Clădirile verzi reprezintă o soluție inovatoare și sustenabilă în urbanism, contribuind la

reducerea impactului negativ asupra mediului. Aceste structuri integrează elemente

precum acoperișuri vegetale, perete verde, și sisteme eficiente de gestionare a energiei
pentru a crea spații mai ecologice și prietenoase cu mediul.

Un aspect crucial al clădirilor verzi este capacitatea lor de a absorbi carbonul și a elibera
oxigen, contribuind astfel la ameliorarea calității aerului în mediul urban. Prin utilizarea
plantelor și a spațiilor verzi, aceste clădiri aduc beneficii atât pentru locuitori, cât și
pentru întreaga comunitate.

De asemenea, clădirile verzi sunt proiectate pentru a eficientiza utilizarea resurselor.

Sistemele inovatoare de reciclare a apei, panourile solare și strategiile de izolare termică
contribuie la reducerea consumului de energie și la diminuarea amprentei de carbon a
clădirii. Aceste practici încurajează sustenabilitatea și ajută la combaterea schimbărilor
climatice.

În plus, clădirile verzi pot avea un impact pozitiv și asupra sănătății umane. Spațiile verzi
și lumina naturală pot contribui la îmbunătățirea stării de bine și la reducerea stresului,
oferind un mediu mai sănătos pentru ocupanți.

Clădirile verzi oferă o serie de beneficii semnificative, contribuind la sustenabilitatea

mediului și îmbunătățind calitatea vieții în mediul urban. Iată câteva dintre principalele
avantaje ale clădirilor verzi:

1. Reducerea amprentei de carbon: Clădirile verzi sunt proiectate pentru a

minimiza consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră. Prin utilizarea
surselor regenerabile de energie și tehnologii eficiente, acestea contribuie la
reducerea impactului asupra mediului.
Clădirile verzi contribuie semnificativ la reducerea amprentei de carbon, adică la
diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu construcția și operarea
clădirilor. Iată câteva moduri în care aceste clădiri aduc o contribuție semnificativă la
acest obiectiv:

1. Eficiența energetică: Clădirile verzi sunt proiectate pentru a fi eficiente

energetic, utilizând tehnologii și strategii care reduc consumul de energie. Acest
lucru include utilizarea unor materiale izolatoare de înaltă calitate, ferestre
eficiente energetic, sisteme de încălzire și răcire eficiente, și iluminat inteligent.
Prin reducerea consumului de energie, se diminuează și emisiile asociate cu
producerea și distribuția acesteia.
 2. Utilizarea energiei regenerabile: Clădirile verzi promovează utilizarea surselor
de energie regenerabile, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene. Integrarea
acestor surse în designul clădirii contribuie la generarea de energie verde și la
reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie, care pot produce
emisii semnificative de carbon.
3. Gestionarea eficientă a apei: Clădirile verzi includ sisteme de colectare și
reciclare a apei de ploaie, precum și tehnologii pentru economisirea apei
potabile. Reducerea consumului de apă reduce amprenta de carbon asociată cu
procesele de tratare și distribuție a apei.
4. Utilizarea materialelor durabile și reciclabile: Materialele utilizate în
construcția clădirilor verzi sunt adesea selecționate pentru a avea o durată de
viață mai lungă și pentru a putea fi reciclate sau refolosite. Aceasta reduce
amprenta de carbon asociată cu producția și eliminarea deșeurilor de construcție.
5. Planificarea urbană durabilă: Clădirile verzi sunt adesea parte a unor proiecte
de dezvoltare urbană durabilă, care includ planificare atentă a utilizării terenurilor,
îmbunătățiri ale infrastructurii și transportului public. Aceasta reduce necesitatea
de deplasări lungi și promovează un mediu urban mai eficient și mai puțin
poluant.
6. Împădurirea urbană: Plantarea de arbori și vegetație în jurul clădirilor verzi
contribuie la captarea carbonului din atmosferă și la combaterea schimbărilor
climatice. Împădurirea urbană este esențială pentru a compensa emisiile de
carbon.
Prin implementarea acestor strategii și tehnologii, clădirile verzi joacă un rol semnificativ
în reducerea amprentei de carbon a sectorului construcțiilor și contribuie la eforturile
globale de combatere a schimbărilor climatice.
2. Economii de energie: Sistemele integrate, cum ar fi panourile solare, sistemele
de izolare termică și echipamentele eficiente energetic, ajută la reducerea
consumului de energie al clădirilor verzi. Aceasta nu doar scade costurile, ci și
contribuie la protejarea resurselor naturale.
Clădirile verzi contribuie semnificativ la economisirea energiei prin implementarea unor
strategii și tehnologii orientate spre eficiență energetică. Iată câteva modalități în care
clădirile verzi contribuie la economisirea energiei:

