RECICLAREA DESEURILOR

Poluare - Poluarea reprezintă impurificarea mediului înconjurător cu substanțe

toxice, gazoase, lichide sau solide care afectează sănătatea umană, calitatea vieții
sau a mediului în care trăiesc organismele vii. Poluarea apare atunci când mediul
natural nu poate distruge un element nociv care a ajuns pe cale artificială în aer, sol
sau apă. Procesul de distrugere poate varia de la câteva zile până la mii de ani.

Reciclarea - Reciclarea reprezintă operațiunea prin care deșeurile sunt

transformate în produse, materiale sau substanțe noi în scopul reutilizării acestora.
Reciclarea este un circuit de durată care constă în colectarea, transportul, selectarea
și procesarea deșeurilor.
INFORMATII NOI
Reciclarea se realiza încă din erele preindustriale. Deșeurile obținute la prelucrarea
bronzului și a altor metale prețioase erau colectate și topite pentru refolosire
continuă, iar în unele zone praful și cenușa de la focurile de cărbuni sau lemne erau
refolosite pentru obținerea materialului de bază în fabricarea cărămizilor.
Principalul motiv pentru practicarea reciclării materialelor era avantajul economic,
nevoia de materii prime naturale devenind astfel mai mică.

De unde a inceput reciclarea

Benjamin Law, un întreprinzător englez, a fost primul care a reciclat hainele vechi.
El le-a transformat în materii prime pentru obținerea unor materiale textile noi.
Astfel, au fost inventate materialele: shoddy și mungo. Acestea sunt un amestec de
lână veche, recuperată din hainele vechi, și lână nouă. Astăzi hainele din bumbac,
care nu mai pot fi reutilizate, sunt mărunțite și reduse la nivelul de fibre, din care
se fac produse noi, cum ar fi covoare, izolații sau umpluturi pentru scaunele de la
mașină.

Reține !
Limitarea cantităților de deșeuri, depunerea acestora în locuri permise și
reciclarea lor reprezintă acțiuni menite să contribuie la menținerea unui mediu
propice pe mai departe, pentru tot ceea ce înseamnă viață pe planeta Pământ.

Pentru ce este importanta reciclarea

Reciclarea este importantă atât pentru păstrarea unui mediu sănătos, cât și pentru
reintroducerea în circuitul economic a unor materiale care provin din materii prime
epuizabile. Pentru a diminua poluarea generată de producerea acestor deșeuri, pot fi luate
mai multe măsuri, mai mult sau mai puțin favorabile:
1. prevenirea generării deșeurilor printr-o utilizare mai eficientă a resurselor și evitarea
risipei;
2. diminuarea producerii deșeurilor prin perfecționarea proceselor tehnologice și
educarea populației în spiritul consumului economic;
3. utilizarea produselor cât mai mult timp;
4. reciclarea deșeurilor;
5. incinerarea deșeurilor;
6. depozitarea deșeurilor.
După proveniență, deșeurile sunt clasificate în trei categorii:
1. deșeuri menajere și stradale care provin din activitatea casnică, magazine,
restaurante, spații publice reprezentând hârtie, plastic, textile, sticlă, diverse ambalaje,
resturi alimentare, frunze, praf etc.
2. deșeuri sanitare care provin din spitale, dispensare și cabinete medicale reprezentând
deșeurile specifice activității sanitare (materiale biologice, seringi etc.).
3. deșeuri de producție care sunt rezultate din procesele industriale (deșeuri
industriale), din agricultură, zootehnie (deșeuri agro-zootehnice).
PROIECT- reciclarea deseurilor
1.Ce sunt materialele reciclabile?
Materialele reciclabile sunt acele materiale, care pot fi folosite și refolosite la producerea și
fabricarea de noi produse. În această categorie intră o varietate mare de materiale, de la metale,
hârtie, plastic, cauciuc, textile, baterii, produse electronice și electrocasnice până la materiale
biodegradabile.
Iată care sunt cele mai importante 7 categorii de materiale reciclabile:

 1. Sticle și recipiente de plastic

 2. Hârtie și carton
 3. Materiale feroase și neferoase
 4. Produse din bumbac
 5. Recipiente din sticlă
6.Baterii consumate sau uzate
7. Electronice și electrocasnice

2.
Beneficiile reciclării pentru mediu includ:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: Reciclarea reduce emisiile de gaze cu efect
de seră în comparație cu producția de materiale noi. Producerea de materiale din materii
prime virgine generează adesea emisii semnificative de carbon și alte gaze cu efect de
seră, în timp ce reciclarea necesită, în general, mai puțină energie și emite mai puține
gaze cu efect de seră.

