EFECTE TERMOELECTRICE

Teoria lucrårii

Efectul termoelectric este conversia directa a diferentei de

temperatura in tensiune electrica si vice versa. Acest efect poate fi folosit
pentru a genera electricitate, pentru a masura temperatura si a pentru a
raci obiectele. Din cauza directiilor de racire sau incalzire determinate de
sensul tensiunii aplicate, efectul termoelectric controleaza foarte bine
temparatura.
Efectul termoelectric incorporeaza trei mecanisme indentificate
separat: Efectul Seebeck, Efectul Peltier si Efectul Thomson.
Efectul Seebeck constå în aparitia unei tensiuni electromotoare într-
un circuit format din douå materiale diferite, ale cåror contacte (suduri)
sunt mentinute la temperaturi diferite.
Un calcul exact ale acestei tensiuni electromotoare se face în cadrul
teoriei fenomenelor de transport.
Vom aråta în continuare prin consideratii calitative, cå tensiunea
termoelectromotoare (Seebeck) depinde de natura conductoarelor si de
diferenta de temperaturå între cele douå suduri.
Fizica statisticå cuanticå si teoria cuanticå a solidului au aråtat cå
pentru electronii dintr-un solid (în particular metal) energia se poate
reprezenta sub forma unor nivele energetice discrete, într-o groapå de
potential, nivelul de energie maximå fiind nivelul Fermi (la 0 K).
Pentru ca electronii så fie scosi din metal în vid, acestora trebuie så li
se comunice o energie de extractie We , care diferå de la electron la
electron, cea mai micå fiind pentru electronii cu energia în apropierea
energiei Fermi.
Dacå adâncimea gropii de potential a metalului este W , atunci
We = W − ε F (1)
Energia de extractie depinde de natura metalului, slab de temperaturå si
foarte puternic de starea suprafetei metalului.
Consideråm douå metale diferite, M A si M B , care au valori diferite
ale energiilor de extractie (deci a nivelelor Fermi si a adâncimii gropii de
potential).

2
 Când cele douå metale sunt puse în contact, au loc procese tranzitorii,
care constau dintr-un schimb reciproc de purtåtori, pânå la obtinerea
stårii de echilibru.
Se poate aråta cå starea de echilibru e atinså când nivelele Fermi se
egaleazå.
Dacå WeA > WeB , ( ε FB > ε FA ) , numårul de electroni care trec din M B în
M A va fi mai mare decât numårul de electroni care trec din M A în M B ;
M B va såråci în purtåtori (electroni), încårcându-se pozitiv (si nivelul såu

Fermi va coborî) iar M A se va îmbogåti în electroni încårcându-se negativ

(si nivelul såu Fermi va urca). La egalizarea nivelelor Fermi, schimbul de
electroni înceteazå, diferenta de potential care apare opunându-se
trecerii în continuare a electronilor.
Dacå cele douå metale au concentratii diferite de electroni, se poate
aråta cå diferenta de potential de contact între cele douå metale va fi
WeA − WeB kT nB
∆U = + ln
e e nA
(2)
Aparitia diferentei de potential de contact a fost semnalatå experimental
încå din 1797 de cåtre Volta, dar tot el a aråtat cå, într-un circuit închis,
care constå din diferiti conductori metalici aflati la aceeasi temperaturå,
diferenta de potential de contact nu poate fi o surså de tensiune
electromotoare.
Dacå înså sudurile (contactele) metalelor din circuit au temperaturi
diferite, în circuit apare o tensiune electromotoare - tensiunea
termoelectromotoare sau tensiunea Seebeck.
Fie un circuit închis format din douå metale, ale cåror suduri 1 si 2 sunt
mentionate la temperaturile T1 , respectiv T2 (fig. 1)

T2

3
 A B

T1

Fig. 1

WeB − WeA kT1 n A

∆U1 = + ln (3)
e e nB
WeA − WeB kT2 nB
∆U 2 = + ln (4)
e e nA

Tensiunea electromotoare în circuit (presupunând cå WeA ,WeB , n A , nB

depind slab de temperaturå):
k nA
E = ∆U1 + ∆U 2 = ( T1 − T2 ) ln (5)
e nB

sau E = α( T1 − T2 )
(6)
cu
k nA
α= ln (7)
e nB
numit coeficient Seebeck.
Teorii mai complexe considerå cå aparitia tensiunii termoelectromotoare
e rezultatul a 3 efecte fundamentale: formarea unui flux ordonat de
purtåtori datoritå gradientului de temperaturå, variatiei nivelului Fermi în
functie de temperaturå si schimbului de energie între electroni si vibratiile
retelei cristaline. Rezultatul final este asemånåtor, cu deosebirea cå α
depinde si de temperaturå. La metale simple la temperatura camerei α e
de câtiva microvolti/°C, astfel încât la o diferentå de temperaturå între
suduri de 100 °C se obtine o tensiune termoelectromotoare de ordinul
milivoltilor.
Efectul Seebeck are aplicatii la confectionarea termocuplelor -
dispozitive folosite la måsurarea temperaturilor.