1. Izolație termică eficientă: Clădirile verzi utilizează materiale de izolație termică

de înaltă calitate pentru a minimiza pierderile de căldură în sezonul rece și pentru
a reduce încălzirea excesivă în sezonul cald. Aceasta duce la o cerință redusă de
încălzire și răcire și la economii semnificative de energie.
2. Utilizarea iluminatului natural: Designul clădirilor verzi se concentrează pe
maximizarea iluminatului natural pentru a reduce dependența de iluminatul
artificial. Ferestrele mari, spațiile deschise și alte elemente de design permit
 pătrunderea mai multei lumină naturală, ceea ce reduce necesitatea utilizării
luminii electrice pe timpul zilei.
3. Tehnologii de iluminat eficiente: Clădirile verzi adoptă tehnologii de iluminat
eficiente energetic, cum ar fi becurile cu LED sau sistemele de iluminat cu senzori,
care ajustează automat intensitatea luminii în funcție de nivelul de iluminare
naturală și de prezența persoanelor.
4. Sisteme de ventilație eficiente: Sistemele de ventilație și climatizare ale
clădirilor verzi sunt proiectate pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic,
asigurând circulația optimă a aerului fără a utiliza cantități excesive de energie.
5. Utilizarea surselor de energie regenerabilă: Clădirile verzi integrează deseori
tehnologii de energie regenerabilă, precum panouri solare sau turbine eoliene,
pentru a produce energie electrică. Aceste surse regenerabile ajută la reducerea
sau eliminarea necesității de energie provenită din surse fosile.
6. Sisteme de gestionare a apei eficiente: Clădirile verzi includ adesea sisteme de
colectare și utilizare a apei de ploaie, sisteme de irigație eficiente și dispozitive
pentru economisirea apei potabile, reducând astfel necesitatea de a utiliza
energie pentru tratarea și distribuția apei.
7. Acoperișuri verzi și peretele verde: Acoperișurile vegetale și pereții verzi nu
numai că aduc beneficii estetice și de confort, dar și contribuie la izolația termică,
reducând încălzirea excesivă a clădirii și necesitatea utilizării sistemelor de
climatizare.
8. Automatizarea și controlul inteligent: Clădirile verzi utilizează tehnologii
inteligente pentru a monitoriza și controla eficient sistemele de iluminat, încălzire,
răcire și ventilație. Aceste sisteme pot ajusta automat parametrii pentru a
optimiza consumul de energie în funcție de nevoile reale ale utilizatorilor și
condițiile meteorologice.

Prin combinarea acestor strategii, clădirile verzi își propun să optimizeze utilizarea
energiei, să reducă amprenta de carbon și să contribuie la construirea unui viitor
sustenabil din punct de vedere energetic.

3. Calitatea aerului: Spațiile verzi din interiorul sau în jurul clădirilor verzi contribuie
la îmbunătățirea calității aerului, absorbând dioxidul de carbon și eliberând
oxigen. Această caracteristică este esențială pentru sănătatea ocupanților și a
comunității în ansamblu.
Clădirile verzi contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității aerului prin mai multe
mecanisme și strategii. Iată cum aceste clădiri influențează pozitiv calitatea aerului:

1. Absorbția CO2: Plantele și vegetația integrate în clădirile verzi contribuie la

absorbția dioxidului de carbon (CO2) în procesul de fotosinteză. Acest lucru
 reduce nivelul de CO2 din aer, ceea ce este benefic pentru sănătatea umană și
pentru mediul înconjurător.
2. Eliberarea oxigenului: Prin fotosinteză, plantele eliberează oxigen în atmosferă.
În clădirile verzi, spațiile verzi precum grădinile de pe acoperișuri sau peretele
verde contribuie la creșterea nivelului de oxigen și la îmbunătățirea calității
aerului interior.
3. Retenția particulelor fine: Vegetația și plantele pot reține particule fine din aer,
inclusiv praf și alte impurități. Aceasta ajută la reducerea concentrațiilor de
poluanți din atmosferă și la creșterea calității aerului.
4. Filtrarea aerului interior: Plantele din interiorul clădirilor verzi pot acționa ca
filtre naturale, reducând concentrațiile de compuși organici volatili (COV) și alte
substanțe poluante din aerul interior.
5. Răcirea urbană: Clădirile verzi, cu acoperișuri vegetale și spații verzi, contribuie la
fenomenul de răcire urbană. Acestea absorb căldura și oferă un mediu mai
răcoros, reducând astfel formarea ozonului la nivelul solului și creând condiții mai
favorabile pentru calitatea aerului.
6. Reducerea nevoii de ventilație mecanică: Prin utilizarea adecvată a plantelor și
materialelor ecologice, clădirile verzi pot reduce nevoia de ventilație mecanică.
Aceasta contribuie la economisirea energiei și la menținerea unei calități a aerului
interioare ridicate.
7. Reducerea efectului insulei de căldură: Clădirile verzi și spațiile verzi adiacente
pot ajuta la reducerea efectului insulei de căldură în mediul urban. Aceasta
înseamnă că temperatura este menținută la nivele mai scăzute, ceea ce poate
îmbunătăți calitatea aerului și confortul termic.
8. Utilizarea materialelor ecologice: Clădirile verzi se bazează adesea pe materiale
cu emisii reduse de substanțe toxice, contribuind la menținerea unui mediu
interior sănătos și la îmbunătățirea calității aerului.

Prin combinarea acestor strategii, clădirile verzi pot crea un mediu construit care sprijină
calitatea aerului, atât în interiorul, cât și în jurul lor, având un impact pozitiv asupra
sănătății locuitorilor și asupra mediului înconjurător.

4. Gestionarea apelor pluviale: Clădirile verzi integrează sisteme de colectare și

utilizare a apelor pluviale, contribuind astfel la reducerea riscului de inundații și la
conservarea resurselor de apă.
Clădirile verzi aduc îmbunătățiri semnificative în gestionarea apelor pluviale, contribuind
la reducerea riscului de inundații și la conservarea resurselor de apă. Iată cum clădirile
verzi ajută la gestionarea apelor pluviale:
 1. Acoperișuri vegetale: Clădirile verzi pot include acoperișuri vegetale, care
constau în straturi de vegetație plantate pe acoperișuri. Acestea absorb și rețin
apa de ploaie, reducând scurgerea rapidă a acesteia și permițând o absorbție
treptată în sol. Acest proces ajută la prevenirea inundațiilor și la menținerea
nivelului apei în sol.
2. Sisteme de colectare a apei de ploaie: Clădirile verzi sunt adesea echipate cu
sisteme de colectare a apei de ploaie, care adună apa căzută pe acoperișuri și o
direcționează către rezervoare de stocare sau spre sisteme de irigație. Aceasta
reduce presiunea asupra rețelelor de canalizare și contribuie la utilizarea eficientă
a resurselor de apă.
3. Infiltrarea apei în sol: Amenajarea spațiilor verzi în jurul clădirilor verzi
promovează infiltrarea apei în sol. Plantele și stratul de sol ajută la absorbția și
filtrarea apei de ploaie, împiedicând scurgerea directă în rețelele de canalizare și
reducând riscul de inundații.
4. Garduri vii și peretele verde: Plantele de-a lungul gardurilor și pereților verzi
contribuie la absorbția apei de ploaie și reduc scurgerea acesteia. În plus, aceste
elemente aduc beneficii estetice și ecologice la nivel urban.
5. Amenajarea suprafețelor permeabile: Clădirile verzi pot include pavaje
permeabile și suprafețe permeabile în curte sau parcare. Acestea permit apei de
ploaie să se infiltreze în sol, reducând scurgerea și contribuind la reîncărcarea
apelor subterane.
6. Designul terenului: Planificarea adecvată a terenului în jurul clădirilor verzi poate
minimiza scurgerile de apă și poate crea zone cu capacități naturale de absorbție
a apei. Conturarea terenului pentru a ghida fluxul de apă în mod controlat și
evitarea suprafețelor plane contribuie la o mai bună gestionare a apelor pluviale.
7. Promovarea biodiversității: Crearea de spații verzi și arii naturale în jurul
clădirilor verzi promovează biodiversitatea. Plantele și vegetația contribuie la
menținerea calității solului și la îmbunătățirea capacitatii de absorbție a apei.

