CURSUL 2

NERVUL GLOSOFARINGIAN (IX) - este un nerv mixt:

 fibrele motorii, inervează muşchiul stilofaringean, contribuie la formarea plexului faringian şi inervaţia
muşchilor faringelui;
 fibrele senzitive, inervează mucoasa amigdalelor şi arcurilor palatine, cea a cavităţii timpanice, 1/3
posterioare a limbii (asigurând-o cu fibre senzitive şi gustative),
 fibrele vegetative cu originea inervează glanda parotidă.

NERVUL VAG (X)

- nerv mixt, cel mai răspândit teritorial;
- reprezentantul principal al sistemului parasimpatic în organism;
- fibrele motorii/somatice, inervează muşchii striaţi ai faringelui, palatului moale, laringelui şi porţiunii
incipiente a esofagului;
- fibrele senzitive, inervează organele respiratorii, o parte considerabilă a tubului digestiv (până la colonul
sigmoid), vasele sanguine, inima;
- fibrele vegetative inervează musculatura viscerală (muşchii netezi ai vaselor sanguine şi viscerelor –
organele respiratorii, o bună parte a tubului digestiv (până la colonul sigmoid), rinichii etc.), glandele
acestora şi inima;
- la afectarea porţiunii somatice (neuronului periferic sau a nervului), apare disfagia (dereglarea deglutiţiei) şi
afonia, sunt posibile dereglări cardiovasculare (bradicardie), de respiraţie (brahipnee), ale aparatului digestiv
şi altor organe;
- întreruperea nervilor vagi provoacă moartea, prin dereglări ale activităţii cardiace şi respiratorii.

NERVUL ACCESOR (XI)

• este un nerv motor;
• afectarea unilaterală duce la o uşoară paralizie a muşchilor subordonaţi, pot fi observate simptome de
excitaţie (convulsii cronice ale capului în partea opusă, ticuri ale umărului, mişcări afirmative etc.);
• ambii muşchi inervaţi de XI participă la actul respirator accelerat.

NERVUL HIPOGLOS (XII):

- este un nerv motor;
- afectarea unilaterală a trunchiului nervos provoacă atrofia jumătăţii omonime a limbii, uneori provocând
ticul nervos al muşchilor linguali;
- afectarea bilaterală duce la paralizia limbii (glosoplegie).
Clasificarea sistemului nervos se face din punct de vedere topografic şi funcţional.

I.Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifică în:

1.SISTEM NERVOS CENTRAL-NEVRAX SAU AX CEREBROSPINAL, este format din:
a)Encefalul (localizat în cutia craniană) este alcătuit din:
-emisfere cerebrale.
-diencefal, format din:
 talamus;
 metatalamus;
 epitalamus;
 hipotalamus;
-trunchi cerebral, format din:
 bulb rahidian;
 puntea lui Varolio;
 mezencefal.
-cerebel;

b)Măduva spinării este localizată în canalul vertebral.

2.SISTEM NERVOS PERIFERIC, este format din nervi periferici şi ganglioni nervoşi.
a) Nervii periferici alcătuiţi din prelungirile neuronale, sunt reprezentaţi de:
Dupa localizare pot fi: -nervii cranieni – 12 perechi
-nervi spinali - 31 perechi
Dupa functie pot fi: senzitivi, motori şi micşti;

b) Ganglionii nervoşi – pot fi:

-ganglioni spinali;
-ganglioni cranieni;
-gangliono vegetativi.

IIDin punct de vedere funcţional,sistemul nervos se clasifică în.

1.SISTEM NERVOS SOMATIC (SNS) / AL VIEŢII DE RELAŢIE
Rol - asigură legatura organismului cu mediului înconjurător.
- transforma excitatiile in senzatii si reactii de aparare si adaptare.

2.SISTEM NERVOS VEGETATIV(SNV), coordonează activitatea organelor interne(viscerelor), în condiţii

diferite de viaţă (nutritia, respiratia, circulatia, excretia).

