Biomecanica articulara si bilantul muscularlcuRS 2

Prof Lazarin Irina Marinela

Q±:gaj]j._za_rep aparatL+Iui locomotq.r (neuro-miq-artro kinetic)}locpmotia

+Qcomtryia_ este o modificare a pozi[iei cQrpului sau a pdr|ilor acesteia, fiind rezultatul
interac5iunii dintre cloud catedorii de forte.. fortele 'interne Si fortele externe; prin for{d
fntelegc}ndu-se cauza care modificd sau tinde sd modifice starea de repaus sau starea de
miscare_ a unui corp.

Fortele interne implicate tn mi§carea corpului sunt reprezentate de impulsul nervos,

contractia muscular5 si parghiile osteo-articulare.
1. Impulsul nervos -este fenomenul ce se transmite pe traseul unui airc ref/ex care la randul
lu.i pretiinta receptori, cale aferentd,centru nervos, cale eferentd Si placa motorie {stinapsa
neuro-musculara) prin care se transmite impulsul motor celulei musculare.
Mecanismule care stau la baza mi§c5rilor sunt de natur5 neuromuscular5, sunt acte reflexe.
Un arc reflex, cel mai elementar, specific impulsului nervos motor este alc5tuit din:
receptori(proprioceptori), cale aferent5 (de transmitere a sensibilit5tii proprioceptive),
centrii nervo§i (medulari Si supramedulari), c5ile eferente (motorii) Si placa motorie (sinapsa
neuromuscular5) prin care se transmite comanda motorie, efectorilor (mu§chii).
Proprioceptorii care se g5sesc la nivelul tuturor organelor aparatului locomotor (oase,
articulatii, muschi), reprezint5 elementele materiale ale sensibilit5tii proprioceptive. Ei sunt
deosebit de numerosi §i au functii polivalente, tnregistrand modific5rile cele mai variate:
termice,mecanice, chimice, osmotice, inclusiv alungirea muschiului .tmpreun5 cu analizatorii
vizual si acustico-vestibular aduc o mare contributie tn orientare, tn modific5rile de pozitie §i
de tonus muscular, fiind indispensabili tn mentinerea echilibrului Si realizarea corect5 a
misc5rilor.

2. Contractia muscular5 este a do.ua forts interioar5 care intervine tn realizarea misc5rii, ca
o reactie de r5spuns la stimulare, prin impulsul nervos.Motoneuronul al fa prime§te toate
impulsurile motorii, indiferent de originea lor Si cand starea de excitatie care rezult5 din
aceast5 sumatie a atins un prag suficient, neuronul reactioneaz5 stereotip, trimitand un
impuls motor fibrelor musculare pe care le inerveaz5 prin terminatiile sale.
Corrform legii ''tot sau nimic"= fiecare fibrd musculard rdspunde printr-o contractie totald Si
el.Ibereazd astfel, maximum de energie de care este capabild fn acel moment.
Tntregul muschi se contracts cu intensit5ti variabile,activitate explicabil5 prin dou5
mecanisme: prin sumatie Tn timp, tn leg5tur5 cu frecventa cu care se succed impulsurile §i
prin sumatie fn spatiu, tn leg5tur5 cu un num5r din ce tn ce mai mare de unit5ti motorii care
intr5 tn actiune. Contractia muscular5 reprezint5 o manifestare legat5 de schimbarea
elasticit5tii musculare. Ea se manifests fie ca o fnt5rire a muschiului, fie ca o modificare Si de
t5rie §i de forms a acestuia.
T_iH2!uridecontractii:
a) contractii izometrice (statice), sunt contractii de tnt5rire a mu§chiului.
Ele produc cresterea volumului Si a greut5tii muschiului(deci,a fortei), prin m5rirea cantit5tii
de sarcoplasm5 din fibrele musculare si o redistribuire a nucleilor care din pozitia marginal5
devin centrali.

Prin aceste contrac{ii izometrice lungimea muschiului nu se schimbd ceea ce fnseamnd

abolirea miscdrii, asigurarea echilibrului sau a pozi|iei statice.
b) contractii izotonice (dinamice) -swnf confrc7cf/./. de scwrfc7re c7 mwschi.w/I//. §j de deplasare a
segmentelor, tn care se p5streaz5 constant5 tensiunea mecanic5 din mu§chi pe toat5 durata
scurt5rii lungimii mu§chiului. Ele produc o crestere minima a cantit5tii de sarcoplasma, jar
nucleii tsi p5streaz5 dispozitia marginal5.
-contractii tn alungire care se produc cand forta care se opune dep5§e§te forta muscular5 §i
tntinde muschiul.
-contractii izokinetice care se realizeaz5 cu vitez5 constant5(izokinetic5).
-contractii auxotonice tn care atat viteza mi§c5rii cat Si forta rezistiv5 variaz5 independent,
fiind posibile nenum5rate reguli empirice de legatur5 tntre ele. Maj.oritatea misc5rilor care
se desf5oar5 cu putere maxima sunt contractii auxotone. Se considers c5, practic, toate
misc5rile de locomotie §i cele naturale ale omului sunt auxotone.
Putinele exceptii sunt mi§c5rile izometrice, izokinetice, izotonice.

