Sunteți pe pagina 1din 11

Indicii ecometrici, instrumente moderne

folosite pentru monitorizarea evoluiei ecosistemelor,


conservarea biodiversitii i optimizarea conceptului de
cas ecologic
Dr.Ing.
Dr.Ing.
Dr.Ing.
Dr.Ing.

Nicolae MRUNELU
Sorin GHEORGHIAN
Lucian ISTODE
Adrian COMAN

office@ecologicplus.ro
soringheorghian@gmail.com
istodelucian@yahoo.com
office@comfrac.ro

Prezentul articol a fost realizat in baza studiului finanat de ctre Autoritatea


Naional Pentru Cercetare tiinific (ANCS) i Unitatea Executiv pentru
Finanarea nvmntului Superior, Cercetrii, Dezvoltrii i Inovrii
(UEFISCDI) in cadrul Programului 5 INOVARE subprogramul Cecuri pentru
inovare nr. PN II IN-CI-2012-1-0043 cu titlul Soluii de construcii
rezideniale eficiente energetic utiliznd cofraje termoizolante nglobate
MARC, acronim SOLMARC
Beneficiarul proiectului este SC PASSIVHAUS SRL, iar furnizorul de servicii SC
COMFRAC R&D PROJECT EXPERT SRL
INTRODUCERE
Schimbrile climatice reprezint una dintre cele mai mari ameninri care se
exercit in prezent asupra vieii sociale i economice i asupra mediului
nconjurtor.
nclzirea global se produce fr echivoc i observaiile indic creteri ale
temperaturii medii ale aerului i oceanului, topirea zpezii i a gheii pe
suprafee mari i creterea nivelului mediu global al mrii. Este foarte
probabil ca n mare parte, nclzirea s poat fi pus pe seama emisiilor de
gaze cu efect de ser provenite din activitile umane.
In paralel cu discuiile referitoare la nclzirea global se discut despre
energie i preul acesteia. Nimeni nu i-a nchipuit c purttorii fosili de
energie vor deveni aa de rapid prea scumpi, c echilibrul valutar va depinde
de importurile de petrol i de gaze, c arderea acestora contribuie hotrtor
la modificrile climatice i c, nlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar
putea fi att de urgent necesar, dar i att de anevoioas din punct de
vedere tehnologic i economic.
ncepnd cu prima criz petrolier din 1972, care a modificat sensibil mediul
in care evolua societatea, producia de bunuri materiale, transporturile i in
general viziunea privind folosirea resurselor energetice, a aprut i s-a impus
cu o deosebita acuitate implementarea in toate fazele proiectrii din toate
domeniile a elementelor de economisire a energiei.
Astfel a aprut i n construcii ideea conservrii energiei, att in faza de
proiectare ct i in tehnologia de executare a locuinelor rezideniale i in
general a cldirilor cu un consum redus de energie, dar care s asigure

confortul i standardele de sntate a beneficiarilor spatiilor respective.


