BIOMECANICA ARTICULARA SI BILANTUL MUSCULAR-CURS 3

Principii generale ale locomotiei

--,;I:-:=:f]
rincipiul nr. 1-Orice mi§care Tncepe prin stabilirea tn pozitie favorabil5 sau mobilizarea
" centrului de greutate principal al corpului.

Exemplul 1. Iovirea cu pumnul.Pentru aceast5 mi§care, centrul de greutate se stabilizeaz5

prin intrarea tn actiune a centurii musculare a trunchiului din imediata apropiere a centrului
principal de greutate al corpului
Exemplul 2. pornirea din ortostatism tn mers.Pentru a se face primul pas, centrul de
greutate este mobilizat pe directia de deplasare. Trunchiul este aplecat fnainte prin
contractia mu§chiului psoas-iliac Si a muschilor abdominali. Celelalte mi§c5ri ale mersului
tncep numai dup5 ce proiectia centrului de greuta`te deplasat tnainte a dep5§it baza de
sustinere. '

W:r:nb:![:zj=t]onar;e2:Ps°ergninedn::I:ar::nrteuar[:z:auz:C:[abr:oar:ean:rnu:ju::tee8dr:uut,aeiejea::i:ennetaruspre
periferie®
Exemplu. din stand, ridicarea bratelor lateral-tn acest caz, lanturile musculare intr5 tn
actiune tn urm5toarea ordine:
-centura muscular5 a trunchiului stabilizeaz§'centrul de greutate;
-mu§chii centurii scapulare stabilizeaz5 cent'ura la trunchi§i tncep s5 o ridice.;
-muschii abductori ai bratului abduc bratul;
-mu§chii extensori ai antebratului mentin antebratul extins,.
-muschii extensori ai mainii Si degetelor mentin mana §i degetele extinse;
-muschii lombricali Si interoso§i mentin degetele apropiate.

Principiul nr. 3-Membrele superioare §i inferioare actioneaz5 ca lanturi cinematice tnchise

sau deschise.
Exemplul 1. din atarnat, tndoirea bratelor.Tn aceast5 mi§care, membrele superioare
actioneaz5 ca lanturi cinem.atice tnchise.
Exemplul 2. aruncarea greut5tii Membrele superioare actioneaz5 ca lanturi cinematice
deschise.
Principiul nr. 4 -Cand membrele superioare sau inferioare actioneaz5 ca lanturi
cinematice deschise, mu§chii care intr5 tn actiune f§i iau puncte fixe de insertie pe
capetele lor centrale si actioneaz5 asupra segmentelor prin capetele lor periferice.
Exemplu: din stand, ridicarea bratelor oblic tn sus. Muschii centurii scapulare t§i iau punct fix
pe coloan5 Si trag centura tnainte §i tn sus, muschii abductori ai bratului iau punct fix pe
centura scapular5 §i duc bratele tn abductie; mu§chii extensori ai antebratului iau punct fix
pe brat §i mentin antebratul tn extensie, mu§chii extensori ai mainii §i ai degetelor iau punct
fix pe antebrat Si mentin extensia acestor ultime segmente;
Principiul nr. 5-Cand un membru (superior sau inferior) actioneaz5 ca un [ant cinematic
fnchis, deci prin extremitatea lui periferic5 se afl5 sprijinit sau fixat pe o baz5 oarecare de
sustinere, mu§chii care intr5 ?n actiune f§i iau punct fix pe capetele lor periferice §i
actioneaz5 asupra segmentelor prin capetele lor centrale.
Exemplu: din stand, tndoirea genunchilor.Muschii extensori ai piciorului pe gamb5 (tricepsul
sural ?n special) t§i iau punct fix pe picior pentru a nu 15sa gamba s5 se pr5bu§easc5 pe picior,

