Casa Pasiva

Ing.
Radu Andrei Poiană Lucrare de disertație

Masterat Dezvoltare Urbană și Regională
CAPITOLUL 1 – CASA PASIVĂ
1.1 Conceptul de Casă pasivă
Casă pasivă nu este o marca comercială, ci un concept, un nou mod de a construi.

Aceasta este o clădire în care un climat interior confortbil poate fi menţinut fără încălzire şi
răcire activă. În esenţă, casă se încălzeşte şi se răceşte în sine. Termenul de pasiv, fiind astfel
descris de case de tip eco friendly: 20% rezidenţial, 5% comercial, 23% industrial, 23%
transport, 28% generare curent electric.
Fig.1.1
O abordare a conceptului de casă pasivă poate fi percepută în general ca fiind compusă

din cinci elemente de baza, trei dintre ele (izolare termică superioară, recuperarea căldurii şi
aporturile solare) se referă la proprietăţile de încălzire ale clădirii, în timp ce ultimele două
(randament electric şi completarea celorlalte cereri de energie cu surse regenerabile) sunt
Casa de tip eco friendly
1% Rezidențial
Generare curent electric 20% Rezidențial
28%
Comercial
Comercial
5% Industrial
Transport
Generare curent electric
Industrial
Transport 23%
23%
necesare pentru a minimiza pe deplin impactul asupra mediului.

Reperul pentru proiectarea caselor pasive constă într-un necesar de energie pentru
încălzire de 15 kWh/m2an. Acolo unde se realizează un necesar de energie pentru încălzire de
15kWh/m2an, economia, fizica construcţiei şi proiectul sunt în perfectă armonie. Consumul total
de energie primară (incluzând încălzirea spaţiului, apă caldă de consum, energia electrică
comună şi de uz casnic) nu trebuie să depăşească 120 kWh/m2a.
Ideea care stă la baza conceptului de casă pasivă este reducerea necesarului de energie,
printr-o construcţie compactă şi bine izolată, dar şi cu ajutorul tehnologiilor moderne. O “casă
pasivă” este o locuinţă foarte bine termoizolată şi fără un sistem de încălzire clasic. O casă
pasivă standard conţine o anvelopa exterioară a casei foarte bine izolată termic, ferestre termopan
şi tâmplărie lemn stratificat termoizolat şi un sistem de ventilaţie integrat, care elimina aerul
viciat din clădire şi îl trece printr-un schimbător de căldură; acesta recuperează o parte a energiei
termice transferând-o către aerul proaspăt ce intră de afară în locuinţa.
Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 1

Ing. Radu Andrei Poiană Lucrare de disertație
1.2 Definiții
1.2.1 Casa pasivă
Casa pasivă este o gospodărie independentă energetic ce implică folosirea pasivă a

energiilor ambiante (radiația solară prin ferestre) și a surselor de căldură interne (aparate
electrice și locuitori) ce sunt suficiente pentru menținerea în interiorul clădirii a unei temperaturi
agreabile, pe tot parcursul anului.
O casă cu transfer termic zero, astfel încât să nu se înregistreze nici o pierdere de
căldură poate părea doar o idee fără aplicaţie practică. Cu toate acestea, astfel de case există. Ele
sunt cunoscute sub denumirea de „case pasive“.
O casă pasivă combină un nivel ridicat de CONFORT TERMIC cu un CONSUM
MINIM de energie. Consumul de energie pentru încălzirea unei case pasive este cu cel puţin
75% mai mic decât consumul de energie pentru încălzirea unei clădiri convenţionale.
„O casă pasivă este:
EFICIENTA ENERGETICĂ (consum de energie foarte scazut, tradus in facturi foarte
mici pentru incalzire si racire, cu 75- 90% mai mici decat pentru o casa conventionala; nu
are nevoie de un sistem de incalzire conventional);
CONFORTABILA (temperaturi interioare constante si uniforme, temperaturi
nefluctuante si fara curenti de aer, aer proaspat si curat 24h/zi, controlul umiditatii
aerului, fara condens, mucegai);
SUSTENABILA (emisiile de CO2 sunt reduse radical datorita eficientei energetice
ridicate; standardul ‘casei pasive’ contribuie substantial la protejarea mediului, si ajuta la
conservarea resurselor limitate de petrol si gaz);
INOVATIVA (producatorii de materiale de constructii au dezvoltat si dezvolta in
continuare materiale noi, cu grad inalt de performanta, compatibile cu acest standard).” 1
Fig 1.2 Consumul de energie pentru încălzire/răcire pe an
Aceasta se poate construi în orice zonă/formă de relief, fără să fie necesare utilităţi (apă,
energie, gaz).
1
[] http://www.atelier1.ro/casa-pasiva

Casa pasivă este viitorul , este respectul pentru natură şi om, este casa care nu poluează şi
nu consumă. Spre exemplu, în Franţa anului 2020 nu se vor construi decât case pasive, având în
vedere epuizarea rezervelor de gaze naturale.
Conceptul de construcţie asigură sustenabilitatea în dezvoltarea şi continuarea societăţii
umane, este confort, este economie, este darul naturii pentru om şi darul omului pentru natură.
Ce înseamna pasiv?
Pentru clădirile pasive, termenul “pasiv” denumeste castigurile pasive de energie. Sursele
PASIVE de energie sunt:
 soarele
 ocupantii cladirii
 echipamentele de uz casnic
 caldura recuperata din aerul extras din anumite incaperi, ca urmare a unei termoizolari de
inalta eficienta si a unui sistem de recuperare al caldurii.
Confortul termic ridicat înseamnă temperaturi confortabile și constante în întreaga
clădire, fără curenți de aer neplăcuți, fără riscul de apariție a condensului sau a igrasiei.
Calitatea superioară a aerului este dată de un sistem inovativ de ventilație cu recuperator
de căldură, sistem care introduce permanent în clădire aer proaspăt, la o temperatură de confort.
Aerul viciat din spațiile cu umiditate ridicată și cu mirosuri, cum ar fi bucătăria și băile,
este extras și evacuat din clădire, nu înainte ca acesta să cedeze căldură, într-un procent mare,
aerului proaspăt care intră în clădire.
O clădire pasivă, ventilată printr-un sistem de acest tip, beneficiază permanent de aer
proaspăt, cu concentrații minime de CO2 și de formaldehide, respectiv compuși chimici volatili.
Pe lângă acest avantaj, filtrele montate în unitatea de ventilație nu permit ca în interior să
pătrundă praf, alergeni, noxe.
Consumul de energie pentru încălzirea unei case pasive este mai redus cu peste 75% față
de consumul similar al unei case convenționale.
1.2.2 Ce este dezvoltarea durabilă?
„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului,

fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. 2
Fig 1.3 Fig Sursa: https://prezi.com
2
[] Raportul Brundtland

1.2.3 Directiva 2010/31/UE
Prin noua Directiva 2010/31/UE s-a dorit introducerea unor mãsuri mai specifice și
instaurarea unor standarde mai drastice care sã vizeze un numãr mai mare de clãdiri. De
asemenea, o altã tendințã a fost aceea de a introduce mecanisme care sa permit comparabilitatea
sau apropierea între metodologiile de evaluare din țãri diferite.
“Directiva 2010/31/UE, care a intrat în vigoare în iulie 2010, are rol de consolidare a
cerinţelor în materie de eficienţă energetică în ceea ce priveşte aplicarea unor cerinţe minime în
cazul performanţei energetice a clădirilor noi şi a unităţilor noi ale clădirilor, prevăzând, de
exemplu, că până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie
aproape egal cu zero”3.
1.2.4 Ce inseamna cladirea cu consum de energie apropiat de zero?
Statele membre trebuie sa elaboreze planuri nationale care cuprind intre altele: aplicarea
practică detaliată de către statul membru a definiției clădirilor al căror consum de energie este
aproape egal cu zero, care să reflecte condițiile naționale, regionale sau locale ale acestuia și care
să cuprindă un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kWh/m2 pe an.
Factorii de energie primară utilizați pentru stabilirea consumului de energie primară se pot baza
pe valorile medii anuale naționale sau regionale și pot ține seama de standardele europene
relevante.
CAPITOLUL 2 – CONDIȚII PRIVIND PROIECTAREA CASELOR DE TIP PASIV
3
[] a declarat Vladimir Tanasiev, lector al Facultăţii de Energetică din cadrul Politehnicii București

Totul începe cu ce ne dă natura – soarele.

Arhitectura casei pasive este concepută în jurul soarelui. Captăm energia solară prin
orientarea suprafețelor mari vitrate spre sud, astfel obținem o cantitate imensă de energie pe
gratis.
Asigurarea conditiilor impuse de o casa pasiva incepe inca din faza de proiectare.
Este foarte importanta amplasarea in teren a casei astfel incat sa beneficieze cat mai mult
de lumina si caldura soarelui; in acest sens se vor prevedea ferestre cat mai multe spre sud si cat
mai putine sau deloc spre nord.
Materialele din care se va construi casa trebuie sa fie, la randul lor, eficiente energetic.
De pilda cimentul / betonul si otelul sunt mari consumatoare de energie si degaja mult dioxid de
carbon la producerea lor, de aceea, se vor evita, pe cat posibil, folosindu-se alte materiale, cum
sunt: lemnul, caramizile eficiente energetic etc.
La construire cladirea trebuie foarte bine izolata, evitandu-se, pe cat posibil, puntile
termice la fundatie, pardoseala, pereti si acoperis.
Tamplaria trebuie sa asigure o foarte buna izolare, fiind indicate ferestrele cu triplu strat.
In conditiile in care cladirea este foarte bine izolata, trebuie prevazut un sistem de
ventilatie care sa elimine aerul viciat din interior, trecandu-l printr-un schimbator de caldura ce
recupereaza o parte (s-a reusit sa se recupereze chiar pana la 90%) din caldura sa, pe care o
transfera aerului proaspat care intra din afara.
Costul initial al constructiei va fi mai mare decat in cazul unei constructii obisnuite. In
general, acest cost s-a dovedit ca este cu 30% mai mare, dar s-a reusit reducerea lui chiar pana la
10-15%.
Aceasta cheltuiala in plus va fi compensata de reducerea cheltuielilor de intretinere,
reducere ce se poate ridica pana la 50-60% dintr-o factura obisnuita.