Iniial ea s-a impus ca o condiie preliminar pentru utilizarea economic a
energiei electrice i termice la nclzirea spaiilor i curnd pentru folosirea
avantajoas a tuturor surselor de energie neconvenional: solar, eolian,
fotovoltaic, cu biogaz i geotermal.
Economia de energie a devenit o necesitate impus treptat de costurile
foarte mari ale energiei din sursele convenionale, dar i ca urmare a faptului
c cele noi (panouri fotovoltaice, pompe de cldur sau celule de combustie)
sunt chiar i mai scumpe, datorit investiiilor, trebuind s fie subvenionate.
Reabilitarea termic a cldirilor a stat in atenia specialitilor din vestul
Europei (in special a celor din Germania, Austria, Elveia i rile scandinave)
dar i din Canada i SUA, nc din a doua jumtate a secolului trecut, cnd
studiile privind materialele i metodele de izolare termic erau deja puse la
punct, iar aplicarea lor in practic a nceput prin anii 60.
Conceptul casei confortabile sub aspect termic, implicnd ns i un cost ct
mai sczut al realizrii acestui beneficiu, a preocupat i preocup att
comunitile tiinifice ct i pe cele de afaceri.
Sub aspect conceptual i constructiv, in Germania, realizarea unei locuine
care s consume sub o anumit cantitate de energie (120 kWh/m 2/an) a
devenit modelul de cas pasiv care a fost definit de ctre Passivhaus
Institut Darmstadt, prin impunerea unor cerine foarte stricte de consum
energetic.
Soluiile constructive i funcionale adoptate de specialitii germani s-au
bazat pe o larg palet de studii i cercetri, care au avut in vedere
proprietile de termoizolare ale noilor materiale inventate, dar i studiile de
climatologie, meteorologice i de orientare a construciilor, de arhitectur i
de dispunere a elementelor componente, pentru ca acestea s ndeplineasc
mai multe deziderate, ca de exemplu:
- s valorifice la maximum cldura oferita de razele solare;
- s ofere vanturilor predominante suprafee cat mai puin vitrate;
- s recupereze ct mai multa cldur din aerul ventilat i
- s izoleze termic i fonic spaiul locuit.
O analiza complet a acestor parametri se poate face avand la baz
metodele ecometrice, care sunt metode matematice bazate pe calculul
numeric.
Indicatorii ecometrici sunt instrumente statistice, reprezentative i credibile
din punct de vedere tiinific, care ajut la intuirea dinamicii unui ecosistem
prin operaii de cuantificare i a unor msuri concret exprimate ndeosebi
prin intermediul parametrilor climatici.
Indicii ecometrici climatici
Indicii ecometrici climatici reprezint o metoda simpl de analiz a calitii
mediului, care utilizeaz ca date de intrare parametrii climatici (temperatura
i
precipitaiile
medii
anuale
sau
lunare,
umiditatea
aerului,
evapotranspiraia real i potenial) considerai a avea proiecie direct n
funcionalitatea i productivitatea ecosistemelor naturale, a agrosistemelor
ori in confortul comunitilor umane, in aceasta categorie fiind inclus i

efortul general de a realiza locuine confortabile, cu consum redus de energie


cerute de climatizarea i ventilaia proprie.
Indicii ecometrici climatici pot exprima deficitul i excedentul de umiditate
ori disconfortul termic. Mai jos se face o sumar trecere in revist a acestora.
Indicele pluviometric Lang (1925)
Pentru a ilustra succesiunea lunilor ploioase, respectiv aride, indicele Lang
tine cont de raportul precipitaii /temperatura, ca expresie a intrrilor i
ieirilor de apa din sistem, temperatura fiind unul din factorii principali ai
evapotranspiratiei.
(1)

In tabelul 1 este prezentat corelaia numeric dintre indicele Lang i


climatul caracteristic al zonei pentru care se face aprecierea.
Tabel 1
Corelaia numeric a indicelui Lang cu climatul caracteristic
R
Climat
>160
Umed
160-100
Temperat umed
100-60
Temperat cald
60-40
Semiarid
40-20
Stepic
0-20
Deertic
Indicele de ariditate de Martonne (1926)
Ariditatea este o notiune spatio-temporala, care exprima un dezechilibru
hidric in geosistem. Conceptul de zona arida este expresia spatiala a iesirilor
de apa din sistem ce depasesc constant intrarile de apa. In prezent peste o
treime din uscatul Terrei este afectat de ariditate.
(2)

(3)
unde:
- P exprima precipitatiile anuale, sau p precipitatii lunare,
- T temperatura medie anuala, sau t- temperatura medie lunara
Acest indice permite determinarea gradului de ariditate al unei regiuni
pentru perioade caracteristice (un an sau o lun), fiind o expresie a
caracterului restrictiv pe care condiiile climatice l impun anumitor
formaiuni vegetale. In tabelul 2 este prezentat corelaia numeric dintre

