Curs4 2020 2021 Studenti

Mihaela Muntean-2020
Internet
Cuprins
◼ Definitie
◼ DNS, adresa IP
◼ Servicii Internet (e-mail, instant messaging, chat rooms, VoIP, FTP, WEB, etc)
◼ Serviciul WWW
◼ Procesul de incarcare a unei pagini in browserul Web, URL
◼ Tipuri de site-uri Web, retele sociale, blog, wikis, etc
◼ Instrumente Google free
◼ Principii de proiectare a site-urilor Web
◼ HTML
◼ Pagini Web statice/ dinamice

Internet
◼ reprezintă o mulţime globală de calculatoare interconectate,
similara unei reţele locale, dar la o scară mult mai largă.
◼ Mediul Internet este un ansamblu de reţele de calculatoare
interconectate care împreună cu miliarde de calculatoare
(terminale, staţii de lucru, servere) şi miliarde de utilizatori,
constituie comunitatea Internet care are la dispoziţie un mediu
informaţional şi de calcul cu foarte multe servicii informatice şi
resurse (baze de date, biblioteci de programe, documentaţii
electronice, etc).
Istoria Internetului
◼ https://www.youtube.com--[Ce este
INTERNETUL si cum a luat NASTERE?]
◼ ARPANET (Advanced Research Projects Agency network) -
1969
◼ TCP - Protocolul pentru comunicare in ARPANET
◼ Internet Protocol (IP)
◼ (1986) National Science Foundation (NSF) a conectat reteaua
sa de 5 centre de super computere ( NSFnet) la ARPANET
INTERNET
Cine guverneaza Internetul?
◼ Nu exista o organizatie care controleaza activitatea
Internetului
◼ Internet Corporation for Assigned Names and Numbers
(ICANN) - adrese IP
◼ Internet Network Information Center (InterNIC) –
domenii
◼ World Wide Web Consortium (W3C)- standarde
HTML, programare Web
◼ etc
Intranet- retea interna, privata
ce utilizeaza tehnologii
Internet
Intranet ◼ server Web
◼ face accesibile informatiile
la angajati si faciliteaza
munca in echipe
◼ aplicatii groupware
(management de proiecte,
chat rooms, video
conferinta, etc)
◼ Ex: SIMUR poate fi
accesat din intranet
Extranet –o extensie a
intranetului
◼ permite clientilor /
furnizorilor sa acceseze
o parte din intranetul
firmei.
◼ Rețelele de tip intranet
și extranet pot avea sau
nu acces la Internet
Intranet vs. Internet
◼ Intranet
◼ O retea privata
◼ LAN, WAN
◼ Internet
◼ O retea publica de retele
◼ Ambele utilizeaza protocolul TCP/IP

Ce mesaje trebuie sa transmita nodul A la nodul B , cand ,
cum ????
Protocolul
◼ diferitele tipuri de echipamente din diferitele tipuri de
retele (LAN, WAN, wireless) trebuie sa fie capabile sa
comunice
◼ un set de reguli care guverneaza transmisia datelor
dintre doua calculatoare intr-o retea, controland aspecte
legate de :
◼ construcţia fizică a reţelei
◼ modul de conectare a calculatoarelor în reţea
◼ formatul şi transmiterea datelor
◼ rezolvarea erorilor
Protocol
◼ Mesaj: informatia trimisa

◼ Expeditor/sender: echipamentul care trimite mesajul
◼ Receptor/Destinatar: echipamentul care primeste mesajul
◼ Mediu de transmisie
◼ Protocol: setul de reguli care coordoneaza schimbul de informatii. Fara
protocol, expeditorul nu poate comunica cu destinatarul
Familia de protocoale TCP/IP
Transmission Control Protocol/ Internet Protocol
◼ Aparitia Internetului–o colecţie de protocoale de reţea bazate pe software care să permită

oricărui sistem să se conecteze cu orice alt sistem, folosind orice topologie de reţea: stiva
de protocoale/familia de protocoale TCP/IP (peste 100 de protocoale)
◼ protocol pentru interconectarea retelelor LAN in retele WAN si MAN, Internet
Transport -asigură controlul TCP –transportul pachetelor- permite pachetului trimis de

fluxului de date , asigură sursa sa ajunga la destinatie fara erori
integritatea datelor
Internet IP –mecanismul de adresare si rutare a datelor de la sursa la
destinatie prin una sau m.m retele
Rutarea datelor prin comutare de
pachete (packet switching)
defineste cum sunt rutate mesajele de la un mesajul
capat al unei retele la alt capat:
◼ impartire a mesajelor digitale in
pachete Mesajul digital
◼ trimiterea pachetelor pe diferite cai de
comunicatie valabile
◼ pachetele circula independent pana la Impartirea in pachete
destinatie
◼ reasamblarea pachetelor la destinatie fiecare pachet contine: date, adresa
sursei, adresa destinatiei,
informatii de control al erorilor,
informatii utilizate pentru a
reasambla datele la destinatie
Comutare de pachete
Mihaela Muntean
Comutare de pachete
(packet switching)
numar pachet
numar mesaj
destinatie
mesaj
Mesaj
reasamblat
Mihaela Muntean
Comutare de pachete
(packet switching)
Adresarea calculatoarelor în Internet
◼ Internetul se bazeaza pe protocoalele TCP/IP.