Fig .2.1 Proiectarea si construirea unei case pasive

2.1 Principii privind proiectarea caselor passive
Pentru a obtine titlul de Casă pasivă trebuie efectuat un set de calcul privind consumul
energetic al casei respective. Conform acestor criterii pentru,o casa, energia de incalzire nu
trebuie sa depaseasca 15kWh/m2 pe an.
Criteriile exclusive ale caselor pasive sunt următoarele:
 necesarul specific de energie pentru încălzire ≤ 15kWh/m2an,
 necesarul specific maxim de energie pentru încălzire ≤ 10W/m2,
 etanșeitate n50 ≤ 0,6 h-1,
 consumul total de energie primară pentru toți consumatorii din locuință(înclzire,apă
caldă,ventilație,pompe,iluminat,gătit și aparate electrocasnice) nu trebuie să depășească 120
kWh/m2an.
Alte caracteristici:
- temperatura interioară nu va coborî în timpul iernii sub 20°C,iar în timpul verii va fi
menținută sub 26°C,
- tâmplăria(geam+ramă)trebuie să aibă U(coeficientul de pierdere de căldură)<0,80 W/ m2
K,
- apa caldă să fie produsă pasiv(parțial sau total) cu energie solară,
- corpuri de iluminat eficiente,
- aparatură electrocasnică de clasă energetică A.

Fig. 2.2 Casa clasică. Casa modernă. Casa postmodernă

Sursa: http://www.austrocasa.ro
2.2 Principii passive
2.2 1 Anvelopa clădirii - Anvelopa termică
Iarna căldură și vara răcoare.

Anvelopa termică continuă este unul dintre elementele cheie ale unei case pasive sau cu o
energie redusă. Cele mai importante părți ale anvelopei termice includ pereții exteriori,
acoperișul, fundația, ferestrele și ușile.
Scopul acesteia este de a încetini transferul de căldură din interiorul unei case spre
exterior în timpul iernii și viceversa în timpul verii. Anvelopa termică consistentă contribuie la
confortul interior ridicat și echilibrat. Cu toate acestea, este important să se utilizeze materiale
adecvate pentru fiecare parte a clădirii și, de asemenea, să se evite punțile termice.
Deși transferul de căldură este foarte important, acesta nu reprezintă singura caracteristică
importantă. Alte caracteristici ale anvelopei termice care afectează mai ales eficiența termică
sunt:
 Defazajul termic reprezintă viteza de încălzire a fațadei expuse razelor solare raportat la
masa termică a materialelor înglobate în fațadă. Defazajul termic ridicat previne
supraîncălzirii spațiilor interioare în timpul verii.
 Difuzia vaporilor de apă este un proces prin care vaporii de apă se răspândesc sau se
deplasează prin materiale permeabile cauzate de o diferență de presiune a vaporilor de
apă. Materialele folosite în anvelopa clădirii ar trebui să limiteze intrarea vaporilor în
materiale de înveliș pe o parte și să permită uscarea anvelopei pe cealaltă parte.
Pe scurt, anvelopa termică a clădirii este protecția termică împotriva frigului de iarnă și a
căldurii de vară. Întreaga suprafață a clădirii care are contact cu exteriorul – fundația, planșeele,
pereții și acoperișul – trebuie să fie izolate prin metode performante astfel încât conductivitatea
termică să nu depășească 0.15 W/ m2K.
2.2.2 Sistem de ventilație cu recuperare de căldură
Sistemul de ventilaţie este o parte esenţială a unei case pasive. Acest sistem aduce aportul
necesar constant de aer proaspăt pentru locuitorii casei. Studiile de specialitate arata că un om are
nevoie de 30 m3 de aer proaspăt pe oră. Această necesitate a devenit standard în normativele de
construcții în ţările din Europa.
Prin acest proces, iarna, căldura aerului viciat se transferă la aerul proaspăt rece cu o
eficienţă de peste 90%. Reîmprospătarea aerului se face printr-un circuit echilibrat: unde omul
petrece cel mai mult timp (în zonele de zi şi de dormit) se emană aerul proaspăt, preîncălzit; în
zonele băilor şi bucătăriei (unde umiditatea este mai mare și se emană mirosuri neplăcute)
sistemul evacuează aerul uzat.
Iarna aerul rece proaspăt din exterior este încălzit de căldura aerului interior viciat care se
evacuează fără ca acestea să amestece. Vara fenomenul se petrece invers. Aerul răcoros din
interior răceste aerul cald din exterior, evitând supraîncălzirea spațiului interior.
Ce se întâmplă când creşte nivelul de umiditate al aerului din interior (de ex. gătit, uscare
rufe, baie)? Potrivit studiilor, umiditatea optimă pentru un mediu sănătos este între 45% – 60%
Această umiditate crește exponențial când se gătește, se face baie, când se usuca rufele în

interiorul casei. Umiditatea excesivă poate provoca cu ușurință diferite alergii sau chiar și astm.
Umiditatea afectează și mobilierul, poate provoca igrasie și mucegai în situația caselor neizolate
corespunzător cu structuri cu punți termice. Aparatul de ventilaţie reglează inclusiv umiditatea în
încăperile casei, menţinând un nivel optim de confort constant.
Aerul pătrunde în zone de living și dormitor și se evacuează din zonele de bucătărie și băi
prin anemostatele răspândite în încăperile casei.
În concluzie – sistemul de ventilație asigură funcțiile vitale: aer proaspăt permanent, fără
praf și poleni cu umiditate optimă.
2.2.3 Etanșeitatea la aer
Etanșeitatea la aer a unei case performante energetic este o componentă esențială, deși
invizibilă. Micile crăpături, orificii, străpungeri de instalații creează infiltrații și exfiltrații de aer,
crescând consumul energetic. Există trei motive principale pentru pierderea căldurii prin locuri
necorespunzătoare. Cel mai obișnuit loc de scăpare a aerului este prin acoperișul clădirii, pur și
simplu pentru că aerul mai cald este mai ușor și se mișcă în sus.
Al doilea este pentru că atunci când vântul suflă în jurul casei, face o anumită presiune și/
sau sub presiune, care extrage aerul cald din interior și împinge aerul rece în casă. Acest lucru
este deosebit de important în locuri mai vântoase.
Ultimul este pentru că ventilația forțată a aerului face întotdeauna o presiune mică sau o
subpresiune în comparație cu presiunea exterioară și astfel împinge în mod constant sau aspiră
aer prin mici rupturi. Diferențele de presiune sunt mai mari dacă sistemul de ventilație forțată
este greșit setat.
Când aerul se mișcă prin construcție, se răcește și este foarte probabil că va începe
condensarea, dacă temperatura exterioară este suficient de scăzută. Această apă condensată poate
duce la numeroase probleme precum deteriorarea gravă a construcției.
Etanșeitatea construcțiilor poate fi verificată prin testul ușii suflante sau „blower door
test”, care este folosit pentru a testa etanșeitatea locuințelor pasive sau energoeficiente. În urma
testului, pierderea de aer nu trebuie să depășească 0.6 litri de aer/oră la o presiune de 50 PA.

Fig. 2.3 Blower Door/ Ușă suflată

Sursa: http://www.naeci.com/blower-door-testing
2.2.4 Tehnica instalaţiei și izolația termică
La o casă cu consum de energie nulă pe lângă izolaţie, orientare tâmplărie şi alte metode
tehnice de construcţie un rol foarte important îl au şi diferitele metode ale tehnicii de instalare
utilizate. Poate în cazul casei pasive putem întâlni intercalarea celor două meserii, bazându-se
una pe soluţiile celeilalte, completându-se una pe cealaltă şi asigurând soluţiile optime în
interesul realizării unei case cu consum de energie minimalizată.
Prin orientarea potrivită a casei, prin proiectare potrivită(optimă) a dimensiunulor
(volumului) şi a suprafeţei încăperilor, izolarea termică potrivită realizată pentru pereţii
despărţitori din interior şi a tâmplăriei în sine ne ajută să obţinem o clădire cu un sistem de
consum de energie redusă.
Pentru a realizara un habitat sănătos şi un microclimat potrivit trebuie să utilizăm o
tehnică de instalare modernă! Primul şi în acelaş timp cel mai important lucru este rezolvarea
problemei aerisirii (schimbului de aer în încăpere) ce provine din cauza bunei izolări termice a
casei. Cum putem păstra în interiorul clădirii căldura necesară obţinută cu greu în timp ce trebuie
să asigurăm aerul curat în încăpere?

Clădirea trebuie prevăzută cu un sistem de schimbare a aerului care funcţionează pe baza

unui principiu foarte simplu şi prin investirea unei cantităţi de energie mică putem depăşi această
problemă. Esenţa acestei tehnologii este simplă, aerul cald din interior trebuie pompat prin nişte
lamele, aerul rece şi curat ce vine din exterior trebuie să se întâlnească pe drum cu cel cald, astfel
trebuie obţinut aerisirea, răcirea şi încălzirea aerului. Cu ajutorul unor ventilatoare şi
strecurătoare problema se poate rezolva cu mare uşurinţă. Pentru intensificarea efectului acestui
sistem putem utiliza registri de sol, care, de asemenea, simplifică şi ne dă o soluţie optimă în
răcirea-încălzirea aerului care intră. Acest sistem nu este ceva nou pe piaţă. Importanţa: sistemul
de ţevi aşezat în sol iar aerul care trece prin el se încălzeşte sau se răceşte cu ajutorul energiei
solului, depinzând doar de diferenţa de temperatură din exterior, care la o adâncime de 3m este
constatntă atât iarna cât şi vara, având o temperatură de 14-16C.
Fig. 2.4 Izolația unei case

Sursa: http://zecaph.com
În perioada de vară aerul care ajunge în încăpere astfel răcit este potrivit pentru crearea
unui microclimat ideal în încăperile bine izolate şi dotate cu sistem de umbrire caatare. Iarna
aerul de 0C care pătrunde în încăpere prin acest sistem de ţevi se se încălzeşte automat ce
pătrunde în încăpere oprind astfel îngheţarea stropilor de apă pe lamele, acest fenomen este
cauzat de condens. Dacă utilizăm acest sistem, nu trebuie să creăm un sistem de preâncălzire
deasemenea vom utiliza soarele ca sursă principală de energie cu care încălzim încăperea,
căldura astfel obţinută este gratis.
Casele pasive se definesc print-o izolatie foarte buna, sunt de 2-3 ori mai bine izolate
decit casele normale. O casă pasivă este izolată la un nivel mult mai ridicat decât cel prevăzut de
normele de construcție de astăzi. Valorile transferului termic U al acoperișului, pereților sau
pardoselii trebuie sa fie egale sau mai mici de 0,15 W/m²K.
Material izolator nu permite căldurii să iasă înspre exterior, implicit nici frigului să
pătrundă în casă. Ceea ce este mai puțin cunoscut este că aceste materiale izolatoare sunt diferite
unele de celalalte și au domenii de aplicabilitate diferite.
Există spre exemplu materiale izolatoare care sunt permeabile la vapori și există
materiale care sunt impermeabile la vapori. Făcând această diferență între ele, ajută la
implementarea corectă a izolației în funcție de necesitate.

