11.

RELEE DE TIMP

11.1. Scopul lucrării

Studiul principiilor de funcționare ale unor variante reprezentative de relee de

timp, cunoașterea aspectelor constructive și a parametrilor tehnici specifici precum și
a modului de verificare practică a parametrilor funcționali conform normativelor.

11.2. Considerații generale

Releele de timp sunt aparate care realizează o comandă în circuitul de ieşire

după un anumit interval de timp reglabil, înregistrat din momentul modificării
semnalului de comandă în circuitul de intrare.
Principalele părţi componente ale unui releu de timp conform figurii 11.1. sunt:
 elementul de control al temporizării ECT care permite aplicarea unui semnalul de
intrare x (control) asupra unei surse de energie cu eliberare controlată în timp x*;
 elementul comparator C realizează compararea semnalului x* de la ieşirea
elementului EC cu un semnal prescris xR de aceeaşi natură fizică (deplasare,
tensiune, număr impulsuri);
 elementul de execuţie E realizează în funcţie de rezultatul comparaţiei x** , una
din valorile de ieşire ale releului ym - neacţionat (x* < xR) sau yM - acţionat(x* >
xR).

ECT x* C E
x**
x element element element y
control comparator execuţie

xR

Fig. 11.1. Schema bloc a unui releu de timp

2 Îndrumar de laborator

Releele de timp pot fi realizate cu temporizare la acţionare, figura 11.2.a., sau cu

temporizare la revenire, figura 11.2.b., după cum modificarea semnalului de intrare x
constă în aplicarea unei comenzi în circuitele de intrare, respectiv întreruperea
acesteia.

+U x
x

KT_acționare Bobina Contacte

temporizate la tacționare=2 s
releului t
acționare
-U

a.

+U x
x

KT_revenire Bobina Contacte

releului temporizate la t
revenire
-U trevenire=2 s

b.
Fig. 11.2. Simolizarea și diagramele de funcționare ale releelor de timp:
a. cu temporizare la acționare; b. cu temporizare la revenire

La alimentare, prin închiderea contactului de comandă x, releul cu temporizare la

acționare va începe procesul de temporizare programat și după timpul tacționare va fi
acționată ieșirea y a releului respectiv sistemul de contacte normal deschise/închise.
Releul cu temporizare la revenire este alimentat permanent, la închiderea contactului
de comandă x are loc armarea sistemului de temporizare simultan cu activarea
semnalul de ieșire y care, acționează sistemul de contacte (contactele ND se închid,
contactele NO se deschid). Procesul de temporizare la revenire începe din momentul
deschiderii contactului de comandă x și se finalizează după timpul trevenire când, se
dezactivează semnalul de ieșire y și sistemul de contacte revine în starea inițială.
3 Relee de timp

11.3. Construcția și funcționarea releelor de timp

Principalele variante constructive de relee de timp utilizate în procesele de

automatizări, în funcție de tipul elementului de control a temporizării ECT, sunt
următoarele:
- relee cu temporizare electropneumatică;
- relee cu temporizare electrotermică;
- relee cu temporizare electromecanică;
- relee cu temporizare electronică;
- relee cu temporizare digitală.
Relee de timp cu temporizare electropneumatică. Releul este compus dintr-un
piston 1 care se poate deplasa în cilindrul 4 cu o viteză ce poate fi reglată prin
robinetul 5 și 6. La punerea sub tensiune a electromagnetului 8 este atrasă
armătura mobilă 9 și este armat resortul 2 care acumulează energie mecanică
(capătul pistonului ajunge în poziția 3). La acționarea contactului de comandă 7
este deconectată alimentarea electromagnetului iar pistonul începe să se deplaseze
temporizat sub acțiunea energiei acumulate în resort. După timpul programat, tija
electroizolantă 10 ajunge în poziție finală și acționează sistemul de contacte 11.

11

9 10 1
2

8
7

5
reglaj temporizare 6

Fig. 11.3. Releu electropneumatic

4 Îndrumar de laborator

Relee de timp cu temporizare electromecanică.

electro ționarea acestor relee are la
Funcționarea
bază o sursă de energie mecanică generată de deplasarea armăturii unui
electromagnet sau motor electric care armează un mecanism de orologerie prin a
cărui funcționare se realizează temporizarea
temporizare ce poate fi programată. Releele cu
electromagnet realizează la alimentare, armarea resortului unui mecanism de
orologerie capabil să funcționeze
func un timp de maxim câteva zeci de secunde.
rota completăă a unui contact mobil. Mecanismul
Mecanismul de orologerie asigură rotația
poziției unghiulare a unui contact fix în
de reglare a temporizării, permite reglarea poziției
ție de zero a timpului. Contactul mobil pleacă
raport cu o poziție pleacă din pozi
poziția de zero și se
rotește cu viteză unghiulară acțiunea mecanismului de orologerie, pân
iulară constantă, sub acțiunea până
ște contactul fix și realizează
întâlnește realizează astfel temporizarea programată.
Pentru a realiza temporizări mari, de ordinul minutelor sau orelor se utilizează
ca sursă de energie motorul sincron 6 care are o viteză de rota rotație
constantă, figura 11.4.