Conservarea resurselor naturale: Reciclarea ajută la conservarea resurselor naturale

prețioase. Prin reciclare, se pot recupera și reutiliza materialele din deșeuri, evitând
necesitatea extragerii și exploatării noilor materii prime.

Reducerea poluării și a impactului asupra ecosistemelor: Reciclarea reduce cantitatea de

deșeuri care ajung în depozitele de gunoi sau în mediu. Acest lucru contribuie la
reducerea poluării aerului, apei și solului, având un impact pozitiv asupra ecosistemelor
și biodiversității.

Protejarea calității aerului și a apei: Producția de materiale noi poate implica utilizarea
substanțelor chimice toxice și a poluanților care pot polua aerul și apa. Reciclarea reduce
nevoia de producție de la zero, reducând astfel poluarea și protejând calitatea aerului și a
apei.

Beneficiile reciclării pentru economie includ:

Crearea de locuri de muncă: Industria reciclării are potențialul de a crea locuri de muncă.
Procesele de sortare, prelucrare și fabricare asociate cu reciclarea necesită forță de
muncă, contribuind la creșterea economică și la generarea de noi oportunități de angajare.
Reducerea costurilor de producție: Reciclarea poate fi mai rentabilă decât producția de
materiale noi din materii prime virgine. Utilizarea materialelor reciclate poate reduce
costurile de producție, economisind energie, apă și alte resurse.

Dezvoltarea pieței pentru produse reciclate: Prin promovarea reciclării și a utilizării

produselor reciclate, se poate dezvolta o piață durabilă și sustenabilă. Aceasta poate
aduce beneficii economice prin creșterea cererii și a oportunităților de afaceri în
domeniul reciclării și al produselor reciclate.

Reducerea costurilor de gestionare a deșeurilor: Reciclarea reduce cantitatea de deșeuri

care ajung în depozitele de gunoi, ceea ce poate duce la reducerea costurilor de gestionare
a deșeurilor pentru autoritățile locale sau întreprinderi.

3.
Reciclarea are și unele limitări și provocări. Iată câteva dintre ele:

Contaminarea materialelor reciclabile: Materialele reciclabile pot fi contaminante cu alte

tipuri de deșeuri sau substanțe care fac procesul de reciclare mai dificil sau chiar
imposibil. De exemplu, în cazul hârtiei reciclabile, prezența de cerneală, lipici sau alte
materiale poate afecta calitatea și valoarea reciclării.

Calitatea și diversitatea materialelor reciclabile: Calitatea și diversitatea materialelor

reciclabile pot varia considerabil. Unele materiale reciclabile pot fi de o calitate scăzută
sau pot conține impurități, ceea ce poate afecta procesul de reciclare și poate reduce
calitatea produselor finale.

Costuri și eficiență: Procesul de reciclare poate fi costisitor și consumator de energie.

Costurile de colectare, sortare, transport și prelucrare a materialelor reciclabile pot fi
ridicate, ceea ce poate limita viabilitatea economică a anumitor proiecte de reciclare. De
asemenea, unele tehnologii de reciclare pot fi mai puțin eficiente sau pot necesita
investiții semnificative pentru a îmbunătăți performanța.
Infrastructura de reciclare: Unele regiuni sau comunități pot avea o infrastructură de
reciclare insuficient dezvoltată sau limitată. Lipsa instalațiilor de reciclare sau a
capacității de procesare poate face dificilă colectarea și reciclarea materialelor în mod
eficient.

Complexitatea și lipsa standardizării: Există o varietate mare de materiale și procese de

reciclare, ceea ce poate complica gestionarea fluxurilor de deșeuri și poate necesita
investiții semnificative în cercetare și dezvoltare pentru a dezvolta soluții eficiente și
sustenabile.

Este important să abordăm aceste limitări prin îmbunătățirea tehnologiilor de reciclare,

prin educație și conștientizare, prin dezvoltarea infrastructurii de reciclare și prin
promovarea designului durabil și al produselor reciclabile.

4.
Există o varietate de domenii și activități în care se folosesc materiale reciclate. Iată
câteva exemple:

Industria ambalajelor: Materialele reciclate sunt utilizate în producția de ambalaje, cum

ar fi cutii de carton, cutii de plastic, pungi reutilizabile și alte produse de ambalaj. Aceste
materiale pot proveni din reciclarea hârtiei, cartonului, plasticului, sticlelor sau
aluminiului.

Construcții și amenajări interioare: Materialele reciclate sunt utilizate în construcții și în

amenajările interioare ale clădirilor. De exemplu, lemnul reciclat poate fi folosit pentru
podele, mobilier și panouri decorative. Sticla reciclată poate fi utilizată în ferestre și
suprafețe de lucru. Deșeurile de beton pot fi reciclate în agregate de construcție.

