100% au considerat acest document util (3 voturi)
1K vizualizări626 paginiStatica Constructiilor
Culegere statica constructiilor
Încărcat de
alexDrepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (3 voturi)
1K vizualizări626 paginiStatica Constructiilor
Culegere statica constructiilor
Încărcat de
alexDrepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Te aoe
_ NSTITUTUL, DE CA aoe
‘4
peer aatret ee eee a
Cun 5
Profesor Ing: A-Caracostea ~
Asistent Ing [Link] Asistent ng Ghlie
+ STATICA CONSTRUCTIILOR
EXEMPLE $I PROBLEME
SISTEME STATIC DETERMINATE
%.
1957. es ) :
= iirotrnrn INSTINUTULU! DE CAT FERATE
tie) eon PREFATA ees
In) “pregitires Anginerului constructor, 0 importanté
rimgrdield o are formaros gtndirii gi sinjului static. Un ingt
er constructor trebuie of fic ta misur& nu mumai sé calculese
quod corect modul cum se distribuic forjele exterioare in ele- —
atele umei constructii, ci trebuie c& ajungi oh simtA, si in~
i takescd ecest lucru; un inginer constructor trebuie af fie in
| prinot rind un bun stavicean.
: Formares gindirii gi cimjului static cere fnek, pe eis
© perfect® Insugire a nojiuniler fundawentale gi meto~
eurente de calcul, iar. pe de alta, ofectuarea unui mare
de exerci{ii gi probleme, Nusai lucMind singur un numir
“ett Mai Bere gi mai variat dc probleme, se poate obtine indemine-
Pisciplinele care tn primui rind formeash gindirea 91
sput static sint mecanice, registenja materialelor Bo
Sala
eri de problous, pentru statisa construsjiiior mu se dispune
Aneh Gecit de puyine curouri $1 de nici © ovlegere de probleme.
Pentru a renedia acest iver ined éf2 1948 am luat iniflativa
4m 1951, Smpreund cu inginerwl [Link], am tradus si
fat la Institutul de Gonstruc$id eulegerea de probleme
‘statica Constructiilor, alostuith gud oe prof,I.M.
ici, Aceast’ lucrare este epuizatt de
Pentru remedievea lipsei unei fase | ae ‘Problems de
ice construetiilor, lips’ adine simtit& de studentii facul tt-
‘hoastre de constructil, tmpreuni cu asistontil med ing. A.
trugcu $1 [Link], am inceput tnck de acum eftive ant sh
em gi sk redactin materialul necesar ned eulegers. complete
probleme de statica constructiilor, Conform desvolt&rii cursu-
it de ‘Station Construc}iilor, lucraretva cuprinde doud volume —
- Vol,I : Sisteme stati determina’
Vol: II: Bistene Btatic Bedetorinate Bs Pi amparyit pe capitole, corespmzator
_-programei analitice oficiale pentru facult&tile de construc}ii.
‘La Snceputul fieckrui capitol s-a introdus o scurth recapi tulare
‘@lementelor teoretice necesare gi o schit& a modului de re—
solvare a problemelor. In mod deosebit s-a insistat asupra aces~
tei pirti la grinda dreapta, cunsiderind c& fntelegerea notiu-_
nilor fundamentale se face in special pe grinda dreapti. In fie-
eare capitol eu fost introduse la inceput o serie de probleme
le, trecind apoi la probleme din ce fn ce mai complicate,
aceasta pentru ca lucrarea s& poat& folosi si studentilor de la
jursurile firk frecvent&. In scopul 1hmririi mersului caleule—
Jor, 1a unele probleme s-au indicat detailat mersul calculelor,
tab la altele s-au dat numai remltatele.
Alegerea, discutarea si clasarea problemelor s-a
fhcut tn comun de citre tot1 autorii. Prelucrarea detailaté a
| problemelor din cap. II,III,IV,V,VI,VII,VIIT,1X, s-a fdcut de
"ing. 4,Petrugcu, iar a celor din cap.1,X gi o parte din [Link] si
S ‘III de ing. [Link].
Menuserisul lucrérii a fost visut de [Link]. 0.0.
“Meodoresou, prof,[Link] Petrescu gi lector ing. M. Soare, (
(de la catedra de rezistenti a Institutului de Cai Ferate din Buc,
_ Acegtia ne~au dat unele sugestii preticase de care am }inut seams
‘Je alcttuiree lucririi si pentru care le aducem gi aici miltu-
mirile noastre. Aducem de asemenea multumiri conducerii Insti-
‘tutului de C&i Ferate i fn special [Link] conf. ing.
Hila Virgil care ne~a dat tot sprijinul tn eg acestei iu-
erfri.
Iucrarea fiind prima culegere romineasck dé probleme
de Statica constructiilor, este de agteptat si aib& unele Lipsuri. ”
De aceea, rug&m cititorii si ne semaleze toate observatiile
tor, pentru a {ine seama de ele la o viitoare edifie.
Bucuresti, martie 1957.-
of, ing. A. Caracostea Capitolul 1
REAZEME SI REACPIONI
1.1. Reazeme
Mavositivele de legsturh dintre elenentele a@ constrac-
Se mumesc reaceme. Prin reazeme ce transmit fortele de lech-
de la ua element de construcyie la eltul. Pentru caloulul
structiilor, trebaie cunoscute in preaiabil elenentele meca:
mice ale rearemelor, adici fortele sau cuplele ce le pot fnloeut .
jcestea depind de natura legiturii, adic de migc&rile pe care
impiedick legitura.
Dap sumtirai de migctri simple pe care le impiedicg,
‘Feasemele plane se olasi fica in: t
. 4) Heazeme Simple sau reaveme mobile care fmpiedics o
Singur migcare distinct 91 anume: migcarea de translatie nor.
eli pe tangenta la curba de rezemare in punctul ei de contact
gaibe, mumit teoretic de reazem.
E Un reagem simplu suprimi un singur grad de libertate al
unei geibe. Reactiunea corespunz%toare unui Tea2en Simplu este
a5 @ forth treeina prin punctul teoretic de contact i normala~pe
.tangenta 1s curbs de resenare Sn _acest punct. ae
Reactiunes unui reazen sinplu are o Singurs necunoscuss
‘1 anume yaloarce sau mirinea ei
; oa o legiturs bilate-
. Reazerm) simplu este considera
- rala.
: Reazeme tixe suu reazeme articulate care impiedicn orice
migcare de translajie; ele permit numai migeari de rotafie in
Jerul puntotetnt teoretic de remem. Un reasem fix euprin’ fous
“grade de 1tbertate. El e deci echi valent ou dou reazeue simple.
Benotiunea corespunzitoare unui reazen fix este o forya 2
“care trece prin punctul teoretic al articuletiel. Necunoscutele oe
eotel forje sirt directia 1 mirimea ei. Gs_clenonte necunce-
uite gle reectiunii unui regcem fix se isa componentele ei su
eo
ie 11 in general ortog: 3
"
—¢) Menzome tncaatrate
sai tenable Gace
Reactiunes. anct incastriri este o forth de pozitie, di-
‘Eectie, sens ¢i mirime necunosoute, situaté fn planul gaibel.
jedueerea acestei forte in punctul-teoretic de Incastrare (cen
spelenty ints st scctiunit de tnoastrare) se face cu 0 fort!
" Sehipolenté 51 yn cuplu de moment egal cu momentul fc a :
‘orgei 2 f
Ge acest punet. z " oe
E: nvele aecunosoute ale uneid fncastrari sint Sse
—Omponentele fortes reactiune dup’ dows Sixeotii of cuplul ei
fats de cantryi de tnoas: es
érare.
ss Steucturiie pot #4 alcatuite dintto sf
2 pita mai multe gaibe articulate intre ele in oie Tal aie see =
Tormeze un singur cisten plan, geometric nedeformabi).