3± Parghiile osteo-articulare reprezint5 cea de a treia forts interns care intervine tn

realizarea mi§c5rii.
Impulsurile nervoase produc contractii musculare, care la randul lor atrag deplasarea
segmentelor osoase la nivelul insertiilor musculare transformand astfel, energia chimic5 tn
energie mecanic5. Segmentele osoase asupra carora actioneaz5 mu§chii se comports, Ia
prima vedere, ca parghiile din fizic5. tn mecanic5, parghia este o bars rigid5 care se poate
roti tn jurul unui punct de sprij.in. Asupra oric5rei parghii se aplic5 dou5 forte: forta activ5 (F)

Si forta de rezistent5 (forta rezistiv5, G). Fiecare dintre ele actioneaza la o anumit5 distant5
de punctul de sprij.in (axa de rotatie, fulcrum), formand un moment al fortei corespunz5tor
pentru bratul fortei Si un moment al rezistentei pentru bratul rezistentei. Distanta de la axa
de rotatie la momentul for[ei sau al rezistentei se numeste bratul fortei, respectiv bratul
rezistentei Parghiile tn mecanic5 sunt folosite pentru efectuarea unor activit5ti cum ar fi:
ridicarea unei greut5ti, transportul de greut5ti (cu roaba) sau chiar vaslitul.
Tot p6rghii sunt §i oasele corpului care au axa de rota{ie fn articulatii, for{a activd este data
de muschi, jar for|a de rezisten|d este data de greutatea corpului :au a segmentelor sale.
P6rghiile au rolul de a transmite mi§carea, de la muschi Si tendoane la sarcina rezistivd,
mdrind eficien|a ei. ~
Din raportul care se stabileste tntre bratul fortei §i bratul rezistentei, rezult5 regula de aur a
mecanicii: ce se castig5 fn forE5 se pierde tn viteza de deplasare §i invers.Folosind parghiile
ca unelte nu ca§tig5m lucru mecanic, dar aplic5m o forts mai mica pentru tnvingerea unei
rezistente mai mari.Actionand asupra bratului lung al parghiei, efectu5m o mare deplasare
comparativ cu cap5tul scurt.

Dup5 felul cum se dispun cele doug forte fata de punctul de sprijin , exists trei feluri de
par8hii:
Parghii de gradul I = sunt parghii de echilibru.

P6rghiile de gradul I sunt p6rghiile la care punctul de sprijin(fulcrum-ul) este situatfntre cele
cloud momente de aplicare a fortei Si a rezisten{ei., ambele forte sunt Tndreptate Tn acela§.i
Sens.

Ex: tn mecanic5 este balanta.

Tn corpul omenesc: la nivelul articulatiei dintre craniu si coloana vertebral5 (atlanto-
occipital5),punctul de sprij.in se afl5 tn articulatie,forta activ5 este data de mu§chii cefei, iar
rezistenta de greutatea capului.
-la nivelul articulatiei coxo-femurale (tn pozitie stand) se afl5 punctul de sprij.in(axa de

rotatie), iartn plan ventral Si dorsal cele dou5 puncte de aplicare a fortei active §i a fortei de
rezistent5.
In corpul omenesc toate parghiile de gradul I au brate inegale, de aceea §i fortele care le
echilibreaz5 sunt inegale. Astfel, Ia craniu, bratul fortei este mai scurt decat cel al
rezistentei, musculatura cefei care-I manevreaz5 este mai dezvoltat5 decat musculatura
ventral5 a gatului, care manuieste un brat mai lung.

Parghii de gradul 11 = sunt parghii de forta

P6rghiile de gradul 11 sunt p6rghiile care au punctul de sprijin la un capdt, forta la celdlalt
capdt, jar rezistenta fntre ele
E2si roaba, sau ridicarea unei greut5ti mari cu o rang5 de fier. tn corpul omului acest gen de
parghii este contestat; maj.oritatea autorilor admit c5 ar exista un singur exemplu, Ia
articulatia talocrural5, tn pozitia -stand pe varfuri, uncle punctul de sprijin este tn varful
piciorului, forta se exercit5 pe calcaneu de c5tre muschii care actioneaz5 tendonul lui Achile,
iar rezistenta este data de greutatea corpului care se transmite acestei parghii prin oasele
gambei.