1
2
10
3
4

5
9

7 8

Fig. 11.4.. Releu de timp electromecanic vedere de ansamblu

5 Relee de timp

La închiderea contactului de comandă 11, figura 11.5., se alimentează simultan

micromotorul sincron 7 și releul intermediar 8 care realizează următoarele funcții:
atrage armătura mobilă, armează resortul de acționare 9 a blocului de contacte și
realizează cuplajul mecanic dintre axul de ieșire al reductorului 4 cu roata dințată 5 ce
are rol de element comparator. Reductorul este conceput astfel încât, indiferent de
raportul de reducere ales din 3, axul de ieșire 4 să antreneze roata dințată 5 astfel
încât, aceasta să execute maxim o rotație completă. La finalul mișcării de rotație,
aceasta va acționa zăvorul 14 al resortului ce acționează blocul de contacte
temporizate 10. Prin modificarea în trepte a raportului de reducție se asigură domenii
de reglaj a temporizărilor de (0÷6 s), (0÷60 s), (0÷6 min.), (0÷60 min.), (0÷6 h).
Reglarea fină a temporizării, în cadrul unui domeniu, se realizează prin deplasarea de
la 0÷300˚ a butonului de reglare a timpului 1, de care este fixat opritorul 12 ce
stabilește unghiul maxim de rotație al roții dințate 5, proporțional cu valoarea aleasă a
temporizării. Sub acțiunea resortului de revenire 13, la punerea sub tensiune, roata
dințată 5 este adusă în contact cu opritorul 12 (poziția de plecare). Astfel aceasta va
avea de parcurs o deplasare unghiulară mai mare sau mai mică (dependentă de
temporizarea aleasă) înainte de a acționa zăvorul 14 ce va elibera energia acumulată
în resortul 9, pentru a se acționa blocul de contacte.

11
10
4

7 6
14
U~
6s-6h
0-360˚ 13
0

1
5

12
8

Fig. 11.5. Schema funcțională a unui releu de timp electromecanic

6 Îndrumar de laborator

Contactele rămân acționate și zăvorâte cât timp releul rămâne alimentat. La

deschiderea contactului de comandă, armătura releului intermediar readuce zăvorul
14 și contactele temporizate în poziția inițială.
Releul are un preț de cost ridicat dar performanțele sunt comparabile cu ale releelor
de timp digitale conform tabelului 11.1.:

Tabelul 11.1. Date tehnice relee de timp electromecanice

Denumirea releului RTpa-7
Tensiunea nominală a bobinei [V] 24, 110, 220
Tensiunea minimă de acționare 0,75Un
Domeniul [s] Eroarea max. [%]
0,3 ÷ 6 1
Erori admisibile 3 ÷ 60 0,2
18 ÷ 360 0,07
180 ÷ 3600 0,02

Relee de timp cu temporizare electronică. Principiul de temporizare a acestor relee

se bazează pe procesul tranzitoriu de încărcare (temporizare la acționare) respectiv de
descărcare (temporizare la revenire) a unui condensator C conectat printr-un circuit
rezistiv la o sursă de alimentare de curent continuu U, figura 11.6.:

U U
U Uc(t) U

K UacțRI K
Uc(t)
R1
UrevRI
R1 t t
tacț trev
C C
UacțRI R2 (RI) UrevRI R2 (RI)

a. b.

Fig. 11.6. Principiul de temporizare a releelor de timp electonice:

a. temporizare la acționare; b. temporizare la revenire
7 Relee de timp

În cazul temporizării la acționare, la închiderea contactului de comandă K, începe

procesul tranzitoriu de încărcare a condensatorului C prin potențiometrul R1. În
momentul în care tensiunea la bornele condensatorului UC(t) atinge valoarea de
acționare UacțRI a releului intermediar RI, acesta va închide contactele temporizate
după timpul programat tacț. Ecuațiile ce descriu regimul tranzitoriu de temporizare,
conform notațiilor din figura 11.6.a. sunt:

ț
ț = ț = − ; = (11.1)
+

unde T este constanta de timp electrică a circuitului de temporizare; R2 – rezistența

bobinei releului intermediar RI; = - raportul divizorului.
Temporizarea la acționare rezultă din ecuația (11.1):