Industria textilelor: Materialele textile reciclate, cum ar fi fibrele reciclate sau firele din
plastic reciclat, sunt utilizate în producția de haine, îmbrăcăminte sportivă, covoare și alte
produse textile. Acestea pot fi obținute din reciclarea hainelor vechi sau a altor produse
textile.
Mobilier și decorațiuni interioare: Mobilierul și decorațiunile interioare pot fi realizate
din materiale reciclate. De exemplu, mobilierul din lemn reciclat sau paleți reutilizați,
tapițeria din materiale textile reciclate sau obiectele de decor din sticlă reciclată sunt
exemple de produse care utilizează materiale reciclate.

Industria automobilelor: Industria auto utilizează tot mai mult materiale reciclate în
producția de vehicule. De exemplu, plasticul reciclat poate fi utilizat pentru componente
interioare și exterioare ale mașinilor, iar aluminiul reciclat poate fi folosit pentru
caroserie sau alte piese.

Industria electronică: Materialele reciclate sunt utilizate și în industria electronică pentru

fabricarea unor componente și echipamente. De exemplu, plasticul și metalele reciclate
pot fi folosite în producția de telefoane mobile, laptopuri și alte dispozitive electronice.

Acestea sunt doar câteva exemple, dar utilizarea materialelor reciclate se extinde într-o
gamă largă de industrii și produse, în încercarea de a reduce impactul asupra mediului și
de a promova sustenabilitatea.

5.
Cu siguranță! Iată câteva exemple de obiecte confecționate din materiale reciclate:

Ghiozdane și rucsacuri: Există branduri care produc ghiozdane și rucsacuri din materiale
reciclate, cum ar fi sticle de plastic reciclate sau textile reciclate.

Haine și îmbrăcăminte: Unele branduri de modă sustenabilă utilizează materiale reciclate,

cum ar fi poliesterul reciclat obținut din sticle de plastic reciclate sau firele de bumbac
reciclat, pentru a crea haine și îmbrăcăminte.

Biciclete: În industria bicicletelor, se folosesc materiale reciclate pentru a produce cadre

și componente. De exemplu, aluminiul reciclat este adesea utilizat în fabricarea cadrelor
de biciclete.
Mobilier de exterior: Mobilierul de exterior, cum ar fi scaune, mese și bănci, poate fi
realizat din materiale reciclate, precum plasticul reciclat sau lemnul reciclat.

Bijuterii: Designerii de bijuterii pot utiliza materiale precum sticla reciclată, metale
reciclate sau plastic reciclat pentru a crea bijuterii eco-friendly.

Jucării: Există jucării pentru copii realizate din materiale reciclate, cum ar fi jucăriile din
plastic reciclat sau păpușile confecționate din textile reciclate.

DOCUMENTARE- WIKIPEDIA, MANUAL ART/INTUITEXT, colectareferoase.ro

PROIECT- PRECIPITATIILE ACIDE
Ploaia acidă se referă la ploaie, zăpadă, ceață sau orice formă de precipitații care are o
aciditate neobișnuit de ridicată. Aceasta apare atunci când substanțe poluante, în special
dioxid de sulf (SO2) și oxizi de azot (NOx), sunt eliberate în atmosferă prin activități umane
precum arderea combustibililor fosili și procesele industriale. Acesti poluanți reacționează cu
apa, oxigenul și alte substanțe chimice din atmosferă pentru a forma acid sulfuric și acid
azotic. Când acesti acizi cad la suprafața Pământului împreună cu precipitațiile, pot avea
efecte nocive asupra mediului, inclusiv deteriorarea plantelor, a ecosistemelor acvatice, a
clădirilor și a infrastructurii.
Principalele cauze care stau la baza formării precipitațiilor acide sunt emisiile de dioxid de
sulf (SO2) și oxizi de azot (NOx) în atmosferă. Aceste emisii provin în mare parte din
activitățile umane, cum ar fi arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale în centralele
termice, industrii și autovehicule.

Dioxidul de sulf rezultă în principal din arderea combustibililor fosili care conțin sulf, cum ar
fi cărbunele și petrolul. Oxizii de azot sunt formați în principal în procesele de ardere a
combustibililor la temperaturi ridicate, cum ar fi cele din motoarele autovehiculelor și
centralele electrice.

Aceste substanțe poluante emise în atmosferă reacționează cu vaporii de apă, oxigenul și alte
substanțe chimice din atmosferă, formând acid sulfuric și acid azotic. Aceste acizi cad la sol
împreună cu precipitațiile, rezultând în precipitații acide.

