liber devine un instrument im%ortant
%entru stimularea interesului beneficiarului %entru reducerea duratei "ncrcrii D
descrcrii!
C. Optimi"area manipul#rii a m#rfurilor la punctele de $nc#rcare E
de!c#rcare
=ucrrile de "ncrcare +i descrcare a mrfurilor +i "ntocmirea
formelor de %rimire +i e3%ediere a mrfurilor se desf+oar %e am%lasamente
%ermanente sau tem%orare, mai mult sau mai %u#in amena6ate!
$mena6area +i organizarea %unctelor de "ncrcare-descrcare a
mrfurilor influen#eaz "n mod direct durata +i calitatea acestor lucrri!
8G
?im%ul de "ncrcare-descrcare este cu atCt mai mic cu cCt sunt mai
bine "nde%linite urmtoarele cerin#e:
=ucrrile de "ncrcare-descrcare sunt mecani"ate.
4ani%ularea mecanizat %rezint o serie de avanta6e fa# de cea
manual:
reducerea considerabil a tim%ului de "ncrcare-descrcare1
sta#ionarea minim a mi6loacelor de trans%ort la mani%ulri %entru "ncrcare-
descrcare +i transbordare1
reducerea s%a#iului de de%ozitare, a tim%ului de %strare a materialelor "n
magazii +i a frontului de "ncrcare-descrcare1
%strarea integrit#ii mrfurilor1
eliminarea eforturilor fizice necesare "ncrcrii-descrcrii manuale1
cre+terea %roductivit#ii1
reducerea costului %entru o%era#iile de "ncrcare-descrcare +i a costului
trans%ortului!
:entru o%timizarea activit#ii, alegerea mi6loacelor de mani%ulare +i a
celor de trans%ort se %oate face, de e3em%lu, du% urmtorul algoritm:
G-
'3ist for# de munc# !uficient# )i cu e2perien# %entru mani%ularea
mrfurilor!
4i!tana de la locul de unde se afl mrfurile %Cn la vehiculul ce se "ncarc
este mic#.
Ni1elul rampei %e care se afl mrfurile este apropiat de nivelul %latformei
vehiculului!
G1
;atele iniiale i
proprietile fi(ice ale
mrfii -!oli, lichi,
ga(o!.
;atele iniiale i
proprietile fi(ice ale
mrfii -!oli, lichi,
ga(o!.
;eterminarea
mecani!melor e
+ncrcare +n funcie e
prouctivitatea nece!ar
;eterminarea
mecani!melor e
+ncrcare +n funcie e
prouctivitatea nece!ar
;eterminarea
mecani!melor e +ncrcare
i a mi$loacelor e tran!port
up criteriul utili(rii
maximale a capacitii e
+ncrcare a mi$locului e
tran!port
;eterminarea
mecani!melor e +ncrcare
i a mi$loacelor e tran!port
up criteriul utili(rii
maximale a capacitii e
+ncrcare a mi$locului e
tran!port
;eterminarea
mecani!melor e +ncrcare
i a mi$loacelor e tran!port
up criteriul co!tului e
epla!are
;eterminarea
mecani!melor e +ncrcare
i a mi$loacelor e tran!port
up criteriul co!tului e
epla!are
;eterminarea
efinitiv a mecani!melor e
+ncrcare, in*n cont e
factorii organi(aionali
;eterminarea
efinitiv a mecani!melor e
+ncrcare, in*n cont e
factorii organi(aionali
:e pot utili(a unul,
ou, trei, ar nu mai
multe mecani!me e
+ncrcare
:e pot utili(a unul,
ou, trei, ar nu mai
multe mecani!me e
+ncrcare
;eterminarea
capacitii organului e
lucru, urata unui ciclu,
numrul cuelor e
+ncrcare
;eterminarea
capacitii organului e
lucru, urata unui ciclu,
numrul cuelor e
+ncrcare
:entru a realiza o interfa# cCt mai bun "ntre s%a#iile de de%ozitare a
mrfii +i mi6locul de trans%ort s-au conce%ut solu#ii moderne, standardizate %entru
sistemele de andocare!
$stfel, "n cazul halelor care nu de#in un sistem de ram%e interne sau
dac accesul la ram%e nu este %osibil, se %ot utiliza module de "ncrcare, %revzute
cu egalizatoare de ram% +i cu burduf de etan+are!
$colo unde e3ist, ram%ele %ot fi, de
asemenea, echi%ate cu egalizatoare de ram%
manuale sau hidraulice )basculante sau telesco%ice* +i
burdufuri de etan+are! 'galizatoarele de ram% sunt
%latforme mobile ce egalizeaz diferen#ele %e "nl#ime +i
adCncime "ntre de%ozit +i autovehicule!
Eurdufurile de etan+are asigur
%rotec#ia "m%otriva vCntului +i a intem%eriilor
<'(5=. D' .;7$<7$<' /. $/.(5<$<' $ 4$<85<.=0<
?<$;/:0<?$?'
.nainte de efectuarea incarcaturii unui vehicul este necesara elbaorarea unui
%lan de incarcare! ;ecesitatea %lanului de incarcare este data de res%ectarea masei
totale ma3ime autorizate a vehiculului, a maselor ma3ime autorizate %e a3aDgru% de
a3e %recum si de fa%tul ca trebuie utilizat la ma3imum volumul util al vehiculului
%entru a %utea utiliza la ma3imum ca%acitatea de trans%ort a vehiculului!
G2
=a alcatuirea %lanului de incarcare trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
Dimensiunile si masele fiecarei unitati de maefa de trans%ortat
;umarul de bucati dintr-un ti% de marfa
Dimensiunile interioare al com%artimentului de incarcare al
vehiculului
<e%artizarea diferitelor marfuri astfel incat sa se um%le cat mai bine
volumul util al vehiculului si in acelasi tim% sa nu se de%aseasca masa
totala ma3ima autorizata a vehiculului si masele ma3ime autorizate %e
a3aDgru% de a3e
.n final trebuie sa rezulte un %lan in care sa fie indicate dis%unerea fiecarei
unitati de marfa in interiorul com%artimentului de incarcare al vehiculului!
.n cazul utilizarii %aletilor acest %lan este mult mai sim%lificat datorita
dimensiunilor standard ale %aletilor!
<e%artizarea in carcaturii, consecintele incarcarii %e o a3a
=a in carcarea unui vehicul trebuie res%ectate limitele legale %entru mase! De
asemenea trebuie res%ectate masa totala tehnic admisibila si sarcinile %e a3e tehnic
admisibile ale vehiculului res%ectiv!
Dea%aasirea maselor legale atrage du%a sine amenzi, o%rirea si descarcarea
vehiculului! .n functie de tara!/u%raincarcarea vehiculului are efecte negative
asu%ra directiei, franarii si controlului vitezei de de%lasare!
$utovehiculele su%raincarcate se de%laseaza incet in ram%a, iar la coborarea
%antelor ca%ata o viteza mare! /%atiul de franare creste! 8ranele %ot ceda cand sunt
solicitate la ma3imum! =a un vehicul su%raincarcat %ot a%area de asemena avarieri
ale sus%ensiei, %untilor sau e3%lozii ale anvelo%elor!
:lasarea necores%unzatoare a incarcaturii %oate duce la manevrarea
%ericuloasa autovehiculului.! .ncarcarea %rea mare a a3ei fata, %oate %rovoca
manevrarea grea a directiei, avarierea a3ei directoare si anvelo%elor!
/ubincarcarea a3ei fata %rovoaca descarcarea a3ei directoare si manevrarea
nesigura a directiei! 0 incarcare %rea mica a a3ei motoare %oate %rovoca o
tractiune scazuta, rotile %utand %ierde aderenta cu usurinta!
:lasarea in carcaturii mai mult intr-una din %artile laterale ale
autovehiculului %oate afecta stabilitatea, franarea sau uzura %neurilor!
G
/tabilitatea vehiculului si centrul de greutate
.naltimea centrului de greutate este foarte im%ortanta %entru conducerea in
siguranta a autovehiculului! 5n centru de greutate inalt %oate %rovoca rasturnarea
cu usurinta a vehiculului, mai ales in curbe sau la efectuarea unei manevre bruste
de de%asire %entru evitarea unei %ericol! Din aceasta cauza este foarte im%ortanta
distribuirea cat mai 6os %osibil si %lasarea %artilor de incarcatura mai grele in
martea de 6os!
?i%uri de ambala6e
$mbala6ele utilizate %entru marfuei %ot fi cutii de carton, de %lastic sau de
lemn de forma %araleli%i%edica, containere de mici dimensiuni! :entru marfuri in
stare lichida se utilizeaza butoaie din metal sau material %lastic, canistre! :entru
gru%area mai multorunitati de marfa se utilizeaza euro%aleti, %aleti din material
%lastic, din metal, bo3%aleti, containere!
