P. 1
Motorul Electric Asincron Trifazat Cu Rotorul in Scurtcircuit

Motorul Electric Asincron Trifazat Cu Rotorul in Scurtcircuit

|Views: 939|Likes:
Published by Corina Iordache

More info:

Published by: Corina Iordache on Jun 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/27/2013

pdf

text

original

L.2. MOTORUL ELECTRIC ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT 1. CONSIDERAŢII TEORETICE 1.1.

Construcţie, principiu şi caracteristici de funcţionare Motorul electric asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit prezintă două elemente constructive principale: un inductor prevăzut cu o înfăşurare conectată la reţeaua de c.a. şi un indus a cărui înfăşurare este cuplată doar magnetic cu înfăşurarea inductorului. În construcţie normală inductorul este fix şi se numeşte stator iar indusul, mobil si poartă numele de rotor. Statorul are ca elemente componente: carcasa din fontă sau aluminiu, scuturi frontale portlagăr, capac ventilator, miez feromagnetic realizat din tole şi o înfăşurare trifazată "distribuită" în crestături. Înfăşurarea are "p" perechi de poli, este conectată în stea sau triunghi şi are capetele scoase la o placă de borne dispusă pe carcasă. Rotorul se compune din: arbore cu unul sau două capete de ieşire, ventilator, miez magnetic confecţionat din tole şi o înfăşurare de tip ‘colivie’ (în scurtcircuit) realizată din bare longitudinale dispuse în crestături şi scurcircuitate la capete cu două coliere frontale. Crestăturile rotorice sunt uşor înclinate faţă de axul de rotaţie iar numărul lor se alege în aşa fel încât colivia rotorică să poată forma acelaşi număr de perechi de poli ca şi înfăşurarea statorică. Dacă se alimentează înfăşurarea statorică cu un sistem trifazat simetric de tensiune, de frecventă f1, curenţii statorici vor da naştere unui câmp magnetic învârtitor care se roteşte faţă de stator cu turaţia sincronă: n1 = 60f1 / p. (1)

Admiţând că iniţial rotorul este în repaus, câmpul statoric va induce în conductoarele rotorice t.e.m. ce vor da naştere la curenţi de conducţie al căror câmp se va suprapune peste cel statoric. Câmpul învârtitor rezultant va acţiona asupra conductoarelor rotorice prin forţe electromagnetice al căror efect se va însuma într-un cuplu electromagnetic M ce va acţiona asupra rotorului în sensul câmpului învârtitor. Sub acţiunea acestui cuplu rotorul se va învârti cu o turaţie n mai mică si apropiată de cea sincronă. Viteza relativă a câmpului învârtitor faţă de rotor, s = (n1 -n) / n1 poartă denumirea de alunecare. În regim staţionar, motorul absoarbe din reţea o putere electrică: P1 = 3U 1I 1 cos ϕ 1 pe care o converteşte parţial in putere mecanică oferită de arbore: P2 = M2.2πn / 60 Randamentul, (4) (3) (2)

η = P2 / P1

(5)

AT K2 K3 K2 R S T K1 M ~ V1 Fig. 4 K3 R S V1 T K1 Fig. 3 1 s 1. η n B I1 n Mm M n cosϕ n1 Mn A I2 nm I1 M s I'2 C Mp P2n Fig. prin scăderea tensiuni de fază de 31/2 ori. 5 M ~ 1. fie simultan în raport constant. Cel mai adesea este utilizată comutarea din triunghi în dublă stea (∆/YY) când turaţiile sincrone se modifică in raport 1/2 (fig. 3.prezintă un maxim în apropierea sarcinii nominale şi creste cu puterea nominală a motorului. limitarea curenţilor de pornire se face fie prin reducerea tensiunii de alimentare (pornire steatriunghi sau cu autotransformator) fie prin inserarea cu statorul a unor impedanţe.6) prin înjumătăţirea numărului de perechi de poli (pYY = 1/2p∆): . 2. 2 I'2p I1p sn sm Fig.2. 1.3. În cazul pornirii stea-triunghi. La pornirea cu autotransformator (fig. Reglarea turaţiei Modificarea turaţiei se poate face în trepte prin modificarea numărului de perechi de poli sau continuu prin modificarea frecvenţei şi tensiunii de alimentare fie separat. curentul de pornire scade în acelaşi raport cu tensiunea diminuată prin intermediul autotransformatorului AT. se realizează o micşorare a curentului de pornire de trei ori (fig. Funcţionarea motorului asincron cu rotor în scurtcircuit poate fi descrisă cu ajutorul caracteristicilor din fig. precum şi a pornirilor grele. În cazul puterilor mici si mari. Schimbarea numărului de perechi de poli se face prin comutarea conexiunilor între bobinele înfăşurărilor statorice. Pornirea motorului Pornirea prin cuplare directă la tensiune nominală este admisă în cazul puterilor relativ mici şi a pornirilor uşoare.5). 1 P2 Mp Fig.4).