Prin implementarea acestor practici, clădirile verzi nu numai că gestionează eficient

apelor pluviale, dar și contribuie la conservarea resurselor de apă, îmbunătățind astfel
sustenabilitatea în ceea ce privește utilizarea apei în mediul urban.

5. Eficiența utilizării terenului: Clădirile verzi pot include acoperișuri vegetale sau
grădini verticale, care maximizează spațiul verde și îmbunătățesc biodiversitatea
urbană.
Clădirile verzi aduc îmbunătățiri semnificative în eficiența utilizării terenului prin
implementarea unor strategii și practici care optimizează spațiul disponibil. Iată câteva
moduri în care clădirile verzi contribuie la eficienta utilizării terenului:
 1. Acoperișuri și pereți verzi: Utilizarea acoperișurilor vegetale și a pereților verzi
permite maximizarea utilizării spațiului vertical. Acest lucru este deosebit de
important în zonele urbane dense, unde spațiul orizontal disponibil este limitat.
Aceste elemente nu doar aduc beneficii estetice, ci și contribuie la eficientizarea
utilizării terenului.
2. Grădini pe acoperiș: Grădinile amenajate pe acoperișuri, cunoscute și sub
denumirea de acoperișuri verzi, pot fi utilizate pentru recreere, culturi horticole
sau spații sociale. Acestea optimizează spațiul, oferind posibilități multiple de
utilizare pe aceeași suprafață.
3. Spații verzi la nivelul solului: Clădirile verzi includ adesea amenajări peisagistice
și spații verzi la nivelul solului, care pot fi utilizate pentru recreere, parcuri sau
grădini. Aceste spații verzi nu doar îmbunătățesc aspectul urban, ci și folosesc
eficient terenul disponibil.
4. Eficiența energetică și densitatea populației: Clădirile verzi sunt adesea
proiectate pentru a fi eficiente energetic, ceea ce le permite să utilizeze mai
eficient terenul prin optimizarea planificării interioare și exterioare. Mai mult,
clădirile verzi pot contribui la o mai mare densitate a populației în zonele urbane,
evitând extinderea orizontală și promovând dezvoltarea verticală.
5. Planificare urbană durabilă: Clădirile verzi fac parte adesea din proiecte de
planificare urbană durabilă, care integrează inteligent rezidențial și comercial într-
un spațiu compact. Aceasta reduce necesitatea de a extinde orașele în zonele
limitrofe și încurajează utilizarea eficientă a terenului urban.
6. Încorporarea spațiilor multifuncționale: Clădirile verzi sunt concepute adesea
pentru a servi multiple scopuri. De exemplu, spațiile interioare pot fi flexibile,
având utilități multiple, iar spațiile exterioare pot fi amenajate pentru a permite
diverse activități. Aceasta maximizează utilizarea terenului, fără a sacrifica
confortul sau funcționalitatea.
7. Utilizarea compartimentată: Prin proiectarea clădirilor pentru a include spații
compartimentate și multifuncționale, terenul este utilizat în mod mai eficient.
Astfel, același spațiu poate servi la diferite activități sau funcțiuni, adaptându-se
nevoilor schimbătoare ale comunității.

Prin aceste strategii și practici, clădirile verzi nu doar că optimizează utilizarea terenului
disponibil, dar și contribuie la crearea unor spații urbanizate durabile și eficiente,
adaptate la nevoile comunității și la provocările de mediu.