7ontainerul este o cutie de marfa de forma %araleli%i%edica care contine mai
multe unitati de marfa, de multe ori omogene si care constituie o incarcatura mare
ca volum si greutate si care se mani%uleaza im%reuna cu mi6loace mecanizate iar
incarcarea di descarcarea containerului se face doar la e3%editor si destinatar, nu
%e %arcurs!
Containeri"area +i tran!containeri"area constau "n gru%area mrfurilor "ntr-
o construc#ie cu caracter %ermanent numit container!
Containerul este un mi6loc de gru%a6, avCnd
o construc#ie cu caracter %ermanent, suficient de
rezistent, care %ermite o utilizare re%etat, fr
refacerea %e %arcurs a "ncrcturii, avCnd un volum
interior minim de 1m
2
!
7ontainerele %ot fi clasificate du% mai multe criterii:
du% ca%acitatea de "ncrcare
- container mic )cu volum interior util de 1- m
2
*
- container mi6lociu )cu volum interior util de -7 m
2
*
- container mare )cu volum interior util mai mare de 7 m
2
*
G,
- transcontainer )cu mas brut ma3im cu%rins "ntre 1- +i
-t*
du% destina#ie:
- containere de uz general )universale*, care servesc la
trans%ortul unei game largi de mrfuri +i nu com%ort nici un fel de
amena6ri s%eciale1
- containere s%eciale, care au %articularit#i constructive +i amena6ri s%eciale
cerute de natura mrfurilor sau de necesitatea ada%trii la un anumit mi6loc
de trans%ort1 la rCndul lor acestea se clasific "n:
containere s%eciale individuale, destinate de%ozitrii +i trans%ortului unui
singur fel de %rodus, cu %ro%riet#i fizice +i chimice, condi#ii de trans%ort +i
de mani%ulare deosebite )gaze lichefiate, acizi industriali etc!*1
containere s%eciale de gru%, destinate %entru trans%ortul +i de%ozitarea
unei gru%e restrCnse de %roduse cu %ro%riet#i sau condi#ii de trans%ort +i
de de%ozitare asemntoare )crmizi, uleiuri, "ngr+minte chimice etc!*1
containere izoterme, refrigerante, frigorifice sau
calorifice, care sunt %revzu#i cu %odea, aco%eri+ +i
%ere#i termoizolan#i, astfel "ncCt s fie evitat
schimbul de cldur "ntre interior +i e3terior1 sunt
destinate trans%ortului mrfurilor u+or alterabile1
containere cistern )rezervor*, %entru trans%ortul
fluidelor1
containere %entru %roduse %ulverulente +i sub form de
granule, %revzute s%ecial cu dis%ozitive s%eciale de
um%lere +i golire
containere s%eciale su%le, realizate din materiale rezistente +i u+or fle3ibile
sub form de burduf*, care du% golirea con#inutului ocu% un s%a#iu
restrCns!
G5
du% modul de trans%ort, categoria de mrfuri
trans%ortate +i caracteristicile fizice ale containerelor,
acestea %ot fi:
- de su%rafa#, folosite de mi6loacele de trans%ort
rutiere, feroviare +i navale1
- %entru trans%orturile aeriene, care au dis%ozitive com%atibile cu sistemul de
%rindere instalat %e aeronave, %recum +i o structur a bazei
de form %lan care %ermite mani%ularea %e ci cu role1
foarte utilizat este containerul de ti% NigluM
- intermodale!
du% felul construc#iei: containere aco%erite sau desco%erite )cu %relat, fr
%relat sau cu aco%eri+ rabatabil*
du% materialul folosit: containere din metal, mase %lastice, lemn etc!
9ntre containerizare +i transcontainerizare, ca
tehnologii de trans%ort, sunt urmtoarele deosebiri:
mrimea mi6loacelor de gru%a6 )ca%acitatea util de
"ncrcare a unui transcontainer este mai mare decCt a unui
container obi+nuit*1
la transcontainerizare modurile de de%lasare sunt
s%ecializate +i mai com%atibile1
modul de "ncrcare este mecanizat1
transbordarea se realizeaz numai cu instala#ii s%eciale!
G6
?ranscontainerizarea are urmtoarele a1anta5e:
- %ermite de%ozitarea %e vertical sub cerul liber, contribuind mai bine la
utilizarea s%a#iilor de de%ozitare1
- economise+te formele im%ortante de investi#ii %rin fa%tul c nu necesit
s%a#ii de de%ozitare1
- reduce cheltuielile cu mani%ularea +i de%ozitarea mrfurilor1
- asigur trans%ortul din %oart "n %oart!
4e"a1anta5ul cel mai im%ortant al transcontainerelor este fa%tul c
necesit mi6loace tehnice s%eciale %entru trans%ortare +i mani%ulare!
?ranscontainerele sunt %revzute cu pie!e de col turnate din o#el, care
%ermit:
%rinderea cu u+urin# a transcontainerelor "n sco%ul mani%ulrii lor, "n s%ecial
la transbordarea lor "ntre mi6loacele de trans%ort ce a%ar#in unor moduri
diferite1
fi3area transcontainerelor, cu a6utorul unor zvoare, %e mi6loacele de trans%ort1
cu%larea transcontainerelor "ntre ele "n cazul stivuirii!
G7
9n numr de o%t buc#i D transcontainer,
%iesele de col# sunt %lasate atCt la col#urile su%erioare, cCt
+i la cele inferioare! :iesele de col# sunt standardizate )"n
figur se %rezint o %is de col# du% standard ./0*!
'3isten#a %ieselor de col# face %osibil
utilizarea unei game largi de dis%ozitive %entru %rinderea, mani%ularea, fi3area +i
stivuirea containerelor! .at cCte e3em%le:

G8
Marcarea containerelor )i tran!containerelor
:entru mai buna identificare a containerelor +i transcontainerelor, %e
acestea se realizeaz marca6e cu simboluri alfanumerice! $ceste marca6e trebuie s
res%ecte conven#iile +i standardele interna#ionale!
<tandardul I<O /,-/ )7ontainere %entru trans%ortul mrfurilor &
codificare, identificare +i marcare* instituie un sistem de marcare %rin cod
alfanumeric de 17 caractere %entru containerele de marf, cu e3ce%#ia celor %entru
trans%ortul aerian, +i %ermite identificarea interna#ional unic! $ceasta marcare
con#ine:
(1) un cod de %ro%rietar )sau codul E.7*
(2) un identificator %entru categoria de echi%ament
(3) un numr serial
(4) un sistem %e baz de cifr de validare %entru a verifica
e3actitatea codului de %ro%rietar +i a numrului serial1
(5) un cod de #ar )o%#ional*
(6) un cod %entru dimensiunile containerului
(7) un cod %entru ti%ul containerului
9n afar de aceste coduri, %e container a%ar +i simboluri care ofer
alte informa#ii )de e3em%lu, valoarea masa brut ma3im, tara, simbolul de
avertizare etc!*
Codul de proprietar, format din trei litere mari ale alfabetului latin,
trebuie s fie unic +i "nregistrat la E.7 )Eureau .nternational des 7ontainers*, fie
direct, fie %rintr-o organiza#ie na#ional de "nregistrare!
Identificatorul cateDoriei de ec&ipament este una din urmtoarele trei
litere mari ale alfabetului latin:
GG
5 %entru toate containerele de trans%ort de marf
J %entru toate sistemele mobile de containere %entru trans%ortul de mrfuri
H %entru remorci +i +asiuri
9m%reun cu codul de %ro%rietar formeaz a+a numitul cod alfa!
Num#rul de !erie, const din +ase cifre, atribuite de ctre %ro%rietar
sau o%erator! Dac numrul containerului const "n mai %u#in de +ase cifre, se
adaug "n fa# suficiente zerouri %entru a6unge la o secven# de 6 cifre!
Cifr# de control este alctuit dintr-o cifr %lasat "ntr-o caseta %entru
a se distinge de numrul serial $ceast este un mi6loc de validare, de "nregistrare +i
de transmitere a %rimelor 1- simboluri! 2erificarea se %oate face ra%id, %rin
mi6loace informatice, %e baza unui algoritm descris "n standardul ./0 6,6!
Codul de ar# este format din dou litere mari ale alfabetului latin, "n
conformitate cu abrevierile descrise "n ./0 166 )de e3em%lu <0 & <omCnia*!
:rima cifra a codului de dimen!iuni indic lungimea containerului!
7ea de-a doua cifr indic "nl#imea containerului!
9n ceea ce %rive+te codul de tip, %rima cifra indica ti%ul de ti%
container )de e3em%lu: & refrigerator iar cea de-a doua cifr se refer la
caracteristicile s%eciale )de e3em%lu, refrigerare mecanic*
:entru containerele utilizate "n trans%ortul aerian se utilizeaz codul
IATA, care cu%rinde "n %rezent 12 caractere alfanumerice )ti% de container, mrime
+i com%atibilitate, numr de serie +i cod de %ro%rietar, cifr de validare*!