◼ TCP – transportul pachetelor- permite pachetului trimis de sursa sa
ajunga la destinatie fara erori
◼ IP –mecanismul de adresare si rutare a datelor de la sursa la destinatie
prin una sau m.m retele
◼ În Internet fiecare calculator are o adresă unică (adresa IP)
exprimată ca un număr pe 32 de biţi (IPv4) -consta din patru
grupuri de numere (0-255) separate prin punct.
◼ Ex: 198.112.68.223
◼ Fiecare adresa constă dintr-un identificator de reţea (netid)

şi un identificator de calculator gazdă (hostid).
Adresarea calculatoarelor în Internet
◼ De ex, se considera adresa IP :150.215.017.009

◼ primele doua grupuri (150.215) reprezinta adresa
retelei
◼ si ultimele doua grupuri (017.009) identifica o
gazda/calc din acea retea.
◼ Utilizarea adreselor numerice asociate staţiilor în vederea realizării
comunicării ar fi extrem de dificilă pentru utilizatorii obişnuiţi.
◼ În Internet aceştia accesează serverele şi resursele utilizând denumiri, de cele
mai multe ori chiar relevante.
◼ Aceste denumiri sunt asociate adresei numerice a staţiei şi sunt gestionate şi
atribuite la cerere de către DNS (Domain Naming System).
◼ Domeniile si adresele IP corespunzatoare
◼ sunt stocate pe servere DNS
◼ Ori de cate ori se specifica un domeniu, un server DNS translateaza
denumirea domeniului in adresa IP asociata astfel ca datele pot fi rutate

la calculatorul corect
Domenii:
• generice/top-level (tip organizatie: com, net, edu, etc)
• geografice : coduri de tara (ro-Romania).
• www.ase.ro
Servicii Internet
◼ e-mail
◼ instant messaging
◼ chat rooms
◼ VoIP
◼ FTP
◼ WEB, etc
E-mail (electronic mail/posta electronica)
◼ Outlook, Google – gmail, Yahoo!Mail

◼ nume utilizator @nume domeniu
◼ Protocoale utilizate de serverele de mail: Laura.ionescu@ie.ase.ro

◼ POP3 (post office protocol)- permite accesarea informațiilor fără a rămâne
conectat la server, stocând o copie a mesajelor pe server.
◼ IMAP sau Internet Message Access Protocol, spre deosebire de POP3 care
este considerat a fi un protocol orientat către clientul de mail, acesta este
proiectat să lucreze cu serverul, fiind bi-direcțional. Clientul are o
comunicare bi-direcțională cu serverul. Toate mesajele sunt păstrate pe server
așadar se pot conecta mai mulți clienți la acesta.
Instant Messaging (IM)
◼ este un serviciu de comunicare in timp real pe Internet (de regula text)
◼ IM software:
◼ Google Hangout, MySpace IM, Skype for Business, etc
◼ unele servicii IM suporta voce si video (ex Google Hangout)
◼ ambele parti trebuie sa fie online in acelasi timp
◼ nu exista standarde pentru IM
VoIP-telefonie pe Internet
◼ o conexiune de mare viteza

◼ serviciu de telefonie pe Internet
◼ un microfon
◼ un software dedicat (ex: skype )
Files Transfer Protocol (FTP)

◼ Primul serviciu dezvoltat pt Internet
◼ pentru transfer de fisiere
◼ De ex, pentru a incarca paginile Web
pe un server Web.
◼ Un server FTP este un calculator care
permite utilizatorilor sa incarce/ descarce
fisiere utilizand FTP.
◼ uneori se limiteaza transferul de
fisiere pe baza de conturi (nume si
parola) (cda ftp>o infocib.ase.ro)/ se
permite acces anonim FTP
◼ Multe SO au facilitati FTP (de ex,
Windows 10- ftp.exe)
◼ Ex clienti FTP: Free FTP, SmartFTP, etc
◼ Online FTP: Net2FTP, FTPLive, etc
Ping -Packet InterNet Groper
◼ un utilitar ce verifica conexiunea dintre un client si