indicele de Martonne i climatul caracteristic al zonei pentru care se face


aprecierea.
Tabel 2
Corelarea numerica a indicelui de Martonne cu climatul caracteristic
Ia
Climat
Subtipuri
>60
Super-Umed
30-35
Pduri de stejar
35-40
Pduri de fag
40-45
Umed
Pduri de conifere
45-50
Subalpin
50-60
Alpin
20-25
Sumi-umed
Stepa cu ierburi
25-30
nalte
Silvostepa
10-15
Stepic
Stepa uscata
15-20
Climat
semiarid Stepa cu graminee
mediteranean)
5-10
Arid (regiuni deertice)
0-5
Extrem arid (deserturi
absolute)
In tabelul 3 folosindu-se valorile medii lunare ale indicelui de ariditate de
Martonne se fac aprecieri pentru zona metropolitan a Bucuretiului,
incluzndu-se localitile Bneasa, Afumai, Filaret, Fundulea i Giurgiu. Din
valorile prezentate se trage concluzia c in aceast zon avem un climat
umed in lunile Noiembrie, Decembrie, Ianuarie i Februarie, restul lunilor,
Martie, Aprilie, Mai, Iunie, Iulie, August , Septembrie, Octombrie, fiind
caracterizate ca avnd un climat semi-umed.
Tabel 3
Dinamica valorilor medii lunare ale indicelui de ariditate de Martonne in aria
metropolitan Bucureti (prelucrare dup datele INMH 1961-2000)
Staia
Bneasa
Afumai
Filaret
Fundulea
Giurgiu
meteo/Luna
Ianuarie
55.5
52
56.1
83.3
82.4
Februarie
39.8
35.2
41.7
57.9
46.9
Martie
31.5
29.7
31.7
33.9
33.3
Aprilie
28.1
28.2
27.3
27.7
27.4
Mai
31.4
33.7
30.7
28.5
28
Iunie
31
31.5
30.6
28.3
25.9
Iulie
25.3
26.5
22.2
25
22.3
August
21.6
19.5
20.5
18.6
17.5
Septembrie 20.6
20.9
20.4
20.6
20.1
Octombrie
21.9
23.5
21.7
22
20.1
Noiembrie
37.8
35.3
38.5
36.4
39.8
Decembrie
51.5
47.7
52.1
55.7
52.2
Coeficientul pluviometric Emberger (1930)

(4)
unde:
- M - media maxima anuala de precipitatii;
- m media minima anuala de precipitatii;
- P media anuala de precipitatii
In tabelul 4 sunt date referitoare la tipurile de climate, prin indicele
pluviometric Emberger, iar in tabelul 5, aceeai caracterizare conform
indicelui Dantin-Revenga.
Tabel 4
Definirea tipurilor climaterice conform Coeficientul pluviometric Emberger
Q
Climat
>90
Umed
90-50
Sub-Umed
50-30
Semiarid
30-0
Arid

Indicele termo-pluviometric Dantin-Revenga (1940)

(5)
unde:
- T este temperatura medie anual
- P precipitatiile medii anuale
Tabel 5
Definirea tipurilor climaterice conform Coeficientul Dantin-Revenga
DR
Climat
0-2
Umed
2-3
Semiarid
3-6
Arid
>6
Extrem arid (desert)
Indicele de umiditate Thornthwaite(1931)
Este indicele de eficacitate al precipitaiilor i foloseste indicii de eficacitate
pluviometric i cel de eficacitate termic. Impreuna acesti doi indici exprim
gradul de ariditate al climei. In stiina agricol indicele de umiditate exprima
acel segment din cantitatea total de precipitaii care este utilizat de o plant
pentru ai satisface nevoile de hidratare.

(6)
unde:
P- este cantitatea de precipitaii
PE- este evapotranspiratia potenial real;
PEc este evapotaranspiraia potenial climatic
Aceasta clasificare s-a realizat funcie de indicele de continentalitate (I c) i
indicele ombrotermic (Io).
Utiliznd indicele de continentalitate s-au delimitat diferitele zone din
Europa, astfel:
- hiperoceanic (Ic=0-11)
o hiperoceanic extrem (0-3);
o euhyperoceanic (3-7);
Clasificarea Rivas Martinez
Metodologia Rivas Martinez este o metoda general de clasificare a celor 5
tipuri de climate, general recunoscute in lumea ntreag:
- tropical;
- mediteranean;
- temperat;
- boreal;
- polar
Funcie de aceast clasificare in Figura 1 sunt prezentate cele 5 climate care
definesc clasificarea climateric a zonelor in care se af Romania.