=. Mi5loace pentru tran!portul containerelor )i tran!containerelor
*. Mi5loace de tran!port auto %ot fi:
autocamioane cu sau fr remorci1
autotrenuri cu semiremorci ada%tate sau
s%ecializate1
4i6locul de trans%ort cel mai utilizat %entru
trans%ortul transcontainerelor este autotrenul, format
din autotractor +i semiremorc, deoarece are
1--
coeficientul de tar
1
cel mai mic )2--25P*, are o construc#ie sim%l, robust,
%ermi#Cnd +i e3%loatarea %rin metoda decu%lrii autotractorului de semiremorc
Du% gradul de s%ecializare, !emiremorcile %ot fi:
amena5ate !au adaptate, din fabrica#ie sau ulterior, care dis%un fie de %latforme
se%arate %entru trans%ortul transcontainerelor +i %entru trans%ortul altor
categorii de gru%e de mrfuri )de e3em%lu, %aletizate*, fie de o %latform unic!
!peciali"ate !imple, "n diferite forme constructive, utilizate numai %entru
trans%ortul containerelor +i
transcontainerelor1
!peciali"ate auto$nc#rc#toare, care sunt
%revzute %rin construc#ie cu %latforme
ridictoare sau macarale +i care %ermit atCt
trans%ortul transcontainerelor, cCt +i
"ncrcarea sau de%unerea acestora la clien#i sau "n
terminale1 semiremorcile s%ecializate auto"ncrctoare cu macara sunt
%revzute la cele dou ca%ete ale lor cu dou bra#e de macara, fiecare bra# fiind
format din trei-%atru segmente articulate ac#ionate hidraulic1
!peciale cu platform# ba!culant#, destinate
trans%ortului transcontainerelor "ncrcate cu mrfuri "n vrac
+i care %ermit descrcarea %rin basculare!
:<.;7.:$='=' 4'?0D' D' 8.A$<' /5;?
=egarea
Elocarea
=egarea directa in chingi
=egarea in chingi %este incarcatura
0 combinative a acestora im%reuna cu frecarea
$ceste metode trebuie sa su%orte variatiile de mediu ) tem%erature, umiditatea *
care ar %utea sa a%ara %e durata de%lasarii!
1! Elocarea
Elocarea sau consolidarea inseamna ca incarcatura este s%ri6inita ferm de
structure sau accesorii fi3e ale mi6locului de trans%ort! $cestea %ot fi %ereti frontali,
1
1-1
%ereti laterali, %anouri laterale sau stal%i de sustinere! .ncarcatura %oate fi stivuita
direct sau indirect %rin intermediul um%lerii s%atiilor ramase intre dis%ozitivele de
blocare fi3ate %e mi6locul de trans%ort, astfel incat acestea sa im%iedice orice
miscare orizontala a incarcaturii!.n %ractica este dificil e obtinut o fi3are %erfecta
utilizand dis%ozitivele de blocare, se de obicei ramane un mic s%atiu!
/%atiile libere trebuie reduse la minimum %osibil, in s%ecial cele de langa
%eretele frontal! .ncarcatura trebuie fi3ate de %eretele frontal fie direct, fie utilizand
material de um%lere %entru s%atii libere!
$mabal6ele incarcate trebuie de asemenea fi3ate de vehicul! .n cazul in care
su%rastructura vehiculului cores%unde cu standardul '; 126,2 si incarcatura este
distribuita uniform, ma3imum total s%atii libere laterale nu trebuie sa de%aseasca
8- mm, %entru ca %achetele sa fie considerate ca blocate cores%unzator intre
%anouri laterale! =a incarcaturile cu greutate mare concentrate intr-un singur loc,
trenuie evitate s%atii libere! :achetele blocate incorect necesita luarea unor masuri
su%limentare %entru fi3area %e vehicul!
Elocarea cu material de um%lere
:aleti %entru marfuri
:erne de aer
7lame de blocare
:laci diagonale si transversale
Elocarea cu %rag
Elocarea cu %anouri
='($<'$
<e%rezinta o metode a de fi3are, cum ar fi %lasa, lantul sau cablul de otel
care tine incarcatura legata sau asigura legarea incarcaturii %e %latforma sau de
un dis%ozitiv de blocare!=egaturile care asigura amararea ) legarea sa nu se
de%laseze *trebuie %ozitionate in asa fel incat sa fie in contact numai cu incarcatura
care trebuie securizata siDsau cu %unctele de securizare! 'le nu trebuie trecute %este
obiecte fle3ibile, obloane laterale!
=egarea %este %artea de sus
=egarea in bucla )latime*
=egarea directa
1-2


TAHO>RA:UL
?ahograful este un a%arat de control +i "nregistrare, care con#ine un
indicator de viteze, un contor %entru Tilometrii %arcur+i +i un a%arat de "nregistrare
care marcheaz %e diagram: Tilometri %arcur+i, tim%ul de mers +i de sta#ionare a
autovehiculului, viteza momentan "n de%enden# de tim%, %recum +i ora la care s-a
"nchis sau s-a deschis a%aratul la "nce%utul +i sfCr+itul activit#ii de trans%ort, cCt +i
"n tim%ul desf+urrii acesteia!
?ahograful contribuie la cre+terea securit#ii circula#iei %e +osele, face
mai economic e3%loatarea autovehiculelor, %ermite sim%lificarea eviden#elor de
e3%loatare +i constituie o baz sigur +i corect de urmrire a activit#ii +oferului +i
autovehiculului!
?ahograful este un martor sigur "n caz de accident, deoarece de multe
ori de%ozi#iile martorilor difer mai ales "n a%recierea subiectiv a vitezei, care,
%entru stabilirea vinov#iei, este adesea cea mai im%ortant, "nregistrrile furnizate
de a%arat %ermit "ns stabilirea cu %recizie a vitezei "naintea accidentului +i
eventual du% accident, %recum +i momentul %recis cCnd s-a %rodus acesta
*.*.4e!crierea )i funcionarea ta&oDrafului
?ahograful se com%une din urmtoarele gru%uri de mecanisme +i %iese :
*. Placa de ba"# Q %e care sunt montate : mecanismele de "nregistrare
a vitezei, distan#ei %arcurse, tim%ului de circula#ie +i sta#ionare, %recum +i
transmisia contorului Tilometric, contactele becului de semnalizare a vitezei ma3ime
%restabilite, %laca cu borne %entru conectarea la sursa de curent electric +i %riza
%entru cu%larea cablului de antrenare )cablu ds Tilometra6*!
+. Carca!a Q o %ies turnat de form cilindric, %e care se fi3eaz :
%laca de baz, contorul Tilometric +i cu#itul %entru crestarea %e diagram a
diferitelor momente "n care se "nchide sau se deschide a%aratul! :e flan+a carcasei
1-
este %revzut un adaos de turnare %entru fi3area ca%acului +i scobitura %entru
clichetul "ncuietorii!
,. Capacul Q fi3at de carcas %rintr-o balama! :e acesta sunt fi3ate
mecanismul ceasornic, indicatorul de vitez, diagrama de "nregistrare,
"ncuietoarea, becurile %entru iluminarea cadranului, becul de semnalizare a
vitezei ma3ime %restabilite +i cadranul!
8unc#ionarea tahografului se realizeaz cu a6utorul unui arbore fle3ibil
)cablu de Tilometra6*, care asigur transmiterea mi+crii de la cutia de viteze a
autovehiculului, la a%aratul %ro%riu-zis!
aB Mecani!mul pentru m#!urarea )i $nreDi!trarea 1ite"ei!
8unc#ioneaz %e %rinci%iul varia#iei for#ei centrifuge "n func#ie de tura#ie!
De la cablul fle3ibil mi+carea este transmis la un regulator
centrifugal, care ac#ioneaz atCt un ac indicator care arat %e cadran viteza de
circula#ie "n orice moment cCt +i o %eni# de "nregistrare, care traseaz %e diagrama
de "nregistrare, viteza cu care a circulat autovehiculul )fig!1*
8ig!1! 9nregistrarea %e diagram a vitezei
bB Mecani!mul pentru m#!urarea )i $nreDi!trarea di!tanei parcur!e
De .a cablul fle3ibil mi+carea este transmis la un mecanism cu
cam
care ac#ioneaz o %eni# de "nregistrare ce traseaz %e diagram o linie
frCnt ca "n figura 2!