- In acest capitol se trateas’ probleme de determinarea
_ Feaptiunilor gaibelor static determinate gi a corpurilor plane
| Static determnate formate ain mai multe gaibs. is
4.2. Determinarea reactiunilor gaibelor
static determinate
Determinarea reactiunilor este operatia care consta in
aflerea elementelor mecanice echivalente reazemelor. Operatic
Se face fn douk etape:
a liberarea gaibei de legituri, adick inlocuirea fiect.-
rei legituri prin elementele mecanice corespunzétoare ed;
= Goterminaréa necuncecutelor acestor elemente mecanice
({mArimile si directiile toryelor i ouplelor ce fnlocuesc rea—
genele). 5
Saibele fiind fn echilibru, sarcinile exterioare ounos-
cute (fortele active) gi reactiunile necunosoute (fortele pa-
aive) formeaz un sistem de forte in echilibru.
Pes Nunarul de Llegaturi simple pentru fixerea unei qaibo in
_ plenul ei find egal cu numarul de ecuafii de echilibru static
4m plan, gi snume trei, rezulta: wie
es = © gaib4 legate In plen prin mai pubin de tret tear
simple mi aste fixd; echilibrul ej m este asigurat pentru ori-
ce sistem de sarcini care ar putea-o actiona;
= © gatbS legata prin mai mult de trei legéturd are un eoarece, pe baza
Static, sint posibile o infinitate de
0 gaiba legat% prin trei ‘legiturs simple neparaleie
urente este fixata 91 static determinaty.
Mirile wnei asemenea gaibe se pot realize:
Prin trei reazeme simple care si nu fie paralele,
or normale s& nu fie concurente intr-un punct.
* 2) Printr—un veasen fix (artioulajie) si un reazem mo-
prin articulatie,
3. Printr-o incastrarg.
eetii cunoscute gi a :
- in cazl a trei reazomc simple,
up trei direcyii oun
ettuate fn acelas! pian (normale
© la cele trei plane
Tegultantet
iunii de fncastrare. é
___.Componentele sistemuiui ie Sercint -0¢ acti oneast gaiba
“Sle Gout seu tres Sirectis reprecinté eotiunen Ptotemilui
Reeoiuniie stint egale gl direct
fectuarea acestei Operatii sint:
°
‘om
Pentru simpliticar,
dau momentele, numite ¢
proiectie).
ea calculelor, pencteje fati de care
araree calculelor,
‘n Componente parale-
+ In general, axa abeciselor se. lor reactiunilor.
Cele trei ecuatii de echilibru static ce se pot serie
eint: :
= doug ecuajii de proiectic fayé ae cele dou axe gi 0
ecuatie de momente fati de un punct oarecare Gin plana) gaited
EX +0; 2¥=0; =m-0
~ © ecuatie de proiectie pe o dreapt& oarecare (A) gi
dout ecuatif de momente fats de dous puncte ce mi sint situate
pe acelasi normali 1a A:
EZ (A) = 0 EM, 20; 2M, =.0
~ trei ecuatii de momente fats de tret puncte care mu
sint situate pe o acciasi dreapta:
=My = 0; My 2 0; =My =e
Initial, la scrierea ecuatiilor de echilibru, sensul
componentelor reactiunilor se alege arbitrar. Dac& dup& rezol.
varea eCuiajiilor, remlti pentru aceste componente semmul plus
sensul ales initial este cel just. In cazul unui rezultat ne~
gativ, sensul e invers celui ales iniziel.,
fy, Metode depleséralor virtuale const tn a determing cos
ponentele reacftiunilor din ecustii de lueru eanic virtual
stabilite pe baza principiuiui deplas#rilor virtuale care se
luerarilor mecamice virtu
rile sal
(0 deplasere virtuala este 0 deplasere infinit mica,
sieasd arbitrar gi independents de migearse Pe care foryele
aetive ar imprima-o corpului.
tn locul unei legituri suprimate, S¢ introduce reacti'
¢ necuncecuth gi se au gaibel o deplasarte
virtuala compatibils eu restul logtturilor raémase, astfel ca
singura necunoseuts ce intré in ecuatjia de Iuere mecantc 8a
4. Pentru a putea serie ecuatiile de lucrul mes
Je a giei proiectiile Jeplssiriier | (=
nen corespunzétoar
reac}iunea céutat:
canid, problema se reduce plicatie @ sarcinilor pe directia lor,
s 4 dich. Determinarea pe cale grafick a reac-
inilor unei gaibe static deterninat& const& in a deseompune
atic © forst de pozitie, mirime gi directie cunoscute (remul-
ae emmlui de sarcini ce actioneaz& gaibe), dup% douké san
‘irectii eunoscute din planul gaibei. Aceste directii sint
erminate de suporturile celor trei legituri simple care {n-
Determinarea rezultantei sistemului de sarcini gi aes-
nerea scestei rezultante dup directiile date se face ou
forul poligonului fortelor si ‘el poligomlui funicular.
in cagul uni
a unuie mobil
(fig.I-1 )
seu a tied
renzeme mobile,
Figura 1,1
recyiile resctiunilor eint determinate; m&rimea gi senyul lo=
gulté direct din conditia de Snchidere a poligonului fortelor.
1.4. Determinarea reactiumilor sistemelor de garbe
Se munegte sistes de gaibe cau lant de gaite un corp
an geometric nedeformabil, format dintr-un numgr 2erecare de
ee rigide legate intre ele. Leciturile intre gaibéle siste-
ui gi mediul inconjurstor, presupus fix (tereuvl), pot fiz
n reasem simplu mobil, © beri dublu artiemlatt, o articulafie,
fou bare dublu articulate ( articulajie imaginard) Incastrate |
va ma trei bare articulate neparelele (incastrare imaginar&).
Problema care se pune este si se determine foryele de
| legéturt ale sietemalui qu tevenul (reacjiunile sistemlui) of
fortele de legituri dintre grivele ce aleituiesc sistemul cind
“nsapra Iut-lucreagti 0 serie 4¢ sarcint.
Numiirul de forse de iesMtur& necunoscute este de unu
‘pentru reazemul simplu yi bere dublu articulat, dows pentru
artinvlatie gi trei pevtru inenstrare. Dact 1a o urticuletie
“geald, sint legate mai must de dou gaibe, numérul de forye de
legiturs necunoscute este gal cu de dod ori numaral getbelor
minus dcut n= 2 (8-1) (0 articulatie care leagd s gaibe se mi- =a
megte artioulajic de ordimi s).
“Sumdrul de grade de lidertate, ca apt numarul de ecuatii
ée echilitru static, ce se Peate sorie pentru fiecare gsiba o
sistemului fn perte este de trei. Deci, dack s ret tan} cinematic (geometric deformabil)
3s = rt sisten fix statio determinat
3s < ret sistem fix static nedeterminat
Determinarea reactiunilor gi fortelor de leguturi dinty
gaibele sistemului se face pe basa a dou condifii:
= Sistemil de gaibe in ansamblul Jui trebuie 24 fie tn)
echilibru, deci Sarcinile ce-1 actioneast gi reactiunile din
Teazeme trebute 2% forméze un sistem de forte in echilibru;
= fiecare saib& a sistemlui, izolath din sistem, tre-
tule s& fie gi ea in echilibru, deci sarcinile ce o actioneags,
Smpreun’ cu foryele de legituré cu alte guibe 91 cu reactiunile
Gin reazencle ei, trebuie s& formeze un sistem de forye in
echilibru,
Determinarea reactiunilor ei forjelor de legiturd ze
poate face pe une din cele trei c&i gi amume: analitic, prin
@eplas#ri virtuale si grafic.
a. Metoda analitic&. Metoda analitic’ const’ tn a obfi-
né, pe basa ecuatiilor de echilibru static, un sistem de ecua-
44 algebrice in care intri ca necunoscute reactiunile sistemu-
lui ‘gi forjele de leg&turs dintre gaibe, oare, rezolvat, ne 4a
necunoscutele chutate. Se desfac legiturile sistemului gi, in
ocul lor, se introduc toryele ae legstura, respectiv componen=
tele corespunzitoare lor, ca perechi de forje egale ei de sens
contrar pe cele douk gaibe desficute.