1
extensorii gambei pe coapsa (cvadricepsul fn special) tsi iau punct fix pe gamb5 pentru a nu
15sa coapsa s5 se pr5bu§easc5 pe gamb5, extensorii coapsei pe bazin (ischiogambierii mai
ales) t§i iau punct fix pe gamb5 pentru a nu 15sa bazinul s5 se pr5buseasc5 pe coapsa.
Principiul nr. 6-Cand membrele actioneaz5 ca lanturi cinematice descbise, grupele
musculare agoniste se contracts izotonic si mi§carea rezult5 din apropierea capetelor
musculare de insertie.
Exemplu: lovirea mingii cu piciorul.Actiunea rezult5 din mai multe misc5ri
concomitente.Flexia coapsei pe bazin, extensia gambei pe coaps5 Si flexia dorsal5 a
piciorului. Grupele musculare agoniste iau punct fix pe capetele lor centrale §i se contracts
izotonic, apropiindu§i capetele de insertie.
Principiul nr.7-Cand membrele actioneaza ca lanturi cihematice Tnchise, grupele musculare
agoniste se contracts izotonic sau izometric, succesiv sau sub ambele forme.
Exemplu de contractie izotonic5: din pozitia atarnat,tndoirea bratelor. Exercitiul rezult5 din
mi§c5rile concomitente: flexia bratelor pe antebrat §i adductia bratelor. Grupele musculare
agoniste iau punct fix pe capetele lor periferice §i se contracts izotonic,apropiindu§i capetele
de insertie.
Exemplu de contractie izometric5. din atarnat cu bratele tndoite, tntinderea bratelor.
Exercitiul rezult5 din urm5toare lor mi§c5ri concomitente. Extensia bratelor pe antebrate §i
abductia bratelor. Grupele musculare agoniste iau punct fix pe capetele lor periferice §i se
contracts izometric, dep5rtandu-Si capetele de insertie.
Exemplu de contractie succesiv5: tn alergarea de vitez5, atacul solului cu piciorul, apoi
extensia piciorului (flexia plantar5) pe gamb5. Tn atacul solului antepiciorul ia contact cu
solul Si tricepsul sural, contractandu-se izometric, controleaz5 apropierea c5lcaiului de sot.
tn faza urm5toare de exensie a piciorului pe gamb5,antepiciorul continua s5 fie sprij.init pe
sol, dar tricepsul sural secontract5 izotonic, apropiindusi capetele de insertie pentru a fi
posibil5 extensia
~ (flexia plantar5), deci propulsia corpului tnainte.
Principiul nr. 8-Executarea unei mi§c5ri este posibila datorit5 interventiei concomitente §i
contrarii a muschilor agoni§ti si antagoni§ti. Cand agoni§tii se contracts izotonic,
antagoni§tii se contracts izometric §i invers. Viteza de executie a mi§c5rilor este
dependents de raportul invers proportional dintre intesitatea de actiune a agonistilor §i
antagoni§tilor.
Exemplu: din stand cu bratele lateral cu palmele tn sus, tndoirea coatelor la 90o.Tn aceast5
mi§care intervin ca agonisti mu§chii flexori ai antebratului pe brat (fn special brahialul
anterior §i bicepsul brahial), care se contrat5 izotonic. Concomitent intervin tns5 Si muschii
antagoni§ti, deci extensorii antebratului pe brat (tn special tricepsul sural §i anconeul), care
se contracts izometric. Tn lipsa antagonistilor, miscarea s-ar executa necoordonat Si brusc.
Pentru realizarea rapids a exercitiului, flexorii se contracts puternic, iar extensorii cu o
intensitate mai `sc5zut5. Pentru realizarea tnceat5 a mi§c5rii, flexorii se contracts mai putin
intens, iar extensorii opun o rezistent5 mai mare. Cu cat viteza de executie a agoni§tilor este
mai mare, cu atat interventia antagonistilor pe parcursul amplitudinii de mi§care este mai
mica.

Principiul nr. 9-La sfar§itul mi§c5rii, mu§chii antagoni§ti se transforms Tn muschi

