Cloud computing

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Diagrama conceptual a cloud computing

Cloud computing (pronunat n englez /klad kmpjut/, literal computare n nor, este un concept
modern n domeniul computerelor i informaticii, reprezentnd un ansamblu distribuit de servicii
de calcul, aplicaii, acces la informaii i stocare de date, fr ca utilizatorul s aib nevoie s
cunoasc amplasarea i configuraia fizic a sistemelor care furnizeaz aceste servicii.
Pentru cloud computing nc nu exist un nume romnesc ncetenit.
Expresia cloud computing deriv dintr-o reprezentare grafic simbolic a Internetului des ntlnit
n form de nor (the cloud), folosit atunci cnd detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate,
ca n imaginea din dreapta.[1][2] Conceptul i termenul englez au aprut n practic prin anii 20062007.
Cuprins
[ascunde]

1 Clasificare

2 Caracteristici

3 Avantaje i dezavantaje

4 Referine

5 Vezi i

Clasificare[modificare | modificare surs]

Dup livrare:

Software as a service - Software ca serviciu

Platform as a service - Platform ca serviciu

Infrastructure as a service - Infrastructur ca serviciu

Dup implementare:

Cloud public

Cloud privat

Cloud hibrid

Cloud pentru o comunitate (community cloud)

Caracteristici[modificare | modificare surs]

Conexiunea permanent a utilizatorului la Internet a devenit foarte rspndit, astfel nct acum
aproape toate resursele disponibile se pot plasa n Internet i partaja, uneori chiar ntre utilizatori
complet independeni unii de alii: software (programele) i datele/informaiile sunt aduse din
Internet pe calculatorul utilizatorului la cerere (on demand), ca i cum ar fi vorba de servicii
publice banale precum apa sau energia electric.
Executarea aplicaiilor de computer online n Internet, i nu pe staia de lucru (workstation)
proprie, reprezint o nou schimbare de paradigm, urma a celei din anii 1980, cnd s-a trecut
de la mainframes la conceptul client-server. Dac interfaa pus la dispoziie de furnizorul
(provider) de cloud computing este de bun calitate, atunci utilizatorul e eliberat de sarcina de a fi
un expert n tehnologia i infrastructura folosite. De exemplu, el nu mai trebuie s- i actualizeze
software-ul, deoarece aceasta se face central, la furnizor.[3]
Cloud computing folosete noi metode de oferire i consumare a serviciilor IT n Internet, servicii
care de obicei pot fi dimensionate dinamic i care includ resurse virtualizate. [4][5]Este de fapt doar
o posibilitate secundar, urmare a uurinei cu care se pot acum accesa toate serverele i
centrele de calcul interconectate prin intermediul Internetului. [6]
Furnizorii tipici de cloud computing pun la dispoziie, de exemplu, aplicaii comerciale standard;
utilizatorul are acces la acestea doar prin intermediul unui browser local, deoarece att aplicaia
ct i datele proprii ale utilizatorului sunt gzduite n cloud, pe serverul furnizorului de servicii. n
aceste condiii asigurarea confidenialitii i drepturilor de acces la date n contextul Internetului
atotprezent joac un rol primordial.
Deseori furnizorii de clouds prevd i servicii suplimentare, consolidnd toate ofertele lor, pentru
toi clienii lor, ntr-o singur loc (pagin sau sit web). Ofertele comerciale trebuie n general s
ndeplineasc standardele de calitate cerute de clieni, ca de ex. aa numitele Service Level
Agreements (SLA) i altele.[7] Cei mai mari furnizori din acest domeniu sunt companiile Microsoft,
[8]
Salesforce, Skytap, HP, IBM, Amazon i Google.[9][10]

Avantaje i dezavantaje[modificare | modificare surs]

Avantaje:

Sincronizarea datelor utilizatorului care folosete mai multe dispozitive legate la cloud (de
ex. un smartphone, o tablet, un notebook, dar i un PC) este simplificat

Documentele online din cloud se pot prelucra cu ajutorul unor aplicaii web

Vitez de calcul i capacitate de stocare sporite, dar fr investiii n propria configura ie

Datele nu pot fi furate, purttorul de date nu se poate defecta etc.