Un alt parametru prin care se caracterizează materialele izolatoare este conductivitatea

termică. Cu cât această conductivitate este mai mică, cu atât este mai bun materialul din punct de
vedere al transferului termic. Unitatea de măsură a conductivității este [W/mk] și se notează de
regulă cu λ.
Valoarea R [m²/WK] reprezintă rezistentă termică a unui material și se calculează că fiind
grosimea materialului împărțită la conductivitatea termică a acestuia. Cu cât mai mare rezultă
această valoare, cu atât mai mare va fi rezistentă termică a materialului.
R=d[m]/λ[W/mk]
Valoarea U [W/m²K] reprezintă coeficientul de transmitanta termică și este rată
transferului termic printr-o suprafața de 1m² a unui element cu 1°C diferență de temperatură. În
cazul de față, cu cât mai mică va fi această valoare, cu atât mai bun va fi respectivul element
raportat la rezistentă transferului termic. Valoarea U se va determină cu ajutorul următoarei
formule:
U=1/(sumă valorilor R)
Atunci când ne raportăm la fizică construcțiilor, orice clădire pierde și câștiga căldură
prin conducție, convecție și radiere. În majoritatea cazurilor pierderile prin conducție, de aceea
izolarea corespunzătoare a pereților e crucială. Când vorbim de izolație nu există conceptul de
"ONE FITS ALL"-adică o grosime/tip de izolație se potrivește la toate clădirile. În primul rând
de foarte puține ori avem clădiri care seamănă între ele.
Ce influențează grosimea izolație?
• Poziționarea pe glob ( câmpie, munte, deal etc...)
• Relația între Aria/Volum ( cât e de compactă clădirea? )
• Formă ( cât e de complexă? )
• Calitatea ferestrelor / pierderile de căldură prin ferestre
• Punțile termice
• Etanșeitatea
• Vântul
• Aportul solar (aportul de căldură de la soare)
• Aport căldură survenită din exploatare ( aparatură tehnică, ocupanți ...)
2.2.5 Etanşeizarea casei passive
Preconcepția greșită despre etanșarea clădirilor.

Când este vorba despre aspectul etanșeității la o casă, acesta devine un subiect
controversat și foarte dezbătut. Problemele care sunt aduse în discuție de obicei sunt: “lipsa
aerului în clădire” și “nevoia pereților clădirii de a respira”. Acest aspect este adevarat, doar
atunci când nu se ia în calcul o vențilatie a casei corespunzătoare și sunt folosite materiale
necorespunzătoare.

O concepție greșită cu privire la etanșarea clădirilor reiese din diferența între

permeabilitatea la vapori a unui material si etanșeitatea construcției. Un material permeabil la
vapori va permite vaporilor de apă sa treacă prin respectivul material. Un exemplu foarte bun de
un astfel de material este Gore-Tex-material folosit în special pentru articole sportive care nu
permite aerului rece de afară (vântului) sa patrundă în interior, dar permite umidității datorate
efortului fizic să fie eliberată în exterior.
La fel este și în construcții cu privire la etanșeitate și permeabilitate la vapori. Blocajul
umidității în interiorul structurii clădirii are ca și consecință urmări catastrofice. De aceea, ca
regulă aplicată, permeabilitatea materialului din exterior ar trebui sa fie de 5 ori mai mare decât
cea a materialului din interior.
Fig 2.5. Etanșeitatea unei clădiri

Etanșeitatea creează un mediu controlat
O caldire neetansa genereaza pierderi enorme de caldura. Chiar si o simpla adiere a
vantului ne poate scoate toata caldura din cladire. E destul de evident ca daca se vorbeste de
eficienta energetica se urmareste obtinerea unui mediu controlat, fara curenti de aer.
Neetanseitatea influeteaza comfortul interior, durabilitatea constructiei si eficienta energetica.
Infiltratiile de aer schimba coeficientul de transfer
Principala problema pentru care este necesar sa ne preocupe aspectul etansarii este legata
de necesarul de caldura. Intr-o casa obisnuita, 15% din pierderile de caldura pot fi atribuite
etansarii necorespunzatoare/neetansarilor, cu toate ca aportul de performanta cel mai mare al
unei cladiri se bazeaza pe izolatie. Studiile au demosntrat ca si cele mai mici goluri prin gauri de
1mm in stratul de etansare au un efect grav asupra performantei izolatiei. In unul din exemple,
performanta stratului izolator s-a modificat de la o valoare U=0.3W/m2K la o valoare de
U=1.44W/m2K –cresterea factorului de aproape 5 ori.

“Un alt studiu facut de Institutul Fizicii Constructiilor din Stuttgart arata ca un element cu
o crapatura de 1mm x 1m pierde de 4.8 mai multa caldura decat un element etans ( U-value).
Izolatia lucreaza doar atunci cand este perfect "protejata" de miscarile aerului. Astfel, trebuie luat
in calcul faptul ca nu este suficienta doar izolatia pentru a garanta performanta energetica. Un
motiv major pentru care se elimina neetanseitatile este confortul termic care nu este de neglijat.
Acestui aspect nu i s-a acordat si inca nu se acorda foarte multa atentie in domeniul constructiilor
iar oamenii au ajuns sa creada ca este ceva normal sa locuiasca in cladiri ce au zone reci care
provoaca disconfort.”4
Fig.2.6
Neetanseitatea distruge izolatia / structura

Foarte multe persone contesta etanseitatea, chiar o refuza, pe motivul ca-i lasa fara aer in
casa, ca-i o metoda "ieftină" de a isi ventila casa. Ceea ce foarte putina lume stie e ca acele
miscari de aer datorate neetanseitatii au repercursiuni grave asupra elementelor constructive.
Practic atunci cand 2 curenti de aer care au temperaturi si umiditati diferite se intalnesc, se
formeaza condensul, condens care distruge izolatia / structura in timp. Condensul, de obicei mai
poate aparea si din cauza lipsei unei membrane adecvate, care limiteaza aparitia picaturilor de
condens. Infiltratiile de aer (ventilatie prin infiltratii) nu pot asigura un schimb de aer continuu si
adecvat. Cele mai multe cladiri noi sunt etanse insa permit o anumita cantitate de ventilatie care
nu este suficienta pentru a realiza schimburi de aer adecvate in interior insa este suficienta pentru
a permite degradarea structurii cladirii prin etansare necorespunzatoare.
Situatia actuala in multe tari referitoare la constructiile noi poate fi asadar descrisa
astfel:nivelul de etansare in constructiile noi este prea slab pentru a proteja constructia de
4
[ ] Sursa: http://zecaph.com

degradare, insa in acelasi timp chiar daca este prea mare, este insuficient pentru a permite
ventilatiea strict prin neetanseitate.
Cum se realizeaza corect etansarea?
O regula de baza pentru o etansare corecta este neintreruperea stratului de etansare la
anvelopa cladirii. Aceasta se mai numeste si metoda”creionului rosu”- ar trebui sa fie posibila
desenarea unei linii neintrerupte de strat pentru etansare in orice sectiune a casei. Este important
acest singur strat neintrerupt, si nu doua sau mai multe intrerupte deoarece infiltratiile isi pot face
loc in acest fel. Exemplu: Doua galeti crapate puse una in interiorul celeilalte-apa va gasi drumul
sa curga prin prima galeata, iar apoi prin a doua.
Fig.2.7. Etansarea unei case pasive-metoda creionului ros

Spatiul incalzit trebuie sa fie complet inchis de un strat etans. Specificarea in avans a
fiecarei componente cu rol de etansare, a felului in care se unesc diferite tipuri de strat de
etansare impreuna este foarte importanta. Planificarea strapungerilor in cat mai putine locuri si
felul in care se etanseaza acestea (cabluri electrice, prize,tevi care strapung peretii exteriori) este
modul prin care putem realiza o cladire etansa.
Verificarea etanșeității unei clădiri
1. Control amănunțit, foarte sever al tuturor zonelor unde pot apărea probleme de
etanșeitate.
2. Testul "blower door"-unde se scoate și introduce aer forțat de un ventilator în clădire
la o presiune de 50Pa. Astfel acest apărat creează o presiune scăzută în interiorul clădirii pentru a
putea detectă infiltrațiile. Testul constă într-o serie de măsurători la presurizări și depresurizari
iar astfel se determină rată infiltrațiilor la o presiune diferențială de 50Pa raportată la volumul
total al construcției. Un astfel de test este esențial la clădirile pasive deoarece face parte din
procedura de certificare a clădirii. În timpul testului un apărat care produce fum ne va putea ajută
în detectarea exactă a problemelor de etanșeitate.
Punţi termice negative