6. Isolare termică: Utilizarea materialelor de izolare termică și a tehnologiilor

adecvate contribuie la menținerea unei temperaturi confortabile în interiorul
clădirii, reducând dependența de sistemele de încălzire și răcire.
Izolarea termică în clădirile verzi implică utilizarea materialelor ecologice, durabile și
eficiente din punct de vedere energetic. Iată câteva opțiuni comune de materiale de
izolare termică utilizate în construcțiile verzi:

1. Izolație din fibră de celuloză: Obținută din hârtie reciclată sau carton, izolația
din fibră de celuloză este o opțiune ecologică. Acest material are un conținut
ridicat de reciclare și oferă o bună rezistență la transferul termic.
2. Izolație din bumbac reciclat: Fibrele de bumbac reciclat provin de la textile
uzate și pot fi transformate în materiale de izolare termică. Acesta este un
material natural și biodegradabil, contribuind astfel la reducerea deșeurilor.
3. Izolație din lână de oaie: Lâna de oaie este o opțiune naturală și durabilă, având
proprietăți izolatoare eficiente. Este un material biodegradabil și are capacitatea
de a regla umiditatea, oferind un mediu sănătos în interiorul clădirilor.
4. Izolație din cânepă sau in: Fibrele de cânepă sau in pot fi utilizate pentru a crea
panouri de izolație. Acestea sunt materiale biodegradabile, cu o amprentă
ecologică redusă și o bună eficiență termică.
5. Polistiren expandat (EPS) reciclat: Dacă se alege polistiren expandat, variantele
reciclate sunt disponibile și pot contribui la reducerea impactului asupra mediului.
Este important să se acorde atenție surselor sustenabile și reciclării în fabricarea
acestor materiale.
6. Panouri de fibră de lemn: Realizate din fibre de lemn reciclate sau provenite din
gestionarea durabilă a pădurilor, panourile de fibră de lemn oferă o opțiune
naturală și eficientă din punct de vedere energetic.
7. Spumă de celuloză: Obținută din materiale reciclate, cum ar fi hârtie și carton,
spuma de celuloză este un material izolant excelent. Poate fi utilizată în diverse
tipuri de construcții și oferă un nivel ridicat de etanșeitate la aer.
8. Panouri solare termice: În unele cazuri, panourile solare termice pot fi integrate
în structura clădirii pentru a captura energia solară și a contribui la încălzirea
acesteia.

Alegerea materialelor de izolare termică depinde de necesitățile specifice ale proiectului,

buget, eficiență energetică dorită și criterii de durabilitate. Este important să se țină cont
de impactul asupra mediului, eficiența termică și durabilitatea în procesul de selecție a
materialelor pentru izolație termică în clădirile verzi.

7. Contribuția la certificările de mediu: Clădirile verzi pot fi proiectate și

construite conform standardelor de certificare ecologică, cum ar fi LEED
(Leadership in Energy and Environmental Design) sau BREEAM (Building Research
Establishment Environmental Assessment Method), recunoscute la nivel
internațional.
 8. Sănătate și bunăstare: Elementele precum lumina naturală, spațiile verzi și
designul interior sănătos pot îmbunătăți starea de bine a locuitorilor, având
impact pozitiv asupra sănătății mentale și fizice.
Clădirile verzi aduc multiple beneficii pentru sănătate și bunăstare, influențând pozitiv
starea de bine a locuitorilor și a utilizatorilor. Iată câteva moduri în care clădirile verzi
contribuie la îmbunătățirea sănătății și a bunăstării:

1. Calitatea aerului interior: Prin utilizarea plantelor și a sistemelor de ventilație

eficiente, clădirile verzi pot îmbunătăți calitatea aerului interior. Plantele absorb
compușii chimici nocivi și produc oxigen, contribuind la un mediu mai sănătos și
la reducerea riscului de boli respiratorii și alergii.
2. Iluminat natural: Designul clădirilor verzi promovează utilizarea iluminatului
natural, care este asociat cu o serie de beneficii pentru sănătate. Lumina naturală
îmbunătățește starea de spirit, reduce oboseala oculară și poate contribui la un
ritm circadian sănătos.
3. Spații verzi și conectare cu natura: Clădirile verzi integrează spații verzi, grădini
pe acoperișuri, sau pereți verzi, oferind oportunități pentru conectarea cu natura
chiar în mediul urban. Accesul la astfel de spații verzi este asociat cu reducerea
stresului, îmbunătățirea concentrației și creșterea stării de bine.
4. Acustica îmbunătățită: Elementele verzi, cum ar fi plantele, pot absorbi
zgomotul și contribui la crearea unui mediu mai liniștit în clădiri. O acustică
îmbunătățită poate reduce stresul și poate promova concentrarea și relaxarea.
5. Eficiență energetică și confort termic: Clădirile verzi sunt proiectate pentru
eficiență energetică, menținând o temperatură confortabilă și evitând fluctuațiile
bruște de temperatură. Un confort termic adecvat are un impact pozitiv asupra
sănătății și bunăstării, reducând riscul de afecțiuni legate de temperatură.
6. Utilizarea materialelor sănătoase: Clădirile verzi se orientează adesea către
utilizarea materialelor non-toxice și ecologice, reducând emisiile de compuși
organici volatili (COV) și contribuind la un mediu interior sănătos.
7. Design ergonomic: Clădirile verzi pot include elemente de design interior care
promovează ergonomică și confortul utilizatorilor. Mobila și amenajările
interioare pot fi alese pentru a susține postura corectă și pentru a reduce
disconfortul fizic.
8. Programare flexibilă și spații de relaxare: Clădirile verzi pot oferi spații flexibile
pentru lucrul sau relaxarea în aer liber. Acest lucru poate stimula productivitatea,
creativitatea și relaxarea, având un impact pozitiv asupra sănătății mentale și
fizice.