Soriind ecuafiile statice de echilibru pentru sistem “
fnsansamblul sku si pentru fiecare saibl in parte, izolaté din ®
Sistem, dup ce s-au introdus forjele de legiiturd ale legéturi~
Jor suprimate, se objine un sistem de 3n ecuatii cu 3n necu-
noscute care, rezolvat, ne d& reactiunile 9i foryele de legi-
turk dintre gaibe. Se pot serie in total mumai 3s ecuajii de
@cbilibru istincte (s — nuzXrul (@ibelor sistemlui),
De cele mai muite ori sistemul de ecuatil se poate sim ces ajbe, vein celelelee’ saive ieSeaaceate tet reaze-
3b. Met. ndaiiibol ssavitor virtuale. Se suprimi o legiturs
trangfcrmind astfel sistemul fntr—un lany cinema~
eo. Im lovud legaturia suprinate, oe introduc perechia de for-
ye de legitara necancscute. Se dé cintemalui o deplasere vir~
pic care se obtine, se determin’ necunoscute ciutata.
Ge Metode grafici. Rezultante sistemilni de forge ce
Ao gaitt a sistemlui sau intregil sistem 9i foryele
2 Legaturé respective (sau ponentele lox) de direc}ii cunce-—
toy tretuie sk foruea® un poligon 4e forge gd un poligon, funt—
a Inchis., Pe neeasts calo, se obyin forgele de legitura ne-
fest © Gautate. _ Capitolal 1
REACTIUNI
rarest. S& se determine analitic reactiunile
grinsii din figuri. i:
(1x3)23, 5+5( pet
ZP,b, A
% 2 at = a,
= 2,807 %
4 1,5°
ey EB Coase
= 3,728 t
ig 2 5-(-2) = 5,555 tone
Yerificare: Ar + Vy = 2,807 + 3,728 = 6,535 tone
ZPeertical * (1% 3) +5 EE = 6,535 tone |
Deci ZV =0
Froblema 1.2. S& se determine reactiunile grinzii din
figura.
p= 200 fy fort ~e
p = 200 kg/m] & 2 kg/em.1
pita) 22-2)
. =
"a= 20° 2 Z
80440
TTS a OO Menai
V, = 1,5 tone
+
0,5x1,20(4222) + 3 ae
Problema 1.5. Si se calculeze
analitic reactiunile
cadrului simplu rezenat
din figura.
=(2x6)x3414+10%
Ys =(exb lz 14s ton) .
= 1 tens
vy, = (2x6)25 ~14+10x'
atl fy = Ga dg a14 1005
4
2 9 tone : Hy = (2 x €) = 12 tone
Obs. Ie cairul siaplu et
Mais. qpitia Bye 5s
= % +8
Figura 1.8 db F
Frobloma 1.9. S& se determine, aralitie, resc}iunile
Sistemului inc&roat ca in figura aldturat.
ie ;
ey hes ewe
: um es a tes tel be ;
* Pigura 1.94 ai c
Regolvare:
-Se imparte sistem in elementele I, II, IIT si se
Celeuleast reacjiunile ca mai joo:
: (7)
@
ae fqn 92 foot ae
bar G6
Vy SEGES « 28,8 © [% = 15+
o litge 272EE LS g,2 ae. ~via
Yo = tues 18 + 2056+4x8*14-15 26. ogg +
jg = aimee 6 + 20x6- 45852415 X18 | 75 ¢
= 68,0 x'6 + 19,2 x 12+4x5% +
iy x pes OR 2G E12 x HEH READS 985
Hy = Hy = 9,35 tone
a e Problema 1.10. Si se determine reactiunile sietemlui
ain figur&, pe cele grafict.
OAs erhitran)
Pigura 1.10 a Ke
Rezolvare:
Se construiesc poligoanele’ ce torte $1 pelagenwa funs-
sxgora 1.10 b
oular.
i Intersectiile e gi d ale teturilor (1) gi (2) cu liniile
de aojiune R, gi Ry (cunoseute), eetermns linta s, deci valo-
rile R, ef 23.
a scara (P) 1a care 6-a efectuat epura se mAsoaré
Ry 27t i
Ra 22%
auind gireetiile si sensurile din epurd
x
R, = lay
ty ozs
Ca verificare, enalitic | si efortul Hin ¢
Fantul Di, folosind |
ealeulul grafic.
= 9C kg
Se consideré
corpul CEB. sub ac—
qiunea foryelor R,
Ry, H trebuie ef se
giseasok Sn cohtli—
bru, sau cele 3
forte vor trece
prin punctul K.
Se construeste
Pisure 1.37 3 poligonul fortelor:
(2), se ia arbitrar polv] 0. Se cons- |
te poligeml funicular (i), (2)
tei IneSt lature (2) tress vrin’K.
este eondizii linta s (ie incht=
Gere} cete determinati. ,
Se opereags dup prowedenl ou
noscut In poligonml (F) yi ce cada
perte regultateie indicate,
“0 Result: 3 60 ke
: 5 30 kg
Figura 7.17 b Ho = 18 kg
Eroblema 1.12. SH se determine reactiunile din reazens _
ye cale gr,
tlea. Pigura 1.12 b
Se duce poligom funicular astfe) incit raza
P 5 2% treacd prin articulatia A. Linia de actiune a lui Ry deter-
mini pe raza 1 punctvl K. Rezuith linia de Inchidere s-s.
Ducind s-s in poligoml (#7), cunosefnd linia de actiune a lui
Ry y Feaulte R,xi Ry in mBrime si directic
Broblema 1.13. 5i se determine reactiunile siotemalui
din figuré pe cale grafica.
Figura 1.13 a
Figura 1.13 b
Eezolyare:
Se construegte poligonul fortelor (F)
eflindu-se rewult
anta R. Se ia erbitrar polul 0, ge traseash
Poligonal funicular abed. Inte: Sectia u, 4 laturilor extreme
Fe
DEW, (Sy) aa bol tia reuitantei R pe grindx,
In panetul K se deecomnu ctille RB 54 EX. (ves
oligonul (#} ‘
;
ne R duph se calculeze grafic reactiunile grin-
gii cu eibrele ODP 94
reactiunile grinzii ©
Pigura 114 b
Figura 1.14 a
Rezolvare:
Intersectiile liniilor de actiune BO si ZB ou linia de
actiune e fortei P determin’ punctele K,, respectiv Ky.
Ca urmare se poste preciza linia de actiune a lui R,,
la fel linia R,.
Construind in contimere poligoml fortelor (F) g4 f&-
eind descompuneres fortelor (forta P) dup airectiile ce se fn-
tilnese in K, respectiv K,, se objin mivimea gi sensul reactiu-
nilor Ryo, R, respectiv Ryp, Rg.
Probl
S& se ermine
eforturile in ba--
rele 1 gi 2 gf
reactiunea din
reazemil ’.
j
x
~ ‘Figura 1.15 a Piguta 1.15 b
Qbs. Ge obligt poligomul funicular s& treack prin panctal B
(eu lature 1). Sap
Figura 1.16 8
Regolvere:Cu forjele 2P, P, P se construegte un poligon
[vest (FP). Se alege srbitrar polul 0. Se duc razele (1), (2),
(3), (4), Se duce poligonul funicular a, b, c, astfel incit raza
‘Dolers (1) 03 treact prin articuletia 4. (Intructt linia de ac—
$iune R, este necunoscuts). Fueind ca poligomul s& tresct prin. A,
[se poate duce linia de fnchidere a poligonwlui funicular s-s.
(Se observa ci trece prin F, intersectia razei (4) ou-linia de
actiune a lui N5, gi prin A care indeplinegte conditia de inter-
seejie a razei prime (1) cu linta de actiune R,).
Pireojiile ce tree prin K dau R, gi Ny ps poligonal P.
mtu a afla N, gi Ny se face o otmpla descompunere a fortei Nz.
| _—- Eroblema 1.17. S& ce determine reao}iunile din articu-
Natit pe cale grafica.