Statistic vorbind, prin puntile termice dintr-o cladire se pierde pana la 25% din caldura
(in functie de complexitatea acesteia). Atunci cand diferenta de temperatura intre interior si
exterior este mare, puntea termica formeaza condens. Asa ca pe langa pierderea de caldura, odata
cu trecerea timpului apare inevitabil MUCEGAIUL, mai ales in spatiile neventilate suficient. De
obicei aceste probleme apar atunci cand temperatura de contact a punti termice este mai mica de
12.6C. Pierderea maxima admisibila (psi) a unei punti termice intr-o constructie pasiva trebuei sa
fie mai mica de 0.01W/mK. De aceea cladirile pasive sunt deseori numite si constructii fara punti
termice.
Ce este o punte termica si unde apar acestea?
O punte termica mai este si cunoscuta sub numele de o suprafata rece sau calda, asta
datorita faptului ca in acea zona apar frecvent fluxuri de caldura atunci cand intre interior si
exterior sunt diferente de temperatura. O punte termica apare atunci cand un material cu o
conductibilitate mare ( material neizolator : metal, beton, caramida, BCA, lemn... etc.) strapunge
un material cu o conductibilitate mica ( material izolator : vata, polistiren, celuloza, lana, fibra
lemnoasa, spuma... etc.).
Fig. 2.8 Punți termice
2.3 Principii ecologice
2.3.1 Esențialism
Esențialismul reprezintă valoarea exactă de investiție, impact și energie suficientă pentru
om ca să își manifeste maxima contribuție în societate.
2.3.2 Lemnul
Copacii din pădure sunt un depozit natural de CO2 în timp ce produc Oxigen în
abundență. CO2 este rezultatul gazelor cu efect de seră care este unul dintre elementele
responsabile pentru supraîncălzirea atmosferei Terrei.
Cantitatea de oxigen emanată de păduri reprezintă în cea mai mare parte oxigenul necesar
pentru viață pe Terra. Procesul este unul cât se poate de simplu în baza procesului de fotosinteză.

Un metru cub de lemn uscat cântărește aproximativ 500 kg/m3 și este compus din 50%
cărbune, care în caz de oxidare emană 917 kg de CO2. Astfel rezultă că într-un m3 de lemn avem
înmagazinat 1000 kg de CO2.
Pădurea este un ecosistem cu o biodiversitate bogată și reprezintă de fapt o societate a
naturii. Asigurând un habitat pentru diferite specii de plante, animale, reptile, păsări, este o
adevarată capodoperă. Pădurea prin procesele sale naturale contribuie vital la stabilizarea
climatului zonal și filtrarea apei potabile pentru comunități.
În baza funcției sale turistice oferă recreere, relaxare și plăcere în mijlocul naturii pentru
oameni. Expoatarea responsabilă asigură hrană, plante medicinale, fibre și lemn ca și materie
primă pentru multiple utilizări, îmbunătățind calitatea vieții omului.
2.3.3 Materiale reciclate
Prefabricate CTL
Cross Laminated Timber este un panou din lemn format de obicei din trei, cinci sau șapte
straturi de cherestea orientate în unghi drept și lipite pentru a forma panouri structurale cu o
rezistență excepțională, stabilitate dimensională și rigiditate. CLT-ul poate fi fabricat la
dimensiuni personalizate, iar dimensiunile panoului variază de la producător, în timp ce
lungimea este de obicei limitată de restricțiile de transport.
Fig. 2.9 Prefabricate CTL
Datorită proprietăților structurale și stabilității dimensionale ale CLT-ului, acest produs

din lemn de masă este potrivit pentru podele, pereți și acoperișuri utilizate în construcția de
mijloc. Panourile de perete și podea pot fi lăsate expuse în interior, ceea ce conferă atribute
estetice suplimentare. Panourile sunt utilizate ca elemente de construcții prefabricate care pot
accelera practicile de construcție sau pot permite construcția în afara amplasamentului.
Avantajul principal al CLT-ului îl prezintă viteza de asamblare a unei construcții, ceea ce
înseamnă ridicarea acesteia la nivel structural, într-un timp cât mai scurt. Tot aici se ia în
considerare și manopera necesară realizării unei astfel de performanțe, fiind mai puțin
costisitoare decât manopera de construcție a unei case realizată din materiale clasice.
Unii specialiști consideră că CLT-ul este atât un produs, cât și un sistem care poate fi
utilizat interschimbabil cu alte produse din lemn. Poate fi de asemenea utilizat în aplicații
compozit.
Deoarece panourile CLT rezistă forțelor și compresiilor ridicate, ele sunt deosebit de
eficiente în ceea ce privesc costurile pentru aplicațiile cu mai multe etaje și cu diafragmă.

Dezvoltările se întâmplă în continuare, posibilități rapide și noile aplicații sunt departe de a fi

epuizate.
Una dintre cele mai înalte clădiri cu elemente din lemn stratificat încrucișat este Murray
Grove Londra, o clădire de nouă etaje în care inclusiv casa liftului a fost fabricată din CLT, Fig.
2.5.
Fig. 2.10 Clădirea Murray Grove
GeoCell – agregate de sticlă reciclată

Soluția classică pentru a izola fundația clădirilor eficiente energetic este polistirenul de
înalta densitate. Ca si soluție de optimizare și material ecologic folosim materialul Geocell –
agregate de sticlă reciclată. Avantajele sunt multiple: manoperă redusă, implementare simplă,
timp de execuție redus, costuri mai reduse pentru această fază de construcție.
Spuma de sticlă reciclată ste destul de versatilă datorită caracterului său unic: greutatea
redusa, proprietati portante, de drenaj si izolatie oferind în același timp o înlocuire durabilă a
materialelor de construcție convenționale.
Proprietăți principale:
 excelenta capacitate de rezistență termică – (conductivitate certificată de 0,08 W/mK).
 rezistență ridicată la compresiune: până la 570kN/m².
 Are celule închise ceea ce duce la o acțiune capilară nulă
 conductivitate hidraulică superioară: mărimea granulelor uniformizată pentru a crea cel
mai înalt grad de capacitate de scurgere
 este inert: satisface cele mai înalte standarde pentru materialele de construcție inerte.
Testele de macerare nu au prezentat efecte adverse.
 100% ecologic: din sticlă reciclată 99%
 greutate redusa: de joasă densitate 150 kg/m³
 rezistență la foc: În conformitate cu punctul de sinterizare EN clasa A1 mai mare de
700°C.

Fig. 2.11 Agregat de sticlă reciclată – GeoCell
Fibră de iută reciclată – Thermo jute

În această izolație naturală sunt prelucrate numai fibrele de iută. Acestea sunt obținute din
saci de transport de cacao (de la fabrica Ritter Sport) deja disponibili în Germania. THERMO
JUTE excelează în fiecare disciplină – în ceea ce privește calitatea, funcționalitatea, durabilitatea
și prețul.
Materialul de izolare sănătos este aprobat de autoritățile de construcții și are proprietăți
excelente de izolare, cum ar fi cea mai bună protecție termică de vară. Acesta poate fi utilizat
într-o gamă largă de aplicații – de la izolația intermediară a planșeelor intermediare, până la
izolația pereților exteriori și interiori cu construcție de suport din lemn sau izolarea exterioară a
pereților.
Caracteristici principale:
 izolație de înaltă performanță (0,039 W/mK) și durabilitate foarte bună
 proprietăți de difuzie excelente
 instalare rapidă la acoperișuri, pereți și pardoseli
 instalare ușoară în clădiri vechi și noi
 protecție împotriva incendiilor cu carbonat de sodiu
 curat, fără praf de prelucrare
 fără ingrediente nocive sau dăunătoare mediului
 inofensivă atât pentru piele (fără mâncărime și zgâriere), cât și căilor respiratorii
 nu produce mucegai
 nu se deteriorează în fața dăunătorilor (nu conține proteine, fără amidon inclus)
 grija pentru mediu prin utilizarea resurselor regenerabile
 compostare ușoară și reciclare.

Fig. 2.13 Fibră de iută reciclată – Thermo jute
Fibră de lemn
Fibra de lemn este materialul de izolație naturală care are un defazaj termic mai eficient
cu aproximativ 90% față de cele tradiționale cum ar fi polistirenul, vata minerală, etc. Este
ignifug, nu are probleme cu umiditatea și este 100% natural. O clădire termoizolată tradițional
radiază ca un calorifer imens – din acest motiv mansardele sunt supraîncălzite vara, clădirile în
mod special cele expuse spre sud, deasemenea. Fiind nevoie de răcire suplimentară, costul
echipamentelor, întreținerea acestora și consumul propriu-zis crește.
Caracteristici principale:
 Proprietăți excelente de izolare termică (0,038 W/mK);
 Proprietăți de izolare fonică;
 Disponibilă in diferite formate și grosimi;
 Are o densitate de 60kg/m3,
 Protecție excelentă împotriva supraîncălzirii de vară, având un defazaj termic de
peste 11 ore la o grosime de 20 cm.
 Produs cu capacitate de difuzie, adică nu influențează cedarea umidității;
 Fabricat din ingrediente naturale;
 Rezistență la foc;
 Rezistență la intemperii;
 Fără substanțe nocive pentru mediu;
Fig. 2.14 Fibră de lemn

2.4 Specificații tehnice
2.4.1 Ferestrele casei pasive
Ferestrele : veriga slaba sau valoarea adaugata?

Depinde de felul de cladiri despre care este vorba. Pentru majoritatea cladirilor ferestrele
sunt veriga slaba, per total intr-un an de zile pierd cu mult mai multa caldura decat primesc de la
soare. De ce?
- pierd caldura pentru ca sunt extrem de ineficiente energetic
- nu sunt deloc etanșe
- montaj prost, generand punti termice si infiltratii in jurul ferestrelor
- fara o strategie pentru a colecta aportul de caldura solar (ferestre mai multe si mari pe
sud, mai putine pe nord)
Pentru a avea parte de eficienta energetica in cladiri, ferestrele trebuie alese si montate cu
atentie. La prima impresie, ar parea ca investitia in ferestre de calitate nu merita incercata
datorita costurilor care sunt de doua sau trei ori mai mari decat costul unei ferestre standard.
O metoda buna pentru a scadea costurile ferestrelor de buna calitate este planificarea din
timp a tipurilor de fereastra, orientarii si suprafetelor acestora. Daca aceste aspecte sunt luate in
calcul din timp si gandite practic, se poate opta pentru varianta in care unele ferestrele din casa
sunt fixe. Aceasta alternativa poate scadea cu mult pretul investitiei deoarece ferestrele fixe sunt
la un pret mai accesibil decat cele mobile.
Este foarte importanta suprafata vitrata pe care o acordam fiecarei incaperi, in functie de
utilizarea acesteia. Denumirea de casa pasiva provine de la idea de a incalzi o casa prin energia
“pasiva” pe care casa o primeste de la soare, in lunile de iarna.
Pentru a putea beneficia de aceasta energie a soarelui fara a o pierde prin neetanseitati,
valoarea de transmitanta a ferestrei trebuie sa nu depaseasca valoarea de 0.75W/m2K. De
asemenea aportul solar trebuie sa fie mai mare de 0.5 intr-o zona climatica rece. Pe scurt, o
fereastra ar trebui sa minimizeze pierderile de caldura permitand in acelasi timp energiei solare
sa patrunda in interiorul cladirii.
Ferestrele certificate de institutul de case pasive trebuie sa atinga o valoare de
transmitanta <0.85W/m2K. Numai in acest fel pot fi evitate obisnuitele radiatoarele de sub
ferestre care sunt din pacate ceva obisnuit, nu insa la o casa pasiva.