ț = ∙ (11.2)
− ț

În cazul releului cu temporizare la revenire, figura 11.6.b., la închiderea contactului

de comandă K are loc încărcarea instantanee a condensatorului C la tensiunea sursei
de alimentare U și acționarea contactelor temporizate ale releului intermediar RI. Din
momentul deschiderii contactului K începe procesul de temporizare respectiv regimul
tranzitoriu de descărcare a condensatorului prin circuitul rezistiv ( + ). Releul
intermediar rămâne acționat și menține contactele acționate până în momentul în
care, tensiunea pe bobina releului atinge valoarea minimă de menținere UrevRI,
moment în care contactele temporizate revin în starea inițială, după timpul programat
trev. Ecuațiile ce descriu regimul tranzitoriu de temporizare la revenire, conform
notațiilor din figura 11.6.b. sunt:

( )= ; =( + ) (11.3)
+

Temporizarea la revenire rezultă din ecuația (11.3):

=( + ) ∙ (11.4)
8 Îndrumar de laborator

Reglarea timpului se realizează din rezistența R1 care nu poate avea valori foarte mari
deoarece, rezistențele cu peliculă de carbon de valori mari sunt instabile în timp. Ca
urmare aceste relee pot realiza temporizări maxime de ordinul minutelor, în limite de
performanță prezentate în tabelul 11.2.:

Tabelul 11.2. Date tehnice relee de timp electronice

Denumirea releului MET-13
Tensiunea nominală a bobinei [V] 24, 48, 110, 220 c.c.
24, 110, 220 c.a.
Tensiunea minimă de acționare 0,75Un
Erori admisibile [V] 10 -20

Relee de timp digitale. Releele de timp digitale, figura 11.7., au avantajul că o

singură unitate poate îndeplini funcții multiple în domeniul procesării semnalelor de
timp, prin operații simple de setare:
- releu de timp cu temporizare la acționare/revenire, cu acumulare, de tip
monostabil;
- numărător de impulsuri externe, cu numărare înainte/înapoi;
- tahogenerator pentru determinarea vitezei de rotație;
- generator de secvențe de timp programabile cu activare diferită a ieșirilor.

Contact comandă

IN1 +12V

RST OUT1
Semnal extern: Unitate de
tahogenerator numeric, procesare
traductor poziție programabilă
IN2 OUT2

Selectare domenii
timp Bază de timp
9”÷99,99h CLK

Selectare
program

Fig. 11.7. Schema de principiu releu de timp digital multifuncțional

9 Relee de timp

La funcționarea în modul releu de timp, se utilizează o bază de timp care generează

impulsuri a căror durată poate fi selectată, într-un domeniu larg, dintr-un comutator
extern sau programată din meniul de lucru. La nivelul unității de procesare, se setează
valoarea temporizării dorite care corespunde cu un anumit număr de impulsuri
generate de baza de timp. Procesul de temporizare este declanșat de contactul de
comandă care activează intrarea IN1. Durată cumulată a impulsurilor primite de la
baza de timp este comparată cu valoarea setată și în funcție de rezultat se activează
semnalele corespunzătoare la ieșirile OUT1, OUT2. Funcționarea logică a releului
depinde de funcția aleasă. În modul numărător de impulsuri se pot contoriza
impulsurile externe primite de la un traductor de poziție și în funcție de sensul de
deplasare pot fi controlate mișcările axei. Funcția tahogenerator permite numărarea
impulsurilor transmise de un traductor de poziție într-un anumit interval de timp și
calculul vitezei. În modul generator de secvențe de timp, ieșirile OUT1 și/sau OUT2
pot fi programate să fie activate în diverse moduri:

CLK

IN IN1 RST

Prog1 OUT1 OUT1 OUT1 OUT1 OUT1

Prog2 OUT1 OUT2 OUT1 OUT2

Fig. 11.8. Releu de timp multifuncțional, funcționare în modul generator secvențe timp

11.4. Programul de lucru

11.4.1. Studiul construcției și funcționării releelor de timp

Se notează tipul și datele tehnice ale releelor de timp existente la lucrare, se

studiază construcţia identificând principalele elemente componente și tipul de
temporizare, schema electrică respectiv modul de funcţionare al releului.
10 Îndrumar de laborator

11.4.2. Verificarea etalonării scalei de reglaj a timpului. Se realizează schema de

montaj din figura 11.9. ce permite verificarea releului de timp Rtpa-7 cu temporizare
la acționare. După identificarea tensiunii nominale a releului Un, verificările se
realizează pentru următoarele valori ale tensiunii de serviciu: U1=0,75Un , U2=Un,
respectând următorii pași:
- se verifică montajul de lucru;
- cu separatorul S deschis se închide butonul ANCLANȘAT al trusei de curent TCT
și se reglează tensiunea de încercare la valoarea U1=0,75Un;
- se reglează valoarea timpului tR (minim trei indicații marcate pe scara releului);
- se închide separatorul S și se aduce la zero indicația cronometrului Z3;
- pentru fiecare valoare a temporizării reglate, se va închide butonul ANCLANȘAT al
trusei de curent TCT înregistrându-se pe cronometru valoarea temporizarii la
acţionare; după oprirea cronometrului, se acţionează butonul DECLANŞAT, apoi se
repetă încă de două ori operaţia de măsurare a temporizării (fără resetarea
cronometrului); după cele trei acţionări cronometrul va indica temporizarea totală ttot;
- fără a se modifica poziția pentru tR, se reglează tensiunea de încercare la noua
valoare U2=Un și se determină temporizarea totală, apoi se trece la următoarea
valoare tR.