neutralizatori. Cu cat viteza de executie este mai mare,cu atat interventia antagoni§tilor la
sfar§itul mi§c5rii este mai intensa.
Exemplu. ca la principiul nr. 8.-Cand cotul aj.unge la o flexie de 90grade, mu§chii extensori
intensificandu-§i actiunea opresc excursia antebratului tn aceast5 pozitie.
Principiul nr. 10 -Mentinerea pozitiei se realizeaz5 prin echilibrarea intensit5tii de actiune
a agoni§tilor §i antagoni§tilor §i intrarea tuturor lanturilor musculare ?n conditii de travaliu
static.
Exemplu. ca la principiile 8 §i 9-Antebratul aj.uns tn pozitie de flexie la 90grade pe brat este
mentinut la vertical5 prin echilibrarea intensit5tii de actiune a flexorilor §i extensorilor
antebratului pe brat.
Principiul nr. 11-Folosirea actiunii fortelor externe(fn special a fortelor gravitationale)
inverseaz5 rolul grupelor musculare.
Exemplu: din stand, tndoirea genunchilor.Au loc urm5toarele misc5ri concomitente. Flexia
gambelor pe picioare, flexia coapselor pe gambe Si flexia bazinului pe coapse. De§i este
vorba de o mi§care de tripl5 flexie a membrelor inferioare, tn realitate fns5 exercitiul este
controlat Si gradat de lantul triplei extensii, deci de extensorii piciorului pe gamb5, ai gambei
pe coaps5 §i ai coapsei pe bazin. Toti acesti muschi se contracts izometric §i nu lass
segmentele membrelor inferioare s5 se pr5bu§easc5 unele pe celelalte sub influenta fortelor
gravitationale. Desi este vorba de o tripl5 flexie, agonistii sunt reprezentati grupele
musculare ale lantului triplei extensii, iar flexorii devin antagoni§ti.
Principiul nr. 12+n unele situatii, folosirea fortelor externe (§i fn special a fortelor
gravitationale) inverseaz5 rolul grupelor musculare numai dupa ce acestea au declan§at
mi§carea.
Exemplul 1: din pozitia stand, aplecarea trunchiului tnainte.Mi§carea este initiat5 de muschii
abdominali §i de flexorii c`oapsei pe bazin, care actioneaz5 ca agoni§ti. Mu§chii §anturilor
vertebrale §i extensorii coapsei pe bazin actioneaza ca antagoni§ti tn aceast5 faz5 a misc5rii.
Dup5 ce trunchiul a pr5rasit pozitia de echilibru, el tinde sub actiunea fortelor gravitationale
s5 se pr5bu§easc5 fnainte. Pentru ca mi§carea s5 se poat5 executa coordonat, controlul ei
este preluat de muschii Santurilor vertebrale §i de extensorii coapsei pe bazin. De§i este
vorba de o mi§care de flexiea trunchiului, dup5 ce aceasta a fost initiat5 de muschii flexori,
care s-au contractat izotonic, ea este continuat5 Si controlat5 de extensori,care se contracts
izometric.
Exemplul 2: din stand, aplecarea trunchiului tnapoi.Mecanismul este invers, mi§carea fiind
initiat5 de extensorii care se contracts izotonic §i apoi este continuat5 de mu§chii
abdominali §i de psoas-iliaci, care se contracts izometric.
Principiul nr. 13-tn cadrul actiunilor lanturilor cinematice fnchise, parghiile osteo-
articulare actioneaz5, fn general,ca parghii de sprijin, deci ca parghii de gradul I.
Exemplu: comportarea parghiei articulatiei cotului tn pozitia stand pe maini.Forta
reprezentat5 de insertia olecranian5 a tricepsului brahial, se g5seste tn afar5. Sprij.inul,
reprezentat de contactul dintre extermit5tile articulare humerale §i radio-cubitale, se
95se§te la mij.loc. Rezistenta, reprezentat5 de proiectia centrului de greutate, cade la
interior. Deci, F.S.R., parghie de gradul I

Principiul nr. 14-tn cadrul actiunilor lanturilor cinematice deschise, parghiile osteo-
articulare actioneaz5, fn general, ca parghii de vitez5, deci ca parghii de gradul Ill.
Exemplu: Comportarea aceleia§i parghii a articulatiei cotului la aruncarea greut5tii. Prin
flectarea excesiv5 a cotului, forta, reprezentat5 de insertia olecranian5 a tricepsului brahial,
este plasat5 tntre punctul de sprij.in osos humero-cubito-radial §i tntre rezistent5,
rep+ezentat5 de greutatea de aruncat Si greutatea proprie a antebratului §i mainii. Deci,
S.F.R., parghie de radul Ill.
Principiul nr. 15-Perfectionarea se atinge prin realizarea mi§carilor cu maximum de
eficienta, folosindu-se la minimum fortele interne §i la maximum fortele externe.
Astfel,perfec tionarea exercitiilor fizice apare ca o forms superioar5 de adaptare a
organismului uman la mediu.
Exemplul 1: tn alergare, pendularea fnainte a gambei membrului inferior.De§i miscarea
reprezint5 o extensie incomplet5 a gambei pe coaps5, ea nu se realizeaz5 prin intrarea tn
contractie izotonic5 a muschilor extensori, ciprin inertie(ca un pendul), deci prin folosirea
unei forte externe. Grupele musculare care intervin sunt reprezentate de mu§chii flexori ai
gambei pe coaps5, respectiv mu§chii ischiogambieri, care la sfar§itul mi§c5rii se contracts
izometric, oprind pendularea gambei.
Exemplul 2: aruncarea mingii la handbal.Pentru ca forta cu care mingea este tras5 la poart5
s5 fie cat mai mare este folosit5 §i traiectoria centrului de greutate al corpului.
Exemplul 3: aruncarea discului sau a ciocanului.Forta extern5 folosit5 Ia maximum tn aceste
exercitii este forta centrifug5. Binetnteles c5 utilizarea la maximum a fortelor externe
presupune o coroborare perfects a acestora cu fortele motorii interne §i se bazeaz5, tn
ultim5 instant5, pe un grad fnalt de dezvoltare a proceselor de coordonare.

tntreb5ri si teme:

1. Care sunt principiile generate ale locomotiei?

2. Ce vizeazd aceste princ.Ipii ?

I, efiniti principiul 1 (exemplu) I

4. Definiti principiul 2, exemplu.

5. Explicati principiul 3.

6. Explicati principiul 6.

7. Explicati principul 7.

Bibliografie:

1. Biomecanicalcurs in tehnologie IFR, Georgeta Nenciu, Bucuresti, Editura Fundatiei

Romania de Maine, 2,OL2.