Figura 1 Clasificarea climateric a zonei continentului European in care se


gsete Romania
Indicele de continentalitate

Continentalitatea este una din caracteristicile de baz ale climatului. Ea


refect modul in care climatul este infuenat de ctre ocean, prin urmare
depinde de deprtarea punctului fa de acesta, fiind rezultatul impactului
diferitelor elemente meteorolologice, ca de exemplu temperatura,
precipitaiile, radiaia solar, nebulozitatea, etc.
Exist civa factori care controleaz distribuia elementelor climaterice i
aceasta distribuie infueneaz continentalitatea. Printre acetia, cei mai
importani sunt: latitudinea, distana fa de mri i oceane, altitudinea i
circulaia atmosferic. innd seama de aceste caracteristici se poate defini
climatul continental i anume, acel climat in care se remarc o mare
diferen de temperatur intre anotimpul cald i anotimpul rece (in general
mai mare de 15,6 0C) i precipitaii anuale moderate, cu maximum in
anotimpul cald, precipitaii rezultate din ploi.
De-a lungul timpului s-au fcut tentative de definire a indicelui de
continentalitate pentru caracterizarea climateric a unei anumite zone. Dar
toate acestea s-au lovit de dificultatea de cuantificare a factorilor care
infueneaz continentalitatea, prin urmare s-au ajuns la concluzia ca sunt
necesare unele simplificri.
Continentalitatea termic se refer la variaia anual sau zilnic a
temperaturii i la ineria acesteia fa de radiaia termic. Aceste
caracteristici sunt uor de cuantificat i de incorporat in formule de calcul.
Ceea ce este mai dificil de luat in calcul este faptul c la nivel global
distribuia temperaturii este dependent de variaia radiaiei solare, de
acumulrile de cldur i de umiditate, care sunt rezultatul distribuiei
radiaiei solare funcie de latitudine.
In plus, exist o variaie sezonier a radiaiei solare, care la rndul ei
provoac variaii de temperatur, obligatoriu de luat in consideraie.
Fluxurile de energie termic existent la suprafaa uscatului i la suprafaa
ntinderilor de ape sunt ali factori care produc modificri in distribuia
temperaturii. Aceste fuxuri de energie sunt controlate de diferenele dintre
proprietile termice ale substanelor care constituie interfaa de deplasare a
fuxurilor. innd cont de aceste fenomene, Petterssen a avansat ideea ca
intervalele de temperatur de deasupra uscatului pot fi de 50 de ori mai
mari dect cele de deasupra apelor, tocmai datorit deplasrii fuxurilor de
energie. Prin aceasta se concluzioneaz faptul ca cel mai important efect al
continentalitii uscatului este diferena anual mare de temperatur, in
comparaie cu aceeai diferen a continentalitii maritime. Aa se explic
i faptul c exist zone foarte deprtate de oceane, ca de exemplu regiunile
sub - artice din Asia, unde variaia anual de temperatur poate fi uneori i
de 680C (Martyn).
Conrad i Pollak (1952) au stabilit o prima corelaie dintre variaia anual a
temperaturii i latitudinea , prin urmare aceasta variaie trebuie
compensata cu latitudinea.
Prima formula a indicelui de continentalitate a fost propusa de Gorczynski in
urmtoarea form:

(7)
unde;
k este indicele de continentalitate exprimat in procente;
A este variaia anual a temperaturii [0C];
- este latitudinea exprimat in grade
Gorczynski a introdus expresia: A=12 sin, care corespunde observaiilor
meteorologice efectuate in climatul oceanic, iar constanta 1.7 este introdusa
pentru ca s se realizeze presupunerea c localitatea Verkoiansk din estul
Siberiei are indicele de continentalitate 100%.
Plecnd de la aceste prezumpii, Gorczynski sugereaz trei zone geografice,
crora le corespund trei intervale ale indicelui de continentalitate, i anume:
- zona maritim cu indicele k = 0 la 33%
- zona continental cu indicele k = 34 la 66% i
- zona continental extrem cu indicele k = 67 la 100%.
In aceasta mprire, dac indicele de continentalitate are valoarea 0, este
exclus infuena uscatului, iar dac este 100 este exclus infuena
oceanic.
Conrad i Pollak (1950) au descoperit inadvertente in folosirea ecuaiei
Gorczynski, tocmai datorit unor zone in care indicele de continentalitate are
valori negative (zona Thorshavn din Insulele Faeroe). Cei doi cercettori au
cutat sa obin rezultate ct mai apropiate de realitate care sa aib sens i
la latitudini mici (=00, sin = 0)
Ei au modificat in ecuaie valoarea numitorului i astfel a aprut o alt
formul a indicelui de continentalitate, denumita ecuaia Conrad:
(8)
Ecuaia Conrad este folosita pentru calculul indicelui de continentalitate in
special in SUA i Canada.
Dar i aceast ecuaie are un neajuns, deoarece da valori eronate pentru
punctele situate mai sus de paralela 80 0. S-a considerat ns ca sunt foarte
puine staii meteorologice situate mai sus de aceast paralel.
Marsz (1995) este un alt specialist in meteorologie care a definit o alt
metod de calcul pentru indicele de continentalitate. El a cutat s evite
criticile aduse formulei propuse de Gorczynski i s-a bazat pe valoarea
indicelui climatului marin.
Ecuaia lui Chromov are forma:
(9)
unde:

5.4 sin reprezint intervalul de temperatura anuala a climatului maritim pur.