Figura 1.16 b
@
Ra? +f picura 1.17 b sot AD Teinctrcat sci libral
stabileste ye linia artowlaytilor
“Gnett se poate deternina ugor punetul ¥
conmecingé Ry si Ro:
Figura 1.17.0,
hes, 4.38. SE se giseasck pe cale graficd toate reac~
fiunile ce se nose fn legiturile sietemilui static de mai jos.
j Figura 1.18 a Figura 7.18
4 Rezolvare:
+ Se pleded dele corpr1 I. In punotul K, se face descon-
punerea lui F fA R, gi RB, (vest poligomul (F), tigura abe). Ta
Kp se face Gescompuneres lui R, (ca acjiune) in componentele
Hy gi XN; (vert [Link]). i
ne | In K, se face descoxpunerea lut Hy (ca sctiune asupre
corpului II), in Ry gi By (vest [Link]). pea”:
Reas}éunes fn B rerult& din compunerea ¥, qui,
(vezi [Link]). ‘ Problema 1 Sa se givenscd pe cale graficd reseyiu-
‘gringii cu console gi articulajii ortteta in figure elitv-
Articulatie E se realizeaz& prin dout bare concurente
, punct ce devine articulatie virtuala intre grinsile TH
Figure 1.19 @
Yi\e Rerolvare:
Se pleacd din Greapta dela grinda
RF.
a é: Punctul K, a direc}iile de descom-
punere (linjile de actiune) pentru grinde
: Pe YF.
Resulta Ry gi Ry.
Pleura 1.19 b 7 ;
Ry S¢ introduce ca sctiune asupra
linifle de aoyiune pentru Ry
| grinzii CDE. In K, se fntflne
gi Ry.
v
R, se introduce ca aotiune aturreterinzii ABE si impreu- ©
n& cu forys Q 4K R. In K, sfnt coneurente liniile de acyiune
Ry gi By.
In poligom (F) se miscer4 la scara respectiva reac~
fitmile tntregii grinzi avind. sensurile figurate in epura. »
i‘
:
s
Figara 1.20
Rezclvare:
Din considerente de simetrie V, = V,. Toate reactiunile
eint verticale.
2¥, + Vy = SP
Izolind reazeml B, noting cu 5 oforturile din barele
€e vin in ecest reaze= yi ficind o procc}ie pe vertical’ re-
zulte
3: 2eey.,
Picind sectiunee I - I gi scriind ecuatia de womente
in report cu nodul central de sus, rezviti
¥,
a
M205 €- Fzd- Pas. «0
= Pa Ne
@inind seama de ecuayia de proec}ii pe verticalz,
rezulta:
wees age
V2 Vy = 3 Vp = ig Capitolul II
GRINZI DREPTS STATIC DETERMINATE
2.1. Genoralititi, Definitii. Bforturi.
Gonventii de semne.
Se numogte grindi un element de constructie care are
walt mai mare decit celelalte dous dimensiuni gi in
citerea dominant& este incovoieres. Grinzile a ctor
lo Greapt& se numesc grinzi drepte. In calcul, grinzile
Deck sercinile acjioneazt direct pe grind’, avem grinzi
@irect; iar dact actioneast indirect, prin intermediul
Secundare, grinzi actionate indirect.
Problezs care se siudiazt in acest capitol consté fn de-
eforturilor in orice secjiune transversal’ a unei
Grepte produsk de actiunea sarcinilor exterivare. Seo-
transversal este crice secjiune normal& pe axa grinzli;
ransvercalt! oarecare a ei e definitt de abscisa ei
§ OFigine axelor, origine care coincide de obicei cu unul
Hin capetele grinzii.
») Eforturi in sectiune. Prin eforturi intr-o sectiune
je inyeles componentele, dupt axa bared gi din planul sectiunii,
eis forjei gi euplului, aplicate pe una din fejele secjiunii gi
eare reprezint&é actiunea reciproct dintre céle dou’ tronsoane
aie grinzii tuiet& de sectiune.
avem gase componente gi anume:
moment, ain care una dupa ten.
rasucire - gi
Pentru cazul general spatial,
trei componente ale vectorului-
senta la axa bared ~ niomental de
eS A dou& fa planal sectiunii - momentele fngoveietoa-
inpé cous axe din plarul sectiunii - apoi tret componente
ale vectcrutui-~forta, din care una dup tangent
pa exiul - 94 doux din planut seogiunii —
pA dows axe din plami Sectiunii (FigT.1).
a Ja axa barei-
fortele tuietoa- ote
Dac& toate sercinile se 5
iniv-un plan care contine att exa
-“grinzii cit gi une din axele principa
le de inertie ale sectiunii ei trans-
14 devine o
versale, problema spazi
ang. Momentul de ri
Bforsurile se reduc tn
ucire
yuh NS acest caz 1a tred conponente distinote
qi amume: N, 1, W (tig.i1.2).
In functie de sarcini gi reacyiuni,
_-+" eforturile intr-o sectiune se definsse
~ Torta axiali N este suma alge-
brick 2 projectiilor pe tangents la
axe gringii in sectiune a tuturor for~
ty. telor exterioare, inclusiv reactiunile
Mgura II.2 ee lucreazti pe tronsomil de grind si~
tuat de acei: » a sectiunii considerst
- Porte tiietoare T este suma slgebric& roiecyiilor
Re normale 1a tangenta 1a axe barei in sectiune e tuturor forte
Jor exterioare, inclusiy reactiunile, ce lucreazi pe tronsonul
de grindé situat de eceiasi parte » sectiumit.
- Komentul Snsovoietor M este suma elgevrick’ a moments—
Jor fati de centrul de greutate sl secyiuaii, a tuturor fortelor ©
exteriosre, inciusiv reac\yiunile, care ectionessi usupra _tronso-
ului_de grinds situat de aceiagi parte a sectiunii considerais.
e. Semnul eforturilor in [Link] celor tret mij
imi statice de mai sus se stabilegte pe baza uruktcarel conver-
$ii de semne:
- efortul axiel este considerat pozitiv cind esate efort
“de fntindere; in acest caz, ol este dirijat dapt normals oxte-
rioard a secfiunii;
) ~ forga thietoare este considerata pouitiva eind, lu-
erind ve fata unei secjiuni ce limiteaz&’ un tronson Je grindé,
produce, faji de orice punct din interiorul accstula, un moment
care tinde 3 roteascH tronsonul in sensul migectrii scelor de
cous;
~ momentul fncovoietor este considerat pozitiv cind pro-
duce intindere pe una din fejele grinzii, aleast arbitrar. Par-
tea presupust intined se fixeazd ini{4al pentru fiecare grindd
| an bari a unei structuri (de obicei pe schit’ es se araté prin
ui sane Sere XM = 25 - :
tate). Pentru grinzi orizontale sen putin inclinate,
S intins& se considera fibra inferioars a grinzii.
Semnul eforturilor se poete stabili yi in functie de
jens Se porcurs, ales arbitrer pentru fiecure bard, repre-
et printr-o sAgeaté ayezati de parten fibrei intinse de mo-
ele pozitive. In acest caz. [Link] observator agesat in
fel incft s4 parcurg’ bara Sn sensul sagetii, de la stinga
| éreapta, fata secjiunil in sensul de parcurs - numita fata
Hin dreapta - are eforturile pozitive cu sensurile arttate in
ig-it.3-
In fig, 11,3
6 si b sint
aratate sencu
rile pozitive
gi negative ale
nobentelor pene
t tia 08
4 rizontala gi
une verticala;
ier in fig.1T.3 c, eforturiie pozitive ce lucreaz& pe cele douk
fefe ele unui tronson 3 intr-o grind’ orizontal%
a. Banotii si divgrane de eforts
rea vnei gringi, supuss unui ¥, T, NM in langul ei,
valorile maxime ele 2cestor eforturi gi sectiunile in care se
produc aceste valori. Acestea ce objin din expreriile analitice
a Gantitiyijor N, 1, % in functie de pozitia sectiunis deterni—
naté prin abscisa sa, adic din functiile: :
entry dimen:
na-
i fixe date, inte-
Rea) = eps T= r(x); w= t6fx)
Reprezentarea grafict a acestér funcfii dea diagranele
de eforturi. Fe diagranele de eforturi, eforturile tn sectinne
s@ Faporteazt astfel:
= Torta axiala si forja taictoare pozitive deasupra
liniei de referinya;
= Gomentul incovoietor pozitiv de partea fibrei inti
a grinzii
: 2.2. Relatii diterentiale la grinzi arepte
In construc}ia diagramelor de eforturi, aint extren do - 26 - -
4iile de uclilibru ele unui tronson de grind de lungime dx:
(01g.2.4)
ip ar 3 a
(2.2) GP pps (2.3) . Py
2 aed ie
ee Ly: s ae +5) SB
Ss oo, (2.4) =e (205), ee +
In aceste relayii, N, 7, M, sint)
Pes, foncyiile ce reprezint# variatia
Pigurali4 eforturilor tn lungul erinzii, py -
functia sarcinei normale repartizath in lungul grinzit, py -
functia sarcinld tangenjiale (paralelS eu exe grinuii) reperti=
gate in langul grinzii, m - functia momentulai sarcing, reparti.
gat $n lungul gringii.