Este important de menționat că emisiile de dioxid de sulf și oxizi de azot pot fi transportate
pe distanțe mari de către vânt și pot cădea sub formă de precipitații acide chiar și în zone
îndepărtate de sursele de poluare inițiale.
Iată câteva exemple de reacții chimice care stau la baza formării precipitațiilor acide:
1)Formarea acidului sulfuric (H2SO4):
SO2(g) + O2(g) + H2O(l) -> H2SO4(aq)

Dioxidul de sulf (SO2) reacționează cu oxigenul (O2) și apa (H2O) din atmosferă pentru a
forma acid sulfuric (H2SO4).

2)Formarea acidului azotic (HNO3):

NO2(g) + H2O(l) -> HNO3(aq)

Dioxidul de azot (NO2) reacționează cu apa (H2O) din atmosferă pentru a forma acid azotic
(HNO3).

Aceste reacții au loc în atmosferă, sub influența radiațiilor solare și a catalizatorilor chimici
prezentați în atmosferă. Acidul sulfuric și acidul azotic rezultați sunt dizolvați în picături de
apă și se regăsesc în precipitațiile sub formă de ploaie, zăpadă sau ceață, formând astfel
precipitații acide.
JusT_ — Today at 4:02 PM
Precipitațiile acide pot avea efecte semnificative asupra vegetației, faunei, construcțiilor și
operelor de artă. Iată câteva exemple:

1)Vegetație:
Aciditatea crescută a solului cauzată de precipitațiile acide poate afecta rădăcinile plantelor și
le poate priva de substanțele nutritive necesare pentru creștere.
Frunzele și acele arborilor pot fi deteriorate de precipitațiile acide, afectând procesele de
fotosinteză și scăzând rezistența acestora la boli și dăunători.
Precipitațiile acide pot afecta ecosistemele acvatice, acidifiind lacuri, râuri și pânzele
freatice, ceea ce poate duce la moartea peștilor și altor organisme acvatice.

2)Faună:
Organismele acvatice, cum ar fi peștii și nevertebratele, pot fi afectate de schimbările de pH
cauzate de precipitațiile acide, ceea ce poate duce la reducerea populațiilor și pierderea
biodiversității.
Păsările și alte animale care se hrănesc cu insecte și alte organisme acvatice pot suferi din
cauza diminuării disponibilității hranei.

3)Construcții și infrastructură:
Materialele de construcție, cum ar fi pietrele și metalele, pot fi corodate de acizii din
precipitațiile acide, ducând la deteriorarea structurilor și a monumentelor arhitecturale.
Metalul expus la precipitații acide poate fi afectat de coroziune și rugina accelerată.

4)Opere de artă:
Precipitațiile acide pot deteriora picturile, sculpturile și alte opere de artă expuse în aer liber,
degradând straturile de vopsea, materialele și finisajele artistice.
Acestea sunt doar câteva exemple ale impactului negativ al precipitațiilor acide asupra
mediului înconjurător și patrimoniului cultural, subliniind importanța reducerii emisiilor
poluante și protejării ecosistemelor și a bunurilor culturale.
În România, zonele în care sunt frecvente precipitațiile acide sunt, în general, cele cu o
intensă activitate industrială, producție energetică sau trafic rutier intens. Acestea includ
următoarele regiuni:

1)Valea Jiului: Această zonă din județele Hunedoara și Gorj este cunoscută pentru mineritul
de cărbune și industria siderurgică. Emisiile de dioxid de sulf și particule în suspensie
provenite din aceste activități pot contribui la formarea precipitațiilor acide.

2)Regiunea București-Ilfov: Fiind zona metropolitană cea mai dens populată din România,
această regiune are un trafic rutier intens și o concentrație mare de activități industriale.
Emisiile provenite din trafic și industrie pot contribui la formarea precipitațiilor acide în
această zonă.

3)Regiunea Ploiești și zona Petrolului: Această zonă din județul Prahova este renumită
pentru industria petrolieră și rafinăriile de petrol. Producția și prelucrarea petrolului pot
genera emisii poluante care contribuie la formarea precipitațiilor acide.

4)Complexul Energetic Oltenia: Acest complex din sud-vestul României, care include
termocentralele Rovinari, Turceni și Craiova, este responsabil pentru o mare parte din
producția de energie electrică din țară. Emisiile provenite din arderea cărbunelui în
termocentralele din această zonă pot contribui la formarea precipitațiilor acide.

Este important de menționat că, în general, precipitațiile acide pot fi transportate pe distanțe
mari de către vânt, astfel încât pot afecta și alte zone din România, chiar și cele mai puțin
industrializate, în funcție de direcția și intensitatea curenților atmosferici.

https://stratos.ro/ploaia-acida-cauze-formare-efecte-si-solutii-de-prevenire/
https://wiki.org/
+ manual
art/intuitext