Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.

), Radu Nicolae Mârșanu,

Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

5
Cloud
(Conf. univ. dr. Cătălin Ionuț Silvestru)

Prezentul capitol va cuprinde informațiile generale despre Cloud

Computing, prin definirea acestui concept, explicarea funcțiilor acestuia și
utilitatea lui

5.1 Ce reprezintă Cloud Computing

Pentru a putea dezbate acest concept, ce reprezintă și cum este utilizat, mai
întâi trebuie să avem o definiție a acestuia. Pentru definirea acestui concept, s-au
formulat mai multe definiții, dintre care vom menționa două definiții care
considerăm că pot exprima mai bine acest concept.
1. Cloud computing este reprezentat de aplicații și servicii care funcționează
pe o rețea distribuită prin utilizarea resurselor virtualizate și care sunt
accesate prin intermediul protocoalelor comune de Internet și prin
standarde de rețea. Resursele sunt virtuale și nelimitate, iar detaliile
referitoare la sistemele fizice pe care se rulează aplicațiile nu sunt
cunoscute de către utilizatori.1
2. Cloud computing reprezintă un model care permite accesul convenabil, la
cerere și onminprezent la un bazin partajat de resurse de calcul
configurabile (rețele, servere, stocare, aplicații și servicii) al cărui acces
poate fi asigurat rapid, cu un minim efort de management sau interacțiune
cu furnizorul de seviciu.2
Cloud computing preia tehnologia, serviciile și aplicațiile care sunt
similare cu cele furnizate pe internet și le transformă intr-o utilitate. Având în
vedere că denumirea conceptului încă nu a fost tradusă în limba română vom folosi
termenul în engleză, acela de Cloud Computing. Utilizarea cuvântului „cloud”
(tradus nor) face referință la 2 concepte esențiale:
• Abstractizare: Cloud computing face abstracție de detaliile ale sistemelor de
implementare de la utilizatori și dezvoltatori. Aplicațiile funcționează pe
sisteme fizice care nu sunt specificate, datele sunt stocate în locații care nu sunt
cunoscute, administrarea sistemelor este făcută de alte persoane iar accesul
utilizatorilor este omniprezent.
• Virtualizare: Cloud computing virtualizează sisteme prin utilizarea de bazine
de resurse partajate. Sistemele și stocarea pot fi furnizate conform cererilor
dintr-o infrastructură centralizată, costurile sunt scăzute, iar resursele sunt

1
Barrie Sosinsky, Cloud Computing Bible;
2
Peter Mell, Timothy Grace, Recommendations of the National Institute of
Standards and Technology, The NIST Definition of Cloud Computing;
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

scalabile.
Cloud computing reprezintă o abstractizare bazată pe noțiunea de partajare
a resurselor, de utilizarea de bazine de resurse într-o manieră partajată, prin
utilizarea resurselor fizice ca resurse virtuale. Reprezintă un model nou de
distribuție de resurse pentru utilizarea în aplicații, pentru diferite servicii care să fie
independente de platforme și care să permită accesul utilizatorilor la servicii.
Cloud computing este reprezentat de diferite modele, tipuri, care permit ca
serviciile și aplicațiile care funcționează pe acestea să fie distribuite sau nu de către
un furnizor specializat. Aceste tipuri diferite de și niveluri diferite de servicii cloud
rezultă în faptul că este necesară definirea și alegerea unui tip de sistem de cloud
computing cu care se va lucra.
Pentru a putea arăta cum cloud computing a schimbat natura utilizării
sistemelor comerciale, vă prezentăm următoarele exemple:
• Google – Google a construit o rețea internațională de centre de date drept suport
pentru motorul acestora de căutare. Prin realizarea acestora Google a preluat o
porțiune substanțială din veniturile bazate pe reclame din lume. Aceste venituri
au permis Google să ofere software gratuit utilizatorilor pe baza faptului că
infrastructura a schimbat piața pentru aplicațiile axate pe utilizatori. Acesta este
un exemplu pentru Software as a Service, care va fi dezbătut mai târziu în
prezentul capitol.
• Azure Platform – în contrast, Microsoft a creat Azure Platform. Platformă care
permite aplicațiilor care rulează pe infrastructură .NET să funcționeze pe
internet ca o platformă alternativă față de cea operațională, utilizată pe desktop,
pentru dezvoltatorii Microsoft. Acesta este un exemplu de Platform as a
Service.
• Amazon Web Services – una dintre cele mai eficiente afaceri bazate pe cloud
este reprezentată de către Amazon Web Services, fiind Infrastructure as a
Service, care oferă posibilitatea de închiriere de calculatoare virtuale din
infrastructura Amazon.