P1

- +
RTpa-7

11 12

S 1 2

100V 0 = 110V mA 1
TCT 0…440 V - V 100/200 mA

1 5
75/300 V

1 5

Z3

1

ms

Fig. 11.9. Schema de verificare a releului Rtpa-7

11 Relee de timp

Se calculează valoarea medie a celor trei acționări tacț, şi eroarea faţă de valoarea
reglată tR iar datele obţinute se trec în tabelul 11.3. Pentru releul Rtpa-7, valoarea cea
mai mare a erorilor max trebuie să fie mai mică decât valoarea admisibilă precizată în
catalog.

Tabelul 11.3.
Tip releu Rtpa-7
Domeniu reglaj Domeniul 6s Domeniul 60s
tR
ttot
U1 ttot/3
ε [%]
ttot
U2 ttot/3
ε [%]

Se realizează schema de montaj din figura 11.10. ce permite verificarea releului de

timp MET13a cu temporizare la acționare și se procedează în modul următor:
- cu circuitul releului deconectat se reglează tensiunea sursei de alimentare la
tensiunea nominală a releului de timp;
- se reglează valoarea timpului tR (minim cinci indicații marcate pe scara releului);
- se resetează cronometrul SEVER și se setează intrările de pornire P/oprire O;
- se închide separatorul S și se așteaptă acționarea releului, înregistrându-se
valoarea temporizarii la acţionare tacț indicată de cronometru;
- datele înregistrate se trec în tabelul 11.4.

7
S SEVER
6
P O
+

24 V 24 V 24 V

10
MET13a
2

Fig. 11.10. Schema de verificare a releului cu temporizare la acționare MET13a

12 Îndrumar de laborator

Tabelul 11.4.
Tip releu MET13a
Domeniu reglaj 0÷10s
tR
U1=24V tacț
ε [%]

Se realizează schema de montaj din figura 11.11. ce permite verificarea releului de

timp MET13r cu temporizare la revenire și se procedează în modul următor:
- se verifică montajul apoi cu circuitul releului deconectat se reglează tensiunea
sursei de alimentare la tensiunea nominală a releului de timp;
- se reglează valoarea timpului tR (minim cinci indicații marcate pe scara releului);
- se închide separatorul S și se armează releul;
- se resetează cronometrul SEVER și se setează intrările de pornire P/oprire O
conform schemei de lucru indicată;
- se deschide separatorul S și se așteaptă acționarea releului, înregistrându-se
valoarea temporizarii la revenire trev indicată de cronometru; deoarece
cronometrul indică intervale de timp de maxim 10 s se va utiliza și măsurarea
timpului în paralel cu un ceas declanșat la deschiderea separatorului S; valoarea
corespunzătoare secundelor se va citi de la cronometrul SEVER iar cea
corespunzătoare zecilor sau sutelor de secunde va fi cea indicată de ceas;
- datele înregistrate se trec în tabelul 11.5.

S SEVER
6
P O
+

24 V 24 V 24 V

1 10
MET13r
2

Fig. 11.11. Schema de verificare a releului cu temporizare la acționare MET13r

13 Relee de timp

Tabelul 11.5.
Tip releu MET13r
Domeniu reglaj 0÷180s
tR
U1=24V trev
ε [%]

11.4.3. Verificarea funcționării releelor de timp digitale. Se studiază modul de

programare zilnic/săptămânal a secvențelor de funcțioare (activare ieșiri) pentru un
releu de timp Hager respectiv pentru un releu de timp multifuncțional Schneider. Se
notează modurile posibile de funcționare, domeniile de lucru și precizia de
temporizare.

11.5. Conținutul referatului.

1. Schemele electrice şi parametrii nominali ai releelor de timp studiate, cu

observaţii privind construcţia şi funcţionarea acestora.
2. Schemele de montaj utilizate pentru încercări.
3. Prezentate tabelat rezultatele experimentale obţinute și concluzii privind
încadrarea/neîncadrarea în nivelul de eroare maxim admis.
4. Considerații privind posibilitățile de corectare a erorilor de scală constatate.
5. Descrierea sintetică a modului de realizare a setărilor pentru releele de timp
digitale studiate în cadrul lucrării.