Cuprins:

I. Date generale despre

nanomateriale..........................................................................................................

II. Metode de
elaborare...................................................................................................................

III. Tipuri de
nanomateriale...........................................................................................................

IV. Utilizările
nanomaterialelor......................................................................................................

V. Avantajele
nanomaterialelor......................................................................................................

VI. Dezavantajele
nanomaterialelor.....................................................................................................

VII. Nanomaterialele- domeniu economic de mare

interes.....................................................................................................................

I. Date generale despre nanomateriale

Nanomaterialele sunt metale, ceramice,

materiale compozite, materiale polimere
care prezintă cel puțin una din dimensiuni
mai mică de 100 nm.
Nanomaterialele pot apărea în mod
natural, pot fi create ca produse secundare ale reacțiilor de ardere sau pot fi produse în
mod special prin inginerie pentru a îndeplini o funcție specializată. Aceste materiale
pot avea proprietăți fizice și chimice diferite față de omologii lor în formă de masă.
Grăunții nanometrici conțin doar câteva sute de atomi fiecare.
Nanotehnologia este ramura tehnologică care se focalizează pe producerea
controlată și dezvoltarea noilor materiale la nivel atomic, molecular sau
macromolecular, caracteristica acestora și integrarea lor in materiale, componente și
structuri mult mai complexe.

II. Metode de elaborare

 Metode mecanice:
- măcinarea în mori;
 Metode fizice:
- sinteza în plasmă;
- condensarea în gaz
inert;
- depunere fizică în fază de vapori ( CVD) ;
- depunere fizică în fază de vapori ( PVD) ;
- ablație laser pulsatorie (PLD);
- pulverizare în plasmă.
 Metode chimice:
- sinteza hidrolitică (precipitarea și coprecipitarea);
- sinteză hidrotermală;
- procedeul sol-gel coloidal.

III. Tipuri de nanomateriale

 Nano- obiecte
- se prezintă sub formă de particule, fibre sau tuburi;
- sunt utilizate cu rol de catalizator ;
 Nano-structurate în suprafață
- au o zonă superficială nano-cristalina; tehnologia se folosește pentru
creșterea rezistenței la coroziune, a durității, a tenacității, a rezistenței
la temperaturi înalte și la colorarea sticlei.
 Nano- structurate masive
 - au întreaga structură formată din grăunți finide câțiva nanometri și care
au proprietăți total diferite de a materialelor cu aceeeași compoziție, dar cu
structură microcristalină.
 Nanotuburile de C
- se obțin prin rularea unui plan de grafit, obținându-seun cilindru gol,
format numai din atomi de carbon ;
- pot fi : nanotub nanostructurat _ diametru ~_ 1,4nm
nanotub multistructurat _ diametru ~_ 30-50nm

IV. Utilizările nanomaterialelor

Datorită capacității de a genera materialele într-un mod special pentru a juca

un rol specific, utilizarea nanomaterialelor se întinde pe diverse industrii, de la servicii
medicale și cosmetice, la conservarea mediului și purificarea aerului.Domeniul de
asistență medicală, de exemplu, utilizează nanomateriale într-o varietate de moduri, o
utilizare majoră fiind administrarea de medicamente. Un exemplu al acestui proces
este acela prin care nanoparticulele sunt dezvoltate pentru a ajuta transportul
medicamentelor chimioterapice direct la creșteri canceroase, precum și pentru a livra
medicamente în zone ale arterelor deteriorate pentru a combate bolile cardiovasculare.
Nanotuburile de carbon sunt de asemenea dezvoltate pentru a putea fi utilizate în
procese precum adăugarea de anticorpi la nanotuburi pentru a crea senzori de
bacterii.În aerospațial, nanotuburile de carbon pot fi utilizate la transformarea aripilor
aeronavei. Nanotuburile sunt utilizate într-o formă compozită pentru a se îndoi ca
răspuns la aplicarea unei tensiuni electrice.În altă parte, procesele de conservare a
mediului folosesc și nanomateriale - în acest caz, nanofirele. Sunt dezvoltate aplicații
pentru a utiliza nanofirele - nanofire de oxid de zinc - în celule solare flexibile,
precum și pentru a juca un rol în tratarea apei poluate.

V. Avantajele nanomaterialelor

Proprietățile nanomaterialelor, în special dimensiunea lor, oferă diverse

avantaje diferite în comparație cu forma în vrac a materialelor, iar versatilitatea lor în
ceea ce privește capacitatea de a le adapta la cerințe specifice accentuează utilitatea
acestora. Un avantaj suplimentar îl reprezintă porozitatea ridicată, care crește din nou
cererea de utilizare a acestora într-o multitudine de industrii.În sectorul energetic,
utilizarea nanomaterialelor este avantajoasă prin faptul că acestea pot face metodele
existente de generare a energiei - cum ar fi panourile solare - mai eficiente și mai
eficiente din punct de vedere al costurilor, precum și deschiderea de noi modalități de
valorificare și stocare a energiei.Nanomaterialele sunt, de asemenea, setate să
introducă o serie de avantaje în industria electronică și a calculatoarelor. Utilizarea
acestora va permite creșterea preciziei construcției circuitelor electronice la nivel
atomic, ajutând la dezvoltarea de numeroase produse electronice.Raportul foarte mare
suprafață-volum dintre nanomateriale este util în special în utilizarea lor în domeniul
medical, ceea ce permite legarea celulelor și a ingredientelor active. Acest lucru duce
la avantajul evident al creșterii probabilității de a combate cu succes diferite boli.