1-,
8ig!2 9nregistrarea %e diagram a distan#ei %arcurse
8orma camei este aleas astfel "ncCt "nl#imea "nregistrrii de 1 mm
cores%unde unei distan#e %arcurse de 1 Tm, "nl#imea unui segment de "nregistrare
este de 5 mm re%rezentCnd 5 Tm %arcur+i! =a o rota#ie com%let a camei, %eni#a
traseaz %e diagram dou segmente de linie frCnt, ceea ce cores%unde cu o
distan# de 1- Tm %arcur+i! $c#ionarea contorului Tilometric este asigurat tot de
ctre cablul de antrenare de la came, mi+carea se transmite la un mecanism cu
clichet care ac#ioneaz tamburii cu cifre! 0 cifr a %rimului tambur cores%unde
distan#ei de 1-- m %arcur+i! 7a%acitatea total a controlului este de G GGG,G Tm
cB Mecani!mul pentru $nreDi!trarea timpului $n circulaie )i
!taionare
'ste un vibrator format dintr-o greutate, care, "n tim%ul sta#ionrii
autovehiculului, este #inut "n echilibru instabil cu a6utorul unui arc! 7Cnd
autovehiculul este "n circula#ie, datorit tre%ida#iilor, greutatea "nce%e s vibreze,
iar %eni#a de "nregistrare, fi3at %e aceasta, va trasa %e diagram o linie groas
)grosimea 2Q mm*! $tunci cCnd autovehiculul sta#ioneaz, %eni#a traseaz %e
diagram o linie sub#ire, "nregistrarea tim%ului de circula#ie +i de sta#ionare este
artat "n figura
8ig! 9nregistrarea %e diagram a tim%ului "n circula#ie +i "n sta#ionare
0 rota#ie com%let a diagramei de "nregistrare se e3ecut "n 2, ore!
dB Mecani!mul cea!ornic func#ioneaz 5 zile de la "ntoarcerea
com%let!
8unc#ionarea lui se %oate verifica vizual urmrind mi+carea acului in-
dicator de secund!
1-5
eB In!talaia electric#% iluminare )i !emnali"are
:e %artea din s%ate a %lcii de baz este am%lasat %lcu#a cu borne
%entru legarea a%aratului la sursa de curent electric )acumulatorul
autovehiculului*! Eorna care alimenteaz circuitul becurilor de iluminare a
cadranului se introduce astfel "ncCt acestea s se a%rind concomitent cu
iluminarea a%aratelor de bord ale autovehiculului, iar borna care alimenteaz
circuitul becului de semnalizare a vitezei ma3ime %restabilite, se monteaz astfel
"ncCt acesta s fie sub curent "nce%Cnd din momentul introducerii cheii "n contactul
de %ornire a autovehiculului!
;nreDi!trarea de!c&iderii )i $nc&iderii aparatului
8iecare deschidere +i "nchidere a ca%acului a%aratului se "nregistreaz
%rin tierea marginii diagramei de "nregistrare, cu a6utorul cu#itului fi3at %e
carcas! ?ierea marginii diagramei indic %recis ora la care s-a "nchis +i deschis
a%aratul!
8unc#ionarea "n bune condi#iuni a tahografului este "ntotdeauna
determinat de montarea cores%unztoare a cablului fle3ibil de antrenare care
asigur transmiterea mi+crii de la cutia de viteze a autovehiculului la a%arat!
=a montarea cablului de antrenare se im%une a fi res%ectate urm-
toarele condi#ii din figura ,:
raza curburilor s nu fie mai mic de 2-- mm atCt la ie+irea din cutia de viteze
sau cutia reductoare cCt +i la intrarea "n tahograf1
cablul de antrenare trebuie s fie montat "n linie drea%t %e o lungime de cel
%u#in 6--7- mm, msurat de la man+onul de sertizri1
8ig!, 7ondi#ii de res%ectat la montarea cablului de antrenare
%entru men#inerea "n tim%ul e3%loatrii, "n %ozi#ie corect! cablul va fi fi3at la
montare cu bride 1 distan#a ma3im dintre bridele de fi3are este de ,-- mm!
1-6
Du% e3ecutarea o%era#iunilor de monta6! "n mod obligatoriu, cablul
de antrenare se sigileaz at"t la %riza de la cutia de viteze cCt +i la cea a
tahografului!
:lecarea "n curs cu cablul de antrenare nesigilat sau cu sigiliile ru%te
este interzis!
METO4E 4E ;NRE>I<TRARE 7I VERI:ICARE A METO4E 4E ;NRE>I<TRARE 7I VERI:ICARE A
ACTIVIT9(II 4E<:9<URATE 4E CON4UC9TORUL AUTO ACTIVIT9(II 4E<:9<URATE 4E CON4UC9TORUL AUTO
@AUTOVEHICULB @AUTOVEHICULB
4E<CRIEREA 4IA>RAMEI TAHO>RA:
Diagrama de "nregistrare se %rezint sub forma unui disc circular
confec#ionat dintr-o hCrtie s%ecial, %e care, "n urma atingerii cu un cor% ascu#it,
rmCn urme sub forma unor linii de culoare ro+ie sau neagr!
Diagrama este "m%r#it "n urmtoarele zone :
1. 8ona $nreDi!tr#rii 1ite"elor "n care sunt marcate, sub form de cercuri
concentrice, tre%tele de vitez din 1- "n 1- TmDh! 7Cm%ul vitezelor este cu%rins "n
limitele - & G- TmDh!1
2. 8ona $nreDi!tr#rii timpului $n circulaie )i $n !taionare & "n care sunt
marcate, diviziuni de tim% )ore +i minute*, cea mai mic diviziune re%rezentCnd 5
minute!
?im%ul "n circula#ie se "nregistreaz sub forma unei benzi )linie "ngro+at*, iar
tim%ul "n sta#ionare sub forma unei linii sub#iri1
3. 8ona $nreDi!tr#rii di!tantei parcur!e & "n care sunt marcate cu linie
"ntreru%t +ase cercuri concentrice! Distan#a "ntre dou cercuri este de 1 mm, ceea
ce cores%unde %e teren cu 1 Tm %arcurs!
Distan#a %arcurs se "nregistreaz %e diagram sub forma unor linii frCnte
care "ntretaie cercurile concentrice! "nl#imea unui segment este de 5 mm +i
cores%unde unei distan#e de 5 Tm %arcur+i de autovehicul!
:e marginea e3terioar a diagramei de "nregistrare este marcat tim%ul "n ore
+i minute, de la - & 2,, cea mai mic diviziune re%rezentCnd 5 minute!
:e aceast zon se marcheaz ora la care s-a "nchis sau s-a deschis
a%aratul, %rin tiere cu a6utorul cu#itului montat %e carcas!
9n %artea central a diagramei se "nscriu urmtoarele date :
1-7
numrul de "nmatriculare al autovehiculului
seria foii de %arcurs
destina#ia
data
indica#iile contorului Tilometric la %lecarea +i sosirea din curs!
8iecare diagram re%rezint rezultatul activit#ii autovehiculului %e o
%erioad de ma3imum 2, ore
:e baza "nregistrrilor de diagram se %oate reconstitui )dac se
cunoa+te itinerariul* "ntreaga desf+urare a cursei, fiecare Tm %arcurs, viteza cu
care a circulat autovehiculul %e diferite %or#iuni sau %e "ntreg traseul, tim%ul "n
circula#ie +i toate o%ririle +i sta#ionrile!
4iaDrama permite !tabilirea urm#toarelor date :
ora introducerii +i scoaterii acesteia din a%arat :
"nce%utul +i sfCr+itul activit#ii autovehiculului )ora de ie+ire +i intrare "n gara6* 1
distan#a %arcurs "n Tilometri1
tim%ul "n circula#ie +i sta#ionare 1
viteza medie %e diferite %or#iuni din traseu 1
viteza ma3im cu care a circulat autovehiculul %e anumite %or#iuni din traseu!
=a stabilirea datelor "nregistrate %e diagram, se va avea "n vedere ca
totdeauna citirea s se fac "n sensul rotirii acelor de ceasornic, urmCnd ordinea
cronologic a orelor marcate %e marginea e3terioar a diagramei!