Dezavantaje:

E necesar o legtur la Internet rapid i stabil

Securitatea necesar a datelor din cloud poate prezenta probleme i poate produce
nencrederea utilizatorilor

Situaia legal este de obicei complex, deoarece utilizatorul nu afl nici mcar n ce ar
sau n ce ri (!) se afl serverele care i gzduiesc datele sale.

Referine[modificare | modificare surs]

1. ^ http://www.sellsbrothers.com/writing/intro2tapi/default.aspx?content=pstn.htm
2. ^ The Internet Cloud
3. ^ Distinguishing Cloud Computing from Utility Computing
4. ^ Gartner Says Cloud Computing Will Be As Influential As E-business
5. ^ Gruman, Galen (7 aprilie 2008). What cloud computing really means. InfoWorld.
Accesat la 2 iunie 2009.
6. ^ Cloud Computing: Clash of the clouds. The Economist. 15 octombrie 2009. Accesat la
3 noiembrie 2009.
7. ^ Buyya, Rajkumar; Chee Shin Yeo, Srikumar Venugopal (PDF). Market-Oriented Cloud
Computing: Vision, Hype, and Reality for Delivering IT Services as Computing Utilities.
Department of Computer Science and Software Engineering, University of Melbourne,
Australia. pp. 9. Accesat la 31 iulie 2008.
8. ^ Channel Web: HP, Microsoft Promise Windows Azure Cloud Platform By Year's End.
July 2010. Poeter
9. ^ windowsITpro.com: "The Rise of Cloud Computing." Michael Otey. April 2010
10. ^ Google, Amazon, Microsoft beef up cloud services

Vezi i[modificare | modificare surs]

Cloud computing la CeBIT 2011 i CeBIT 2012 (cel mai mare trg internaional de IT,

care se ine anual la Hanovra, Germania)

Categorii:
Cloud computing

Informatic

Calculatoare

Software

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

Cloud computingul devine din ce in ce mai mult expresia in voga in lumea IT de azi. Definitia lui nu
intruneste unanimitate, ci mai multe versiuni in ceea ce priveste noua epoca a tehnologiilor
informationale.
Norul, tradus in limba engleza cloud, este o metafora binecunoscuta a Internetului, un cliseu
familiar care, insa, combinat cu cuvantul computing da nastere unei expresii ce poate parea
grandioasa pentru unii sau doar o nebuloasa, de cele mai multe ori, pentru altii. In realitate, cloud
computingul nu trebuie sa sugereze altceva decat simplitate.
O definitie a cloud-ului ar fi: o solutie de utilizare a resurselor informatice externe (servere, spatiu
de stocare, aplicatii si servicii) prin intermediul Internetului.
Dupa altii, cloud computingul poate fi asemuit unei retele electrice la care te racordezi si platesti pe
masura consumului propriu de energie electrica. Folosirea se face la cerere si in cantitati variabile, iar
plata e pe masura consumului. Cu alte cuvinte, ce nu folosesti, nu platesti.
Inainte si dupa cloud computing...
Aplicatiile economice traditionale necesita foarte multe conditii, ceea ce le face mult prea greu de
gestionat si mult prea scumpe pentru companiile mici. Ele au nevoie pentru a functiona de servere,
spatii pentru ele, retele, latime de banda, capacitati de stocare, etc. si mai e nevoie si de o echipa de
experti pentru a le instala si configura.
si apoi de inca cativa experti pentru a le intretine
Cu cloud computing, gestionarea unei afaceri devine mult mai usoara. In loc de a va administra
singur reteaua de calculatoare si servere pe care sunt instalate aplicatiile, apelati la un centru de date
unde aceste aplicatii sunt stocate. Cand utilizati o aplicatie din nori, nu faceti decat sa va logati la ea
si sa o folositi. Beneficiati din prima de serviciul final, fara a interprinde multe alte actiuni pentru a
ajunge la finalitatea dorita. Aceasta e puterea cloud computingului.
Solutiile cloud va scutesc de cheltuieli pentru servere, licente software, hosting, colocare,
mentenanta sau personal tehnic ultraspecializat. Costa mai putin deoarece nu utilizeaza atatea
resurse pentru a functiona. si se pare ca sunt mult mai scalabile si mult mai de incredere decat
majoritatea aplicatiilor. in plus, aplicatiile din nori beneficiaza de upgradare automata, asa ca aplicatia
va fi sigura, performanta si va avea functionalitati noi fara nici un efort din partea dvs.

