CURS ANALIZA SI SIMULAREA MECANISMELOR

Echilibrarea mecanismelor

Asupra elementelor mobile ale mecanismelor şi maşinilor acţionează, datorită

mişcării variate a acestora, forţe şi momente de inerţie, ce produc reacţiuni dinamice
în cuplele cinematice ale mecanismelor. Forţele de inerţie, cu mărimi şi direcţii
variabile, solicită la oboseală materialul din care se realizează elementele
componente ale mecanismelor. Deci, este necesară o dimensionare corespunzătoare
a acestor elemente.
Datorită variaţiei periodice a forţei de inerţie Fi, se produc vibraţii care se
transmit în structura mecanismului.
 Elementele mobile aflate în mişcare de rotaţie sau de oscilaţie sunt și surse
generatoare de zgomote, vibraţii, solicitări dinamice perturbatoare datorită forţelor de
inerție.
Eliminarea acestor efecte nedorite provocate de masele neechilibrate aflate în
mişcare, se poate face printr-o repartizare corectă a maselor elementelor sau prin
adăugarea unor mase suplimentare (contragreutăţi).
Prin urmare, echilibrarea unui mecanism reprezintă un ansamblu de măsuri care are
drept scop anularea sau diminuarea efectului forţelor de inerţie, având ca principal
beneficiu reducerea consumului de energie.
Echilibrarea este operaţia de determinare prin calcul sau prin experiment a mărimii unei
mase (denumită contragreutate), cât şi a locului de amplasare a acesteia, în scopul
anulării efectului perturbator al forţelor masice.
Prin echilibrare statică se urmăreşte anularea / reducerea efectului forţelor de inerţie. Pentru
aceasta se aplică metoda repartizării statice a maselor (metoda concentrării maselor).
 Metoda concentrării maselor
Presupune substituirea torsorului de inerție a unui corp în mișcare plană printr-un sistem
de forțe de inerție echivalent a unor mase concentrate caracterizate de aceeași stare de mișcare.
Pentru echilibrarea statică a unui element este necesar ca forţa de inerţie ce acţionează
asupra corpului respectiv să fie nulă:

FiG 0; m aG 0;

unde: d2
m r 0; rG ct;
2 G
m - masa corpului; dt
a - acceleraţia centrului de masă al elementului;
G
r - vectorul de poziţie al centrului de masă al elementului;
G
Metoda concentrării maselor

Masa m a elementului AB poate fi repartizată în

articulaţiile extreme A şi B folosind relaţiile:
 Echilibrarea mecanismului patrulater articulat

Prin echilibrare statică se urmăreşte anularea sau reducerea efectului forţelor

de inerţie. Pentru aceasta se aplică metoda repartizării statice a maselor (metoda
concentrării maselor). Există 3 variante de echilibrare:
Var. 1: prin adăugarea a două contragreutăţi, una pe prelungirea manivelei şi alta
pe prelungirea balansierului;
Var.2: prin adăugarea a două contragreutăţi, una pe prelungirea bielei şi alta pe
prelungirea manivelei;
Var. 3: prin adăugarea a două contragreutăţi, una pe prelungirea bielei şi alta pe
prelungirea balansierului.
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
La mecanismul patrulater din figură s-au făcut notaţiile:
- l1, l2, l3 reprezintă lungimile elementelor;
- l0 este distanţa de la A la B;
- s1, s2, s3 reprezintă distanţele până la centrele de greutate
(notate cu G1, G2, G3) ale fiecărui element în parte