Dect sarcinile py, py 71 momentele m sint ccntiime, fun
fille N, 7 gi M efnt gi ele continue. O sarcini concentratt, acm
ionind htr-o sectiune pe grind’, produce fn aces seojiune un
seit in diagramcle N gi T gi o schimbare brusc% a incliniril
tangantei in diagrema ¥. Un cuplu concentrat produce un salt in
are actioneazt.
@iggrama M in sevgiunea in
x Relatiile diferenjiale de mai sus areta c&, intre funé~
fia momentvlui tncovoietor, a foryei téietoare gi & fnctresrit
~ aceasta luaté cu cemn schimbat - exist? aceeagi legtturs ca
tntre functia primitiva, derivate ai de ordiml intii gi derivaq
tia ef de ordirul al doilea. De aici rezulta:
4, Wartmea fncdrcdrii normale contimui Inte-e sactiune
earecaro a unei griuei drepte reprezinté coeficientul unghialar
antu) la curbe forjelor tiietosre in
al tangentei geometrice (x
aca acetinne a grinzii.
2, Wirimen forjei tiletcare intr-o sectiune a grinsdt
0
jular el tungentel
drepte reprezinta valoarsa
geometrice la curbe moaentelor
3. Pe orice portiune de srindé drearté. funciia torgel
de un grad superior funcyied énotrcarii, tar fund
oietor este cu un grad mai mare deceit func~
grade mai mure ca functia Ineur
{neovoletoare in acea secyiane.
thietoare este
fia momentulvi incov
jin fortel thietoare gi cu doud
esrii.
4. Pe segmentele unei srinsi drepte cu forys taieteare
pocttiva, momentul incovotetor cregts. iar pe sesmentele ae
griuda unde forta taletoace ete negativd, monentul inoovorel:
scade, gi minin.
6. In toate secyiunile unsi grinzi drepte unde forja ti-
oare este meximi sau minimi, parta vei momentelor are va-
extreme, meximé seu minis.
7. In wectiunile in care funcjia “ncirclrii ce anuleazt
Schimbind de semn, curba forjelor t&ictoere are un maxim sau un
nim, iar curbe momentelor - un ptncv 4 inflexiune.
8. Pe toate porjiunile unei c drepte supuse 1s fn
chi pozitive - @irijate in jos fats a¢ sensul de parcurs —
mrba forjelor t&ietosre scade gi $
9. Dack incurearea creste odati cu cregterea absciced
lspre dreapta fn sensul de parcurs ctinga-dreapte), curbura
Jfancyiéi forfelor tBistoare ers concavitates dirijaté spre ai-
forgelcr t#ietoare (conce-
tate in sus), iar deck incdrcarea descreste odati cu orcgterea
cisei, curbura careei fortelor téictcare are concavitetea in
ers.
} 40. Dack fune}ia Snck2cérii este poritivd (fncdrcdrile
Hrijate in jos), atumci carta somentelor are concavitatea
‘burii in sens invers semsului pozitiv al axei ordonatelor
mntru monente. Invers, wei inckrcéri negative, fi corespunde
D curb% de momente cu comeevitates spre sensul pozitiv al axei
gomentelor. a
11. Porfele concentrate
te intr-o sec}iune a ei, produc @iagrama de forye tu-
jetoare, egal: cu valosres Bar, si bari brugte ale fnclink-
i tangentei (pantei) le carte de ronente.
; 12. Momentele @xtericare concentrate, aplicate intr-o
eyiune a unei gringi, produc fn acca secjiune, fn diagrava
e momente, salturi egele em weloerea lor in acea secyiune.
; 13. Tangontele Ia eurba momentelor fncovoietoare duse
in dou secjiuni x; gi x5, ele unei crinzi ¢repte, se inter-
Becteazi pe rezultanta eistemmlui ¢e sarcini ce actioneact grin-
42 {ntre acele sectiunt.
7 14. Portiunes Gm @imerana de momente inoovoletoare 2
nei grinzi érepte, cuprimse intre dows linii ale ct gi linia
ie inchidere corespunzites=s, sepresintS diagrama de momente a
ef grinzi cimplu rezemete Ze carete. avind deschiderea egalad
axa grinzii, aplica s ‘ 3 es
‘distente dintre acele puncte inc&reat ‘la fel
15. Pentry grinai simetrice gi simetric tnoarcate, dio
| grama de monente ineovoietoare gi eforturi axiele cate simetrack,
der diagrama de forte t&ieteare - esinatrick Tentru grinzi si-
metrice, antisimetric inctrcate, diagremele % gi N sint antiet— |
- metrice, iar diagrama T este simetrica.
Relatiile diferentiole de mai sus permit si se determine
"gi variatia valorilor eforturilor intre donk secjiuni ale unei
grinzi diepte.
: Din relatiile diverenjiale, prin integrare fntre dous
sectiuni ale grinzii, $inind seama 9i de sarcinile concentrate,
real is: ‘
- variatia forjei t&letosre fatre douk sectiunt ste
‘anei grinzi drepte este egalé cu aria Gisgramel de inckroare
cuprinss fntre cele dou sec}iuni, le care se adaugi sume elge-
brick a forfelor concentrate ce ac{ioneagé norsiel pe axe eringis |
" fntre aceleazi secyiuni:
@ monontuiui incovetetor iatre
ria forted
ale une
re se adouss suse alee~
(prinsi intre cole dowk secfinal, 1a 6
prick a momentslor concent: yionenzk grinds ‘ates
- sechinni: obi lire fonts sfortului B, 7, H pentru o grinds
tick consta in a stabili analitic, pe
ecustiilor de echilivra static, aplicate unui tronson din
fanctiile B = f(x), = f,{x) gi M = f(x).
Dups Getermjnares reac$iunilor, 1uind crizina axelor
amul din capetele g-inci wee grinds de la origina
relor in sensul pozitiy
serie pentru fiecare poryiune de bert dintr 4 sarcini
A yes Gee
meentrate ef pentru fiecare portinne ve care p varical Cup
tintin
Panunita lege, funeyiize eforturiicr eriitate mai sus,
Qs t= § 2.14. Reprezentarea era~
se par
exei x (sensul de parcura eles) gi
jane gi de convensia =
Fic’ © ecestor funcyii GE tiegranele ciutate.
. Galeulal analitic este satt ugurat, dack atit sarcinile
fete 3! resessuniie Se Sescecen dup: aoun airectii gi ‘ante:
Ss 6rineil ox gi norasta se eé oy, origins fiind Iuaté tn unr}
fin capetele grinsit.
Metode deplasérilor virtuale consta tn a introduce fn
Sectiunea considerats Pé.cele dead rey.
Sunescute din seojiune care restabilese echilibrul, fieéureia
din cele dows segmente formate prix sectionerea grinzii.
Fiecare din cele aout segme:
ee
Shes
j@ ele ei, eforturtle ne-
‘
i fe grind% fiind in ecni-
Aibru sub ectiunea eercinilor, resctiurilor si perechilor de
eforturi necunosoute introduse fn secjiunea m, 22 poate aplica
Sisterm)ui prineipiul Gsplasirilor virtusle. [Link] 0 as-
Pplasare virtuels compatitild cu legiturile ramnee ge€evficute
_in aga fel fne?t numai unul din cele trei efortur: din sectiune
f anume efortul care ae interesees% - st proiock lueru uecanic,
Se objine o ecuatie de lucru mecanic din care remlt& fancpia
céutatd a efortulni, :
Serierea ecuajiilor se ugureast gi aici, daca fortele
Se descom-in $n componente orizontale gi verticale.
dievoda prachots se bazeaza pe determinares grafics a |
terul poligomalad ar pe o dreapté para-
Geltiplicgat cu distarja po-
fex8 Se acel panct. In con-
secintd, cu de forje ourecare gi al ncli-
Gntii rezultunta sercinilor ce
Se itenceee pe Bea. Heo gio gi pordtie. Descompu—
nind aceast® rez Sele trei legituri simple ale grind
zii, se objin Ge Feacpiunilo: dunk aceste dircoyit
cgale gi direct @@ Feechiunile. Rforturile intr-o sectiun
e ob$in sflina recoltanta for;elor, inclusiv reacyiunile ce
actioneazi grinda de o singurti parte a secjiunii considerate gi
redueind aceasta recultanté la certrul de greutate ol eectiunit.