'lementele "nregistrate %e diagram se stabilesc astfel :
ora introducerii diagramei "n a%arat se determin %rin cresttura! care a%are %e
marginea diagramei la ora du% care "nce% "nregistrrile1
ora scoaterii diagramei din a%arat se stabile+te %rin cresttura care a%are %e
marginea diagramei la ora du% care nu mai a%ar "nregistrrile 1
"nce%utul activit#ii autovehiculului )%lecarea din gara6* se stabile+te %rin ora la
care "nce% "nregistrrile1
sfCr+itul activit#ii autovehiculului )sosirea "n gara6* se stabile+te %rin ora la
care se termin "nregistrrile1
distan#a %arcurs "n Tm +i care se determin "n dou moduri1
1. %rin diferen# "ntre cifrele citite %e contor la sosire +i la %lecare, care se afl
"nscrise "n %artea central a diagramei1
2. %rin numrarea liniilor care "ntretaie cercurile de distan#, "nl#imea unei
linii fiind de 5 Tm! 8rac#iunile se stabilesc +tiind c "ntre dou cercuri
distan#a este 1 Tm 1
tim%ul "n circula#ie se stabile+te %rin msurarea "n ore +i minute a %or#iunilor de
linie "ngro+at, folosind diviziunile de %e marginea zonei "n care se face
"nregistrarea 1
1-8
tim%ul "n sta#ionare se stabile+te %rin msurarea %or#iunilor trasate cu linie
sub#ire 1
viteza medie se stabile+te %rin a%reciere observCnd atent curba vitezei 1
2iteza ma3im este dat de locul "n care curba "nregistrrii vitezei a
atins "nl#imea ma3im
9n figura 5 este re%rezentat un e3em%lu de "nregistrare, "n care sunt
artate toate datele ce se %ot culege de %e diagram!
1. "nregistrarea vitezelor1
2. tim%ul "n circula#ie +i sta#ionare1
3. distan#a %arcurs1
4. autovehiculul sta#ioneaz!
a) 6,15 ora la care s-a introdus diagrama "n a%arat +i a%oi s-a "nchis1
b) 6,- & 6,52 autovehiculul se de%laseaz la locul de "ncrcare1 ora 6,-
re%rezint "nce%utul cursei 1
c) 6,25 & 7,15 "ncrcarea autovehiculului )sta#ionare la "ncrcare*1
d) autovehiculul se de%laseaz +i se o%re+te %entru distribuirea mrfii la diferite
%uncte 1
e) 2- minute sta#ionare 1
f) autovehiculul este diri6at, +i se de%laseaz la un nou loc de "ncrcare 1
g) autovehiculul a %arcurs o distan# de 1 Tm 1
h) sta#ionare , minute 1
i) distribuirea mrfii la diferi#i beneficiari 1
j) autovehiculul este condus defectuos, neeconomic, cu treceri de la o vitez mic
la o vitez mare! 2iteza ma3im 88 TmDh, viteza medie 56 TmDh!
k) tim% de sta#ionare! ?ahograful este deschis de la ora 11,5- & 12,12!
:entru ob#inerea "nregistrrilor realizate de tahograf %e diagramele de
"nregistrare, este necesar ca acestea s fie introduse zilnic "n a%arat!
0%era#iile legate de introducerea diagramelor "n a%arat se e3ecut, "n toate
cazurile, de ctre +ofer!
Diagrama de "nregistrare com%letat, "n %artea central, cu datele artate
mai sus, se monteaz %e locul de antrenare, %revzut "n %artea din s%ate, a
mecanismului ceasornic, "n a+a fel "ncCt marginea acesteia s fie sub agrafa
%lcu#ei de reazem! Diagrama se rote+te astfel "ncCt "ntre semnele rotii ale agrafei
s fie indicat ora e3act din acel moment, du% care se fi3eaz rozeta elastic!
/e atrage aten#ia c montarea necores%unztoare a diagramei,
nefi3area ei cu a6utorul rozetei elastice, conduce la neefectuarea "nregistrrilor!
Diagramele de "nregistrare se emit zilnic odat cu foile de %arcurs!
1-G
9n cazul curselor interurbane, a cror durat de%+e+te 2, ore, se emit
diagrame, "n numr egal cu numrul zilelor "n care urmeaz a se desf+ura cursa,
%lus 2Q, diagrame de rezerv!
8ig!5 Diagrama folosit ce se %red de +ofer im%iegatului la sosirea din
curs
;umrul diagramelor de "nregistrare emis la %lecarea "n curs se "nscrie "n
foaia de %arcurs, "n %artea drea%t, sub numrul foii de %arcurs!
/chimbarea diagramelor "n %arcurs, de la o zi la alta, se face de ctre
+ofer +i totdeauna du% 2, ore de la introducerea %rimei diagrame "n a%arat
)%lecarea in curs*!
*.,. 4efeciuni ce pot apare $n funcionarea ta&oDrafelor datorit#
unei manipul#ri Dre)ite !au pro1ocate cu intenie
7a urmare a unei mani%ulri necores%unztoare a a%aratelor +i "n
multe cazuri chiar datorit unor ac#iuni inten#ionate din %artea +oferilor, "n cursul
e3%loatrii tahografeior, s-au "nregistrat numeroase defec#iuni, dintre care cele mai
frecvente sunt :
"ndoirea su%or#ilor %eni#elor "nregistratoare, ac#iune ce conduce la blocarea lor
+i im%licit la neefectuarea "nregistrrilor 1
11-
deteriorarea vCrfului %eni#elor %rin lovire sau tocire anormal %rin folosirea de
materiale abrazive, situa#ii ce conduc de asemenea, la neefectuarea
"nregistrrilor 1
ru%erea inten#ionat a su%or#ilor %eni#elor sau %rin montarea necores%unztoare
a diagramei1
ru%erea su%ortului %eni#ei de "nregistrare a vitezei, datorit circula#iei cu vitez
de %este G- TmDh etc
*.-. MetodoloDia efectu#rii controlului a!upra funcion#rii
ta&oDrafelor )i utili"#rii diaDramelor ta&oDrafice pentru urm#rirea acti1it#ii
auto1e&iclelor
0rganele de control verific, "n legtura cu func#ionarea tahografelor
+i utilizarea diagramelor tahografice %entru urmrirea activit#ii autovehiculelor,
urmtoarele %robleme :
*. La plecarea auto1e&iculelor din Dara5
"ndrumarea "n curs a autovehiculelor ce vor e3ecuta trans%orturi numai dac
a%aratul tahograf func#ioneaz 1
emiterea de ctre %ersonalul autocoloanelor )autobazelor* a numrului de
diagrame necesar introducerii "n a%arat %e toat durata e3ecutrii
trans%ortului1
"nscrierea, "n %artea central a diagramei, a datelor de identificare )nr! de
"nmatriculare, seria foii de %arcurs, data, indica#ia contorului .a %lecare*1
introducerea corect a diagramei "n a%arat1
"ntoarcerea mecanismului ceasornic al a%aratului +i reglarea mecanismului de
"nregistrare a tim%ului "n circula#ie +i sta#ionare 1
dac, cablul de antrenare )Tilometra6* este montat conform %rescri%#iilor
tehnice 1
e3isten#a sigiliilor a%licate atCt "n a%arat cCt +i la ca%etele cablului de
antrenare!
+. ;n parcur!
func#ionarea normal a tahografului!
se analizeaz diagramele +i se stabile+te dac au fost res%ectate : viteza legal,
traseul %rogramat +i sta#ionrile "n locurile %revzute!
9n toate cazurile, organul de control "nscrie "n foaia de %arcurs, locul,
data, ora, cCnd a fost efectuat controlul, deschiderea a%aratului, constatrile +i
111
msurile luate! /e indic obligatoriu numrul autoriza#iei )ordinului* de control +i
numele +i %renumele cite#!
,. La !o!irea $n Dara5
func#ionarea normal a tahografului 1
"nscrierea %e diagrame a indica#iilor contorului Tilometric la! sosire 1
dac +oferul a restituit sau are asu%ra sa "n vederea restituirii toate diagramele
%rimite la %lecarea din gara6 1
starea cablului de antrenare : dac este montat cores%unztor, dac sigiliile sunt
intacte 1
dac %ersonalul din autobaz analizeaz activitatea autovehiculelor %e baza
"nregistrrilor de %e diagramele tahografice +i ia msuri %entru cazurile de
de%+ire a vitezei legale, neres%ectrii itinerariului %rogramat +i ne6ustificrii
sta#ionrilor "n afara celor normale!
aB Pentru ambele cateDorii de tran!port @marf# )i c#l#toriB, la ie+irea
din unitate a autovehiculelor +oferul este obligat s aib asu%ra sa :
foaia de %arcurs, %entru autovehiculele trans%ort marf +i %entru autovehiculele
trans%ort %ersoane 1
a%aratul tahograf "n bun stare de func#ionare 1
date referitoare la mi6locul auto +i la %ersonalul de bord 1
cantit#ile de combustibil +i de ulei a%robate +i efectiv alimentate "nainte de
%lecarea "n curs 1
notri ale +oferului +i ale organelor de control, "n tim%ul desf+urrii cursei 1
locul fi3at %entru %arcarea autovehiculului, du% terminarea activit#ii!
/-a %retins men#inerea elementelor de identificare ale autovehiculului
+i +oferului, deoarece aceast foaie de %arcurs "+i men#ine +i func#ia de autorizare a
circula#iei autovehiculul "n afara unit#ii!