Secretul este tehnologia care duce la existenta de aplicatii ce pot fi accesate din nori. E vorba de
aplicatii care ruleaza integral prin Internet si care au un grad mare de interactivitate cu utilizatorul (Rich
Internet Applications). Datorita cloud computingului, chiar si firmele mici sau medii care nu isi
permiteau o investitie in infrastructura IT sau intr-un software costisitor, pot avea parte de cele mai
importante tehnologii din lume, la fel ca si companiile multinationale, dar acum la costuri infime.
Chiar si modul de plata pentru aceste aplicatii poate fi diferit.
Cand aplicatia dvs. ruleaza din nori, nu e nevoie sa achizitionati nimic. Totul se reduce la un
abonament lunar, care include absolut tot ce e nevoie pentru functionarea ei.
Extinderea conceptului de cloud computing a dus si la extinderea unui alt fenomen: cel de SaaS
(Software as a Service). Asta inseamna ca zilele licentei , asa cum le stim noi, sunt pe sfarsite. si
ca a livra functionalitatile unei aplicatii prin browser catorva mii de utilizatori va fi privit ca si un serviciu
efectuat in baza unui abonament lunar. Pentru client, aceasta inseamna lipsa unei investitii initiale in
infrastructura sau software, iar pentru producator costuri reduse de dezvoltare si intretinere a unor
astfel de aplicatii.
Cloud computingul nu solicita suplimentar resursele IT ale unei companii si indreapta atentia
investitorilor asupra dezvoltarii de noi proiecte si asupra inovatiei. A accesa aplicatii stocate in nori,
pe servere virtuale, este o idee simpla, dar cu un impact major asupra afaceriilor dvs.

http://www.asw.ro/cloud-computing
http://revistaie.ase.ro/domains.aspx?did=5

Rolul retelelor de calculatoare in afacerile

secolului XXI
Motivul pentru care am ales aceasta tema a fost dorinta de a studia mai multe
despre retelele de calculatoare si rolul acestora in dezvoltarea afacerilor din
secolul nostru si cum influenteaza afacerile reteaua de calculatoare,daca este
importanta sau daca nu este importanta pentru o companie .
In primul rand trebuie sa ne intrebam ce nevoie are compania?
Exista numeroase motive pentru care o companie ar putea avea nevoie de, sau
avea avantaje de pe urma unei retele.Pentru a afla daca avem nevoie sau nu de o
retea de calculatoare trebuie sa facem o lista de intrebari si puse la fiecare
departament in parte.De exemplu:
Care este rolul lor in companie?Ce obiective au in urmatatorii 5 ani?Ce anume
considera ei ca fiind principalele provocari care trebuie depasite in realizarea
obiectivelor lor?Cum ar putea domeniu IT sa ii ajute in indeplinirea obiectivelor ?
Ce categorii de automatizare le-ar putea fii de ajutor in atingerea obiectivelor lor?
Cum se realizeaza activitatile din domeniul lor?
Aceste intrebari ajuta la a dobandi o buna cunoastere a fiecarei zone functionale
ce face si cum face.Dupa ce ati dobandit o buna intelegere a companiei ,a
obiectivelor sale si a modului in care isi realizeaza activitatea,puteti apoi analiza
diferite idei pe care le puteti avea pentru retea,precum si modul in care aceste
idei vor aduce beneficii unora sau tuturor sectoarelor afacerii.
Termenul de retea in general reprezinta un sistem de oameni si obiecte
conectate intre ele. Aceasta retea o intalnim pretutindeni in jurul nostru,
reperezinta un sistem care poarta o marfa/informatie intre doua sau mai multe
entitati.
Rolul desemneaza pozitia fiecarui element in parte dintr-un sistem,circuit,retea
si modul cum isi exercita sarcinile.
Reteaua de calculatoare reprezinta o colectie de echipamente hardware,software
si componente de transmisie care la un loc permite aplicatiilor de statii aflate in
amplasamente diferite sa comunice intre ele.