reteaua TCP/IP
◼ timpul de raspuns al serverului
◼ viteza serverului si a Internetului la acel moment.
Serviciul WWW
World Wide Web
◼ Elementul primar al Internet-ului este World Wide Web (cunoscut sub numele de
Web sau WWW) care este un suport pentru text, grafică, animaţie şi sunet.
◼ 1989-1991, dr. Tim Berners –Lee de la European Particle Physics Laboratory
◼ HTML (hypertext markup language)- versiune modificata a SGML(standard
generalized markup language)
◼ Hyperlinkuri
◼ Mosaic- primul browser Web cu interfata grafica (1993)
◼ Netscape Navigator -primul browser Web comercial (1994)
◼ Internet Explorer (1995)
Serviciul WWW
◼ functioneaza pe baza protocolului HTTP (hypertext transfer protocol)
◼ are la baza arhitectura client-server:
◼ Serverul Web -contine o aplicatie specializata in prelucrarea cererilor
HTTP
◼ Clientul (browser Web) transmite cererile HTTP la serverul Web, preia
raspunsurile sub forma de pagini HTML
❖ reprezintă o aplicație software care permite utilizatorilor să
afișeze text, grafică, fișiere audio/video sau alte informații care se
află într-o pagină Web.
❖ ex: Internet explorer, Firefox, Netscape, Opera, Google Chrome, etc
URL (uniform resource locator/descriptor uniform de resurse)
Un mod standardizat de regasire uniforma a resurselor
domeniu pt serverul Web,

unde este stocata pagina Calea fisierului Denumire pagina
Web cautat Web
URL pt o pagina Web
Procesul de incarcare a unei pagini in
browserul Web
1. Se lanseaza browserul Web (ex: Internet Server DNS
Explorer) si se tasteaza adresa URL a
paginii Web 2
2. Browserul cere serverului DNS adresa IP

a serverului Web unde se afla pagina 3
Web ceruta client

server
3. Serverul DNS transmite adresa IP
4
(ex:193.226.34.67) sau mesaj de Browser Server
Web Web
eroare
4. Browserul se conecteaza la serverul Web 5
utilizand adresa IP si transmite

Browser Web: Server Web: Apache ,
cererea prin comanda GET URL
Internet Explorer, Microsoft Internet
(HTTP)
FireFox, Opera, Information Services
5. Serverul Web prelucreaza cererea si
Mozilla, Google
trimite raspunsul HTPP . Raspunsul
Chrome, etc
este pagina Web solicitata in format
HTML, sau un mesaj de eroare . Mihaela Muntean-2020
Serviciul WWW
◼ pagina Web -contine text, elemente multimedia, linkuri catre alte pagini Web.
◼ o pagină de Web este legată de o diversitate de fişiere cum ar fi fişiere text,
grafice sau multimedia. Mecanismul prin care sunt create căile de acces între
documente este denumit hipertext (hypertext).
◼ Site Web
◼ o colecţie coerentă de informaţii prezentată sub forma unor pagini Web,
fişiere multimedia, documente şi alte tipuri de fisiere, între care există

legături.
◼ utilizeaza pagini statice/dinamice.
◼ paginile statice contin doar tag-uri HTML si nu ofera interactivitate

◼ continutul paginilor dinamice poate diferi la fiecare noua accesare, ofera
interactivitate cu utilizatorul (tehnologii : JavaScript, PHP(Hypertext
Preprocessor), ASP.NET (Active Server Pages), FLASH etc.)
Serviciul WWW
◼ Paginile Web şi colecţia de fişiere referite sunt integrate printr-o
pagină Web numită pagină principală -index.html/default.html
/home.html (extensia html poate apărea ca htm).
◼ Această pagină conţine în mod uzual un cuprins sau un index care face
referiri la celelalte pagini din site-ul Web
◼ Atunci când se realizează un site Web aceste fişiere sunt păstrate, în mod
uzual, într-un director / o colecţie de directoare în discul local şi este referit
cu numele de site local (de ex daca folosim Microsoft expression web-
editor HTML si soft. pt web design)
◼ Prin publicarea unui site local (upload), directorul său local, împreună cu
conţinutul său (fişierele site-ului şi subdirectoarele din el), este transferat la
serverul Web care conţine software-ul prin care site-ul este transmis
navigatoarelor Web ale calculatoarelor conectate la Internet.
◼ Odată publicat site-ul se transformă din site local în site Web
Motoare de cautare/search engine
◼ cauta intr-o BD cu pagini Web colectate de un program numit

spider /crawler.
Include urm componente:
◼ Web Spider: un program software ce identifica si citeste paginile
Web cautate prin parcurgerea Web-ului, utilizand link-urile .