Acest interval de temperatura trebuie sa existe oriunde pe suprafaa
Pmntului unde este ocean.
Funcie de formulele mai sus prezentate i datele climatologice concrete, in
cadrul proiectului SOLMARC s-au ales 4 puncte reprezentative pentru cele 4
zone climaterice din Romania (SR 10907/1-1997 i STAS 6472/2-1983),,
astfel:
- pentru zona I oraul Constanta;
-

pentru zona II, oraul Deva;

pentru zona III, oraul Satu Mare;

pentru zona IV, punctul Vrful OMU din Munii Bucegi.

Pentru cele 4 puncte mai sus definite, folosind datele referitoare la poziia
geografic (latitudine, longitudine) i altitudine s-au calculat indicii de
continentalitate conform formulelor propuse. Valorile sunt prezentate in
tabelul 6
Tabel 6
Valorile indicilor de continentalitate pentru cele 4 zone climaterice ale
Romniei
Staia
Latit.
Long.
Altit Ic
Ic
Ic
Ic
meteo
.
Sup Goresins Conr
Curre
(m) an
ky
ad
y
0
0
Constan 44
11 28 40 30
23.8 35.13
33.73 1.45
ta
N
E
Deva
450 43 220 54 190
24.2 36.9
35.69 1.49
N
E
Satu
470 48N 220 53 130
23.9 34.45
34.02 1.41
Mare
E
Vrful
450 27 250 27 2504 24.2 36.9
35.69 1.49
OMU
N
E
In baza datelor colectate de la staiile meteorologice din cele 4 puncte
analizate, care reprezint clima specifica pentru cele 4 zone distincte de pe
teritoriul Romniei, s-au realizat diagramele temperaturilor medii i maxime.
In Figura 2 este prezentat graficul temperaturilor pentru oraul Constanta in
perioada 1950-1994.

Orasul Constanta, perioada 1950-1994


40
35
30
25

temperatura [C]

20
15
10
5

10

11

12

10
15
20
25
30

luna
T medie medie
T medie maxima
T medie minima
T maxima maxima
T minima minima

Figura 2 Graficul temperaturilor oraului Constanta


Studiul indicilor climatologici i a infuentei acestora in proiectarea cldirilor
pasiv energetice nu a mai fost abordat pn acum in Romania.
Pe parcursul documentarii in acest domeniu s-a purtat coresponden cu
specialiti in domeniul climatologiei din tar i din strintate, pentru
stabilirea poziiei acestora fa de subiectul in discuie.
Printre acetia se amintesc:
- Profesor Dr.Ing. Bdescu [2],[ 3] de la Universitatea Politehnica din
Bucureti;
- Dr.Ing. Nicolae Rotar Nuclearelectrica
- Profesor Laura Comnescu [1], [2] de la Facultatea de Geografie,
Geomorfologie i Pedologie din Universitatea Bucureti;
- Profesor Mohamed Said Guettouche de la Science and Tehnology
University of Houari Boumediene Algeria;
- Profesor Katerina Mikolaskova de la Ministerul Educaiei din Republica
Ceh.
Concluzii
Studiile de climatologie mai sus prezentate pot deschide calea unor alte
studii cu aplicaii in domeniul:
- activitilor fito-sanitare de combaterea duntorilor din agricultur;
- planurilor i programelor de combaterea incendiilor din pduri;
- studiul migraiei psrilor;

determinri sintetice, calitative i cantitative, ale potenialului ecologic


bazate pe metode ale analize numerice;
studiul efectelor antropice (exploatri forestiere, drumuri-poteci
turistice, rotaia culturilor) asupra productivitii solului;

In cazul conceptelor legate de construciile caselor pasiv energetic, indicii


climatologici sunt definitorii in abordarea aspectelor legate de:
- amplasamentul cldirilor (acces, vecinti, nsorire/umbrire, expunere
la vnt, condiionri impuse de peisajul natural);
- orientarea in raport cu punctele cardinal i fa de vntul dominant;
- poziia fa de vecinti (cldiri, obstacole naturale, etc.)
Bucuresti
Ianuarie 2013