Pana la aparitia internetului, evolutia retelelor a fost la fel de interesanta.In faza

lor incipienta,retelele nu se bazau pe o legatura fizica intre calculatoare (ShortShoe Networking). Mediul de comunicatie era discheta, iar viteza de transmisie
era determinata de viteza de deplasare a utilizatorului de la un calculator la

altul.Insa astazi nu se mai vorbeste despre discheta, vorbim despre retele pe

fibra optica sau cele fara fir (wireless). Cum s-a ajuns pana aici?
Este foarte simplu, firmele care detineau calculatoare au fost nevoite sa gaseasca
o solutie prin care sa-si poata partaja resursele,sa obtina o fiabilitate ridicata prin
accesul la echipamente si sa economiseasca bani,pentru ca orice firma se
gandeste cum sa faca profit si ce sa scoata mai nou pe piata pentru a usura
munca si viata utilizatorilor.
Aceste probleme au fost rezolvate prin dezvoltarea tehnologiilor de retele.
Daca in anii 70-80 cele mai multe companii puneau la dispozitia angajatilor
terminale conectate la calculatoare puternice , popularitatea retelelor a crescut in
momentul in care retelele formate din calculatoare puternice,popularitatea
retelelor a crescut in momentul in care retelele formate din calculatoare
personale au oferit un raport pret/performanta optim. Incepand din anii 90
,accesul de la distanta la informatii , comunicatiile interpersonale si
divertismentul interactiv au contribuit decisiv la expansiunea retelelor 1 .
Odata cu expansiunea retelelor au aparut si atacarea lor prin mai multe metode:
atacuri impotriva conectarilor prin apel telefonic,centralelor PBX, mesageriei
vocale si VPN.2
Majoritatea retelelor sunt clasificate in LAN(localizate deobicei intr-o
cladire,campus), WAN (acopera o arie geografica mai mare ) sau MAN. Acestea au
fost rezultatul dezvoltarii aplicatiilor in mediul afacerilor,insa fiecare dintre aceste
aplicatii aveau o maniera proprie de operare ,independenta de calculator .
Eficienta disparea in acest caz. Firmele aveau nevoie de o solutie care sa rezolve
aparitia unor probleme cum sa fie evitata duplicarea echipamentelor ? cum se
poate comunica eficient? cum se poate gestiona o retea? cum pot fi diminuate
costurile. Aceste probleme apareau la fiecare societate care aveau o retea.
O prima solutie la rezolvarea problemelor a fost instalarea retelelor LAN
,deoarece erau eficiente si puteau conecta toate statiile de lucru si perifericele
dintr-o cladire.Insa pe masura ce calculatoarele au inceput sa-si dezvolte
afacerile in alte localitati ,LAN-urile nu mai erau suficiente. A aparut necesitatea
schimbului de informatii intre organizatii,iar solutia a reprezentat-o aparitia WAN.
La inceput , dezvoltarea LAN si WAN a fost haotica.In anii 80 companiile au
inceput sa fie constiente de economiile rezultate in urma folosirii tehnologiei
retelelor.

1 Terry Ogletree,(2001),Retele de calculatoare,Depanare si

modernizare,Teora,Bucuresti
2 Stuart McClure,Joel Scambray,George Kurtz,(2002),Securitatea
retelelor,Teora,Bucuresti,p 378

Insa la mijlocul anilor 80 aceasta crestere s-a oprit brusc. Multe dintre
tehnologiile folosite in retele se bazau pe solutii hardware si software diferite,
fapt care a dus la incompatibilitatea dintre acestea.
Devenea din ce in ce mai dificila comunicarea intre retelele care foloseau
specificatii diferite.