◼ Indexing Software: un program software ce analizeaza pag Web
ce sunt descarcate de spider, se creeaza un index bazat pe cuvintele

continute in fiecare document.
◼ Database: o BD cu paginile Web descarcate si procesate.
◼ Search Engine Mechanism: program software ce permite
utilizatorilor sa interogheze indexul si sa returneze rezultatele in
functie de relevanta lor
◼ Ex: Google, Bing (Microsoft), Ask.com, etc
Tipuri de site-uri Web

◼ pentru comerț electronic (Amazon, Dell);
◼ orientat pe servicii/dezvoltarea de relații (Accenture, British Gas);
◼ pentru crearea de branduri (Guinness);
◼ stiri
◼ ziare, televiziuni, radio (HuffingtonPost, CNN, Fox News, etc)
◼ informationale
◼ agentii guvernamentale, organizatii non-profit
◼ educationale
Mihaela Muntean
Tipuri de site-uri Web

◼ Web Portal
◼ ofera o varietate de servicii Internet: motor de cautare, e-mail,
mesagerie, chat rooms, pagini Web personale, harti, site de

stiri, etc
◼ Yahoo!, MSN, AltaVista, GO.com, iGoogle portal, etc
◼ portalul UE- http://europa.eu/
◼ Rețele sociale (Facebook)

Forum și site-uri de discuții
◼ Yahoo Groups (http://groups.yahoo.com)

◼ Google Groups(https://groups.google.com)
- unde oricine poate lansa propria comunitate de

discuții prin email, pentru orice domeniu.
Mihaela Muntean
Mihaela Muntean
Site-uri de partajare media
◼ Pinterest (www.pinterest.com) pt. partajare de fotografii, video grupate în jurul

unui topic (pinboard).
◼ Instagram (http://instagram.com) și Flickr(www.flickr.com) permit
comunităților de membri să încarce, partajeze, comenteze fotografiile lor;
◼ Youtube, Blip.tv (www.blip.tv) și Vimeo (www.vimeo.com) pt. conținut video
◼ slideshare (www.slideshare.com) - un site ce permite membrilor să încarce
prezentări PP, să partajeze aceste prezentări și să discute despre ele.
◼ etc
◼ Oportunități pentru marketing:
◼ Putem afla cum se modifică publicul ținta prin analiza popularității elementelor
de pe site-uri
◼ și prin citirea comentariilor se poate identifica ce place și ce nu place.
◼ distribuția rapidă a propriului conținut media.

Mihaela Muntean
Site-uri pentru recenzii și evaluare
◼ Permit utilizatorilor să facă recenzii și să evalueze companii,

produse, servicii, cărți, muzică, hoteluri, etc.
◼ site-uri pt. recenzii: Epinions.com (www.epinions.com) sau
Reviewcentre.com (www.reviewcentre.com)
◼ o componentă adăugată la site: Amazon (www.amazon .com).
◼ site-uri de evaluare pentru diferite domenii cum ar fi Trip
Advisor (www.tripadvisor.com) pentru călătorii sau
rateMyteachers (www.ratemyteachers.com) pentru evaluarea
profesorilor de către elevi/părinți.
◼ Oportunități pt. marketing:
◼ Publicitate
◼ Monitorizarea comentariilor și răspunsuri rapide la comentariile
negative (feedback, cercetare de piață pe gratis).
Rețele sociale
◼ Rețelele sociale nu sunt noi și nu au fost

inventate de Tom Anderson (Myspace), Mark
Zuckerberg (Facebook) sau Joseph Chen
(Renren).
◼ Rețelele sociale au existat de la începutul
existenței umane, constând din oameni conectați
prin relații, prietenii și interese.
Mihaela Muntean
Rețeaua socială Tara de origine Utilizatori Extinderea geografică
Facebook USA Tineri >13 ani Globală (cu limitări în
creat in 2004 si lansat in China, Iran,
2006 Pakistan, Bangladesh)
Renren China studenți China, Asia

echivalentul lui
Facebook în China
(unde Facebook este
interzis)
LinkedIn fondat în 2002 și lansat în Specialisti, business Europa, Asia,
2003 Construirea de brand Africa de Sud
In top 20 ca vizitare profesional
(Se setează un profil, te poți
afilia (Join) la grupuri, lansa
sondaje, căutare/postări de
joburi)
Badoo Europa Loc de întâlnire cu prietenii Europa
Fondator Andrey Andreev Popular în Italia,
Spania, Franța,
America Latină
Rețeaua socială Tara de origine Utilizatori Extinderea geografică
Tagged USA Tineri >13 ani America de Nord

Fondat în 2004
Google+ USA >18 ani Globală (cu unele excepții,

Vietnam, China)
GupShup India >13 ani India

Orkut-proprietar Google USA Studenți, elevi India și Brazilia
Fondator -Orkut
Büyükkökten, un angajat
Google.
Xing specialiști Germania, Austria și Elveția
VK/VKontakte Rusia Al treilea site vizitat în Belarus,

Lansat în 2006 Rusia, după Google și Yandex (cel
mai popular motor de căutare in
Rusia)
Top 15 Retele sociale [Noiembrie 2020]
http://www.ebizmba.com
Top 15 Retele sociale
[Noiembrie 2020]
Alte rețele sociale
◼ Xanga – o comunitate de ziare și reviste online, pt. partajarea
de cărți, recenzii muzicale;
◼ Famiva (achiziționat de eFamily.com, https://efamily.com/) –
rețea socială pentru familii și instrument pt. a construi arborele

familiei. Se poate trimite email la toți mb. arborelui
◼ Există și site-uri de nișa:
◼ NurseLinkUp [nurselinkup.com/ ] o rețea socială profesională
pentru asistente medicale,

