BI0MECANICA ARTICULARA SI BILANTUL MUSCULAR-CURS 4

Prof Lazarin Irina Marinela

TIPURI DE STATICA SI DINAMICA

Musculatura corpului dezvolt5 dou5 tipuri de activitate §i anume: statics §i dinamic5. La

fiecare din aceste dou5 tipuri tntalnim o serie de particularitati biomecanice.

Tipuri de activitate biomecanjca statics

Activitatea statics de asigurare posturala este rezultatul contractiei izometrice a grupelor §i

lanturilor musculare; ea nu duce la scurtarea mu§chiului §i nici la deplasarea unor segmente
sau a corpului tn tntregime. Tn cadrul lor, mu§chii obosesc rapid, tntrucat ei solicits puternic
centrii nervosi, iar circulatia sangelui §i a limfei la nivelul mu§chilor este tngreunata ca
urmare a comprim5rii vaselor.
Ea este de trei feluri:
a. acrfu.itaitea statiic5 de consol.idare o fnt6Inim tn cazul pozitiilor de echl.libru stabil, (at6rnat)
uncle centrul general de greutate se afla sub baza de sustinere. AIicti grupele §.i lantur.ile
musculare se opun fortelor de tractiune care, la nivelul articulatiilor se manifests ca forte ce
au tendinta de a disloca articulatiile punand tn stare de tensiune capsula §i ligamentele, cu
atat mai mult cu cat solicitarea este mai mare. Efortul static de consolidare solicits
concomitent grupele Si lanturile musculare antagoniste. De aceea exercitiile care folosesc
acest tip de efort antreneaz5 coricomitent atat muschii agoni§ti cat §i pe cei antagoni§ti.
b. activitatea statics de fixare (echilibrarel crpc7re fn cc7zw/ pozi.i/././or stc7t/.ce cw ech/.//.b«/
nestabil, uncle centrul de greutate al corpului se afla deasupra bazei de sustinere, cum sunt
poz/.i/././e stand 5/. numerocrse/e /or vcrr/.crnte. Grupele §i lanturile musculare se opun fortelor
care tind s5 dezechilibreze corpul, fixandu-I tn pozitia respectiv5. Conditiile de echilibru
nestabil determin5 forte care se manifests la nivelul articula!iilor sub forms de presiune,
aceasta fiind cu atat mai mare cu cat greutatea este mai mare (purtarea unei greut5ti fn
brate sau pe umeri). Si aici efortul static solicits concomitent grupe §i lanturi musculare
antagoniste (agoni§ti §i antagoni§ti din diferite articulatii).

Edrpozitiile stand pe varfuri, cump5na cu brate lateral, stand pe maini necesit5 cel mai
mare efort static de forta. Tn cele doug tipuri de activitate statics descrise pang acum, forta
de gravitatie actioneaza tn lungul axei verticale a corpului sau a segmentelor sale aflate tn
echilibru stabil sau nestabil.
Cand corpul tn fntregime sau segmentele sale se afl5 tn pozitii complexe, tn care forta de
gravitatie numai actioneaz5 tn lungul axei verticale, de ex:
EEatarnat echer, sprijin lateral la inele, stand cu un picior flexat Tnainte, stand cu bratele
lateral, apar solicit5ri statice diferite.
Musculatura corpului luptand ?mpotriva fortei de gravitatie care tinde s5 schimbe pozitia
acestuia sau a segmentelor sale depune un efort static de mentinere, care asigur5 pozitia.
c. actiivitatea stati\ca de meritiinere se int@Ine§te at6t fn pozitil.e de echilibru stabil cat §i ?n
cele de echilibru nestabil, la care nu mai contribuie toate grupele §i lanturile musculare
c}nfcrgon/.sfe c/., numcr/. une/e d/.nfre e/e. Acest tip de efort este folosit tn reeducare motric5.
Numarul grupelor care depun efort de mentinere variaz5 tn functie de pozitia pe care o

1
analiz5m. Astfel, tn pozitia atarnat la bars fixa grupa muscular5 a flexorilor degetelor §i cea a
basculei mediale a scapulei depun efort static de mentinere, iar restul musculaturii depune
efort static de consolidare. Tn pozitia atarnat echer se adaug5, cu efort static de mentinere,
grupa mu§chilor flexori ai coapsei pe bazin §i mu§chii peretilor abdominali. Tn pozitia stand
cu bratele dep5rtate grupa mu§chilor abductori tn articulatia scapulo-humerala §i a
extensorilor cotului depun efort de mentinere, iar restul activitate statics de fixare. Tn
pozitia sprijin lateral la inele grupa muschilor adductori tn articulatia scapulo-humerala §i
mu§chii basculei mediale a scapulei depun un efort considerabil de mentinere.