Fig. 2.15 Ferestrele casei passive

Sursa: www.passivehwindow.com
Orientarea ferestrelor și umbrirea
Orientarea adecvată a ferestrelor și umbrirea sunt esențiale pentru casele pasive. Pentru a
capta cât mai mult din energia soarelui posibil când este necesar cel mai mult, cele mai mari
suprafețe ale ferestrei ar trebui să facă fată ecuatorului cu putintă.
Pentru a preveni supraincălzirea, ferestrele orientate spre est și vest ar trebui echipate cu
nuanțe. În special în zonele cu temperaturi mai înalte, nuanțele sunt recomandate și pentru
ferestrele orientate spre ecuator. Pentru a asigură o ventilație incrucisată adecvată în zilele mai
calde, fiecare cameră orientată spre exterior trebuie să aibă ferestre care pot fi deschise.
2.4.2 Sistemul de ventilaţie
Sistemele de ventilatie detin schimbatoare de caldura si astfel caldura din interiorul

cladirii este preluata si transferata aerului proaspat care este introdus in cladire. Cele doua fluxuri
de aer nu intra in contact, ci energia termica este transferata prin schimbatorul de caldura de la un
flux de aer la altul. In functie de eficienta schimbatorului de caldura, mai mult de 90% din
caldura poate fi transferata, permitand aerului proaspat sa fie introdus in interior la temperatura
camerei. Sistemul de ventilatie este foarte etans, astfel incat aerul viciat nu intra in contact cu
aerul proaspat.
Ventilație cu recuperare de căldură pentru eficientă
Unitătile de ventilație cu recuperare de căldură sunt esențiale în ceea ce privește
economiile de energie, deoarece căldura transportată de aerul evacuat nu este risipită, ci mai întâi
transferată către aerul proaspăt, fără că cele două fluxuri de aer să se amestece vreodată fizic.
În condiții extrem de fierbinți, schimbătoarele de căldură pot funcționa, de asemenea,
invers, astfel încât căldura transportată de aerul de intrare este transferată în aerul evacuat și
astfel răcită înainte de a intră în incăperi. Aceste sisteme ar trebui, de asemenea, să fie echipate
cu bypass-uri controlate automat, permițând astfel aerului de intrare să evite schimbul de căldură,
de exemplu, în timpul nopții, în momentele în care zilele sunt calde și nopțile sunt reci.
O casă pasivă poate funcționa numai cu o recuperare eficientă a căldurii, deoarece
sistemele de ventilație fără recuperare de căldură scot mult mai multă energie pe an decât o
clădire pasivă folosită pentru căldură (la aceeași viteză de schimb de aer, o unitate de ventilație
fără recuperare de căldură poate pierde 24kWh / (m²yr), în timp ce o cerere maximă de incălzire
a spațiului pasiv este de numai 15kWh / (m²yr).
Sistemele de ventilație utilizate în casele pasive trebuie să aibă astfel o eficientă de
recuperare a căldurii de cel puțin 75%, în timp ce consumul de energie electrică pentru astfel de
sisteme nu trebuie să depăsească 0,45 Wh / m3 din volumul de aer de transport. În plus, sarcină
acustică a sistemelor de ventilație pentru utilizarea în casele pasive nu trebuie să depăsească
25dB. Țevile și valorile ar trebui să fie planificate în consecintă, prin utilizarea amortizoarelor de
zgomot.
Ventilație cu recuperare de căldură pentru confort

Un sistem de ventilație cu recuperare de căldură asigură că aerul proaspăt, cu

temperatură aproape de cameră, intră în clădire în mod controlat. Proiectele sunt eliminate și
locuitorii nu trebuie să aerueze în mod activ camerele. Este important ca aerul curăț care intră în
clădire să nu depăsească 30 m³ pe oră pe persoană, pentru a evită aerul prea uscat. Un astfel de
sistem de ventilație nu ar trebui să fie confundat cu sistemele de aer condiționat. Umidificarea
aerului din sistemul de ventilație trebuie evitată din motive de igienă.
Sistemele de ventilație utilizate în casele pasive oferă o calitate a aerului din interior fără
egal prin utilizarea unui filtru F7 de inaltă calitate la punctul de aspirație (unitatea trebuie de
asemenea prevăzută cu un canal de scurgere). În timpul recuperării căldurii, aerul evacuat nu
trebuie amestecat cu aerul de alimentare. Din motive de igienă, un umidificator în interiorul
unitătii de ventilație nu este posibil. Este important să ne amintim că casele pasive utilizează
sisteme de ventilație, care nu necesită sisteme
Protecție împotrivă mucegaiului
Pentru a evită formarea umiditătii și mucegaiului, aerarea continuă cu un sistem de
ventilație mecanică, o bună protecție termică și o structură liberă de punți termice, toate semnele
distinctive ale Casei Pasive Standard sunt o necesitate. Ferestrele și ușile trebuie să fie bine
izolate. Pot fi folosite geamuri triple cu geam termopan cu umplutură de gaz nobil, deși
geamurile duble pot fi suficiențe în climat mai cald. Distantierele distanțate din punct de vedere
al distanței din aluminiu sunt de asemenea importante.
Fig. 2.16 Sistem de ventilatie a casei passive

Importanța ventilației
 Calitatea aerului ne afecteaza

Consumam zilnic in medie 1 kg de mancare, 3 l de lichide si respiram in medie 25000 l

de aer. De asemenea, petrecem mai mult de 90% din timp in spatii inchise, prin urmare 90% din
aerul pe care il respiram este inchis. Acest aer neventilat afecteaza sistemul respirator, nervos si
imunitar, conduce la stari de ameteala, alergii si altele. Standardul sanatos pentru o incapere cu
aer curat permanent este un aport de 30 m3/ora de persoana. Acest lucru ar insemna in mare ca
ferestrele sa fie deschise pentru 5-10 minute la fiecare 3 ore, chiar si in timpul noptii. De
asemenea, riscul igrasiei apare atunci cand puntile termice sunt inca existente intr-o cladire, cu
toate ca respectiva cladire a fost izolata si acea cladire nu dispune de un sistem de ventilatie.
Aerul cald, respectiv umiditatea din incapere se va deplasa catre zonele cele mai reci si se va
forma condensul care conduce la formarea de mucegai si igrasie.
 Calitatea aerului poate afecta constructia
Termoizolatia este o solutie foarte buna pentru a reduce costurile incalzirii si pentru a
diminua impactul individual asupra mediului. Datorita etansarii tot mai bune a cladirilor se
elimina posibile schimburi de aer care pana acum erau realizate prin goluri, neetanseitati. Vaporii
care provin din bucatarii, bai, echipamente electrocasnice sau chiar persoane pot deteriora foarte
usor structura cladirii astfel incat nu se realizeaza suficiente schimburi de aer. In cladirile de
astazi este necesara implementarea unui sistem de ventilatie pentru a putea elimina umiditatea
din interiorul cladirii, eliminand astfel riscul mucegaiului si a igrasiei.
 Aspectul economic
Ventilatia prin deschiderea ferestrei in timpul verii nu are atat de multe dezavantaje ca si
cea din timpul iernii. Cu totii am experimentat o situatie in care ne aflam cu mai multe persoane
intr-o incapere si nu se putea ajunge la un consens-geamurile deschise sau inchise. Deschiderea
ferestrelor in timpul iernii pentru a ventila rezulta in pierderi de caldura mult mai mari decat
necesarul de caldura al unei case pasive. Astfel ventilatia cu recuperare de caldura devine cea
mai buna solutie.
 Mediu sanatos
Filtrele din sistemul de ventilatie asigura ca aerul care este introdus in cladire sa fie curat,
fara praf, polen si altele. Acesta esta un plus enorm in special pentru persoanele care sufera de
astm sau alergii.
2.4.3 Apă caldă menajeră
În casele pasive, cererea de incălzire pentru apă caldă menajeră este mai importantă
decât cea pentru incălzirea spațiului. Prin urmare, este extrem de important că sistemul să fie
eficient și că pierderile de căldură datorate preparării, depozitării și alocării apei menajere să fie
reduse la minimum prin izolarea fără sudură. Pentru a reduce consumul de combustibili fosili,
termoizolația solară, biomasă și / sau pompele de căldură pot acoperi toate sau o parte din
nevoile de apă caldă menajeră .
2.4.4 Aparate de uz casnic eficiente și iluminat

Reducerea consumului de energie electrică nu este numai bună pentru mediul

inconjurător și pentru portofel, ci și pentru reducerea incărcăturii interne de căldură, reducând
astfel șansele că camerele să se supraincălzească în lunile mai calde. În casele pasive, spre
deosebire de clădirile convenționale, cantitatea mică de căldură oferită de aparatele de uz casnic,
de iluminat și chiar de oameni (fiecare persoană dă în jur de 80 de wați de căldură) contează.
Acest lucru face că aparatele de uz casnic să fie eficiente din punct de vedere energetic
(frigidere, cuptoare, iluminat, mașini de spălat, mașini de spălat vase etc.) și sisteme de incălzire
a
apei menajere bine izolate, esențiale în casele pasive.
CAPITOLUL 3 - DEZVOLTAREA CASELOR PASIVE
3.1 Clădirile pasive în lume
Din întreaga lume, peste 50000 de clădiri sunt passive, peste 5500 de case sunt pasive
certificate și există peste 500 de componente certificate.
Fig 3.1 Adaptarea climatului specific
Sursa: passivehouseinstitute