Prin combinarea acestor elemente, clădirile verzi oferă un mediu construit care nu doar
minimizează impactul asupra mediului, ci și sprijină sănătatea și bunăstarea celor care le
folosesc. Aceste beneficii fac parte dintr-o abordare holistică a proiectării clădirilor verzi,
cu impact pozitiv asupra calității vieții în mediul urban.

9. Imagini atractive: Clădirile verzi pot contribui la îmbunătățirea esteticii urbane și

la crearea unui peisaj urban mai plăcut, promovând astfel dezvoltarea durabilă și
atrăgând investiții în comunități.

Conceptul de clădiri verzi a evoluat ca o reacție la provocările mediului înconjurător și la

impactul negativ al construcțiilor tradiționale asupra planetei. Mai multe factori au
contribuit la apariția și dezvoltarea acestui concept:

1. Cunoștințe despre schimbările climatice: O conștientizare tot mai mare a

schimbărilor climatice și a contribuției umane la acestea a dus la nevoia de a găsi
soluții durabile în toate aspectele vieții, inclusiv în construcții.
2. Cercetare în domeniul eficienței energetice: Avansurile în cercetarea științifică
au adus la lumină impactul semnificativ al construcțiilor asupra consumului de
energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră. S-a dezvoltat astfel conștiința că
este necesară o schimbare în modul în care clădirile sunt proiectate și construite
pentru a reduce aceste impacturi.
3. Crize energetice și resurse limitate: Crizele energetice și conștientizarea limitării
resurselor naturale au determinat căutarea de soluții care să utilizeze mai eficient
energie și materiale.
4. Dezvoltarea tehnologiilor sustenabile: Avansurile tehnologice în domeniul
energiei regenerabile, al materialelor ecologice și al sistemelor eficiente au
facilitat dezvoltarea clădirilor verzi. Aceste tehnologii au devenit mai accesibile și
au contribuit la viabilitatea proiectelor de construcții durabile.
5. Cererea crescută pentru locuințe și birouri sănătoase: Oamenii au devenit mai
conștienți de impactul mediului asupra sănătății lor. Astfel, s-a creat o cerere
crescută pentru clădiri care oferă un mediu sănătos și confortabil, inclusiv prin
utilizarea luminii naturale, a aerului curat și a materialelor non-toxice.
6. Inițiative guvernamentale și certificări ecologice: Guvernele din diferite țări au
început să promoveze construcțiile durabile prin intermediul unor politici și
inițiative care acordă stimulente sau impun standarde ecologice. Certificările
ecologice precum LEED sau BREEAM au devenit instrumente importante pentru
recunoașterea și promovarea clădirilor verzi.

În general, ideea de clădiri verzi a luat naștere ca răspuns la provocările ecologice și la

dorința de a crea medii de viață și de muncă mai durabile și mai sănătoase pentru
generațiile actuale și viitoare.
În concluzie, clădirile verzi reprezintă un pas important spre construcția unor medii
urbane mai sustenabile și mai prietenoase cu mediul. Acestea nu numai că protejează
resursele naturale, ci și creează locuri de trai și muncă mai sănătoase și mai eficiente
energetic.