-Articulatia plana cu frecare.

Daca fortele ce actioneaza asupra solidului sunt coplanare

cu solidul rotirea permisa este in jurul unei axe perpendiculare pe planul fortelor ce trece
prin A. efectul frecarii in artticulatie se ia in considerare prin existenta momentului Mfa
numit moment de frecare in articulatie si in care λ este coeficientul de frecare in
articulatie: Mfa<=λR.
-CSR supus la legaturi cu frecare in 2 pct. Consideram solidul in plan avand 2 reazeme
simple cu frecare de alunecare. solidul este actionat de un sist de forte a caror rezistenta
este F. El se poate roti in jurul pct I de intersectie al reactiunilor normale N A si NB.
Fortele de frecare TA si TB trebuie sa aiba o astfel de orientare incat momentul lor in
raport cu I sa se opuna momentului MI(F).
-Echilibrul sist materiale supuse la legaturi. In cazul sist de pct materiale si ale sist de
corpuri, avem legaturi exterioare; legaturile cu un corp de reazem considerat fix(care nu
face parte din sist) si legaturile intre pct sau corpurile sistemului, numite legaturi
interioare. legaturile interioare si cele exterioare pot fi lucii sau aspre.Legaturile
exterioare pot fi de tip fir, pendul, reazem simplu(rs), articulatie sferica(as), articulatie
cilindrica(a), incastrare spatiala sau incastrare plana(is,i). legaturile interioare sunt de tip
articulatie si reazem simplu respective fir si pendul. daca 2 corpuri sunt incastrate ele se
pot considera un singur corp; cum si orice sectiune printr-un corp se poate considera
incastrare, numita incastrare de continuitate.
-Gradele de libertate ale unui sist supus la legaturi. Un sist de pct materiale supus la
legaturi, are m GL si vom putea scrie:
in spatiu:m=3p-(li+le)
in plan:m=2p-(li+le)
unde p este nr de pct, li este nr de leg interioare si le este nr de leg ext.
Atat leg int cat si cele ext se echivaleaza la leg simple in fct de nr de grade de libertate pa
care le suprima astfel:
1 rs=1
1 as=3
1 a=2
1 is=6
1 i=3
-Problema echilibrului sist materiale supus la leg: se da sist material prin pct sau
corpurile care-l alcatuiesc, lagaurile la care este el supus si fortele ext; se cere sa se det
cvonfiguratia de echilibru si fortele da legatura din legaturile ext si int.
-Teorema echilibrului partilor. daca un sist material este in echilibru atunci orice parte
a sa este in echilibru sub actiunea fortelor ext si a celor de leg int si ext aferente ei.
-Metode de rezolvare ale sist materiale supuse la leg.
-Metoda izolarii corpurilor. In aceasta metoda se considera ca parte fiecare corp. Astfel,
un sist de corpuri supus la leg este in echilibru daca fiecare corp este in echilibru sub
actiunea fortelor date si a celor de legatura ext si int aferente lui. Pentru fiecare corp in
spatiu se vor scrie 6 ecuatii de echilibru. Nr corpurilor fiind C se vor putea scrie in total
6C ecuatii. Se tine cont ca sisit are m GL, m=6C-(li+le).Daca m=0 sist se zice static
determinat. Metoda se aplica in acelasi mod si sist de pct materiale supuse la leg.
-Metoda solidificarii(echilibrul intregului sist). In aceast metoda ca parte se considera
intreg sist, ca un sg corp, solidificat, eliberandu-ase atfel d leg ext. el este in echilibru
daca fortele ext date si a celor de leg ext, formeaza un sist de forte echivalent cu zero.
-Metoda echilibrului partilor. Aplica teorema echilibrului partilor asa cum este ea
enuntata. Modul de alegere al partilor trebuie astfel facuta incat anumite ecuatii sa se
decupleze sis a poata fi determinate anumite necunoscute. Din mai multe combinatii ale
partilor se pot determina toate necunoscutele.
-Un sist special de pct materiale: Grinzi cu zablere. Grinda cu zabrele este un sist rigid
alcatuit din bare articulate la capete. Barele pot fi drepte sau curbe, situate in acelasi plan
sau dispuse spatial. ne referin in continuare la cazul barelor drepte situate in acelasi
plan(grinzi cu zabrele plane). Se stie ca un triunghi alcatuit din bare rigide este un sist
indeformabil. Se poate ajunge astfel la un sist de bare articulate la capete, format din mai
multe triunghiuri care se conporta in intregimea lui ca un CSR plan(are 3 GL). Acest sist
de bare articulate poate fi fixat in plan prin 3 leg simple, private ca leg ext.