Prima casă pasivă a fost construită la începutul anilor 1990 în Darmstadt, Germania,
urmând principiile elaborate de cercetătorul german dr. Wolfgang Feist. De atunci, pe tot globul
s-au construit până în prezent mai mult de 50.000 de case pasive.
Reducerea consumului de resurse necesar pentru intretinerea cladirilor este una dintre
principalele directii asumate de Europa pentru protejarea mediului. Arhitectii au propus multe
proiecte de case pasive, precum si cladiri care produc mai multa energie decat cea consumata.
Recent, in Europa au fost proiectate și primele cladiri multifamiliale pasive.
Germania este lider la acest capitol cu numar record de proiecte de blocuri cu eficienta
energetica maxima. In ultimii ani cladirile pasive multifamilale au devenit o realitate in Estul si
Centrul Europei, in special in tari precum Cehia, Slovacia sau Ungaria.
Indiferent de dimensiune, pozitie pe glob sau scopul constructiei principiul pe care se
bazeaza casa pasiva este realiza un consum foarte mic.

Fig. 3.2 Statistici ale caselor passive din lume
3.1.1 Exemple de construcții passive în lume:

 Colonie de case pasive in Fellbach,

- Suprafață : 698 m2
- Necesarul anualt de caldura 15 kWh /(m2a ) Calculat in PHPP ;
- Puterea sistemului de incalzire 11 W/m2
 Hotel pasiv in Gaschurn,

- Necesar anual de caldura 13 kWh /(m2a )
- Puterea necesara 12 W/m2
 Fabrica pasiva in Eberstalzell,

 Fabrică pasivă in Schwanenstadt,

- Suprafață: 3500 m2
- Necesar anual de caldura 8 kWh /(m2a ) ,

 Statie de pompieri pasiva in Heidelberg,

- Puterea necesara de caldura 15 W/m2
 Spital pasiv in Viersen,

 Muzeu pasiv in Großschönau,

- Suprafață: 1598.3 m2
 Blocuri pasiva cu apartamente in Innsbruck,


 Cladire pasiva de birouri in Wien,

- Necesar anual de caldura 14 kWh /(m2a );
- Energie primara necesara 117 kWh /(m2a )
Fig. 3.3 Exemple de case passive din lume

3.2 Clădirile pasive în România
Există câteva case pasive certificate la noi în țară. Această certificare atestă că proiectul a
respectat exigențele Standardului PH și că proiectul a fost respectat întocmai pe șantier, iar în
urma testării de tip Blower Door (testul la presiune la aer), realizat pe șantier, este întrunită limita
maximă de schimburi de aer pe oră, iar neetanșeitățile prin anvelopă au un impact minim asupra
performanței clădirii.
3.2.1 Prima casă pasivă certificată din Romania
Prima casa pasivă certificate din Romania a fost construită în anul 2004 în satul Burlusi,
comuna Ciofringeni, județul Argeș.
A fost proiectată în anul 2003 de specialiști români.
“Acest standard de construire constituie viitorul in constructii. Institutul nostru are
realizari remarcabile in domeniul cladirilor pasive, de zero energie si a celor de joasa energie.
Astfel, am proiectat si realizat cu sistemul de construire Amvic, cu cofraje termoizolante din

neopor, 6 cladiri pasive ce respecta acest standard si peste 100 de cladiri de joasa energie, foarte
apropiate de acest standard.
In tarile membre ale Uniunii Europene, deja se aplica acest standard, constatandu-se
rezultate remarcabile privind economia de energie si reducerea considerabila a poluarii. De
exemplu, in tarile nordice, bancile nu acorda credite decat acelora ce construiesc cladiri pasive
sau de zero energie.
In cadrul activitatii noastre de cercetare-dezvoltare-inovare, am creat un concept de
proiectare, construire si certificare a cladirilor pasive in România, cu specialisti români, cu
materiale de constructie produse in România , utilizand tehnologii de executie a structurilor si a
instalatiilor aferente unei cladiri de ultima generatie, eficiente si rapide, accesibile românilor.
Experienta de peste 15 ani pe care o avem in proiectarea si executia de cladiri pasive
reprezinta un capital vital pentru domeniul constructiilor, capital pe care cu mare placere vi-l
putem pune la dispozitie, pentru impulsionarea acestui sector de activitate economica si alinierea
la legislatia Uniunii Europene conform "DIRECTIVEI 2010/31/UE A PARLAMENTULUI
EUROPEAN SI A CONSILIULUI" din 19 mai 2010 privind performanta energetica a
cladirilor.”5
5
[] Sursa: Conf. Univ. Dr. Arh. Ruxandra Crutescu

Fig.3.4 Prima casă pasivă atestată în România

Sursa: http://roren.ro

3.2.2 Prima casă pasivă ecologică din România
O casă din Cluj-Napoca, ridicată doar cu materiale reciclate, urmea să fie atestată drept
prima casă pasivă ecologică din România în anul 2004. În această locuință aerul e mereu
proaspăt, cu toate că geamurile sunt mereu închise și, în plus, nu necesită încălzire.
Proprietarul casei, Barabas Bela, și-a dorit să construiască pentru familia sa o asemenea
casă încă de la momentul în care a auzit de conceptul de casă pasivă.
„Este nevoie să se pornească căldura doar la o temperatură de minus 15 grade. Până la
această temperatură, casa funcţionează în mod pasiv. Am lăsat vreo cinci zile fără să deschidem
uşa şi s-a încălzit la vreo 35 de grade”6
Locuința este eficientă energetic pentru că poziționarea ei e gândită în așa fel încât să
asigure răcoare vara, iar iarna să se încălzească natural de la soare.
Construită cu ajutorul studenților de la Arhitectură, casa are un consum de energie cu
90% mai mic faţă de o locuinţă obișnuită. Mai mult, proprietarul estimează că va plăti pentru
încălzirea casei de 320 de metri pătraţi doar 200 de euro pe an.
De asemenea, casa nu are nevoie de aerisire. „Nu trebuie deschis geamul fiindcă
permanent se ventilează cu o viteză de 35 de metri cubi pe oră”
Sistemul de ventilaţie asigură atât căldură, cât şi un aer proaspăt. Totuși, sistemul nu ar fi
viabil într-o locuință tradițională, pentru că ar avea pierderi de căldură și aer prin acoperiș,
fundație și geamuri.
Investiția se ridică la aproximativ 145.000 de euro și va servi drept material didactic
pentru studenții la Arhitectură. În Europa există doar 50.000 de astfel de case.
Fig. 3.5 Casă pasivă ecologică din Cluj-Napoca
6
[]Sursa: Barabas Bela,proprietar

3.3 Case passive adecvate condițiilor climatice din Romania, programul INOVARE 2008
Proiectul aparține Institutului de Studii și Proiectării Energetice din cadrul Universității

Politehnica București.
Amplasament: incinta Universității Politehnica București
Fig 3.6 Amplasament Casa Pasivă din Proiectul INOVARE 2008

“Procedura de certificare a caselor passive către Institutul Certificator (IC)
 Stadiu de proiect :
- IC compară planurile și datele tehnice cu standardele de CP (PHPP)
- Discuții cu proiectanții și investitorii pentru eventuale modificări:
 Aprobat: Se emite o scrisoare de aprobare a proiectului
- Respins: Se emite un raport care indică punctele slabe. Apoi se revine la
discuțiile cu proiectanții și investitorii
 Stadiul de execuție:
- IC verifică pe șantier calitatea lucrărilor/comandă testul de etanșeitate la aer
3. Stadiul de recepție:
- IC adaptează PHPP pentru condiții in=situ și verifică respectarea criteriilor de CP
 Verificat: Se emite Certificatul CP
- Neverificat: Se fac corecțiile necesare. Se revine la condițiile impuse de IC”7
7
[]Sursa: http://www.ziuaenergiei.ro/

Casa pasivă 1 Casa pasivă 2

Suprafata construita: 94,0 m2 94,0 m2
Suprafata utila: 140,0 m2 140,0 m2
Volumul aer interior: 435,3 m3 435,3 m3
Suprafata totala anvelopa: 406,6 m2 406,6 m2
Suprafata totala vitrata: 32,0 m2 32,0 m2
Tab. 3.1 Descrierea Produsului

Sursa: http://www.ziuaenergiei.ro

Fig. 3.7 Descrierea Produsului din cadrul p roiectului INOVARE 2008

Sursa: http://www.ziuaenergiei.ro/
Materiale folosite:
 Pertiți:
- zidărie din cărămidă Ytong
- = 0,13 W/mK
- grosime 25 cm
 Izolarea termică a pereților:
- vată minerală ISOVER
- λ=0,034 W/mK
- grosime 30 cm
 Finisarea pereților exteriori:
- Fatada ventilata cu panouri de lemn Werzalit (E, S, V) si panouri metalice RUUKKI (N)
 Izolarea termică a acoperișului:
- vata minerala ISOVER
- λ=0,039 W/mK
- grosime 40 cm
 Finisarea acoperișului:
- acoperis ventilat panouri metalice RUUKKI
 Rame ferestre:
- izolate: REHAU GENEO
- Uw = 0,73 W/m²K
 Trei foi geam:
- sticla de inalta performanta Saint Gobain GLASS cu sistem Bioclean
- Ug = 0,6 /m²K
 Panouri fotovoltaice: acoperis S SCHOTT POLY 220-235
 Panouri solare: apa calda menajera - acoperis S
 Recuperator de căldura aer-aer
 Pompă de caldură sol-apă
 Schimbător de căldură aer-sol