SNV are 2 componente:

-parasimpaticul, intervine în condiţii obişnuite de viaţă,
-simpaticul, intervine în condiţii neobişnuite, periculoase.
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV(SNV)
Sistemul nervos vegetativ coordonează si regleaza activitatea viscerală (inconştientă).
CENTRII VEGETATIVI:
Centrii vegetativi pot fi:
- Maduva spinarii
1. De comanda – maduva, bulb, mezencefal
- Trunchiul cerebral
2. De integrare – formatiunea reticulata,
- Diencefal (hipotalamus)
hipotalamus, cortex
- Sistemul limbic (emisferele cerebrale)

Sistemul nervos simpatic este responsabil de așa numita reacție fight or flight adică reacția de fugă sau
luptă în cazul unui pericol. reglează activitatea organelor interne,
Reacția de fugă sau luptă mai este cunoscută și sub numele de răspunsul simpato-adrenal. În cazul activării se
secretă acetilcolină care activează secreția de adrenalină (epinefrină) și noradrenalină (norepinefrină). Acestea sunt
eliberate în sânge. Sistemul nervos simpatic acționeaza autonom, fără control conștient, și pregătește corpul
pentru acțiuni în situații periculoase:
• creșterea ritmului cardiac
• constricția vaselor sanguine
• dilatarea pupilelor
• piloerecția (pielea găinii)
• dilatarea bronhiilor
• scăderea motilității intestinului gros
• creșterea transpirației
• creșterea presiunii sanguine
• dilatarea vaselor sanguine ce irigă inima
• reduce secreția glandelor salivare și cauzează o secreție vâscoasă de salivă

Sistemul nervos parasimpatic

Se mai numește si sistemul nervos pentru odihnă și digestie. Se poate spune, într-un mod foarte simplificat, că
sistemul nervos parasimpatic funcționează invers față de sistemul simpatic.

Acțiuni:
• conservarea energiei
• constricția pupilei
• încetinirea ritmului cardiac
• creșterea activității intestinale
• creșterea activității glandelor
• relaxarea mușchilor din tractul intestinal
Nr. Organul inervat Efectele stimulării simpaticului Efectele stimulării
crt parasimpaticului
1. Globul ocular -pupilodilataţie(midriază) -pupiloconstricţie (mioză)
2. Glanda lacrimală -vasoconstricţie -vasodilataţie
-scade secreţiei ↓ -stimulează secreaţia↑
3. Glandele salivare -vasoconstricţie -vasodilataţie
-scade secreţia↓ -creşte secreţia↑
4. Glandele sudoripare -stimulează secreţia -stimulează secreţia la nivel
palmar
5. Glandele gastrice -scade secreţia↓ -stimulează secreţia↑
6. Inima -tahicardie -cardiomoderator
7. Plămâni:
-arborele bronşic -bronhodilatator -bronhoconstrictor
-glandele mucoase -inhibă secreţia↓ -stimulează secreţia↑
8. Stomac
-glande gastrice -scade secreţia↓ -creşte secreţia ↑
-tonus şi motilitate -scad tonusul şi motilitatea -cresc tonusul şi motilitatea
-sfinctere -constricţie -relaxare
9. Intestin
-glande intestinale -nu are efect -stimulează secreţia ↑
-tonus şi motilitate -scad tonusul şi motilitatea -cresc tonusul şi motilitatea
-sfinctere -constricţie -relaxare
10. Pancreas -inhibă secreţia exocrină -stimulează secreaţia
exocrină şi endocrină ↑
11. Ficatul
Vezicula biliară(colecist) -inhibă secreţia ↓ -stimulează secreţia ↑
-relaxează musculatura -contractă musculatura
12. Rinichi -vasoconstricţia capilarelor renale -vasodilataţia capilarelor
(glomerulare) glomerulare
-diminuarea diurezei -creşterea diurezei
13. Vezica urinară -relaxarea muşchilor vezicali -contracţia muşchilor vezicali
-contracţia sfincterului intern -relaxarea sfincterului intern
-acumularea urinei între micţiuni
14. Termoreglare -termogeneză -termoliză
 SISTEMUL NERVOS SOMATIC
FUNCŢIA REFLEXĂ
Componentele arcului reflex

Receptor Cale AFERENTA Centru nervos Cale EFERENTA Efector

1. Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli,

Rolul receptorului este de a transforma energia stimulului în influx nervos.
Receptorii pot fi celule senzoriale sau terminatii nervoase.