Parghii de gradul Ill = sunt parghii de vitez5.

P6rgh.Iile de gradul Ill sunt p6rghiile care au punctul de sprij.In la un capdt al p6rg'hiei,
rezisten{a la celdlalt, iarforta intre acestea.
E2si articulatia cotului, uncle punctul de sprij.in este tn articulatie,rezistenta la cel5Ialt cap5t
(data de greutatea antebratului si a mainii),iar forta este tntre ele (data de muschii flexori ai
antebratului pe brat).

Forte[e externe implicate tn realizarea misc5rii sunt:

a)forta gravitatiei -Forta gravitatiei actioneaz5 totdeauna vertical de sus tn I.os. Tmpotriva ei,
fortele interne cumulate actioneaz5 exact tn sens invers, de j.os tn sus.
For[a superioard de miscare care fncearcd sd fnvingd for{a gravita[iei este sdritura.^lna.lrlte
de a face s5ritura, corpul se adun5, §i tsi concentreaz5 fortele. tnvingerea ei presupune un
mare consum de energie. Numai tn imponderabilitate actiunea fortei gravitationale este
anihilat5 §i`tn acest caz contractia muscular5 se realizeaz5 cu o forts egal5 cu forta absolut5
de contractie. Forta de atractie a p5mantului actioneaz5 asupra fiec5rui atom al corpurilor.
Teoretic se poate considera c5 asupra unui corp actioneaza o singura for!a, aplicat5 Tntr-
un singur punct, numit centrul de greutate al corpului.

3
b)greutatea corpului actioneaz5 tntodeauna vertical, de sus tn j.os asupra centrului de
greutate al corpului sau al segmentului.Valoarea acestei forte este legat5 de volumul,
Iungimea, densitatea segmentului care se deplaseaz5 sau de num5rul segmentelor angaj.ate
tn miscare. Practic valoarea acestei forte este legat5 de masa segmentului care se misca.
c) presiunea atmosferic5 reprezint5 indirect tot o forms de actiune a fortei gravitationale.
Ea apas5 asupra corpului cu o intensitate variabil5 Tn functie de viteza de deplasare. Ex: tn
repaus,asupra corpului omenesc actioneaz5 o presiune atmosferic5 de peste 20.000 kg.
Articulatia coxofemural5 are o suprafat5 de 16 cm2.Cavitatea ei articular5 reprezint5 un
spatiu virtual §i este vid5.Presiunea atmosferic5 actioneaz5 asupra ei cu 16,537 kg.
Greutatea membrului inferior este de 9-10 kg. Presiunea atmosferic5 poate mentine singur5
capul femural tn cavitatea cotiloid5 chiar dup5 sectionarea tuturor muschilor
periarticulari.Actiunea presiunii atmosferice asupTa corpului este compensat5 de presiunea
interns a marilor cavit5ti, care are valori identice cu cele ale presiunii atmosferice.
d) rezistenta mediului este cea a mediului extern tn care se desf5Soar5 exercitiile fizice care
pot fi practicate atat tn aer liber cat Si tn ap5. De aceea segmentele corpului omenesc sau
corpul tn tntregime vor trebui s5 tnving5 rezistenta acestora. Ea depinde de marimea
suprafetei frontale pe care corpul o opune mediului.
e) inertia este forta care tinde s5 prelungeasc5 Si s5 sustin5 o situatie data. Astfel, un corp tn
repaus tinde s5 r5man5 tn repaus, iar un corp tn deplasare tinde s5 se deplaseze tn
continuare.
f) forta de frecare este proportional5 cu greutatea corpului(G) care alunec5 pe o suprafat5
de sprij.in Si cu coeficientul de frecare(K) F = G * K

Fortele interne si externe sunt indisolubil legate ?ntre ele Si fn continua interactiune.
Tntreaga activitate a omului se desfasoar5 cu aiutorul acestor forte, Tn care ro]ul hot5rator
TI are contractia musculara diriiat5 de scoarta cerebral5.

Intrebari si teme:

t9 Care sunt fortele interne implicate ?n miscarea corpului?

2. Explicati impulsul nervos §i rolul lui!

3. Ce este contractia musculard?

Clasificat.I contracti.IIe musculare I

5. Ce muschi intervin ?n executarea unei actiuni musculare?

6. Ce sunt p@rghiile osteo-articulare, rolul for (exemple)? `$ ftiperffti& rfu S

7. Care sunt fortele externe implicate ?n realizarea mi§cdrii ?

Bibliografie:

1. Biomecanicalcurs in tehnologie IFR, Georgeta Nenciu, Bucuresti, Editura Fundatiei

Rormdnia de Maine , 20L2.