CAPITOLUL 4
4.1 Avantajele caselor pasive
Indiferent de climatul sau regiunea geografică, casele pasive se mențin la o temperatură

confortabilă pe tot parcursul anului, cu intrări minime de energie. Astfel de clădiri sunt incălzite
"în mod pasiv", ceea ce face utilizarea eficientă a soarelui, a surselor interne de căldură și a
recuperării căldurii, astfel încât sistemele convenționale de incălzire să devină inutile chiar și în
cele mai reci din ierni. În lunile mai calde, casele pasive utilizează tehnici de răcire pasivă, cum
ar fi umbrirea strategică, pentru a se menține confortabil. Izolația de inaltă calitate a Casei Pasive
păstrează temperatură confortabilă, chiar acolo unde este nevoie.
 Durabilitate
O locuintă pasivă necesită doar 10% din energia utilizată de clădirile tipice centrale
europene-ceea ce inseamnă o economie de energie de pană la 90%! În ceea ce privește uleiul de
incălzire, casele pasive utilizează mai puțin de 1,5 litri pe metru pătrat. Economii puternice au
fost, de asemenea, demonstrate în climatele calde, unde clădirile necesită de obicei o răcire
activă pe tot parcursul verii. Pe măsură ce economiile de energie sunt egale cu reducerea
emisiilor, casă pasivă este o alternativă durabilă la construcțiile convenționale.
 Accesibilitate
Casele pasive nu necesită sisteme de incălzire și răcire la cântare convenționale, ceea ce
inseamnă că banii care ar fi trebuit să se îndrepte către sisteme mai mari de incălzire și răcire pot
fi cheltuite în schimb pe ferestre mai bune, o izolație mai groasă și un sistem de ventilație.
Măsurătorile efectuate de la prima clădire pasivă din Germania, construită la Darmstadt
în 1991, arată că, chiar și atunci când valorile zilnice au scăzut la -14 ° C, temperaturile
interioare au rămas constant peste 20 ° C fără utilizarea unui sistem convențional de incălzire.
Cererea de incălzire să dovedit a fi atât de scăzută încât două becuri de 75W ar fi fost suficiențe
pentru a incălzi o cameră de 20 m².
Economiile de energie pe termen lung care provin din casele pasive, în special în lumina
resurselor de energie neregenerabile ale planetei, reprezintă o investiție bună: atât pentru portofel
și pentru climatul.
 Cheltuieli reduse de incalzire;
Mediu de viata sanatos - o casa pasiva asigura un mediu sanatos de viata, prin faptul ca
nu se inregistreaza diferente de temperatura in acelasi spatiu, cum este cazul unei case obisnuite.
In casa pasiva se inregistreaza o temperatura omogena, extrem de placuta si confortabila, si in
acelasi timp, un aer proaspat in permanenta, calitate acestuia fiind asigurata de o instalatie de
ventilatie controlata, care nu trebuie confundata cu aerul conditionat;
Prietenoasa cu mediul - consuma putina energie pentru climatizare si prin urmare, gazele
cu efect de sera eliminate sunt reduse.
 Sănătatea aerului la ea acasă

Comparativ cu o casă clasică, atmosfera într-o casă pasivă este mai aerisită, de aici
rezultă și lipsa apariției alergenilor, igrasiei și umezelii ce deteriorează construcția şi sănătatea
locuitorului. Confortul excepțional dat de aerul permanent proaspăt din casă se datorează mai
multor aspecte.
În primul rând, datorită sistemului de ventilație mecanică. Mai exact, se montează o

instalație de aerisire cu sistem de recuperare a căldurii. Aerul proaspăt este trecut printr-un
„schimbător de căldură”: acesta transmite căldura aerului evacuat la aerul proaspăt. În anumite
condiţii, pierderea de căldura în comparație cu o clădire cu aerisire prin ferestre se poate reduce
cu până la 80%.
Acest lucru nu înseamnă că ușile și ferestrele unei case pasive nu pot fi deschise. Din
contră. Locatarul se poate bucura oricând de ambientul exterior fără a afecta decisiv
economisirea energiei interioare.
În al doilea rând, sănătatea aerului este menținută și datorită folosirii lemnului ca material
de construcție. Deoarece lemnul este un material poros, aerul din exterior pătrunde în interior
prin fibrele de lemn, fiind filtrat în mod natural. Iar, rășina din interiorul trunchiului va da casei o
aromă naturală unică de lemn, care are un efect benefic asupra somnului și sistemul respirator.
Deoarece casa pasivă respiră cu adevărat, locatarul nu va dezvolta alergii sau boli ale
sistemului respirator. Mai mult, datorită izolării, variația temperaturii este redusă considerabil,
prevenind astfel apariția condensului și a mucegaiului. De asemenea, elementele constructive
sunt fabricate cu materiale uscate, într-un mediu perfect controlat, pentru a împiedica umezeala
să pătrundă în spațiul de locuit.
 Confort
Casele pasive pot fi cunoscute pentru utilizarea drastic mai scăzută a energiei și costurile
asociate cu energia, dar nivelul de confort pe care îl oferă aceștia este cel mai apreciat de
locuitorii săi. Pachetul de clădiri extrem de bine izolat, precum și ferestrele triple cu geamuri * și
ramele izolate păstrează căldură dorită sau lipsă acesteia în interior. Această inseamnă că
podeaua și toate pereții interiori stau la aceeași temperatură plăcută.
Chiar și aerul proaspăt furnizat caselor pasive este adus la o temperatură plăcută înainte
de a intră în casă. Un sistem de recuperare a căldurii foarte eficient este capabil să transfere mai
mult de 75% din căldura perceptibilă de la aerul evacuat utilizat la aerul proaspăt de intrare.
Astfel, de exemplu, aerul evacuat de 20 ° C poate aduce aerul de alimentare la rece la o
temperatură de 0 ° C pană la cel puțin 16 ° C, fără utilizarea incălzirii active. Când este prea
fierbinte în exterior, aerul cald ambiental poate fi răcit înainte de a intră în casă în același mod.
Sistemele de ventilație din casele pasive furnizează constant aer proaspăt, asigurând o
calitate superioară a aerului interior. Aerul dintr-o casă pasivă nu devine niciodată învechit sau
înțepenit, așa cum se intamplă în casele tipice când ferestrele sunt lăsate nedeschise. Sistemele de
ventilație din casele pasive oferă aer proaspăt, fără polen și fără praf. Această maximizează
confortul pentru toți, în special pentru cei cu probleme alergice sau respiratorii.

Temperaturile plăcute din casele pasive și ventilația calitativă pe care o oferă, impiedică
formarea de umiditate, oprindu-se atât la condensul care se formează de-a lungul cadrelor de
ferestre, cât și la creșterea mucegaiului.
 Versatilitate
Cu peste 40.000 de case pasive utilizate în întreagă lume și 20.000 numai în Germania,
Standardul pasiv de locuințe castigă popularitate. Acest lucru nu se datorează numai avantajelor
deosebite pe care le oferă, ci și datorită flexibilitătii sale.
Casă Pasivă Standard, fiind un standard de calitate, nu dictează metode speciale de
construcție. Fie că este vorba despre construcții solide, lemn sau compozite-arhitecți pot proiectă
case pasive în funcție de preferințele lor. Chiar și producătorii de case prefabricate oferă modele
de case pasive. Standardul versatil al Casei Pasive este, de asemenea, din ce în ce mai utilizat în
modernizări, precum și în clădiri nerezidențiale, cum ar fi școli, clădiri administrative, fabrici de
producție și hoteluri. Având în vedere că conceptul Casei pasive se bazează pe principii fizice,
fiecare clădire poate și ar trebui să fie adaptată la climatul său specific.
4.2 Diferențele dintre casa pasivă și casa eco,casa verde sau casa cu consum redus de energie
Casa eco - termenul „casă ecologică” poate fi definit drept contextul ecologic în care o
construcție și modul de viață care se desfășoară în cadrul ei sunt optimizate pentru a avea un
impact minim asupra mediului, atât prin metodele de construire și modernizare, cât și prin stilul
de viață al persoanelor care o locuiesc.
Casa verde este un termen folosit pentru clădirile construite și folosite la un mod
responsabil față de mediul înconjurător, în tot ciclul de viață al acestora: design, construcție,
folosință, întreținere, renovare și demolare.
Casa cu consum redus de energie – o casa cu un consum redus de energie este o casa in
care designul, materialele si tehnologia de constructie isi unesc fortele pentru a a reduce la
minimul posibil necesarul de energie, indiferent de sursa acesteia.
Diferențe : Casa pasivă trebuie să îndeplinească cerințe extrem de exigente în privința
consumului de energie pentru încălzire și răcire, a necesarului de energie primară sau a gradului
de etanșeitate la aer a anvelopei.
Dacă sunt îndeplinte toate criteriile impuse de Standardul PH, acea casă poate obține
certificarea de casă pasivă. În schimb, conceptele de casă eco, casă verde sau casă cu consum
redus de energie sunt concepte foarte vagi, interpretabile. Nu există nici o instituție care să
impună anumite cerințe, măcar minimale, pentru ca o clădire să poată fi inclusă într-una din
aceste categorii.
4.3 Diferențele dintre o casa clasică și o casă pasivă
 Costurile de implementare:
Pentru construcția unei case pasive, o locuință individuală, extra-investiția în materiale cu
o performanță mai ridicată nu depășește 10-15% față de investiția într-o clădire convențională,
proiectată conform normelor naționale în vigoare.