Clasificarea receptorilor:
1.După localizare:
 exteroceptorii sunt situaţi spre periferia organismului
 proprioceptorii sunt localizaţi în muşchi, tendoane, articulaţii, periost
 interoceptorii(visceroceptorii) sunt situaţi în pereţii organelor interne(viscerelor)

2.După natura agentului excitant:

 mecanoreceptori(tactili, termici,dureroşi,auditivi,vestibulari);
 baroreceptori(pentru presiune);
  osmoreceptori(pt. presiune osmotică);
 chemoreceptori(olfactivi, gustativi);
 termoreceptori(pentru diferenţe de temperatură)
 algoreceptori-nociceptori(pentru durere)
 fotoreceptori – stimulati de lumina (celulele cu conuri si bastonase).

**Calea AFERENTA este senzitivă, face legătura dintre receptori şi centrii nervoşi.

2. Centrii nervoşi - prelucrează informaţiile primite şi generează impulsuri nervoase.

Fiecare centru nervos are 2 compartimente:
 compartimentul senzitiv unde sosec informaţiile de la receptori;
 compartimentul motor care transmite comenzile către efectori.

**Calea eferentă este motorie, face legătura dintre centrii nervoşi şi efectori, transmiţând comenzile.

3. Efectorii execută comanda primită de la centrii nervoşi.

Sunt reprezentaţi de: MUSCHI + GLANDE

FIZIOLOGIA NEURONULUI si a SINAPSEI

NEURONUL = unitatea morfo-functionala a SN
1.Clasificare  in functie de FORMA:
 Stelata – coarnele anterioare ale MS
 Sferica/ovulara – ganglionii spinali
 Piramidala – scoarta cerebrala , in zona motorie
 Fusiforma – scoarta cerebrala , profund

in functie de NR. de PRELUNGIRI:

 Unipolari – celulele cu conuri si bastonase
 Pseudounipolari (au o prelungire in „T”) – ganglionii spinali
 Bipolari (2 prelungiri care pleaca din poli opusi) – organul Corti, Scarpa,
mucoasa olfactiva
 Multipolari (mai multe prelungiri dendritice si un axon)
 dupa FUNCTIE:
 Receptori/senzitivi(aferenti)  primesc stimuli de la extero-,
proprioreceptori (neuroni somato-senzitivi) si visceroreceptori (neuroni
viscerosenzitivi)
o Neuronii pseudounipolari din ggl. Spinali cu dendrita lunga
 Motori(eferenti)  axonul are legatura directa cu efectorul
o Neuroni multipolari mari, cu axon lung (din scoarta, substanta
cenusie medulara)
 Intercalari/de asociatie/interneuroni  fac legatura intre neuronii
receptori/senzitivi si motori
o Neuroni mici

FUNCŢIA DE CONDUCERE
FUNCŢIA DE CONDUCERE se realizează prin substanţa albă, formată din:

A) CĂILE ASCENDENTE - ALE SENSIBILITĂŢII:

-sunt senzitive;
-conduc excitaţiile sub formă de influx nervos de la receptori(exteroceptori, proprioceptori şi interoceptori)
la centrii nervoşi şi deservesc sensibilitatea corpului;
Aceste căi sunt de 2 tipuri:
 specifice pentru fiecare tip de sensibilitate(exteroceptivă şi proprioceptivă), conduc impulsuri cu rol
în perceperea şi discriminarea stimulilor;
 nespecifice care conduc sensibilitatea interoceptivă(visceroceptivă)
B) CĂILE DESCENDENTE - ALE MOTILITĂŢII

-sunt motorii;
-deservesc motilitatea corpului;
-conduc impulsuri nervoase de la centrii nervoşi ai encefalului spre măduvă;
-sunt de 2 tipuri:voluntare şi involuntare.

1.Căile motilităţii voluntare-PIRAMIDALE

Rol-conduc comenzi pentru mişcările voluntare, precise ale musculaturii scheletice de la nivelul centrilor
motori

2.Căile motilităţii involuntare-EXTRAPIRAMIDALE

ROL: - mentinerea tonusului muscular si echilibrului

- Coordonarea miscarilor
- Realizarea unor activitati complexe: mers, scris, condusul masini, inot
- Activitatea reflexa medulara
2.Structura

(membrana)
(citoplasma) – contine corpii NISSL ;
NU contine centrozom

- ROL – metabolismul neuronal

Contine - mitrocondrii;
- Vezicule de RE (reticul endoplasmatic)
- neurofibrile