LAN-Local Area Network reprezinta cea mai comuna implementare a

tehnologiei retelelor pentru firmele de marime mica-medie,deoarece acest tip de
retea opereaza3 :
-intr-o arie geografica limitata;
-permite accesul utilizatorilor la medii de transmisie cu latime de banda mare;
-ofera conectivitate continua pentru serviciile locale;
-conecteaza fizic echipamente adiacente.
Acest tip de retea la randul ei se clasifica in peer-to-peer si retele bazate pe
servere.
Retelele peer-to-peer nu implica existenta unui server care sa asigure serviciile in
retea.Fiecare dintre calculatoarele retelei poate indeplini si functia de server.
Avantajele utilizarii retelelor peer-to-peer pentru companiile mai mici sunt:
-utilizarea unor componente hardware mai putin costisitoare;
-usor de administrat;
-nu este necesar un sistem de operare in retea(retelele peer-to-peer nu
necesita NOS network operating system);
-redundanta incorporata mai mare (daca dispuneti de o retea mica, in care
sunt incluse 10-20 statii de lucru , iar fiecare statie include unele date importante
, iar un calculator se defecteaza ,aveti in continuare la dipozitie majoritatea
resurselor partajate.
Dezavantajele retelelor peer-to-peer
Exista numeroase dezavantaje ale retelelor peer-to-peer ,mai ales pentru retelele
mari sau care prezinta necesitati mai complexe si sofistcate :
-pot afecta performantele utilizatorului (daca unele statii de lucru dispun de
resurse frecvent utilizate , utilizarea acestor resurse in retea ar putea avea un
impact negativ asupra persoanei ce utilizeaza statia de lucru care gazduieste
aceste resurse);
3 Adrian Munteanu,Valerica Greavu Serban,(2006),Retele locale de
calculatoare,Polirom,Iasi, pp 16-17

-nu sunt foarte sigure. Retelele peer-to-peer nu sunt chiar atat de sigure ca
retelele client/server deoarece nu se poate garanta-indiferent de calitatea
utilizatorilor retelei-o administrare adecvata a sistemelor.
-dificil de realizat copii de siguranta . Realizarea in conditii de fiabilitate a
tuturor datelor imprastiate pe mai multe statii de lucru este dificila si nu este
intelept sa fie lasata la discretia utilizatorului fiecarui sistem.
-dificil de pastrat un control al versiunilor;
Avantaje ale retelelor client/server
Retelele client/server,pe de alta parte , ofera posibilitatea administrarii
centralizate, a utilizarii unor echipamente mai adecvate pentru gestionarea si
oferirea fiecarei resurse.
Retelele client/server reprezinta tipul folosit aproape intotdeauna la retele mai
mari de aproximativ zece utilizatori ,iar pentru aceasta exista suficiente motive
solide:
-Foarte sigure.Resursele partajate sunt situate intr-o portiune centralizata,ele
pot fi administrate in punctul rspectiv.Un al doilea motiv pentru care retelele
client/server sunt foarte sigure este acela ca serverele sunt de regula amplasate
intr-o locatie securizata fizica ,ca de exemplu o incinta server care se poate
incuia.Un cel de-al treilea motiv :sistemele de operare pe care se ruleaza o retea
cleint/server sunt proiectate astfel incat sa fie sigure. Serverele nu pot fi distruse
cu usurinta daca sunt prevazute cu masuri adecvate de securitate si cu practici
de administrare corespunzatoare.
-Performante mai bune. Desi calculatoarele server dedicate sunt mai
costisitoare decat statiile de lucru standard , ele ofera de asemenea o
performanta considerabil superioara si sunt optimizate astfel incat sa satisfaca
simultan necesitatile mai multor utilizatori.
-Copii de siguranta centralizate.
-Foarte fiabile.

Dezavanataje ale retelelor client/server

Punand in balanta avantajele retelelor de tip client/server, trebuie de asemenea
sa va dati seama ca exista si neajunsuri ,mai ales pentru comapnii care nu dispun
de propriul lor administrator de retea sau care doresc sa reduca la minimum
cheltuielile cu reteaua,dupa cum urmeaza:
-Necesita administrarea profesionista. De obicei,retelele client/server
necesita un nivel oarecare de administrare profesionala.
-Mai consumatoare de resurse hardware. In afara calculatoarelor client, mai
aveti nevoie si de un calculator server; de regula, acesta trebuie sa fie un

calculator de performant care dispune de cantitati mari de memorie si de spatiu

pe disc.In plus este necesara prezenta unui sistem de operare in retea si un
numar adecvat de licente client4.

4 Bruce A. Hallberg ; trad.:Mihai Manastireanu(2006),Retele de calculatoare.Ghidul

incepatorului,Rosetti Educational,Bucuresti