c) se închide K1 şi se deschide K2. 6 M''m M'm Mm Fig. (7) Prin creşterea la tensiune nominală a frecvenţei se obţin turaţii suprasincrone (n < 2n1) cu dezavantajul scăderii capacităţii de suprasarcină (fig. b) se închide K3 .8).5fn. Se identifică elementele constructive ale motorului asincron cu rotor în scurtcircuit şi apoi bornele şi mărimile nominale ale motoarelor încercate.1.0. Se realizează montajul din fig. 2. b) se deschide K2 şi după oprire se închide K3 realizând pornirea în stea .Un Mr nyy 1. 7 M Fig. . K2 pornind motorul direct în triunghi .Un n∆ nm Un 0.n1∆ / n1YY = (60f1 / p∆ ). 8 M 2. PROCEDEU EXPERIMENTAL 2.7) se face în sens descrescător obţinând turaţii sincrone într-o gamă restrânsă (0. Cu voltmetrul V1 şi ampermetrul cleşte A1 se urmăresc variaţiile tensiuni de fază şi a curentului absorbit din reţea în următoarele secvenţe: a) se închide K1. La scăderea în raport constant a tensiunii si frecvenţei se obţin turaţii subsincrone.3.4.Un 0.5Un M Fig.2. caracteristicile mecanice obţinute păstrându-şi rigiditatea şi capacitatea de suprasarcină (fig.7n1 < n< n1 ) deoarece cuplul maxim scade cu pătratul tensiunii de alimentare. Cu voltmetrul V1 si ampermetrul cleşte A1 se urmăreşte variaţia tensiunii la borne şi a curentului absorbit din reţea în următoarele secvenţe: a) se închide K2 şi K3 .75Un n∆ 0. Mm ≅ K(U1 / f1)2. P2n (W) U1n (V) I1n (A) f1 Hz cos ϕ1n ηn P1n (W) nn (rpm) n1 (rpm) p sn Tabelul 1 conex 2.0.5.75fn.5Un 0.5fn.(pYY / 60f1) = 1/2 (6) Modificarea singulară a tensiunii de alimentare (fig. Se realizează montajul din fig. n1yy n Mr Mr n 2fn. c) se deschide K3 şi se închide imediat K2 realizând trecerea din stea în triunghi .8).75Un U1 fn. Rezultatele se trec in tabelul 1. Mărimile necunoscute se calculează cu relaţiile de mai sus.

2. Tabelul 3 M2(Nm) nYY(rpm) .2. Se urmăreşte comportarea motorului în următoarele secvenţe: a) se deschide K1 . K2 pe poziţie triunghi şi K1 închis se alimentează motorul cu tensiune nominală (voltmetrele V1. * W1 * A1 R V1 K1 M AT1 K2 ~ S V2 AT2 * W2 V3 T * AT3 R(rpm) f1 FEM = K3 T(Nm) ~ f2 R c Fig. (2). n(P2) şi s(P2).6. rezultatele se trec în tabelul 3. b) se cuplează tensiunea de alimentare şi după oprirea motorului se cuplează din nou cu K1. 2. Se încarcă din nou motorul cu ajutorul frânei electromagnetice prin închiderea lui K3 şi scurcircuitarea lui Rc. M2 (Nm) n (rpm) P1 (W) I1 (A) P2 (W) η cos ϕ Tabelul 2 s Se trasează caracteristicile: η(P2). Se citesc: cuplul de frânare M2 la tensometrul T şi turaţia n la frecvenţmetrul F. V3). (3) şi alunecarea cu rel. Se calculează apoi puterea P2 cu rel. Se realizează montajul din fig.5. randamentul η cu rel. K1 şi K3 închise iar K2 pe poziţie de "triunghi" se efectuează încercarea de funcţionare în sarcină pentru determinarea caracteristicii la tensiune nominală. Cu întrerupătoarele K3 deschis. (4).9. cos ϕ(P2) . curentul statoric I1 (ampermetrul A1) şi turaţia n (frecvenţmetrul F). iar reostatul Rc pe poziţie de rezistenţă maximă. factorul de putere cu rel.7 Se deschide K3. Cu reostatul Rc pe poziţie de rezistentă maximă. 2. se trece K2 pe poziţia ' dublă stea ' . Se închide apoi K1. rezultatele se trec în tabelul 2. 9 Pentru diferite valori ale cuplului de frânare M2 citite la tensometrul T şi realizate prin scurcircuitarea treptată a reostatului de câmp Rc al frânei electromagnetice FEM se mai citesc: puterea absorbită P1 (wattmetrele W1 si W2). (5).4. I1(P2) . V2.

75Un şi 0.5fn Cu datele obţinute se trasează pe acelaşi grafic caracteristicile n(M2) tocmai ca în fig. folosind datele din tabelul 2. AT3.5) faţă de valorile nominale. 2. pe acelaşi grafic. 3. 1.5 fn si 2 fn) şi apoi la tensiune si frecvenţă diminuată în acelaşi raport (0.5fn Un . V2.75Un 0. Tabelul 4 U1 (V) M2(Nm) n (rpm) 0.5Un . AT2.8.75Un . 4. Rezultatele se trec în tabelul 5.8. Se reiau încercările în sarcină la tensiune nominală şi frecventă mărită (1. . 0.5Un (voltmetrele V1. 0. 2fn 0. V3 ) realizate cu autotransformatoarele AT1.9.5Un Se trasează.2. Se deschide K3 şi se trece K2 pe poziţia ‘ triunghi ‘ după care se reiau determinările pentru două valori ale tensiunii de alimentare diferite de cele nominale: 0.75fn Tabelul 5 0.75 si 0. caracteristicile n(M2). U1 (V) M2(Nm) n (rpm) Un . Se înlocuieşte grupul de autotransformatoare cu un generator electric trifazat sincron antrenat la turaţie reglabilă. Rezultatele se trec în tabelul 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->