Componente ei dup& axa berei in sectiune este forts axiala, ecn
ponenta dup&i normele la axa barei - forte t&ietoere, iar mome:
tul ei in raport cu centrul de greutate al sectiunii - nomentul
incovoietor in secjiune. Stabilirea semnelor se face conform
celor de la § 2.1c.
2.4. Gringi drepte simplu rezemate si grinzi incastpate
a. Grinzi_simplu rezemate.
Gringile simplu rezezate au un reazem fix (articulat)
gi unul mobil, parelel cu axa grinzii. Pentru sarcini normale
ye axa arinzii, reactiusile sint si ele normale pe ax. Sarcint:
inclinate faj& de ax& se descompun Sn componente normale pe axt
gi aut Adrectia axei. In cele de mei jos, vom considera numai
influente componentelor normale pe 2x8, singurele care dau f
tntre laturile
2e1a cu forte
covolere in grinzi.
In camul unor SncErcSri complexe, pentru ugurinyh, reat
yiunile, foryele téietoare gi momentele tncovcletoare se celeu-
least separat pentra sarcinile concentrate, sercinile repertia
te gi cuple, dup care se suprapur. efectele produse de toate
aceste influenje, calzulete separst-
a cazwl forgelor concentrate, celculul se ponte face
le forya la forgs pe bee formilei de reccrenti (fig.I1.5).
(2.8) Kea =
unde S; of Ty sint ae : fn eectiunea i
(nfinit vecn 1a @reapte:
Fast ~ momentul gi
torye taietoar= t= = istinge forjet 27 In camul sarciniler repar~
ticate sau complexe, calevlul
foryelor taietoare gi al mer
weiGe imcovoretoare, de la
fiune la cectiune, se face pe
ase relajiilor (2.7) 31 (2.8)
Considering grinda actio-
metk pe rind ei separat nuray
de imoarcérile dintre a gi x .
apoi cele dintre x, oi B (tis
2.6) si suprapunina efectel
PELa% 2, x, ale celor douk ipoteze de t
cireare, expresiile fortei taic-
toare gi © tomentului Incovoie
Sapete urettonrele forne simple:
cn. (2.10)M, «25, +35, =
Sr, --# * Sy 2)
“= 4x-$
unde §, ei S5 sint. momen-
tele statifce ale fnctrcs-
Figure 12.6 rilor ce ac}jicneazt pe
mdi de la reacemal A la sec{iunea x,, reerectiy do la eec-
anea x la reazemul B, fn raport cu reavenul A, respectiv &
b. Grinzd Sneastrate. Consote.
Reacjiunile se objin desfacind tncastrarea, introducina
B locul ei ci. mecanice ccrespunz&toare - 0 tortk nor=
S pe axi, una dup& axa barei gi un monent - trata‘e cu sen.
tile positive, gi scriind cele trei ecuajli de
neil.
ente.
Constructia diagranelor Je
uri formate din grinzi
eptc static determinate sc face dupa urmitoarca schemé:
Orgsnizeree caloulul
nai drepte seu str: er seonetrice yi 2 sarcirilor.
. ts cosponente normale pe axele barelor
ore
‘Stabilires fe Schiga structurii a sersului de par-
eurs al bareler of Sisgrenelor de frcarcare.
(%- Esicutul rencyiunilor.
4. Galouinl crdonetelom dingremelor 7 $i M fn punctele
Geracteristice ele terelor (punctele de reazem, de echiubare a
{meBreBrii seu de schinbare a Snclinérti azelor barelor). Se.
porneste de la curktul fiectrei bere fn sensul de paroura, uti-
linind relayiiie diferenjiate. Caleulul valerilor caracteristice
Se, face intr—un tablou.
5. Trasarea @ingremelor T gi k, wtiiizind relatiile di-
forenpiaie gi yinind sears ¢e convenyia de reprez
stare a efor—
durilor normale gi forjelor téietoare deasupre liniei de refe~
vinjd, momentele incovoietoare de partea fitrei intinse. Pe dia—
grame se fixenzh semnele eforturilor pe taza convenjiei de semne
efnisd.
2.5. Grinzi simplu rezezete eu console -
0 grind simplu rezemata ce console este o grinds care
Geptigegte cele dovd reazene ale ai. Partea 4+ grindé care deps—
gegie reazemul se nusegte conscld. Consclele pot [Link] o sin-
r& parte sau de embele pirti ale grinziler.
Reactiunile se obyin din ecuayid de momente faye de
reagemo. Eforturils intr-o secyiune se pot obyine pe baza defi-
nifiilor lor, porning de is unul din cepetele eringii.
Metota generalk de tratere e grinzilor oy conscle
conSt& inss tn = considera ceperet consoléle gi a le trata ca
erimgi fnmeattrate tn reazeme (vezi $ 2.45}, apoi a introduce
influengs ler esupra grincii sirplu rezemate printr-un moment
gio for;s, egele cu momenval si fcrje din facastrare, eplicate
ps fiscare din reesensle ei (fig.1i.7).
Daca M, si & SEM Soeecteie presupise poritive, iar
R. R. nd le sare:
7 $i Rp reactiunile pre Be Peecem © ci 2 de sarcinile
se actioneaza conssic .
prin suprapenerea efe r Qu re
eae st)
: = es semata ass S
Reactiunile:
©
¥,=R, + v9 -
(2.14)
° °
= Bo + V3 +
unde V? gi V9 sint reactiunile
ca grinds simplu rezemat’ tn
1, respectiv. 2.
Porta t&ietoare fn eec-
fiunea x, se serie:
E =
eee — Mo
(2.12) rem-t
TY, este forga tiietoare tn secyiunea X,» produst de sar-
© ce acjioneazk grinda simplu rezenat’ intre cele dout
e ale ei.
Monentul tneovoister tn sectiunes x, so scrie:
(215) hey ME em, E+
MZ, este momentul fncovedetar in sectiunea X_r Produs de
cin ce actioneaz& grinda rezemat& intre reazencle ei.
Diagrama de momente Se Obyine prin suprapunerea efecte-
jonstruind intii diagrama MO pentru grinda simplu rezematy
console, actionata’ de sarcinfle exterioare, peste care se
pun cele dou diagrame ale momentelor din reazemele 1, res-
Ev 2, date de sarcinile ce ae¢ioneaz% consolele.
Dac& sarcinile de pe console Sint pozitive, momentele
onsol sint negative, iar pe grinds, intre reazeme, diagra—
momente poate fi numai megetivé sex poste aves zone ne~
e gi positive in functie de raportul mirimii sarcinilor
console ei dintre reazene. Grinzile cu compole gi articulajii sint grinzi drepte
static determinate, geometric strict indeformabile, rezemate
mai mult de dou% reazene. Ele sint alcituite dintr-o. succesi
de-grinzi drepte static determinate - (grinzi cu console, grii
zi simplu rezemate, grinzi fncastrate numai la capete) - legat
fntre ele prin articulatii in aga fel incit ansamblul sé fie
static determinat gi geometric indeformabil.
