POPA Iulian GR 43A

Fizica Constructiilor

1. Ecologie Generala 2. Patologie 3. Control Solar

1. ECOLOGE s.f. Ramur a biologiei care studiaz raporturile dintre organisme i mediul n care se dezvolt i triesc. * (n sociologie) Ecologie uman = studiul relaiilor dintre fenomenele sociale i spaiile n care su nt cuprinse. [Gen. -iei. / < fr. cologie, cf. gr. oikos - cas, logos - tiint].
In arhitectura Ecologia se refera la modul in care o cladire se raporteaza la mediul inconjurator, este o incercare de a transforma cladirile in organisme care nu sunt in opozitie cu mediul ci se supun regulilor acestuia. Astfel o cladire trebuie sa folosesca material ce pot fi reciclate la sfarsitul ciclului ei de viata, trebuie sa contina tehnologii ce ii permit sa consume mai putina energie sau sa produca ea energie. O cladire trebuie sa aibe un impact minim asupra sitului si un partiu flexibil pentru maximizarea functionalitatii. Poarta Orasului Dusseldorf, Germania, 1997 Petzinka, Pink & Partner Are o inaltime de 16 etaje. Are fatade duble, la exterior un singur strat vitrat si la interior dublu vitrat si constituie piesa principala a sistemului de eficientizare a consumului de energie datorat exploatarii prin utilizare a unor elemente arhitecturale intr-o maniere inovatoare.

Datorita modului de proiectare, desi are o suprafata vitrata impresionanta, cladirea poate functiona in intervalul de temperature -12 C-> +28 C fara energie aditionala pentru incalzire sau racire. Are totusi si un sistem de ventilatie mecanic, in caz de conditii exterioare extreme, cand cladirea ar trebui sa functioneze cu ferestrele inchise. In principiu cladirea functioneaza fara consum de energie pentru racire sau incalzire datorita celor 14 000 de senzori imprastiati pe fatada ce detecteaza schimbarile climatice din interior si ajusteaza sistemul natural de ventilatie. Iarna cladirea foloseste energia calorica recuperate din aerul

POPA Iulian GR 43A folosit si impreuna cu fatada dubla si excesul de caldura produs de central electica geotermala din apropriere, reuseste se mentina un climat interior placut. Toate aceste sisteme implamentate intelligent au facut ca Poarta Orasului Dusseldorf sa economiseasca 70% din energia necesara functionarii unei cladiri conventionale cu gabarit similar.

2. PATOLOGE s. f. 1. ramur a medicinei care studiaz cauzele, simptomele i evoluia

bolilor, precum i mijloacele de prevenire i tratare a acestora. 2. stare patologic. totalitatea manifestrilor unei boli. (< fr. pathologie) In cazul patologiei cladirilor, exista mai multi factori ce trebuie luati in considerare: a) Factori de mediu fizica si climatic b) Factori de mediu chimic: Sarurile cristaline si alte substante nocive c) Factori de mediu biologic
Definitie Expertiza de fizica constructiilor este exprimarea coerenta a starii fizice a unei constructii, la un moment dat, intr-un context de factori de mediu si timp. Scopul: Stabilirea unui diagnostic correct si complet, si a strategiei pentru interventia de conservare- restaurare. Domeniul este in special acela al fenomenelor de patologie nestructurala, dar o delimitare stricta intre structural si nestructural nu se poate face, fenomenul trebuie inteles in ansamblu. In cazul cladirilor este necesara o expertiza pentru a determina ce tip de probleme au aparut si locul unde au aparut. Expertiza de structura este obligatorie in Romania, cea de fizica constructiilor inca nu. Factorii climatici: climatul exterior- harta vanturilor, durata de insorire, fluxul global de energie solara, precipitatiile, valorile termice, sunt importante si variatiile cotidiene, sezoniere, anuale. Climatul interior: reprezinta climatul din interiorul anvelopei cladirii si include temperature, umiditatea relative, miscarea aerului etc. Anvelopa functioneaza ca un filtru intre climatul interior si cel exterior. Expertiza trebuie sa puna in evidenta cauzele dezordinii si degradarilor. Elementele ce au rol in protectia climatica: podurile(spatiile tampon), invelitorile, jgheaburile, streasinile, cornisele, lacrimarele, glafurile, soclurile etc. Este necesara evaluarea acestor sisteme si in caz de incompatibilitate inlocuirea lor cu alte sisteme mai performante sau introducerea unor sisteme ce nu au fost prevazute initial. Factorii de mediu chimic: saruri cristaline