◼ etc.
Mihaela Muntean
Principalele servicii Google

1998 -Larry Page, Sergey Brin
Denumire Descriere
serviciu
Blogger Serviciu de găzduire blog
Gmail Serviciu de postă electronică ce include motor de căutare rapid si
filtru performant antispam
Google Docs, Aplicatii colaborative de birou (word, excel, pp) – se pot crea
Slides, Sheets, etc documente in echipă si pot fi vizualizate si editate pe Internet
Google Groups Grupuri de discutii online
Google Image Căutare imagini după format, dimensiune, domeniu etc

search/Video search
Google Maps Hărti detaliate ale oraselor si străzilor.

Incepand cu 2005 au introdus si cartografierea din satelit a
Pămantului (Google Earth), a Lunii (Google Moon), a planetei
Marte (Google Mars) si a cerului (Google Sky)
denumire Descriere
serviciu
Google Web Căutare Web avansată: corector gramatical, traducere pagini Web, căutare
search de străzi/hărti, căutare informatii locale (companii, restaurante, localuri) cu
afisare interactivă pe hartă, calculator, dictionar, carte de telefoane,
informatii turistice (curse aeriene si informatii meteo), precum si căutare
de cărti
YouTube Portal pentru publicat si căutat filme si secvente video
Google Mobile Caută intr-un index de pagini Web create special pentru dispozitivele
mobile (PDA, SmartPhone, etc)
Etc.
Instrumente Google free
[https://www.thinkwithgoogle.com/]
Mihaela Muntean
Google Trends [https://trends.google.com/trends/explore]
Google Alert [www.google.com/alerts]-monitorizează Web-ul pentru conținutul
căutat. Alertele Google sunt actualizări primite prin e-mail cu privire la cele mai
relevante rezultate Google (web, ştiri, etc.), bazate pe interogări. Alte instrumente:
www.keotag.com, www.technorati.com, www.summize.com, etc.
Mihaela Muntean
Micro blogging
◼ este un serviciu Web ce permite transmiterea de mesaje scurte la alte

persoane abonate la acest serviciu.
◼ Postările sunt scurte (140-200 caractere) și pot fi scrise sau primite de o
varietate de echipamente, inclusiv telefoane mobile.
◼ Unele servicii microblogging permit și postări video sau audio.
◼ Exemple:
◼ Twitter (<140caractere, actualizări în timp real, o combinație de IM și
Blog)
◼ Twitter este potrivit pentru a promova continuu online, poate fi
folosit ca un canal de vânzări suplimentar
◼ Ex: Dell’s Twitter DellOutlet a realizat vânzări de 500000$ prin
oferte de discounturi la utilizatorii Twitter.
◼ Facebook și LinkedIn oferă funcționalitate de microblogging.
◼ Tumblr (proprietatea Yahoo! Inc-2007)

Blog-urile (weB LOG)
blog -web log [Jorn Barger ,1997]

◼ este un mediu de comunicare și de exprimare.
◼ oricine poate publica orice, utilizând instrumentele free de realizare a
blogurilor cum ar fi Blogger sau wordPres (www. wordpress. com),
Wix, etc.
◼ Tipuri de blog-uri:
◼ Personale
◼ Business blog /corporate blog – pentru promovare unui business
◼ Media Blog: vlog (continut video), photoblog (fotografii)
◼ Moblog – blog cu echipamente mobile (telefoane)

http://www.trafic.ro/vizitatori/top-siteuri-bloguri/saptamana
Mihaela Muntean
Wikis
◼ Wiki vine de la cuvântul “rapid” din limba hawaitiană sau “what I know it”
◼ Sunt colecții online de pagini Web care pot fi create, editate, modificate, se
pot atașa comentarii - un mediu pentru colaborare (ex: Wikipedia
[www.wikipedia.org], enciclopedia online).
◼ La începutul anului 2014, Wikipedia avea in baza de date peste 4.426.000
de articole în engleză, cu peste 2.6 miliarde de cuvinte, de 60 de ori mai
multe cuvinte decât Enciclopedia Britannica [www.britannica.com].
◼ este creat și controlat de comunitate.
◼ utilizarea Wikis ca instrument de marketing este un fenomen nou, fiind un
puternic instrument de colaborare, o modalitate foarte bună de a încuraja
interacțiunea constructivă și colaborarea dintre oameni, din interiorul unei
organizații și persoanele din afara organizației (clienții).
◼ Wiki se poate utiliza pentru a îmbunătăți documentația de produs, pentru a
proiecta noi produse, etc.
Principii de proiectare a site-urilor
Web de prezentare
◼ Etape
◼ Stabilirea scopului site-ului
◼ Stabilirea cerinţelor
◼ Proiectarea site-lui
◼ Dezvoltarea site-lui
◼ Verificarea integritatii si corectitudinii codului-sursa
◼ Publicarea site-lui
◼ Promovarea
Scopul site-ului
◼ Identificarea publicului ţintă şi a tipologiei acestuia:
◼ Utilizatori novici si ocazionali
◼ Utilizatori frecvenţi si experţi
◼ Utilizatori internaţionali
◼ !!!!Un site Web bine proiectat ar trebui să fie capabil să
se acomodeze unei game largi de interese şi aptitudini