5.2 Tipuri de cloud computing

Pentru a putea continua explicațiile despre cum funcționează cloud
computing o să dezbatem modelele de cloud. Aceste modele de cloud sunt
împărțite în două categorii:
1. Modele de implementare (deployment model) – se referă la locația și
managementul infrastructurii de tip cloud;
2. Modele de servicii (service model) – acestea se referă la tipurile de servicii
care pot fi accesate pe o platformă de cloud computing.
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

5.2.1 Modele de implementare

Un model de implementare se referă la scopul pentru care acel cloud a fost
implementat dar și locația în care acesta se află. Conform NIST3, există patru tipuri
de modele de implementare care sunt disponibile:
• Public cloud – infrastructură de cloud care este disponibilă pentru utilizare de
către public, fiind proprietatea unei organizații care comercializează servicii de
tip cloud. Printre beneficiile acestui model pot fi enumerate cele economice,
datorită dimensiunilor acestuia fiind mai mici costurile pentru consumator,
posibilitatea de utilizare pe termen scurt și cantitatea de resurse disponibile fiind
aproape nelimitată. Din punct de vedere al securității, cloud-ul public este mai
dificil de securizat comparat cu cloud-ul privat. Una dintre problemele cu care
se confruntă cloud-ul public, atunci când este utilizat de către organizații, se
referă la încrederea în furnizorul cloud4. Încrederea într-un mediu cloud depinde
de modelul utilizat, datorită faptului că o parte din controlul asupra datelor,
dacă nu chiar tot controlul, este dat unei terțe părți. În arhitecturile tradiționale,
încrederea era întărită prin aplicarea unor politici de securitate ferme prin
diferiți factori de control. În cazul cloud-ului public controlul este delegat la
organizația care deține infrastructura.
• Private cloud – infrastructura cloud de tip privat este utilizată exclusive pentru
utilizarea de către o organizație. Acest tip de cloud poate fi sub managementul
organizației sau sub managementul unei terțe părți. Cloud-ul privat poate fi fie
într-o locație definită care să aparțină orgranizației, fie într-o locație diferită față
de organizație.
• Hybrid cloud – cloud-ul hibrid combină mai multe modele de cloud (privat,
community etc) unde aceste tipuri de cloud își rețin identitățile unice dar sunt
legate împreună ca o singură unitate. Un model de cloud hibrid poate să ofere
acces standardizat la aplicații sau date dar și la portabilitatea aplicațiilor;
• Community cloud – acest model de cloud reprezintă organizarea resurselor
pentru a deservi un scop definit. Poate să fie pentru o organizație sau pentru mai
multe organizații, dar care au un interes comun. Acest tip de cloud poate fi
administrat fie de organizație/oganizațiile sau de către o terță parte.

3
National Institute of Standards and Technology
4
D. Zissis, D. Lekkas, “Addressing Cloud Computing Security Issues”, Future
generation Computer Systems, Vol. 28, Nr. 3, 2012;
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

Figura 5.1 Tipuri de cloud

5.2.2 Modele de servicii (Service models)

In modelul de implementare, diferitele tipuri de cloud sunt o expresie a
manierei în care infrastructura a fost implementată. Cloud-ul poate fi văzut ca
granița unde rețeaua clientului, managementul și responsabilitățile acestuia sfârșesc
și unde încep cele ale distribuitorului de servicii cloud. Odată cu dezvoltarea cloud
computing, cu disponibilitatea acestuia, diferiți furnizori de servicii cloud aveau
diferite servicii asociate cu ei. Portofoliul serviciilor oferite de către aceștia a
adăugat un set nou de modele, modelele de servicii.
În literatura de specialitate au fost descrise mai multe tipuri de servicii,
toate care au forma de XaaS, „X as a Service”, însă dintre toate serviciile
prezentate în literatura de specialitate, au rămas unanim acceptate trei.
Aceste trei tipuri de modele de servicii universal acceptate sunt
următoarele:
• Infrastructure as a Service – IaaS – acest model oferă mașini virtuale, servicii
de stocare virtuală, infrastructură virtuală, și alte servicii și resurse de tip
hardware de care clienții au nevoie. Furnizorul de servicii IaaS face
management la toată infrastructura, iar clientul este responsabil de toate
celelalte aspecte ale implementării. Celelalte aspecte ale implementării includ,
sisteme de operare, aplicații, și interacțiunile clientului cu sistemul.
• Platform as a Service – PaaS – acest model oferă mașini virtuale, sisteme de
operare, aplicații, servicii, infrastructuri pentru dezvoltare, tranzacții, și structuri
de control. Clientul își poate implementa aplicațiile în infrastructura cloud sau
poate utiliza aplicații care au fost dezvoltate utilizând limbajele de programare
și instrumentele care sunt suportate de către furnizorul de servicii PaaS. Clientul
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