4
 Dacå T0 este temperatura sudurii reci si este mentinutå constantå (de
obicei prin introducerea ei într-un amestec de apå cu gheatå), tensiunea
termoelectromotoare va fi functie numai de temperaturå suduri calde
E = f ( T)
Dacå se måsoarå experimental valorile tensiunii E la diferite
temperaturi si se reprezintå într-un sistem de axe perechile de valori
Ei − Ti , se obtine o curbå numitå curbe de etalonare a termocuplului.

Efectul Thomson: intr-un conductor in care exista un gradient de

temperature si este strabatut de un curent electric, se degaja sau se
absoarbe caldura in functie de sensul curentului electric. Caldura degajata
sau absorbita in unitatea de timp (caldura Thomson) este proportional cu
intensitatea curentului I si cu gradientul de temperatura:

Efectul Peltier: sudura a doua conductoare diferite A si B, de natura

diferita, se incalzeste sau se raceste in functie de sensul curentului
electric si de natura conductoarelor. Caldura degajata sau absorbita in
unitatea de timp (caldura Peltier) este proportionala cu intensitatea
curentului:

EXPERIMENTUL

Celula termoelectrica are o grosime neglijabila, astfel incat analiza

plan-paralela a proceselor termice si electrice care au loc la nivelul lor
este acceptabila. Materialul semiconductor din care sunt construite
celulele este omogen, izotrop, iar parametrii sai depend doar de
temperatura. Celula este in contact cu o sursa calda (marginea din
dreapta) si o sursa rece (marginea din stanga). In lucrare se vor
determina caracteristicile de mers in gol si scurtcircuit pentru cele doua

5
structure care functioneaza in regim de generator termoelectric.
Descrierea acestor procese se face cel mai bine cu ajutorul legii
conductiei termice si legii conductiei electrice:

Celula subtire

Pentru simularea functionarii in gol am obtinut urmatorul grafic :

Pentru simularea functionarii in scurt-circuit am obtinut graficul:

6
 Verificarea bilantului curentilor de caldura la bornele termice, pentru
regimurile de mers in gol si scurtcircuit:
Diferenta de Dirichlet Neumann
temp
Borna 1 10 -0.020684 -0.020441
20 -0.040322 -0.039799
40 -0.076839 -0.075639
60 -0.110186 -0.108157
80 -0.140841 -0.137771
100 -0.169165 -0.165071
Borna 30 10 -0.020681 -0.20439
20 -0.040317 -0.039793
40 -0.076831 -0.075621
60 -0.110174 -0.108118
80 -0.140826 -0.137771
100 -0.169147 -0.164959

Pentru regimul de mers in gol:

Borna 29 Diferenta Potential Mesh 4e-3 3e-3

de temp electric

7
 10 0.003124 0.003124 0.003125 0.003125
20 0.006149 0.006149 0.006149 0.006149
40 0.011901 0.011901 0.011901 0.011901
60 0.017255 0.017255 0.017256 0.017256
80 0.022212 0.022212 0.022213 0.022213
100 0.026772 0.026772 0.026773 0.026773

Dupa analiza graficului se observa ca variatia este moderata pentru

diferentele de temperature date. Zona de functionare liniara apare in
ambele cazuri pentru valori mai mari de 600 ale diferentei de
temperature. Pentru determinarea pantei caracteristice zonei liniare se
iau doua puncte: A(x1,y1) si B(x2,y2). Panta este:
y 2 − y1
tgα = .
x 2 − x1

Graficul caracteristicii de mers in gol

Verificare bilantului curentilor electrici la bornele electrice pentru

regimul de scurtcircuit:

Diferenta de Borna 2 Borna 29

temperature

8
 10 0.004091 0.004089
20 0.008759 0.008747
40 0.019609 0.019548
60 0.032064 0.031899
80 0.045608 0.004526
100 0.059747 0.059118

Din graficul caracteristicii se observa tendinta de crestere pentru

valorii ale diferentei de temperatura cuprinse intre [10 0- 1000]. Deci, zona
de liniaritate se intalneste pentru valorii mai mari decat 100 0 ale
caracteristicii de mers in scurtcircuit. Panta caracteristicii de mers in
scurtcircuit se calculeaza cu aceeasi formula cu care am calculat si panta
caracteristicii de mers in gol, si anume:
y 2 − y1
tgα =
x 2 − x1

Graficul caracteristicii de mers in scurtcircuit

9
 Efectul Peltier este cel care scade eficienta celulei datorita contributiei
lui majore la reducerea eficientei conversiei termoelectrice. In schimb,
efectul Seebeck este cel “util”, deoarece apare zona de liniaritate la
caracteristica de mers in gol mai devreme, adica la valori mai mari de 60 0,
spre deosebire de caracteristica de mers in scurtcircuit cand zona de
liniaritate apare la valori mai mari de 1000.

10