ale utilizatorilor.
◼ Stabilirea scopului şi a obiectivelor principale
◼ Stabilirea informaţiilor ce vor fi disponibile pe site
Stabilirea cerinţelor
◼ Platforma utilizata (sistemul de operare, serverul Web, clienţii
Web, SGBD-ul utilizat, etc.);
◼ Tehnologiile utilizate (HTML, JavaScript, PHP, ASP.NET,
FLASH, etc.)
◼ nivelul programării Web (pe server, la client sau o abordare
mixtă);
◼ cerinţele de securitate (ex: controlul accesului);
◼ designul general al site-ului;
◼ frecvenţa actualizării informaţiilor şi dinamica lor;
◼ audienţa şi specificul conţinutului.
Proiectarea site-lui
◼ Organizarea informatiilor:
◼ Divizarea informaţiilor in unitati logice
◼ Stabilirea unei ierarhii a informatiilor în funcţie de importanţă şi de
generalitate:
◼ Pagina de start (home page)
◼ Indexul (sumarul) site-ului
◼ Scop, tipul conţinutului, modalităţi de parcurgere
◼ Paginile subiectelor principale
◼ Subiecte de interes ale site-ului
◼ Paginile subsidiare
◼ Trebuie să contină legături de revenire la pagina de start
◼ Utilizarea acestei ierarhii pentru a crea relaţii între unităţile logice
◼ Analiza rezultatului din punct de vedere estetic şi funcţional.

◼ Navigarea prin site
◼ Un sistem bun de navigare facilitează orientarea prin site
◼ Asigurarea accesibilităţii informaţiilor

◼ end user versus administrator
◼ Marimea / culoarea butoanelor, textului şi legăturilor

◼ Designul conţinutului de tip text :
◼ Utilizarea majusculelor, dimensiunea textului, tipul font-ului, gruparea si
aranjamentul, spatierea, alinierea, utilizarea titlurilor/subtitlurilor, titlul

paginii
◼ Localizarea pe pagină a link-urilor
◼ trebuie să fie similare în întreg site-ul
◼ Culorile link-urilor nevizitate trebuie să fie mai strălucitoare decât
a celor deja vizitate, însă trebuie să constituie variante de
luminozitate ale aceleiaşi culori.
◼ Asigurarea simplităţii şi consistenţei
Dezvoltarea site-ului
◼ Separarea datelor (conţinutul) de prezentarea lor finală
(forma)
◼ Probleme:
◼ Modificarea frecventă a conţinutului
◼ Schimbarea periodică a interfeţei (atragerea
vizitatorilor)
◼ Păstrarea integrităţii legăturilor şi oferirea facilităţilor
de navigare
Factorii care determina ca vizitatorul
sa revina (in ordinea importantei):
◼ Usurinta navigarii
◼ Viteza incarcarii
◼ Periodicitatea actualizarii
◼ Calitatea continutului
◼ Calitatea organizarii site-ului
◼ Grafica paginii de start
◼ Aspectul artistic general
◼ Existenta animatiei
Greseli frecvente :
◼ Text greu de urmarit
◼ Prea multa animaţie
◼ Utilizarea elementului <marquee>
◼ Fundaluri stridente
◼ Pagină conţine o mulţime de combinaţii nepotrivite de culori
◼ Nu se ţine cont de “contrastul de luminozitate”: textul trebuie să aibă
o culoare luminoasă, iar fundalul una închisă, sau invers.
Greseli frecvente
◼ Combinaţii corecte de culori text/fundal: Negru/galben;
Verde/alb; Roşu/alb; Albastru/alb; Alb/albastru; Negru/alb;
Galben/negru; Alb/roşu; Alb/verde; Alb/negru; Roşu/negru;
Verde/roşu.
◼ link-uri învechite
◼ Trebuie verificată permanent valabilitatea legăturilor indicate în
pagină
◼ Pagină în construcţie
◼ Un site nu trebuie publicat decât după ce este finalizat.
◼ Lipsa adresei E-mail
Greseli frecvente
◼ Titlul paginii (primele 66 caractere) este preluat de motorul de
căutare pentru a-l afişa în lista de rezultate ale unei interogări.
◼ Titlul este preluat şi în lista de adrese favorite de către utilizatorii interesaţi
◼ E bine să înceapă cu numele companiei /proprietarului, urmat de o foarte
scurtă descriere
◼ Nu trebuie să înceapă cu "The" or "Welcome to", pentru că va fi inserat în
listele alfabetice la litera T sau W.
◼ Pentru paginile secundare, la titlul iniţial trebuiesc adăugate câteva cuvinte
care să descrie pagina curentă – inserate cât mai la începutul titlului, pentru
ca diferenţierea să se facă rapid.
Verificarea integritatii si a
corectitudinii codului-sursa
◼ verificarea integritatii legăturilor
◼ verificarea corectitudinii codului-sursă.
◼ evitarea oricăror extensii particulare şi a formatelor grafice
proprietare (de exemplu, BMP).