este responsabil pentru instalarea și managementul aplicației/aplicațiilor pe care

le implementează.
• Software as a Service – SaaS –acest model este reprezentat de către un mediu
complet cu sistem de operare, aplicații, managemet și interfață de utilizator. În
modelul SaaS, aplicația este furnizată clientului prin intermediul unei interfețe
de client minimală (care poate fi accesată prin intermediul unui browser), iar
responsabilitatea clientului începe și se termină cu introducerea și
managementul datelor și a interacțiunilor utilizatorilor. Totul, începând cu
aplicațiile și terminând cu infrastructura este resposabilitatea furnizorului de
servicii.
Aceste trei modele de servicii diferite sunt cunoscute drept modelul de
cloud computing SPI. După cum am menționat anterior, în literatura de specialite
au mai existat modele de servicii cloud definite cum ar fi: StaaS – Storage as a
Service; IdaaS – Identity as a Service; CmaaS – Compliance as a Service și altele,
însă modelul de cloud computing SPI le înglobează pe cele menționate anterior și
nu numai.
...............................................................................................................................

5.3 Beneficiile cloud computing

Conform definiției NIST referitoare la Cloud Computing, care a fost
menționată la începutul capitolului, cloud computing este clasificat în trei modele
de servicii SPI (SaaS, PaaS și IaaS) și patru tipuri de cloud (privat, public, hibird și
community). Tot NIST desemnează cinci caracteristici esențiale pe care sistemele
de tip cloud computing trebuie să le ofere:
• Resursele să fie disponiblie la cerere – posibilitatea consumatorului de a-și
asigura, în mod unilateral, resursele fără a fi nevoie de o interacțiune cu
personalul angajat în cadrul organizației care oferă serviciile de tip cloud. Gama
de resurse pe care acesta poate să o aloce poate fi diversificată, de la spațiu de
stocare până la putere de calcul;
• Accesul printr-o rețea de bandă largă – accesul la resursele din cloud este
făcut disponibil prin intermediul rețelelor prin utilizarea metodelor standard
într-o manieră care permite acces independent de platforma utilizată la clienții
de toate tipurile. Acesta include un amestec eterogen de sisteme de operare, de
platforme lite sau normale cum ar fi laptop-uri, telefoane mobile, tablete etc.
• Folosirea resurselor în comun – furnizorul de servicii cloud crează resurse
care sunt puse la comun într-un bazin de resurse care suportă utilizarea de către
mai mulți clienți (muti-tenant). Sistemele fizice și virtuale sunt alocate dinamic
sau realocate conform necesităților. Acest concept de folosire în comun al
resurselor include ideea de abstractizare, deoarece locația resurselor este
necunoscută.
• Elasticibilitate – posibilitatea ca resursele să fie alocate rapid și într-o manieră
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

permisivă. Sistemul poate să adauge resurse fie prin scalarea în sus a sistemului
(de exemplu prin utilizarea unor unități de calcul mai puternice) fie prin
utilizarea unor unități de calcul de același tip, iar scalarea acestora să fie
efectuată fie automat fie manual. Din punctul de vedere al clientului, resursele
de cloud computing trebuie să fie nelimitate și să poată fi achiziționate oricând
și la orice calitate.
• Sistem măsurabil – utilizarea resurselor cloud este măsurată, este supusă
auditului și este raportată clientului pe baza unui sistem de măsurare. Unui
client i se poate percepe plata pe baza unui sistem de măsurare stabil, cum ar fi
cantitatea de spațiu de stocare utilizată, numărul de tranzacții, lățimea de bandă
a rețelei, cantitatea de putere de procesare ș.a. Plata este percepută pe baza
nivelului serviciilor furnizate.
Pe lângă aceste cinci elemente de bază ale cloud computing, care sunt
comune în marea parte a literaturii de specialitate mai trebuiesc luate în considerare
și următoarele avantaje pe care cloud computing le prezintă, cum ar fi:
• Costuri reduse - costurile de utilizare a serviciilor cloud sunt mult mai mici
când sunt comparate cu costurile de achiziționare a unităților de calcul necesare
pentru implementarea într-o manieră clasică a elementelor necesare clientului.
Clientul închiriază serviciile furnizorului cloud pe o perioadă determinată sau
nedeterminată iar costurile scad sau cresc în funcție de serviciile pe care clientul
le solicită;
• Fiabilitate – Scala resurselor utilizate în cloud computing, și maniera în care
aceste resurse sunt gestionate denotă un grad ridicat de fiabilitate a serviciilor
oferite, deoarece, spre deosebire de resursele care sunt disponibile local în
cadrul unei organizații/instituții, aceste resurse de calcul pot fi înlocuite fără
afectarea clientului, sau informațiile clientului pot fi transferate cu ușurință
datorită manierei de lucru al cloud computing.
• Simplicitatea efectuării de îmbunătățiri – Datorită faptului că sistemul este
centralizat, aplicațiile și sistemele sunt îmbunătățite de către furnizorul de
servicii, clientul beneficiază de tehnologii de ultimă generație și de pachete
software în versiuni actualizate.

