EFECTUL JOULE

EFECTUL JOULE

Caldura degajata intr-un interval de timp t, la trecerea unui curent electric continuu, de intensitate I, printr-un rezistor de rezistenta R, este proportionala cu patratul intensitatii curentului electric, cu rezistenta electrica a rezistorului si cu intervalul de timp considerat.

in care :

Q - caldura degajata ; [Q]si = J (joule) I intensitatea curentului electric ; [I]si = A (amper) R rezistivitatea electrica ; [R]si = (ohm) t timpul ; [t]si = s (secunde)

Toate efectele curentului electric constau in transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie, in cazul efectului Joule energia electrica transformandu-se in energia termica. Acest procedeu de transformare a energiei electrice in energie termica perminte si o explicatie stiintifica, si anume: Miscarea ordonata a purtatorii de sarcina intr-un conductor este caracterizata printr-o viteza medie (viteza de drift), ce se mentine constanta in cazul unui curent electric continuu. Stabilirea, practic instantanee, a curentului electric la inchiderea unui circuit este datorata campului electric, a carui viteza de propagare este de ordinul vitezei luminii, mult mai mare decat viteza miscarii de drift a purtatorilor liberi din conductor. Pentru intretinerea miscarii ordonate a acestora, se consuma energie. Aceasta energie este transferata ionilor retelei, prin ciocnirile care au loc in interiorul conductorului. Astfel se intensifica miscarea termica, ceea ce va determina cresterea temperaturii acelui conductor, energia electrica consumata fiind transformata ireversibil in caldura Experimentul: Se considera o placa de cupru de dimensiuni date, 1x1 m, si un decupaj de forma circulara de raza r=0.1 m, pe latura din stanga aplicandu-se o tensiune de 0.1V. Partea de sus, partea de jos si decupajul placii sunt izoltate.

La trecerea curentului electric placa se incalzeste. Acum putem analiza distributia de temperatura pe suprafata placii, verificand bilantul fluxurilor de caldura la fetele izoterme. In urma simularii s-au obtinut urmatoarele valorii: 439.178 W/m boundary 2 589.443 W/m boundary 3

Se analizeaza variatia temperaturii in punctul (0; 0.4) cand se modifica conductivitatea termica cu 1/2, 1/4, 1/8 fata de cea de referinta, cea a cuprului.

Rezultatele sunt reprezentate grafic:

Putem sa vedem o crestere accentuata a temperaturii pana la atingerea unui anumit prag. O data ce se atinge acest prag, variatia temperaturii este foarte mica. Am analizat deasemenea si variatia temperaturii in punctual (0; 0.4) cand se modifica rezistivitatea electrica cu 2, 4, 8 fata de cea de referinta, a cuprului: Rezultatele sunt dispuse grafic:

Putem observa deasemenea o crestere accentuata a temperaturii pana la atingerea unui anumit prag. O data ce se atinge acest prag, variatia temperaturii este foarte mica, sau chiar este egala cu zero. Se mai poate observa si ca nu este necesar modificarea timpului total de integrare pentru atingerea regimului staionar.

Deoarece nu exista surse de curent in domeniu, putem verifica si bilantul curentilor la borne. In urma simularii se obtin valorile: -1.338 A/m boundary 1 1.338 A/m boundary 4 Problema prezinta simetrie, deci curentul care intra este numeric egal si de semn contrar curentului care iese. Problema este verificata, precizia calculului fiind de 3 zecimale.