Du% sosirea autovehiculului din curs, determinarea %arcursului
efectiv +i echivalent %recum +i a elementelor de costuri ce deriv din acest %arcurs
)consum combustibil, anvelo%e, %rocese tehnologice etc!* se fac numai "n func#ie de
numrul de Tm! eviden#ia#i de diagrama )diagramele* tahograf, %e fi+a de calcul a
foii de %arcurs
bB Pentru tran!portul de m#rfuri
9n afara elementelor comune ambelor categorii de trans%ort, foaia de
%arcurs %entru autovehiculele trans%ort marf con#ine urmtoarele elemente
s%ecifice :
%rogramul de lucru 1
112
sta#ionrile intervenite "n %arcurs +i motivul %roducerii lor!
9nscrierea denumirii e3%editorului, a rutei de diri6are +i a %rogramului
de lucru, dau %osibilitatea organelor de control s constate dac la un moment dat
autovehiculul se gse+te sau nu "n curs legal!
Defalcarea sta#ionrilor mai mari de - de minute efectuate de +ofer
%rin "nscrierea locului unde se %roduc, momentul de "nce%ut al acestuia, %recum +i
motivul care l-a generat )sau le-a generat* %ermite urmrirea desf+urrii traseului
%arcurs de autovehicul, %rin com%ararea elementelor din foaia de %arcurs cu cele
furnizate de diagrama tahograf!
?arifarea +i decontarea %resta#iilor se face %e baza documentelor
comerciale )bon, scrisoare de trans%ort* confirmate de e3%editori, care trebuie s
con#in elemente de tim% +i %arcurs "n concordan# cu cele e3istente "n diagrame!
cB Pentru tran!portul de c#l#tori
8oaia de %arcurs %entru autovehiculele trans%ort %ersoane con#ine urmtoarele
elemente s%ecifice :
sarcina de trans%ort 1
elemente de gestiune )bilete +i bani %ersonali* 1
desf+urarea e3ecutrii curselor +i a veniturilor realizate,
9nscrierea "n foaia de %arcurs a traseului cursei +i a %lanului de
venituri %ermite cunoa+terea sarcinii de trans%ort de ctre +ofer +i contribuie la
eliminarea %osibilit#ii e3ecutrii unor curse neordonate!
(estiunea de bilete +i desf+urarea curselor dau %osibilitatea orga-
nelor de control s constate eventualele abateri de la legalitatea trans%orturilor de
cltori, %recum +i desf+urarea "n tim% +i s%a#iu a curselor!
Nece!itatea de!f#)ur#rii acti1it#ii dup# ace!t !i!tem
'3isten#a elementelor de %arcurs +i tim% "n diagrama tahograf "n
%aralel cu cele cu%rinse "n foaia de %arcurs, a+a cum s-a lucrat "n trecut,
minimalizeaz valorificarea datelor furnizate de diagramele tahograf!
$ctuala foaie de %arcurs cu%rinde unele rubrici "n care se "nscriu, date
referitoare la consumul de combustibil, rula6ul anvelo%elor +i tim%ul de %lat al
+oferului de ctre %ersonalul autocoloanei, du% e3ecutarea sarcinii de trans%ort!
:rezen#a "n foaia de %arcurs a acestor date nelegate de desf+urarea %rocesului de
trans%ort, %rintre care +i %arcursul efectiv defalcat %e categorii de drum creeaz
+oferului convingerea c activitatea sa %oate fi eviden#iat +i "n cazul nefunc#ionrii
a%aratului tahograf!
/%re deosebire de vechile foi de %arcurs, noile foi cu%rind elementele
amintite, %recum +i fi+ele de calcul %entru determinarea com%onentelor de costuri!
11
*.TRA<EELE 4E CIRCULA(IE
:rintr-un traseu de circula#ie auto se "n#elege o cale de comunica#ie
destinat de%lasrii %ermanente a automobilelor du% un %rogram anumit!
:ot s fie stabilite +i trasee de circula#ie auto fr sa e3iste un %rogram
anumit +i o de%lasare %ermanent de automobile!
=a determinarea traseului de circula#ie auto trebuie s se #in seama
de lungimea traseului, starea de viabilitate +i declivit#ile drumului, intensitatea
traficului de circula#ie, auto, e3isten#a unui numr cCt mai mic de intersec#ii a
traseului auto cu calea ferat etc!
7ircula#ia %e traseele auto se %oate, face %rin circula#ia direct sau
circula#ia %e sec#ii!
Circulaia directa are loc atunci cCnd automobilul %arcurge "ntregul
traseu, de la un %unct de "ncrcare la %unctul de descrcare "n ambele sensuri! .n
acest caz, automobilul %oate fi deservit de %ersonalul de bord "n urmtoarele
variante :
trans%ortul se e3ecut de un singur +ofer, iar "n unele cazuri acesta este secondat
de un a6utor de +ofer 1
trans%orturile se e3ecut de o tur de +oferi, care se schimb "n tim%ul cursei,
+oferul de rezerv fiind %rezent la bord 1
trans%ortul se e3ecut cu schimbul de mai mul#i +oferi, fiecruia revenindu-i una
sau mai multe sec#iuni din traseu!
Circulaia pe !eciuni & situa#ie mai rar "n #ara noastr, are loc cCnd
traseul este divizat %e %or#iuni numite sec#ii! 9n astfel de situa#ii se %rocedeaz la
trans%ortarea mrfurilor du% urmtoarele variante :
din automobil "n alt automobil sau remorc 1
din automobil %e %latforme sau "n magazii de de%ozitare 1
transbordarea de %alete sau de containere 1
schimbare de remorci sau semiremorci!
/tabilirea tim%ului total de trans%ort t )"n e3%loatare* %e un anumit
traseu se %oate face cu a6utorul rela#iei :
( ) h tst tc t + =
11,
"n care
tc Q tim% "n circula#ie 1
tstQ tim% "n sta#ionare!
r d i oc
.
t t t
v
=
t + + + =

2
"n care:
t
oc
este tim%ul total %entru efectuarea o%era#iunilor comerciale, "n h 1
d i
t
Q tim%ul total %entru efectuarea o%era#iunilor de "ncrcare-descrcare, "n
h 1
r
t
Q tim%ul total afectat %entru odihn %e tim%ul no%#ii )re%aus*, "n h!
<ela#ia este valabil %entru ambele ti%uri de circula#ie, direct +i %e
sec#ii!
Circulaia m#rfurilor.
:rin no#iunea de circula#ie a mrfurilor "n trans%orturile auto se "n#elege
volumul de mrfuri in tone trans%ortate sau de trans%ortat cu mi6loace auto "ntre
dou localit#i "n ambele sensuri +i ra%ortat la o %erioad determinat de tim% )ore,
zi, lun etc*!
7ircula#ia mrfurilor %oate avea caracter constant sau variabil "n tim%,
"n func#ie de necesit#ile de trans%ort ale obiectivelor economice res%ective! (radul
de neuniformitate al circula#iei mrfurilor este caracterizat %rin coeficientul de
neuniformitate al circula#iei mrfurilor %e o %erioad dat )de obicei anual* +i
anume:
mediu
im
4
4
Y
max
=
115
8ig!1 ;euniformitatea circula#iei mrfurilor "n cursul anului
"n care :
Y & coeficientul de neuniformitate al circula#iei mrfurilor1
4
ma3im
& media volumului ma3im al circula#iei mrfurilor, "n tf 1
4
mediu
& media volumului mediu al circula#iei mrfurilor "n tf!
:entru a%rofundarea acestei %robleme, se %oate determina valoarea lui
Y %entru fiecare fel de marf luat "n %arte! .ndiferent dac %roblemele sunt %rivite
global sau %e fel de marf, esen#ial este fa%tul c circula#ia mrfurilor, de cele mai
multe ori are varia#ii mari chiar de la o lun la alta, de unde rezult necesitatea
stringent a studierii datelor statistice la elaborarea +i defalcarea %lanului de trans-
%ort!
9n figur este %rezentat un e3em%lu de grafic al neuniformit#ii
circula#iei mrfurilor "n cursul unui an! /e observ c la cazul ales, lunile august +i
se%tembrie %rezint %erioade, de vCrf "n e3%loatarea auto! %entru %rodusul sau
%rodusele luate "n considera#ie!
7ircula#ia mrfurilor %entru un %unct de e3%loatare se %oate e3%lica
%rin rela#ia :
M F M
i
G M
e
@tiB
unde :
4 este suma valorilor de mrfuri intrate +i e3%ediate, "n tf1
4
i
Q volumul total de mrfuri intrate, "n tf1
4
e
Q volumul total de mrfuri e3%ediate, "n tf!
9n cazul %unctelor de "ncrcare-descrcare unde se efectueaz +i
o%era#ii de tranzit, circula#ia mrfurilor se %oate e3%rima %rin rela#ia :
116
t e i
4 4 4 4 + + =
"n care 4
t
este volumul total al mrfurilor "n tranzit "n tf!