Grinzile cu console gi articuletii se objin din grinzi
contime pe n reazeme, prin introducerea unui numir de articu-
letii intermediare fn age fel plasate, incSt grinda remltat&
ak fle geometric strict nedeformabilA gi static determinata. 0
grinds dreapts pe n reazeme, din care unul fix gi n-1 mobile,
este de n-2 ori static nedetrminat&’. Prin introducerea unui mu:
mir de articula{jii intermediare, egel cu numrul reazemelor in
termediare, se .obtjin n-2 ecuatii suplimentare, care fac grinda
static determinata. :
Pentru ca cisteml remultat s& fie static determinat,
trebuie ca fiecare tronson objimut prin introducerea articula-
fillor s& m ais mai mit de trei legsturi simple 1a reazemel:
sale. Pentru ca sistemul si fie si geometric strict indeforma-
bil, treduie ca, fn deschiderile extreme, sé nu avem mai mult
de o articulatie, dact reazemele de cap sint articulate, gi in
cele mijlocii mai mult de dous articulagii.
In cazul umui reazem extrem incastrat apere o necunos—
cuts suplimenter& pentru inl&turerea c&reia e necesari o arti-
culatie suplimenteri. In acest oez in deschiderile extreme in-
castrate la cap pot fi gi dou% articulatii.
: Din lanyal @e erinzi rezuitate prin introducerea erti-
Souleyiiler, eeeies sissi= -esenate 1a capetele lor se numesc
‘rinet inAenemfemte. selelelt< grinci cu console sau grinzi
purtitoare.
Mig.11.8 arett
gringile cu console g
articulatii static de.
terminate care rezulti
@intr-o -grind& pe gas
Teazeme. Sistemcle ce:
mai indicate sint ace
*~ plea cu 6 grinds indep
Figure IZ.8 Ee aG
até din dou in douk deschideri ([Link].6b). siste-
-II.7 4 cu © srticulayie in fiecare deschidere, tre-
tat, devarece, prin @istrugerea unei griizi sau articu-
g sisteml igi plerde stabilitaten.
Grinzile cu console gi articulajii au avantajul grinzi-
, Geoarece, prin agezarea convenabil& a ar*iculaii-
mntele negative de pe reazeme gi cele positive din cimp
egala, rezultind astfel economie de material.
Ele elimink dezavantajele grinzilor continue, gi anume
Poritiile efticulatiiior depind ae reportul dorit dintre
Al tele in desehider: gi cele de pe reazeme. In constructiile
2 ele pe reazeme se aleg ceva mai mari ca
, decarece, prin introducerea vutelor sau in-
. printr-o cheltuialA mick de material, se
@e a lua moment a reazemelor.
tick. Dupt stabilirea pozitied articule-
jer gi a inc&rcrilor, se calculeazi reacyiu-
eforturile im grinzile independente ca la § 2.4. Grin-
console se ealculeszs ca la § 2.6, dupa ce in articvla-
le la capetele consolelor s-au aplicat, ca sarcini concen-
acjiunile grinzilor simplu rezenate susjimte de accle
e
b, Metoda grafick. Cu aceiagi diotanyé polars H, se cons-
c, unul sub altul - fortele verticale pe aceiagi verticala -
pun poligon de forte pentru fiecare deschidere a grinzii con-
|. CorespunzAtor fieckrui poligon de forte, se construiegte
“an poligon funicular pentru fiecare deschidere, in aga fel
prima gi ultima laturé a poligoanelor funiculare din douA
ideri vecine s% se intilneasc& pe verticala Treazemlui co-
Pentru deschiderile cu articulajii, liniile de fncnidere
prin articulatii gi, prin reaz le articulate de cap.
letermind pe reazeme mirimile mcmentelor negative. Pentru
iderile fara articulajii, liniile de inchidere se obgin
fi punectele ce determin&, pe verticalele reazemelor vecine,
intele negative. Parglelele duse fn ficcare poligon a fortelor
niile de fnchidere determink mirimile reacjiunilor pe rea-
» peoduse de incireirile de pe fiecare cimp al grinzii.
g.11.9 arat® construcyia diagramei de momente la o grind’ ou Figure I1.9
trei deschideri.
Diegrama forjelor thietoare in fiecare deschidere, se
poate construi imediat ce reactiunile sint cunoscute.
Diagrama momentelor este determinat& de poligoenele
niculare gi de liniile lor de inchidere. Momemtul intr-o sec-
fiune e dat de segmentul vertical cuprins intre poligoml funi
cular gi linia de inchidere, misurat le seara lungimilor, multi
plicat cu distanta polaré H, misurat& la scare fortelor.
2.7. GYingi eu reazeme tnclinste. Grinzi inclinate
a) Grinsi cu reazemul mobil inclinat
Portele inclinate fat& de axa grinzii se descompun tn
componente normale gi componente dup ari. Componentele dup’
sxe eringii influenjeaci numai Giagrams de eforturi axiale.
Rezult&: le grinzi @repte avind reazem1 mobil fnclinet
sunuse la forge normale pe axa lor, componentele verticale ale
reac}iunilor gi diagramele de forye taietoare si momente inco-
voietoare sint aceleasi ca le o grindé simplu rezemat% de ace-
iegi deschidere i la fel rezemati; epare in pius.o foryi =r -
Gomstants pe tosté grinda, egali cu produsul componentei
@im reasemal fnclinat prin tangenta unghiului de fn- f
© al rearsemlui
©) Srinsi Snclinste. Grinzile inclinate, cu reazem mo-
met fa38 de axe lor, supuse la sarcini oarecare, se
@s mai sus. Pentru usurinji, sarcinile se descompun
te mormale si componente dup axa grinzii.
Be erincile inclinate. simplu rezemate, supuse la sar-
eSticale (fic-IT_10)_ reacyiunile 1 momentele tncovoie-
Sint werticele gi aceleasi ca 1a 0 grind& orizontalé sim-
BS. avind ca deschidere proiectia grinzii fnclinate
Suetreatt la fel eu aceasta ([Link].10 b).
Nomentele Sneovoietoare din
Secjiunile cu aceiagi abscisi, nor-
4-2 a mala pe directia comn& a sarcini-
aS ier,.sint aceleagi 1a cele dout
f @=inzi (fnclinata gi orizontala).
is Porte t&ietoare in sectiunea
‘ x, in grinda inclinat& este data
de relajia:
a2 9 (2-14) 1, = 12, cosa
Figura IT.10 Zorjs exialé in sectiunea x,
@ grinzii fnclinate este:
(2.15) = m sin «
a. este forta téietoare in secfiunea x, a grinzii echi-
ente resultaté din proiecjia grinzii fnclinate pe orizontala:
a - este unghiul grinzii finclinate fata de orizontals.
Pentru grinzi inclinate, simplu rezemate, supuse la
ini uniform repartizate, normale pe axa lor, reacfiunile
momentele incovoietoare se pot calcula pentru deschiderea
reals (distanja orizontal& Gintre reacyiunile verticale)
incarcarea:
(2.16) nee
cos?a
2.9. Sarcini transmise indirect. In camil actiunii indi-
@ a sarcinilor, grinzile secundare se considerd simplu reze- aoe
mate pe grinda principal’ fn dreptul nodurilor. Sarcinile ce.
actioneaz’ pe panourile grinzilor secundare se transmit grinzi-
lor principale sub formk de reactiunj concentrate in dreptul no-
@urilor. Aplicind reacjiunile grinzilor secundare pe noduri ca
forte concentrate pe grinda principald, aceasta se calculeazt
ca orice grindi supusX la for$e concentrate; intre dout noduri,
| forte titetoare este constant iar disgrama de momente variasa
Ainiar. ‘
Dac nodurile extreme coincid cu extremiti}ile grinzii
principale, results:
- reactiunile grinzii principale sint aceleagi ca in ca-
mul ac{iunii directe a sarcinilor}
- momentele fncovoietoare fn dreptul nodurilor sint
aceleagi ca in caml ac{iunii directe a sarcinilor; intre aout
noduri momentele fncovoietoare variazt liniar; diagramele de
eforturi M gi T ale erinzii principale se objin scizind din dia-
grama de eforturi ale grinzilor secundare. Constructia grafict
@ diagramelor de eforturi este fn [Link].11. -3-
Problems 2.1. SA se traseze diagramele M.T.N...
cin d;
a + Ee? sina;
Nyy = -Hy =-Poos a
Hz = 0
Cae partiouler:a= 30° a + } ao —
Problema 2.2. Si se traseze diagranele M.T.
ee
B&spans:
Ye zh + 2c] ; Vy E[v+ 2a]
2% + El? + 2]
a= 7 Ce!)t Tent “V3 Flvr2a]
a, = $2 (w+ 20)5 My = Flv + 2
M, > My
@ack
22m + 20) > FS (v + 22)
@e unde rezult& condizia simpl& ayc, care de altfel este evi-
denta.