POPA Iulian GR 43A Sarurile existente in elementele constructiei: cel mai prezent este sulfatul de calciu(gips), ca material de constructive si finisaj, dar si ca substanta provenita din elemente exterioare cladirii, in special din atmosfera, datorita noxelor provenite din arderea combustibililor fosili. Datorita aportului de substante diverse pe fatadele cladirilor, reactiile chimice ce au loc fac ca materialele sa se descompuna sau sa isi piarda calitatiile. Modul cel mai facil prin care sarurile intra intr-o cladire este apa. Apa sub toate formele ei (umiditate atmosferica, ape meteorice, de ascensiune capilare,etc.) Apa mai afecteaza si prin modificarile pe care le sufera datorita climei reci, inghetul si dezghetul apei afecteaza si este principal cauza de degradare a cladirilor. Efectele sarurilor: Sulfatarea- suferita de toate materialele construite din carbonat de calciu(marmura, travertine, calcare cretoase, gresii calcaroase, motare de var) Destructurarea: materialelor poroase si mai mult sau mai putin rigide . Cristalizarea sarurilor este deasemenea un factor important de degradare. Sarurile cele mai nocive sunt cele solubile si cristaline. Factori de mediu biologic: Contaminarea spatiilor interioare cu mucegaiuri, alge, fungi este o problema deosebita in proiectul de arhitectura, avand in vedere ca acestea nu numai ca produc discomfort, insa pun in pericol sanatatea utilizatorilor spatiului respectiv. Strategii de interventie: dup ace se face o evaluare si se pune un diagnostic se porneste la drum pentru remedierea problemei sau problemelor diagnosticate. Modurile de interventie sunt de mai multe feluri , de urgenta, de fond, de intretinere, preventive. Tratament de cicatrizare si/sau de substitutie -- tratamentul de cicatrizare consta in aplicarea unei substante pe substanta istorica afectata pt oprirea degradarii iar tratamentul de substitutie se refera la inlocuirea partilor extreme de afectate cu material compatibile. Studiul de caz pe care am dorit sa evidentiez aceste tehnici este Ansamblul Curtea Veche din Bucuresti. Prima mare problema este infiltrarea apei amestecata cu saruri solubile prin pavimentul deacopera ruinele pivnitei. Aceste ape au ajuns in timp sa depuna saruri pe intradosul boltilor. Rosturile din mortar cu ciment au degradat masiv caramizile de parament pana la adancimea de 2cm,3cm. In exterior zidaria este relative sanatoasa, autorul propune inlaturarea betonului unde este posibil si unde nu se poate se va folosi beton sarac in saruri.

POPA Iulian GR 43A

Se propune inlaturarea pardoselii din piatra existente din curtea de acces principal, si refacerea straturilor necesare: strat de pietris, placi de beton peste care se fixeaza pardoseala finite din piatra naturala. Inlaturarea pardoselii peste pivnite, cu toate substraturile si umplutura, pana la extradosul boltilor. Folosirea in refacere a membranelor hidroizolante eficiente, termosudabile. Unele defecte ale rosturilor, rigolelor, pardoslii de marmura permit patrunderea apei la nivelul inferior.

Un alt pas este Inlaturarea sarurilor pe toate traseele pe care le-au urmat, in profunzime alcatuirilor existente , acest lucru se va face prin spalare(apa pulverizata cu presiune redusa, se impregneaza zidul pana la adancimea la care exista aceastea, se lasa sa se usuce astfel incat sa iasa lasuprafata sarurile, operatiunea se va repeat pana la indepartarea tuturor urmelor) Ulterior se executa un tratament hidrorepelenta: ulterior apa nu va mai stagna. Inlaturarea tuturor mortarelor cu ciment si chituirea cu mortar de var si caramida. Acolo unde se vor executa tencuieli, acestea vor fi special, cu proprietati anticapilare. Tratament hidrorepelant pe toate suprafetele exterioare expuse apelor meteorice incidente.

3 Control Solar Pentru a realiza o protectie solara eficienta este necesara o gandire de ansamblu. Diagrama solara si masca de umbra, indifferent de modul cum au fost realizate sau cat de exacte sunt, reprezinta doar niste unelte. Arhitectul este cel care trebuie sa le utilizeze cat mai bine pentru o constructive corecta, confortabila si economica.

POPA Iulian GR 43A Protectia solara presupune: confort termica + controlul luminii naturale. Confortul termic este posibililtatea de realizare a unei insoriri selective, in functie de anotimp, factorii de clima si microclimat. Controlul luminii naturale- evitarea insoririi directe in anumite spatii sau pe anumite suprafete, dar realizarea in acelasi timp a unu nivel corespunzator de iluminat natural difuz. Etape pentru realizarea unei protectii solare eficiente: Constructia unei masti de umbra pentru fiecare din punctele semnificative ale constructiei Suprapunerea pe aceasta masca a diagramei solare Marcarea pe diagrama a perioadelor de timp in care este necesar controlul solar(in perioada rece insorirea adduce un plus semnificativ de energie termica, din motive idenice este necesara prezenta soarelui in camera de locuit de minim 1 ore la solstitiul de iarna) Introducerea unor elemente de control selective al insoririi: parasolare care sa fie eficiente in perioada necesare, dar sa permita patrunderea soarelui in perioada rece si sa nu optureze portiunile boltii unde soarele nu ajunge, permitand o iluminare naturala cat de buna. Verificarea eficacitatii elementelor introdse, prin contstruirea mastii de umbra. Pentru fatade orientate catre suds und valabile urmatoarele: - Elementele parasolare orizontale au eficienta maxima vara - Este utila detasarea de fatada (permite ventilarea) - Fara opturarea unghiurilor de vizibilitate peste 68 C unde nu mai ajunge soarele dar aportul de lumina naturala este maxim. Pentru fatade orientate catre est, vest se verifica urmatoarele: - Soarelel este vazut sub unghiuri relative mici - Elementele orizontale nu mai sunt eficiente, optureaza prea mult - Se vor realiza parasolare vertical, perpendicular sau oblice pe fatada - Este utila detasarea de fatada pentru ventilatie - Este de dorit adoptarea unei solutii care sa asigure o optruziune vizuala minima.

Bibliografie: 1. Suprafete arhitecturale in timp si lumina : o perspectiva ecologica in analiza arhitecturii istorice, Mihai Opreanu 2. Remedial treatment of buildings by Barry Richardson 3 .Ecological Architecture: A critical History, James Steele 4. energy conserving site design, edited by Gregory McPerson 1984