VI. Dezavantaje ale nanomaterialelor

Alături de beneficiile lor, există și o serie de dezavantaje asociate utilizării

nanomaterialelor. Datorită noutății relative a utilizării pe scară largă a
nanomaterialelor, nu există o cantitate mare de informații privind aspectele de
sănătate și siguranță ale expunerii la materiale.În prezent, unul dintre principalele
dezavantaje asociate nanomaterialelor este considerat a fi expunerea la inhalare.
Această preocupare decurge din studiile efectuate pe animale, ale căror rezultate au
sugerat că nanomaterialele, cum ar fi nanotuburile de carbon și nanofibrele, pot
provoca efecte pulmonare dăunătoare, cum ar fi fibroza pulmonară. Alte riscuri
posibile pentru sănătate sunt expunerea la ingestie și pericolele de explozie la praf.În
plus, există încă lacune de cunoștințe cu privire la nanomateriale, ceea ce înseamnă că
procesul de fabricație poate fi adesea complex și dificil. Procesul general este, de
asemenea, scump, necesitând rezultate optime - în special în ceea ce privește
utilizarea lor în bunuri de consum - pentru a evita pierderile financiare.Evaluările
riscurilor referitoare la efectele potențiale asupra mediului indică faptul că
nanomaterialele utilizate în articole cosmetice, cum ar fi protecția solară, care sunt
aplicate pe piele, prezintă riscul de a ajunge în ecosistemele acvatice după ce au fost
spălate. Nanomaterialele care au fost proiectate pot ajunge, de asemenea, în corpuri de
apă, cum ar fi lacurile și râurile, înainte de a se acumula pentru a crea particule de
dimensiuni mai mari. Aceasta poate pune în pericol speciile de apă dulce - cum ar fi
melcii - inducând eventual o scădere a proceselor de viață precum creșterea și
reproducerea. Aceleași probleme cauzate de materialele din astfel de ecosisteme de
apă dulce sunt susceptibile să se refere și la ecosistemele marine. Acumularea de
nanomateriale în alte aspecte ale mediului, cum ar fi solurile - prin nămolurile de
canalizare - reprezintă o preocupare suplimentară. Cu toate că concentrațiile acestor
nanomateriale proiectate sunt destul de mici, eliberarea repetată poate determina
creșterea concentrațiilor în timp, agravând efectele negative aferente.

VII. Nanomaterialele- domeniu economic de mare interes

Cresterea activitatilor de cercetare in domeniul nanomaterialelor, sustinuta de

marile investitii in nanotehnologii realizate de companii statale sau interstatale, vine
sa ofere o multitudine de noi proprietati pe care acestea le au. Foarte importanta in
domeniu este si depasirea nivelului de laborator la obtinerea nanomaterialelor pentru
asigurarea unui volum de productie corespunzator cerintelor comerciale viabile.
Activitatile din 343c25d domeniul nanomaterialelor sunt tot mai frecvent supuse si
unor analize de etica privind efectele lor in sanatate, mediu si economie in general.

Cu toate ca nanotehnologia nu este un termen nou (a fost utilizata inca din anii
1960) a inceput sa fie argumentata ca domeniu in stiinta materialelor si in chimie mai
tarziu. In fapt nanoparticule au fost utilizate cu peste 2000 ani inainte(clustere de Au
folosite de romani la colorarea vaselor, sau mai tarziu in secolul al X-lea in acelasi
scop la ceramice)

O reala schimbare in domeniul utilizarii nanoparticulelor a aparut abia in

secolul XX cu producerea carbonului negru prin anii 1940. Descoperirea carbonului
C60 (fullerene) in 1985 (ulterior au fost puse in evidenta peste 30 de tipuri de C 2n din
aceeasi familie) si a nanotuburilor de carbon in 1991, a dat un stimul real dezvoltarii
nanomaterialelor. Evolutia spectaculoasa a puterii calculatoarelor si a modelarii
materialelor, cuplata cu avansul semnificativ al tehnicilor de caracterizare a
materialelor la scara atomica cum sunt microscopia bazata pe forta atomica (AFM-
atomic force microscopy) si cea bazata pe scanarea efectului tunnel (STM- scanning
tunneling microscopy), etc. au constituit factori aditionali de dezvoltare a
nanomaterialelor pentru o serie de obiective specifice.
Bibliografie:

1. Chimie, manual pentru clasa a VII-a - C.Gheorghiu si C. Panait – Ed. Didactica si

pedagogica, Bucuresti, 1993

2. Chimia, manual pentru clasa a VIII-a – C.Gheorghiu si C. Panait – Ed. Didactica si

pedagogica, Bucuresti, 1972

3. Chimie clasa a VII-a - G.Tanasescu si M. Negoiu - Ed. Cartea de buzunar,

Bucuresti

4. Chimie clasa a VIII-a - G.Tanasescu si M. Negoiu - Ed. National, 2010

5. Probleme de chimie si un pic de teorie pentru gimnaziu – T.Trifu, B. Trifu, N. Trifu

– Ed. Corint, Bucuresti, 1999

6. Chimie, culegere de probleme, teste de evaluare pentru gimnaziu– C.Solomon,

S.Onica, N.Isarii – Ed.Art, Bucuresti, 2006

7. Probleme de chimie, culegere pentru clasele a VII-a si a VIII-a – D.Bogdan,

V.Lupu – Ed. Mistral Info Media, Bucuresti, 2006

8. Chimie, manual pentru clasa a VII-a – S.Fatu, F.Stroe si C.Stroe – Ed. Corint,
Bucuresti

9. Chimie, manual pentru clasa a VIII-a – S.Fatu, F.Stroe si C.Stroe – Ed. Corint,
Bucuresti