În ceea ce privește construcțiile de dimensiuni mai mari și cu alte funcțiuni, extra-

investiția este cu circa 5-8% mai mare, raportat la o construcție convențională.
Aceste costuri suplimentare sunt recuperate în 5-10 ani de utilizare a acelei clădiri,
tocmai prin consumul redus de energie. După aceea, profit!
În cazul unei construcții convenționale, costurile cu energia, care nu sunt niciodată
estimate sau optimizate încă din faza de proiectare, îi iau prin surprindere pe beneficiari, fiind de
circa 8-10 ori mai mari față de cele pentru o casă pasivă.
În România, experiența privind costurile de realizare a unei case pasive este relativ nouă,
dar pot fi calculate ușor. Termoizolațiile mai groase, tâmplăriile speciale și sistemul de ventilare
cu recuperare de căldură implică anumite costuri suplimentare, care se ridică la cca. 75-100
euro/m2 de suprafață desfășurată pentru o casă cu dimensiuni uzuale.
Cconstruirea unei case pasive implică și eliminarea unor cheltuieli obișnuite cum ar fi
cele pentru o instalație de încălzire cu radiatoare sau coș de fum, care nu sunt neapărat necesare.
Cât privește amortizarea costurilor suplimentare ale unei case pasive, aceasta depinde de mai
mulți factori: care este sursa de energie sau în ce ritm se va scumpi sursa de energie în anii
următori. De asemenea, trebuie analizat după caz de ce costuri suplimentare scăpăm dacă optăm
pentru o casă pasivă: nu mai este nevoie de branșament de gaz, centrală de lemn cu
echipamentele caracteristice și corpurile statice de încălzire etc. Analizând toate variabilele,
costurile suplimentare ale unei case pasive se amortizează în medie în cca. 15 ani.
Pe lângă faptul că aceste costuri suplimentare într-adevăr se amortizează, avem siguranța
că, din punct de vedere energetic, nu mai trebuie să renovăm casa în viitorul apropiat. În plus,
avem o casă confortabilă, caldă iarna și rece vara, care are aerul interior întotdeauna proaspăt.
Mai mult, o casă pasivă cu siguranță își păstrează valoarea mult mai bine
 Izolare superioara a peretilor, indiferent daca sunt din caramida, lemn+vata minerala, sau
panouri termoizolante.
 Folosirea unor ferestre triplu stratificate, cu profile pentacamerale. (trei starturi de sticla
la ferestre, si 5 – 7 camere la profilul PVC, sau profil din lemn stratificat).
 Utilizarea sistemelor de ventilare subterane, care folosesc energia termica a pamantului.
(A nu se confunda cu pompele de caldura geotermale. E vorba de un sistem simplu si
accesibil ca pret, sistem de ventilatie, prin care aerul intrat in casa are temperatura
constanta, de circa 13-17 grade, indiferent de temperatura exterioara. Sistem care
consuma numai curent electric in valoare de maximum 1 euro lunar!). Astfel pentru o
temperature de 22 de grade tot timpul anului, costurile pentru incalzire sunt in medie 100
ron lunar in lunile foarte geroase de iarna.
 Pierderile mari de caldura la case apar prin: pereti, fundatie, acoperis si ferestre. Prima
masura se ia prin izolarea superioara a peretilor, si a tavanului. Podeaua se izoleaza de
fundatie. Iar ferestrele folosesc geam triplu stratificat. Aerisirea se va face prin metoda
ventilatiei : în loc sa se deschida ferestrele, se va introduce aer prin conducte subterane,
preincalzit. Este cunoscut faptul ca la 2 metri adancime sub pamant, aerul are temperatura
constanta tot timpul anului, in jur de 7-10 grade C. Vara, aerul exterior este racit si
introdus in locuinta la 15 grade C. Iarna, aerul exterior preincalzit la 10 grade, trece prin
schimbatorul de caldura, fiind incalzit la 13-15 grade, in functie de temperatura
exterioara. Astfel incat sistemul de incalzire folosit va avea de ridicat temperatura doar cu
7-9 grade C! Schimbatorul de caldura foloseste energia aerului cald evacuat din locuinta,
energie pe care o transmite aerului proaspat, care vine din tevile subterane. Astfel incat

aerul proaspat la circa 10 grade se intalneste (fara sa se amestece) cu aerul cald (22 grade)
care este evacuat din locuinta, facandu-se un schimb de caldura, astfel incat ambii curenti
ajung undeva la 16 grade (media celor doua), recuperandu-se caldura din aerul in curs de
evacuare!
4.4 Transformarea unei case clasice într-o casă pasivă
Această transformare este posibil dar cu costuri destul de mari. Construcției clasice o se
poate face izolatia exteriaora cu placi din fibra de lemn sau cu vata bazaltica, dar nu se poate
aplica fibra de celuloza, cel mai bun material pentru izolatie. Aceasta poate fi aplicata pe peretii
unei case din caramida doar prin consturirea unui perete peste cel existent.
Transformarea poate fi aplicata cu success pentru acoperiș.
Orice casă sau bloc de locuințe se poate reabilita cu componentele caselor pasive și poate
atinge un necesar de energie pentru încălzire de aproximativ 4 ori mai scăzut decât la reabilitările
curente. Costurile suplimentare sunt termoizolațiile mai groase, ferestrele performante, montate
corect și sistemul de ventilare cu recuperare de căldură, pe care le-am mai pomenit.
4.5 Cine este în măsură să certifice că o casă este pasivă?
Passivhaus Institut din Darmstadt, Germania, împreună cu certificatorii de clădiri

acreditați de pe glob. De curând există și în România posibilitatea certificării, prin intermediul
unui certificator de clădiri pasive acreditat de către PHI (Passivhaus Institut).
Acest standard (PH) se referă la clădiri cu funcțiuni multiple, de la locuințe individuale,
colective la clădiri de birouri, școli, grădinițe, piscine acoperite, supermarketuri, spitale etc.
4.6 Concluziia locui
A locui într-o casă pasivă, înseamnă a respecta natura deoarece, în primul rând, toate
materialele utilizate sunt ecologice. Pentru materialele izolante se apelează fie la vata minerală, fie la
materii prime reciclabile (fibrele de lemn sau lână) ce oferă o atmosferă de interior benefică
organismului uman. Pe de altă parte, lemnul este un material regenerabil, a cărei exploatare destinată
construirii caselor nu va fi niciodată mai mare decât cantitatea de copaci ce crește anual.
În al doilea rând, efectul de seră este cauzat de gazele ce provin din folosirea în exces a
energiei și care conduc la încălzirea globală. Dar, casele cu structură de rezistență din lemn emit cu
26% mai puține gaze cu efect de seră decât cele care au structură de rezistență din oțel și cu 31% mai
reduse decât cele cu structură de beton.
Cele cinci principii ale construirii caselor pasive sunt: termoizolație groasă; termoizolație fără
întreruperi (fără a.n. punți termice); ferestre de bună calitate, cu geamuri termoizolante triple, orientate
și umbrite după un calcul ingineresc; etanșeitate la aer ridicată a construcției; și utilizarea unui sistem
de ventilație cu recuperare de căldură pentru scăderea pierderilor de energie prin ventilație.
Casele passive – Case responsabile

O cladire pasiva este o constructie confortabila, sanatoasa cu un aport continuu de aer

proaspat, eficienta energetica, responsabila, prietenoasa cu mediu fara pierderi de caldura, mult
mai durabila, accesibila, si de o calitate superioara.
Casele pasive oferă sustenabilitate și implicit o șansă pentru generațiile viitoare.S-a
demonstrat faptul că izolațiile și instalațiile necesare în plus pentru atingerea standardului de casă
pasivă, produc mai multe economii pe ciclul de viață în ceea de privește emisiile de CO2, decât
cele necesare pentru producerea lor. Emisiile gazelor cu efect de seră a cca. șapte case pasive
echivalează cu cele ale unei singure construcții nou ridicate după standardul autohton. În ceea ce
privește economia, ele stimulează producția de materiale termoizolante și de instalații de
ventilare, deci produc locuri de muncă și scad dependența de unele resurse, cum sunt
combustibilii fosili.

Casa Pasiva

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Casa Pasiva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ing.

Radu Andrei Poiană Lucrare de disertație

CAPITOLUL 1 – CASA PASIVĂ

1.1 Conceptul de Casă pasivă

Casă pasivă nu este o marca comercială, ci un concept, un nou mod de a construi.

O abordare a conceptului de casă pasivă poate fi percepută în general ca fiind compusă

Generare curent electric

necesare pentru a minimiza pe deplin impactul asupra mediului.

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 1

1.2.1 Casa pasivă

Casa pasivă este o gospodărie independentă energetic ce implică folosirea pasivă a

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 2

1.2.2 Ce este dezvoltarea durabilă?

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului,

Fig 1.3 Fig Sursa: https://prezi.com

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 3

1.2.3 Directiva 2010/31/UE

1.2.4 Ce inseamna cladirea cu consum de energie apropiat de zero?

CAPITOLUL 2 – CONDIȚII PRIVIND PROIECTAREA CASELOR DE TIP PASIV

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 4

Totul începe cu ce ne dă natura – soarele.

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 5

Fig .2.1 Proiectarea si construirea unei case pasive

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 6

2.1 Principii privind proiectarea caselor passive

- aparatură electrocasnică de clasă energetică A.

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 7

2.2 Principii passive

2.2 1 Anvelopa clădirii - Anvelopa termică

Iarna căldură și vara răcoare.

2.2.2 Sistem de ventilație cu recuperare de căldură

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 8

2.2.3 Etanșeitatea la aer

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 9

Fig. 2.3 Blower Door/ Ușă suflată

2.2.4 Tehnica instalaţiei și izolația termică

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 10

Clădirea trebuie prevăzută cu un sistem de schimbare a aerului care funcţionează pe baza

Fig. 2.4 Izolația unei case

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 11

Un alt parametru prin care se caracterizează materialele izolatoare este conductivitatea

2.2.5 Etanşeizarea casei passive

Preconcepția greșită despre etanșarea clădirilor.

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 12

O concepție greșită cu privire la etanșarea clădirilor reiese din diferența între

Fig 2.5. Etanșeitatea unei clădiri

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 13

Neetanseitatea distruge izolatia / structura

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 14

Fig.2.7. Etansarea unei case pasive-metoda creionului ros

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 15

Fig. 2.8 Punți termice

2.3 Principii ecologice

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 16

2.3.3 Materiale reciclate

Fig. 2.9 Prefabricate CTL

Datorită proprietăților structurale și stabilității dimensionale ale CLT-ului, acest produs

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 17

Dezvoltările se întâmplă în continuare, posibilități rapide și noile aplicații sunt departe de a fi

Fig. 2.10 Clădirea Murray Grove

GeoCell – agregate de sticlă reciclată

Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole Page 18

Fig. 2.11 Agregat de sticlă reciclată – GeoCell