5.4 Dezavantaje ale cloud computing

Ca orice tehnologie care este utilizată, și cloud computing prezintă
dezavantaje în utilizare. Ca regulă generală, avantajele cloud computing sunt mai
utile pentru organizații mici sau mijlocii decât pentru organizațiile mari.
Organizațiile mari care pot suporta cheltuielile pentru personal IT și pentru
dezvoltare, care pot concepe aplicații software special pentru cerințele necesare ale
organizației.
Când sunt utilizate aplicații sau servicii din cloud, nu întodeauna vor
răspunde necesităților companiei sau organizațiilor. În mod adițional, cu toate că
aplicațiile care sunt în cloud computing sunt eficiente și capabile, aplicațiile care
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

sunt instalate local beneficiază de mai multe servicii disponibile decât aplicațiile
din cloud.
În mod adițional, serviciile cloud sunt accesate prin intermediul
protocoalelor HTTP, printr-o interconectivitate care este dependentă de calitatea
serviciilor de internet și de rețea. În cazul în care aceste servicii sunt de calitate
inferioară, calitatea serviciilor cloud de asemenea sunt afectate de aceste probleme.
Un alt aspect care derivă din faptul că serviciile cloud sunt accesate prin
intermediul internetului și care reprezintă un mare dezavantaj din punct de vedere
al serviciilor cloud se referă la securitatea informațiilor. Luând în considerare
faptul că informațiile circulă între și dintre client și furnizorul de servicii de cloud,
aceste informații pot fi interceptate.
Un alt dezavantaj al cloud computing se referă la posibilitatea atacurilor
dDoS (distributed Denial of Service). Acest tip de atac se referă la posibilitatea
interzicerii accesului unui utilizator sau a unei organizații la resursele pe care
aceștia le au la dispoziție în mod normal. Într-un DoS distribuit, un număr larg de
sisteme atacă o singură țintă. Acest tip de atac poate încetini viteza de lucru a
sistemelor, a transferului de date dintre client și furnizorul de servicii cloud, sau
chiar poate opri cu totul acest transfer de date, lucru care duce la imposibilitatea
accesului informațiilor care sunt prezente la furnizorul de servicii.
Un alt aspect care poate să afecteze securitatea datelor, este prezența
datelor la furnizorul de servicii de cloud computing. Furnizorul de servicii cloud
având la rândul său terți furnizori sau angajați, posibilitatea ca aceste informații să
fie accesate de către una dintre aceste persoane este ridicată. Chiar dacă personalul
angajat la furnizorul de servicii nu au intenții malițioase, aceștia sunt susceptibili la
atacuri ținte asupra lor datorită calității lor de angajați la o asemena organizație, iar
odată ce securitatea unuia dintre aceștia a fost compromisă în cadrul organizației,
devine foarte ușor ca organizația în sine să fie afectată fără ca aceasta să aibe
cunoștintă de acest aspect.
..................................................................................................................................

Întrebări
1. La ce se referă IaaS?
a) Internet as a Service;
b) Infrastructure as a Service;
c) Intranet as a Service;
d) Infrastructure as a Statement;
2. Câte modele de implementare sunt în Cloud?
a) 3;
b) 5;
c) 2;
d) 4;
3. IaaS, SaaS, PaaS sunt ?
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018

a) Modele de implementare;
b) Modele de servicii;
c) Tipuri de atacuri în cloud;
d) Nici una din variantele menționate;
4. Printre avantajele tehnologiilor cloud NU se numeră:
a) Eficiența costurilor;
b) Fiabilitatea;
c) Securitatea ridicată a datelor;
d) Elasticibilitate;
.....................................................................................................................................