La o grinda cu zabrele se disting urmatoare elemente:
- talpa inferioara
- talpa superioara
- diagonala(barele inclinate)
- montanti(barele verticale)
- noduri(articulatiile 1,2..10)
relatia 2n=b+3 exprima conditia da indeformabilitate geometrica.
-Eforturi in bare. Modeland grinda cu zabrele, la un sist de corpuri(barele), ea este in
echilibru daca fiecare bara este in echilibru.Izoland o bare ij, bara est in echilibru(tinand
cont ca fortele eext sunt nimai la noduri), daca reactiunile din articulatii aferente barei
sunt dirijate pe directia ei, sunt egale si direct opuse. Aceste reactiuni, notate N ij
respectinNji, solicita bara la intindere si compresiune(effort axial).
-Metoda izolarii nodurilor. in aceast metoda se modeleaza gringa cu zabrele la un
system da pct materiale(nodurile). grinda este in echilibru daca fiecare nod este in
echilibru sub actiunea fortelor ext date, a celor de lag int(eforturi in bare) si a celor de
legatura ext(react ext) aferente nodului. Pt fiecare nod putem scrie cate 2 ec de echilibru:
ΣXi=0
ΣYi=0 in care Xi siYi sunt fortele pe dicetiile ortogonale.
In sistematizarea calculelor se procedeaza astfel:
-se det cele 3 react ext din cele 3 3ec de echilibru care se pot scrie pt intreaga
grinda(metoda solidificarii)considerandu-se in continuare cunoscute;
-se izoleaza nodurile, pornind dintr-un nod in care concura numai 2 bare(cu effort
necunoscut). din cele doua ecuatii de echilibru care se pot scrie, rezulta eforturile in
aceste 2 bare. eforturile in bare fiind constante, se poate trece la urmatorul nod in care
concura cel mult 2 bare cu effort necunoscut si asa mai departe pana se parcurg toate
nodurile. Se poate constata ca ca penultimul nod va avea doar o bare cu efort necunoscut,
adica ultimele 3 ecuatii se pot folosi pt verificare. aceasta datorita consumarii celor trei
ecuatii de echilibru pe intreg sistemul in vederea determinarii reactiunilor ext.
-Metoda sectiunilor. In aceasta metoda se considera grinda cu zabrele ca un sg
corp(legat cu ext prin nr minim de leg-trei in plan –adica static determinat). grinda cu
zabrele este in echilibru, daca orice parte a sa este in echilibru sub actiunea fortelor ext
date la noduri, al fortelor de leg ext – reactiunilor si al fortelor de lag int – eforturilor in
bare, aferente partii respective. Atat partea din stanga sectiunii effectuate prin grinda cat
sic ea din dreapta se comporta ca niste corpuri in plan actionate de forte coplanare. se
studiaza partea pt care cele 3 ecuatii de echilibru sunt mai simplu de scris. In aceste
ecuatii encunoscute sunt cele 3 eforturi N45,N46,N36.
-Fire. Firul este un sist material, caracterizat prin lungimea sa, dimensiunile sectiunii
transversale fiind neglijabile in raport cu ea. Poate lua orice forma in spatiu. Aceasta
datoritaunor proprietati ale acestuia est perfect flexibil(nu opune nici o rezistenta la
incovoiere) este perfect rasucibil sau torsionabil(nu opune nici o rezistenta la rasucire).
Fiecare sectiune acestuia se comporta ca o articulatie spatiala perfecta. Firul se considera
ca o succesiune continua de articulatii. Din acest motiv, lantul care esre o succesiune de
inele are o comportare de fir. alte sist cu astfel de comportare se considera: cablurile,
funiile, toroanele, odgoanele. Datorita proprietatilor cu care este inzestrat(ipotetic) un fir,
in el se nasc numai eforturi de intindere.
-Problema staticii firelor este urmatoarea: se da firul prin lungimea sa, sau alte elemente
geometrice si incarcarea la care el este supus. Se cere sa se determine curba funiculara si
tensiunile in sectiunile sale.
-Ecuatia diferentiala vactoriala de echilibru. Considerand, teorema echilibrului partilor,
forul in intregimea lui este in echilibru, daca orice parte a sa este in echilibru.
Considerand ca parte un element din fir da lungime diferentiala ds, intre pct D(s) si
E(s+ds).