◼ modul de scriere a numelor de fişiere (SO Windows/Unix)
Publicarea site-lui
◼ Publicarea pe un server dedicate:
◼ presupune transferul tuturor fişierelor care compun site-ul pe calc. pe
care rulează serverul Web.

◼ Apelarea la un furnizor de găzduire Web. În acest caz, site-ul va fi localizat
la distanţă, pe un calc. pus la dispoziţie de gazda site-ului Web
(gazduire/hosting).
◼ Gazduirea Web inseamna de fapt o chirie a unui spatiu pe un server,
spatiu in care vor fi stocate toate fisierele care compun site-ul.

◼ In funcţie de buget şi de cerinţele site-ului, putem recurge la un furnizor
local sau unul internaţional.

◼ Trebuie să avem în vedere, printre altele, sistemul de plată, suportul
tehnic şi lăţimea de bandă oferită.

◼ Deseori, rolul de furnizor de servicii de găzduire Web este asumat chiar
de furnizorul de servicii Internet.

Concluzie
◼ Pentru a avea un site avem nevoie de :
◼ Nume de domeniu
◼ www.numefirma.ro sau .com, .net, .info, .eu, etc.

◼ Domeniile (.ro) se inregistreaza pe viata si se platesc o
singura data, la inceput, in timp ce domeniile (.com, .eu,
.net, etc) se inregistreaza pe o perioada determinata si se
plateste anual reinnoirea lor.
◼ Gazduire Web/server Web dedicat
◼ Site-ul propriu-zis
HTML (Hypertext markup language)

◼ un limbaj de formatare a paginilor Web- bazat pe etichete (tag) :
◼ structura unei pagini, pozitionarea imaginilor
◼ formatarea textului
◼ liste ordonate/neordonate
◼ tabele
◼ hyperlinkuri catre alte pagini, documente, fisiere multimedia, etc
◼ formulare :
◼ butoane submit si reset ce permit trimiterea datelor sau anularea lor,
etc.
◼ Notepad, FrontPage, DreamWeaver, Office 2007/Web Publisher, etc
HTML
<HTML> tag-ul de inceput
<!—sectiunea de header a paginii Web--> comentariu
<HEAD> se introduc informatii despre pagina Web
<TITLE>Titlu</TITLE> titlul incepe cu un tag si se termina cu un tag. Apare in
bara de titlul
</HEAD>
<!—sectiunea de body a paginii Web, contine text, imagini, link-uri, formulare, etc-->
<BODY>
<!—un paragraph->
<P>Hello! </P>
</BODY>
</HTML> tag-ul de sfarsit
HTML
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Exemplu</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<P>Hello! </P>
</BODY>
</HTML>
HTML
<HTML>
<HEAD><TITLE>Hyperlinkuri</TITLE></HEAD>
<BODY>
<CENTER>
<H1>Internet Service</H1>
<H3>Click pe adresa Internet Service </H3>
<P> Motor de cautare: <A
HREF="http://www.yahoo.com">Yahoo!</A></P>
<P> Motor de cautare: <A
HREF="http://www.google.com">Google</A> </P>
<P> Site Elearning: <A
HREF="http://www.elearningit.ase.ro"> elearningit
</A></P>
</CENTER>
</BODY>
</HTML>
<HTML><head><TITLE>tabele</TITLE></head>
<body>
<table border=1>
<tr><th>nume
<th>prenume
<th>grupa
<tr><td>Muntean
<td>Mihaela
<td>1701
<tr><td>Ionescu
<td>Radu
<td>1701
<caption> Tabel cu studenti</caption>
</table>
</body></html>
Pagini Web dinamice
◼ conţinutul lor este creat dinamic şi poate diferi la
accesări diferite;
◼ de exemplu, la acelaşi URL conţinutul paginii poate
varia în funcţie de anumiţi parametri cum ar fi locaţia
geografică a utilizatorului, ora, paginile vizitate
anterior, profilul utilizatorului;
◼ oferă interactivitate;
◼ posibilităţi de interacţiune.
◼ in funcţie de locul în care este evidenţiat caracterul
dinamic al paginilor există pagini dinamice pe parte
de client şi pagini dinamice pe partea de server.
Pagini Web dinamice
◼ Tehnologii care permit realizarea de pagini dinamice :
◼ Scripturi pe partea de client (JavaScript /lb de script OO;
tehnologia Flash- Macromedia Flash MX- elemente
multimedia, filme; VBScript/Microsoft; Dart/Google, etc).
◼ Scripturi pe server (PHP/Hypertext preprocessor, Perl, Python
+MySQL), ASP.NET (site-uri dinamice Web, pt aplicatii
Web, servicii Web), etc.
◼ Instrumente free: Wix.com, Google Web Designer, Webflow,
PageBreeze, etc.
Intrebari
◼ Identificati principalele (minim 10) servicii Google si descrieti-le pe scurt .
◼ Precizati 3 domenii generice si semnificatia lor.
◼ Completati corect:
◼ Identificarea unui calculator conectat la Internet se face prin ……….
◼ HTML este utilizat pentru: ………………………………………….
◼ Internetul utilizeaza protocolul:……………………………………..
◼ Google Chrome este: ………………………………………………..
◼ Dati 3 exemple de IM software (altele decat cele prezentate la curs).