9n acest caz, 4 este suma valorilor de mrfuri intrate, e3%ediate si
tranzitate, "n tf!
:entru determinarea circula#iei mrfurilor "ntr-o sec#iune a unui traseu
)%unctele $ +i E*, analiza trebuie fcut %rin luarea "n considera#ie a ambelor
sensuri, adic :
$f - 4$E V 4E$ Ztf[!
unde :
4 & suma volumelor de mrfuri, atCt "n sensul $E cCt +i "n sensul E$1
4
$E
& volumul total de mrfuri "n sensul $ E1
4
E$
& volumul total de mrfuri "n sensul E$
+. CUREN(II 4E TRA:IC
7unoa+terea amnun#it a surselor de %roduc#ie +i a centrelor de
consum %e de o %arte, +i a circula#iei mrfurilor %e de alt %arte, constituie
%rinci%ala condi#ie im%us "n vederea determinrii curen#ilor de trafic de mrfuri!
7uren#ii de trafic re%rezint cantitatea de trafic trans%ortat, sau de
trans%ortat, %e o %erioad de tim% dat, e3%rimat "n tone-for# %e unitate de tim%!
Dre%t e3em%le, la curen#ii de trafic de mrfuri, se %ot cita cantitatea
mrfurilor trans%ortate "n curs de un an %e o anumit rut, cantitatea mrfurilor
intrat +i e3%ediat "n curs de o lun %rin sta#ia de colectare +i e3%ediere a
mrfurilor etc!
9n general, se %oate s%une c un curent de trafic re%rezint varia#ia
cantitativ a unei categorii de lucrri %e o %erioad de tim% anumit, %e un
traseu anumit, "ntr-un singur sens al acestuia!
2izual, se %ot re%rezenta curen#ii de trafic +i %resta#iile de trafic "n
re#eaua traficului ca un sistem de benzi "n care l#imea benzii cores%unde no#iunii
de curent de trafic, iar su%rafa#a benzii constituit din "nmul#irea l#imii benzii
)adic a
curentului de
trafic* cu
117
lungimea benzii )adic a drumului %arcurs* cores%unde tocmai no#iunii de %resta#ie
de trafic )fig! 2*
8ig!2 7uren#ii de trafic )$-originea traficului1 E-%unctul terminus1 7-sensul
traficului*
8ig! :unct de trafic cu mai multe %uncte terminus )0-originea traficului*
118
8ig!, <e#ea de trafic cu mai multe %uncte de trafic )$-un singur %unct
terminus*

8ig!5 <e#ea de trafic cu mai multe %uncte de trafic )$-J %uncte terminus*
Deci dac se urmresc curen#ii de trafic, trebuie s se clarifice
originea +i %unctul terminus al traficului res%ectiv, adic al e3tremit#ii traficului!
$tCt originea cCt +i %unctul terminus al traficului sunt legate de condi#ii geografice,
condi#ii economice etc!
0riginile +i %unctele terminus ale curen#ilor de trafic se %ot re%artiza "n
s%a#iu, fie sub forma unui %unct de trafic & cazul unei singure origini de trafic & ca
de e3em%lu o min de crbune, o carier de %iatr, fie sub forma unei re#ele de
trafic "n cazul unei su%rafe#e ce cu%rinde mai multe %uncte de trafic, deci origini
multi%le, ca de e3em%lu: un sector agricol, o e3%loatare forestier etc!
9n fig! & 5 sunt e3%rimate vizual cCm%urile vectoriale, "n cazul unui
%unct de trafic cu mai multe %uncte terminus +i "n cazurile unor re#ele de trafic cu
unul sau mai multe %uncte terminus!
9n %rocesul analizrii originilor +i %unctelor terminus ale traficului de
mrfuri, im%ortante nu sunt numai caracteristicile surselor de %roduc#ie +i ale
11G
centrelor de consum, ci +i cile de comunica#ie, "n general, +i re#eaua de drumuri "n
s%ecial!
7uren#ii de trafic de mrfuri - %e lCng cele artate mai sus & %rezint
varia#ii +i "n ceea ce %rive+te felul +i volumul mrfurilor, chiar "n cazul unor
intervale relativ scurte de tim%! De aici rezult im%ortan#a analizei de %ers%ectiv "n
diferite situa#ii a curen#ilor de trafic "n trans%ortul auto!
7uren#ii de trafic %ot: avea valori diferite, atCt: %entru fiecare fel de
marf, cCt +i %entru "ntregul trafic de %roduse ce se de%laseaz cu automobilele
,. CIRCUITE 4E TRAN<PORT
'fectuarea trans%orturilor cu automobilele se face %rin de%lasarea
acestora "ntre sta#iile de e3%edi#ie +i cele de destina#ie "ntr-una din variantele
urmtoare :
Circuitul alternati1 sau pendular este acel circuit "n care de%lasarea
autovehiculului se re%et de mai multe ori "ntre %unctele $ +i E!
=a acest ti% de circuit, din %unct de vedere al "ncrcturii, se %ot
"ntClni cinci cazuri de e3%loatare, ale automobilului:
a) sarcin %lin la ducere, ne"ncrcat ia "ntoarcere 1
b) sarcin %lin la ducere, "ncrcat %ar#ial la "ntoarcere 1
c) sarcin %lin la ducere 1 sarcin %lin la "ntoarcere 1
d) ne"ncrcat la ducere, sarcin %lin la "ntoarcere 1
e) "ncrcat %ar#ial .a ducere, sarcin %lin la "ntoarcere!
7ircuitul a sau c se "ntClne+te "n s%ecial la trans%orturile de mrfuri %e
distan#e de trans%ort mici, cu %recdere .a trans%ortul %roduselor de mas )nisi%,
balast, etc*
Circuitul inelar este acel circuit la care de%lasarea se face %e un
traseu, ce formeaz o linie "nchis! $cest circuit se ado%t %entru rentabilizarea
s%orit a e3%loatrii automobilelor "n cazul unor localit#i dis%use %e un traseu
"nchis!
Circuitul de colectare este acel circuit "n care de%lasarea
autovehiculelor se face %e un traseu ce se caracterizeaz %rin cre+terea tre%tat a
volumului de mrfuri "ncrcat "n automobil!
Circuitul de di!tribuire este inversul circuitului de
colectare)descre+terea tre%tat a cantit#ii de mrfuri din automobil*
Circuitul radial este acel circuit "n care trans%orturile se fac de la
centru s%re localit#ile %eriferice!
12-
121
Fig. 1
Circuit inelar
Fig. 2 Circuit de colectare i
distribuie
Fig.3 Circuit de
colectare
Fig.4 Circuit radial
122
Fig.5 Circuit de
distribuire
*. PRO>RAMELE 7I >RA:ICELE 4E CIRCULA(IECMO4 4E
;NTOCMIRE
:rogramele +i graficele de circula#ie garanteaz %rin e3isten#a lor,
buna organizare a activit#ii de trans%ort urban %ublic de %asageri, "ntrucCt %rin
acestea se coordoneaz activitatea de %resta#ii de trans%ort %entru %ublicul cltor!
=a elaborarea %rogramelor +i graficelor de trans%ort se #ine seama de
fa%tul c cererea de trans%ort nu este uniform "n cursul zilei, ci %rezint vCrfuri, cu
valori ma3ime diminea#a +i valori mai mici du% amiaza,iar "ntre vCrfuri e3ist
%erioade de solicitare mai redus!
=a "ntocmirea %rogramelor +i graficelor de circula#ie un rol
im%ortant,"n dimensionarea ca%acit#ii de trans%ort oferit,are stabilirea
intersta#iilor +i tronsoanelor cu dificult#i de trafic, blocrile +i su%raaglomerrile
de vehicule, la un moment dat!