Tipuri de activitate biomecanic5 dinamic5-de fnL/inoere s; de cedcme.

a. activitatea dinamic5 de Tnvingere (contractie concentrical esre contrc7cfi.cr fn ccrre
muschiul se scurteazd §i mobilizeaza oaselej)rintr-o mi§care concentricil, de apropiere;
mu§chii antagonisti suntJntin§i §i prin aceasta contribuie la franarea miscarii.
b. activitatea dinamic5 de cedare lcontractie excentric5l esre contracf/'cr fn ccJre mu5ch/.u/
efectueazd miscarea prin cedareajJrogresiva a stt}rii sale de contractie, lungimea muschiului
crescand corespunzt}tor.
Astfel, tnclinarea corpului tnainte poate fi produs5 prin.contractia de tnvingere a
musculaturii peretilor abdominali, sau prin.contractia de cedare a mu§chilor §anturilor
vertebrale care sunt.antagoni§tii primilor. Sau, un alt exemplu, flexia coapsei pe bazin.poate
fi produs5 de grupa flexorilor coapsei, iar dac5 trunchiul este.a§ezat tn pozitie culcat pe o
bancheta, cu fata tn j.os, aceea§i miscare.rezulta din efortul dinamic de cedare al extensorilor
coapsei, care_luptand tmpotriva gravitatiei cedeaza treptat din contractia lor §i.permit astfel
mi§carea de flexie.Astfel, grupa flexorilor antebratului pe brat apropie (flecteaz5) cele doug
segmente prin contractie de tnvingere, sau le dep5rteaz5 (extensie) prin contractie de
cedare. Acest principiu este valabil pentru toate grupele musculare.
Ex: tn miscarea de tractiune la bars fixa, Tn prima faza -de ridicare a corpului -actioneaza
un lant muscular format din flexorii degetelor, ai antebratului, retroductori tn articulatia
scapulo-humerala, coboratorii scapulei §i mu§chii basculei mediale a scapulei; activitatea
acestora la ridicarea corpului este de tnvingere.
Tn faza a doua a mi§c5rii -de coborare a corpului -tot acela§i lant muscular asigur5
mi§carea, tnsa prin activitate de cedare.
Un alt exemplu: Ia s5ritura tn lungime (cu sau fara elan), tn faza de impulsie actioneaz5 lantul
muscular al triplei extensii prin contractie muscular5 dinamic5 de tnvingere, iar la aterizare,
actioneaza acela§i lant muscular, tns5 prin efort dinamic de cedare.

CONCLUzll

Musculatura corpului dezvolt5 2 tipuri de activitate §i anume: statics si dinamic5, fiecare cu

particularitatile lor biomecanice.

Activitatea staticd de asigurare posturald este rezultatul contractiei statico-izometrice a

grupelor Si lanturilor musculare; ea nu duce la scurtarea mu§chiului Si nici la deplasarea unor
segmente sau a corpului fn fntregime. Tn cadrul lor, mu§chii obosesc rapid, fntruc6t ei solicita
puternic centrii nervo§i, jar circulatia sangelui §i a limfei la nivelul mu§chilor este fngreunatt}
ca urmare a comprimt}rii vaselor.
Ea este de trei feluri: activitatea statics de consolidare, activitatea statics de fixare
(echilibrare), activitatea statica de mentinere

Activitatea dinamic5 a musculaturii corpului are dou5 particularit5ti: de Tnvingere si de

cedare.

Tntreb5ri §i teme

1. Care sunt tipurile biomecanice de activitate muscularti?

2.Care sunt tipurile biomecanice de activitate staticd (exemple)?

3.Ce este activitate staticd de consolidare (exemple)?

4.Ce este activitatea statica de fixare (exemple)?

5.Ce este activitatea statica de mentinere (exemple)?

•`...,.,,..

Ire sunt tipurile biomecanice de activitate dinamicd (exemple)?

\e este activitatea dinamicd de ?nvingere?

\e este activitatea dinamicd de cedare ?

Bibliografie:

1. Biomecanicarcurs rin tehnologie IFR, Georgeta Nenciu, Bucure§ti, Editura Fundatiei

Romania de Maine, 2:OT2.