◼ Precizati care este URL pt suportul de curs.
◼ Precizati pasii parcursi pentru a configura Microsoft Outlook.
◼ Ce este un browser Web?

Curs4 2020 2021 Studenti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs4 2020 2021 Studenti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Muntean-2020

◼ Tipuri de site-uri Web, retele sociale, blog, wikis, etc

◼ Instrumente Google free

◼ Principii de proiectare a site-urilor Web

◼ Pagini Web statice/ dinamice

◼ Ambele utilizeaza protocolul TCP/IP

◼ modul de conectare a calculatoarelor în reţea

◼ formatul şi transmiterea datelor

◼ Mesaj: informatia trimisa

◼ Aparitia Internetului–o colecţie de protocoale de reţea bazate pe software care să permită

Transport -asigură controlul TCP –transportul pachetelor- permite pachetului trimis de

Adresarea calculatoarelor în Internet

◼ Internetul se bazeaza pe protocoalele TCP/IP.

◼ Fiecare adresa constă dintr-un identificator de reţea (netid)

Adresarea calculatoarelor în Internet

◼ De ex, se considera adresa IP :150.215.017.009

◼ Ori de cate ori se specifica un domeniu, un server DNS translateaza

denumirea domeniului in adresa IP asociata astfel ca datele pot fi rutate

E-mail (electronic mail/posta electronica)

◼ Outlook, Google – gmail, Yahoo!Mail

◼ Protocoale utilizate de serverele de mail: Laura.ionescu@ie.ase.ro

◼ Google Hangout, MySpace IM, Skype for Business, etc

◼ unele servicii IM suporta voce si video (ex Google Hangout)

◼ ambele parti trebuie sa fie online in acelasi timp

◼ nu exista standarde pentru IM

◼ o conexiune de mare viteza

Files Transfer Protocol (FTP)

◼ un utilitar ce verifica conexiunea dintre un client si

domeniu pt serverul Web,

2. Browserul cere serverului DNS adresa IP

Web ceruta client

utilizand adresa IP si transmite

fişiere multimedia, documente şi alte tipuri de fisiere, între care există

◼ paginile statice contin doar tag-uri HTML si nu ofera interactivitate

◼ cauta intr-o BD cu pagini Web colectate de un program numit

Web cautate prin parcurgerea Web-ului, utilizand link-urile .

ce sunt descarcate de spider, se creeaza un index bazat pe cuvintele

Tipuri de site-uri Web

Tipuri de site-uri Web

mesagerie, chat rooms, pagini Web personale, harti, site de

◼ portalul UE- http://europa.eu/

◼ Rețele sociale (Facebook)

◼ Yahoo Groups (http://groups.yahoo.com)

- unde oricine poate lansa propria comunitate de

◼ Pinterest (www.pinterest.com) pt. partajare de fotografii, video grupate în jurul

◼ distribuția rapidă a propriului conținut media.

Site-uri pentru recenzii și evaluare

◼ Permit utilizatorilor să facă recenzii și să evalueze companii,

◼ Rețelele sociale nu sunt noi și nu au fost

Renren China studenți China, Asia

Tagged USA Tineri >13 ani America de Nord

Google+ USA >18 ani Globală (cu unele excepții,

GupShup India >13 ani India

VK/VKontakte Rusia Al treilea site vizitat în Belarus,

rețea socială pentru familii și instrument pt. a construi arborele

pentru asistente medicale,

Principalele servicii Google

Google Groups Grupuri de discutii online

Google Image Căutare imagini după format, dimensiune, domeniu etc

Google Maps Hărti detaliate ale oraselor si străzilor.

◼ este un serviciu Web ce permite transmiterea de mesaje scurte la alte

◼ Tumblr (proprietatea Yahoo! Inc-2007)

Blog-urile (weB LOG)