$ctivitatea "n traseu este influen#at de o serie de factori care %roduc
%erturbri "n res%ectarea %rogramului de circula#ie! /tabilitatea %rogramului de
circula#ie de%inde de:
factorul \, definit ca ra%ortul "ntre tim%ul mediu de o%rire "n sta#ii,conform
%rogramului,%entru schimbul de %asageri +i intervalul %rogramat "ntre
vehicule1
caden#a +i viteza de sosire "n sta#ie a %asagerilor1
durata "mbarcrii1
reducerea +irurilor de %asageri acumula#i:
*.*. M9<URI PENTRU MIC7ORAREA PROPA>9RII
;NTHR8IERILOR
utilizarea de tehnologii moderne de ta3are
"ncetinirea mersului vehiculelor du% cel "ntCrziat
evitarea "ntCrzierilor,"n cazul trans%ortului cu autobuzele,%rin de%+iri ale
vehiculelor de trans%ort urban %ublic ce sta#ioneaz sau circul "ncet
12
introducerea legturilor radio
*.+. ETAPELE 4E PROIECTARE 7I 4ARE ;N E?PLOATARE A
UNEI LINII
se alege cel mai %otrivit vehicul %entru flu3urile generate de zonele de
atrac#ie %e direc#ia de mers ma6or,
se studiaz %e hart un traseu %osibil de realizat,"n func#ie de flu3ul de
%asageri +i obiectivele urbanistice ce trebuiesc servite1
se face o recunoa+tere %e teren a traseului,a dotrilor minime e3istente +i se
stabilesc dotrile necesare1
se "ntocme+te schi#a traseului1
se stabilesc caracteristicile de e3%loatare ale viitoarei linii,utilizCndu-se
urmtoarele rela#ii:
e
t
c
2
=
t =
6- %entru durata cursei1
60
v
c $E
c
c
t 2
f
%entru frecven#a curselor1
e
t c
ci
2
= 8
: =
%entru %arcul circulant
ci
c
c
u
:
t
f
. = =
1
%entru intervalul de urmrire )circula#ie*
v c
c f 7 =
0 %entru flu3ul de %asageri,
unde:
t
=
lungimea traseului dus-"ntors, "n Tm1
e
2
viteza medie de e3%loatare "n TmDh1

$E
2
flu3ul de %asageri %e sec#iunea cu cea mai mare valoare1
v
c
ca%acitatea nominal a vehiculului1
12,
?$@0(<$85= D.(.?$=
:rin introducerea ta&oDrafului diDital, 5niunea 'uro%eana a dorit s
su%ravegheze "n mod efectiv res%ectarea %rescri%#iilor "n ceea ce %rive+te durata de
conducere +i tim%ul de re%aus al +oferilor! ;oul sistem a %ermis un control %recis "n
ceea ce %rive+te res%ectarea %revederilor legale +i, totodat, res%onsabilizeaz "ntr-
o mai mare msura at"t o%eratorul de trans%ort, c"t +i +oferul! :ractic, normele
%rivind tim%ii de conducere +i odihn vor trebui res%ectate integral! $utovehiculele
noi care intr in <om"nia sunt echi%ate cu ta&oDraf diDital!
$%aratul de control digital faciliteaz "nsemnarea, "nmagazinarea, afi+area,
im%rimarea +i distribuirea datelor +oferului legate de activitate! Datele inregistrate
de ta&oDraful diDital au %atru ti%uri de utilizatori, "n func#ie de activitatea acestora:
%roduc#ie, atelier,firm +i control! $%aratul electronic de "nregistrare a cltoriei
"nmagazineaz, %rintre altele,datele %roductorului "n ceea ce %rive+te a%aratul de
control, numrul de +asiu al vehiculului +i numarul de "nregistrare al acestuia,
%recum +i identitatea +i activitatea +oferilor! 4ai mult dec"t at"t, a%aratul
"nmagazineaz "n memoria de mas informa#ii
des%re vitez, numrul de Tilometri %arcur+i, verificrile atelierelor +i activit#ile de
control!
$cest sistem "m%reuna cu soft]are-ul aferent faciliteaz administrarea
tim%ilor de cltorie +i va a6uta "n luarea deciziilor %rivitoare la %auze! 0rice
alegere a#i face )fie ca este vorba de odihn, somn, s citi#i o carte sau %entru a 6uca
un 6oc la ro.partIpoJer.com*, %auzele +i tim%ii de odihn reduc +ansa %roducerii
accidentelor +i v "mbunt#esc nivelul de concentrare!
125
:entru utilizarea tahografului digital,e3ist %atru carduri: cardul +oferului,
cardul firmei, cardul atelierului +i cardul autorit#ii!
7ardurile au 7.: +i sunt %ersonalizate %entru a identifica utilizatorul! 9n func#ie de
dre%tul de acces, ele ofer %osibilitatea de afi+are, ti%rire +i descrcare a datelor
"nmagazinate "n a%aratul de control! Descrcarea datelor dureaz cel %u#in - de
minute! $cest lucru "nseamn c, atunci c"nd o %ersoan are o flot mai mare,
trebuie s aib mai multe chei de do]nload! 7"nd se achizi#ioneaz un autovehicul
nou, trebuie "nregistrat tahograful digital "m%reun cu cardul firmei, la o%eratorul
res%ectiv! $cela+i lucru se a%lic +i "n cazul service-urilor! :entru autovehiculele ce
sunt v"ndute sau "nchiriate, trebuie s se ia "n considerare fa%tul c noul %ro%rietar
trebuie s se "nregistreze la a%arat cu cardul su de firm! 7u a6utorul tahografului
digital, e3ist %osibilitatea de a ti%ri datele %e h"rtie termic! Du% ce vor %rimi
cardurile, +oferii care conduc odat o autoutilitar cu tahometru digital +i alt dat
una cu tahometru analogic, trebuie s %rezinte "ntotdeauna, la un eventual control,
cardul de sofer! $%aratul are o memorie care "nmagazineaz toate cazurile din
ultimii 2 ani - astfel, amenzile %ot fi dis%use retroactiv %"n la 2 ani!8oarte
im%ortant este fa%tul c %auzele trebuie "nregistrate manual "n a%arat! 9n cazul "n
care, de e3em%lu, roti#i cheia de contact +i tim% de ,5 de minute be#i o cafea sau v
6uca#i %e la%to% , %auza nu se va "nregistra dac nu este anterior marcat %e a%arat!
9n cazul activit#ii de distribu#ie "n ora+e, a%ar adevratele %robleme! =a %arcarea
"n curte, a%aratul trebuie fi3at %e modul 05? 08 /70:'! 9n caz contrar, acest
tim% se va "nregistra "n cazul +oferului ca durat de conducere!
7ardul %entru "ntre%rindere & /tocarea de date %rivind orele de conducere +i de
odihn ale +oferilor de autocamioane +i de autobuze %e rutele euro%ene se va face
"n viitor %e un card cu 7.:! 0%eratorul
de trans%ort are obliga#ia de a co%ia, %eriodic, datele stocate %e cardul %entru +ofer
)cel mai tarziu la fiecare 28 de zile* +i "n memoria a%aratului electronic de control
)la fiecare trei luni*! Datele trebuie arhivate tim% de doi ani +i %strate se%arat sub
form de co%ie de siguran#!
:entru a %utea afi+a, descrca sau ti%ri informa#iile stocate "n tahograful
digital,cel care o%ereaz flota are nevoie de a+a numitul card %entru "ntre%rindere!
$cesta %rote6eaz datele s%ecifice firmei, "m%otriva folosirii neautorizate! 7ardul
este blocat %entru alte "ntre%rinderi! 7ardul stocheaz date de identificare +i date
des%re %rocese! 7on#ine cel %utin 2- de "nregistrri ale activit#ilor %entru care a
fost folosit!
126
Date de identificare sunt: numrul cardului, #ara de eliberare, numele centrului de
eliberare, data eliberrii, %erioada de valabilitate, numele +i adresa "ntre%rinderii!
Date des%re %rocese sunt: data, ora +i felul activit#ilor efectuate )a%aratul de
controlDdescrcarea cardului*, intervalul de tim% "n care s-a fcut descrcarea,
"nregistrarea autovehiculului +i autoritatea care l-a "nregistrat!
7ardul %entru +oferi & Koferii vor %rimi un card %ersonal %entru a %utea %rofesa!
7ardul cu 7.: "nregistreaz toate activit#ile +oferului cu referire la %revederile
legate de %erioadele de condus +i de odihn +i trebuie cerut %ersonal de la
autorit#ile com%etente! 7ardul %entru +oferi este com%atibil cu orice tahograf
digital! 7ardul %entru +oferi stocheaz 28 de zile de activit#i de condus medii!
Du% aceast %erioad se va scrie "ntotdeauna %este datele cele mai vechi! /e
"nregistreaz urmtoarele date: informa#ii des%re statul care a eliberat cardul,
durata valabilit#ii +i data eliberrii, numele, data na+terii +i numrul %ermisului de
conducere al +oferului, datele +oferului referitoare la folosirea
autovehicululuiDautovehiculelor, data, orele, numrul de "nmatriculare dat de
autorit#i, Tilometra6, activit#ile +oferului, data, ora, distan#a total %arcurs,
schimbarea activit#ii ca +i numarul de +oferi, evenimente, gre+eli +i
controale,defect, furt sau %ierdere! Deoarece cardul %entru +oferi a fost eliberat
%ersonal conducatorului auto, acesta este res%onsabil %entru utilizarea cardului
%otrivit regulamentului! ?ahografele Digitale sunt recomandate a se folosi %entru
eficientizarea activit#ii rutiere, %entru stabilirea tim%ilor de odihn )fie c este
vorba de somn, tim% liber sau orice activitate de rela3are* +i de condus!
127