Echilibrarea mecanismului patrulater articulat se poate face în

două moduri:
- Determinand valoarea maselor adiționale (constragreutățile)
- Având valoare pentru masele adiționale se determină poziția
(distanța) la care aceste trebuiesc amplasate pentru ca
mecanismul să fie în echilibru
ETAPE de rezolvare:
1) Aplicând metoda concentrării maselor se repartizează
masele elementelor 1, 2 şi 3 în cuplele (articulaţiile ) din
A0, A, B, B0 , astfel:
ETAPE:
1) Aplicând metoda concentrării maselor se repartizează
masele elementelor 1, 2 şi 3 în cuplele (articulaţiile )
din A0, A, B, B0 ;
2) Se determină masele repartizate în cuplele
cinematice (articulaţii) cu relaţiile:
ETAPE:
1) Aplicând metoda concentrării maselor se repartizează masele elementelor 1, 2 şi 3 în cuplele (articulaţiile ) din A0, A,
B, B0:
2) Masele repartizate în cuplele cinematice (articulaţii) vor fi determinate:
3) Se determină poziţia centrului de greutate al mecanismului echilibrat pentru fiecare din cele 3 variante
Echilibrarea mecanismului patrulater
articulat Varianta 1
Se pune masa adiţională mI la distanţa rI faţă de A0, astfel
încât centrul de masă al sistemului format din masele mA ,
mAo , mI să se găsească în A0.
mI · rI = mA · l1
Se alege constructiv distanţa rI

Se pune masa adiţională mII la distanţa rII faţă de B0, astfel

încât centrul de masă al sistemului format din masele mB ,
mBo , mII să se găsească în B0.
mII · rII = mB · l3
Se alege constructiv distanţa rII
 Echilibrarea mecanismului patrulater
articulat Varianta 1
Astfel, masa întregului mecanism va fi dispusă în articulaţiile (cuplele) A0 şi B0.
Echilibrarea mecanismului patrulater
articulat Varianta 2
Se pune masa adiţională mI la distanţa rI faţă de A, astfel
încât centrul de masă al sistemului format din masele mA ,
mB , mI să se găsească în A.
mI · rI = mB · l2
Se alege constructiv distanţa rI

Se pune masa adiţională mII la distanţa rII faţă de A0, astfel

încât centrul de masă al sistemului format din masele mAo ,
m’A , mII să se găsească în A0.
mII · rII = m’A · l1
Se alege constructiv distanţa rII
 Echilibrarea mecanismului patrulater
articulat Varianta 2
Astfel, masa întregului mecanism va fi dispusă în articulaţiile (cuplele) A0 şi B0.
Echilibrarea mecanismului patrulater
articulat Varianta 3
Se pune masa adiţională mI la distanţa rI faţă de B, astfel
încât centrul de masă al sistemului format din masele mA ,
mB , mI să se găsească în B.
mI · rI = mA · l2
Se alege constructiv distanţa rI

Se pune masa adiţională mII la distanţa rII faţă de B0, astfel

încât centrul de masă al sistemului format din masele mBo ,
m’B , mII să se găsească în B0.
mII · rII = m’B · l3
Se alege constructiv distanţa rII
 Echilibrarea mecanismului patrulater
articulat Varianta 3
Astfel, masa întregului mecanism va fi dispusă în articulaţiile (cuplele) A0 şi B0.
 B

BIBLIOGRAFIE

1. Grecu B., Adîr G., Bănică (Niculae) E.,s.a., Mecanisme şi organe de maşini (Lucrări de laborator), Ed. Bren, Bucureşti, ISBN 973-648-554-4
2. Grecu B., Adîr G., Bănică (Niculae) E., ş.a., Mecanisme. Lucrări de
laborator, Ed. Bren, Bucureşti, ISBN 978-973-648-897-9
3. Grecu B, Adîr G., Bănică (Niculae) E., ş.a., Modelarea structurală a sistemelor mecanice mobile (Teorie şi aplicaţii), Ed. Printech, Bucureşti,
ISBN 978-606-23-0912-1
4. Pelecudi, Chr., Comanescu, Adr., s.a., Analiza cinematica a mecanismelor - probleme,UPB 1985.
5. Comănescu, Adr., Grecu, B., Terme, D., Mecanisme – modele structurale şi cinematice, Edit.Bren,Bucureşti, 2001, ISBN 973-8154-36-5
6. Manolescu, N., Maros, D., Teoria mecanismelor si a masinilor, Cinetostatica si Dinamica , Editura Tehnica , 1958

Sl.dr.ing. NICULAE ELISABETA