Ca un caz particular se poate lua:
Ppaieeag s > c
Ruispuns: = $1 -
G8ce traseze 4icgramele ¥.7 5 c ;
constraiages diavramede M.T.N.
Raspuns
4
Va + 205P, + 2P, + 4P,)
1
Vg = gfky + 22, + 3B)
(-P, + ap, + Ps)
(-P ‘ -2P, + P5)
= [3P, 7% a +5] 3
My = [Py + 2+ Ps) g
wy LP, + 22 +375] Te
Aplicatie numerics: P, = 10°
Py = 5%; Py = ts 4 = 10m
= 12 t3 Vy = 11%
B
= 412%} T)5 = 428; Types =3'%
ee
= 30 tm; My = 35 tay My = 27,5 ¢
S& se traseze diagramele M.7.
spent
Réspuns: V,- 4 (3P;- 2P, + Pz)
1
Vy = 7 (P, ~ 2Pp + 3P5)
Ta = Xe
© 4
Tig = 7 (-P, - 2Py + PS)
1
Te5 = 7 (-Py + 2P2 + Ps)
eae = oie
My = (GP, - 272 +5) dp
Mm, = (P, - +P) F
Ms = (2, - 2p, + 3P,) 4 Peet; 7, -%ts r+ ct
GNSS Ws 445%
Zio = -13,5%: Tp5 = 410,5 t; Toy = 44,5¢
om: Ms - Ste; My = 14 tm
Se traseze diagromeie Mef la o grinds
BSS cu n sercini Concentrate ‘egale. age-
Sears 2 exinziz in (n+ 1) péPyi ovale
Raspuns:
aay = Vy 32
Ty (i91) * V~ ip e
= P(Pp 2h)
Mp = Vito - EGot)a
spi Mets
3 RB
Muay OF0 loc pti eg
n(n + 2
Max = Pl ata 4 a
Prot: ES. “extra o erifda cu deschiderea 1 : 30m,
Gncireat eu an convoi fix de sarcini, n& ce traseze diagramele
wAP.
Rezolvere
rmitoares rel
Un sistea de forye o> vduce im raport cu an purct A,
i rezolvareu acester problems te aplicd
mecanicé.
urenta - canoseuta
la ¢ resulta
R, gi un morent M, in repert cu un alt
Jtant’ #5 si
le
B, acelag sister se reducc Ja
M, : MW, - 2. in care ¢ c cistama dela
considera
Tm erm problemei de mai 3
tal tutarcr forzelor
su forta By este
ou toate fortele
tuate la stings foryoi P, in repord
TH.
» nonental for
= for
fa care s-2 notet cu M,,
m report cu forya i, res
gi ou 0,
4ele Incevoiet ca
din tablow, pentru
re in fiecare secyiune
@ nu f3 axpugi 1s calle! 7 es to Wao
ee Ses ees — 40 ses Lest ae
1b Sage
Fouayie de aoneate
4 gi al reacgiunit’ 7
1- Wy=0
: R.5+ £45-3,
2 ; 5 Rees Bye 2 ers0 + 220.
ws (5-92) Es eo
= 114,7%
suajia de momente fa report ew A
- Vy. € ° 5
pel + MW, = 0 Wy = My, + Ry5.8,
ya « 2780.4 220,97 _ ,
94 ee
all (4-1)-4
Tog = 114,7 - RZ = 114,7 - 130 = ~15,3 t
Bxpresia momentului fncovotetor im creptul unei forye 4
Mire Meat ae et
By 2 Mg + Tg_g:¢g_g9 7 981,5 - 39:5.7,5 = 936 +
Mz = 905 to Problema 2.9. Diagrema de aomente fncovoietoare ale
nei grinzi este furmata din tre: segmente de dreapté aga eum
e ardtat in figuré. S& se deduch diagrana de forge taieteare
gi ingdrearile.
Rgspuns. Momentul
prezintd o variatie
linker’ cu doud va-
Lori maxime (una po
zitiva gi una nega-
tiva). De aci rezul
+8 cA forta taietoa
re este constants pi
cele trei intervaley
gnulindu-se fn pone
tele in care M ars
valori extreme. Tot:
odaté se poate dedu
e semnul forjel
ca:
taietoare.
Schema de Inc&r-
care 8 grinzii cons
din doud forte con-
centrate, una orien
tatti de sus in jos
alte invers.(moment
negativ).
Datorits antisime
Giagramei remlta cH
fortele P sint egale
gi de sens contrar.
Figura 2.9
Vaioarea forted B se @e@uce as
Mo = Me
c
Pe intervalul GB a7
mer al problemei 2.11.
b=zl-2a
b
=~ BG
2
~
= 26)
are
a:
pl.a
225 in
Figura 2.10
Aplicatie numerica:
P=2t/m; b=
a i
- 3S
Pentru sarcina simetric, unifor= 4i
Hicienjii x, PB gi t> pentra \
Porys taletoare se enulent
fn secyiunea
,
2 sar prarey (rs
°
fn secyiunea xz = 3 + 2 (sx areptul centrului de greutal
al inedrotrii ee
i.
Primul termen represint& monentul incovoetor (fn drepti
eercinii) in grinda simplu recensté de deschidere 1, *n ipoteas
ca ar fi inckreat’ eu o sarcin& concentrath R = pb. Al doilea
termen reprezinti cantitatea cu care trebuic corectath 41agrama
M, in cagul cind sarcina este uniform distribuité pe porjiunea bf
ike euigie ye Guene Ceereinen ene nee en mk ing
terveln) 1-2 vorjiumce de diusrant ée coments Srcovoletoare, ou
prins’ intre dreapta «2 jt parazala, este ider tick eu diegrare
ovcistuare Ye © Gednas Siimeda rezenats fe Aeschi-
ae momente (Se Sercine unifore repartizati p.
@=25; b=3m c= Im
2=6n; p= 2 t/nl
NSE Se fessor] Giegrancle M, 7 la o grind&
Gaifors dictribuite parjial.
Bispans: V, = Vy = pb
Hentra sarcini verticale, H,= 0;
Sista este simetrict sub report
+ elestic, rezemiri gi
4. Diagrama T este anti-
Simetrict, diagrama M - sinetrica.
Figura 2.12-
Myo = pbx = F(x - a)? egxebta
Falorile pentru nex? Msi a pentrpy diferite raporturi
MB, a gilsint date fn tabloul ce urmeat.
pb
Va e Vy e splays SS es [aoe
pepe ies ema
10,0555 | 0,0400 | 0,0500 |o
'0,0417 | 0,0500 | 0,0625
I ea
a
13,0150 [0,0276 |0,
bees oai6 0
i = 12%
f =%-3gn = oy #10= 12%
=: 4,-n? = 0,03. 4.107 = 12 tm
x. m= «, pi? = 0,075. 4. 10° = 30 tm.
«estes 2.02. SH se traseze diagranele M, 7 la grinda
u rezemat&, fncSreat& cy o
sercins triunghivlara.
Rezolvare:
Diegrama T, pe intervalul A,
este o parabol& de gradul 2, cu
concavitatea in jos, derivate/y"< 0
T se amleazd in sectiunea
S-anotat $ sa gt $-5
alul A-1 este
[(3 = 2a) a2_ ac 2 1
Moos = SP, So- BP! a *
4 ;
Ps i Zo
Po i+; =.-¢ <= |: 2%
pestrs ¥,. Vy, 7), M, 91 Mig, Sint trecute in
Jos, pentru diferite valori «,.
2
So4q- 2
of
Nis
9
|
ans | a166 \ 0,100 \a105 | 4106 | 4187 | at
4053 \g0e7 | asco \awe \ate7 \g2w |4337 |
asv2 | ovo | ase |o497 | qos \as07 |g 577
gas19 | govré| aov7 | qouou| gous | goHee | a
42330 | 90453| aaboa| 40675 2 [20604
Monon Akay loon |ganse | aez5e
Caz partiewar = 1 - cazul tratat tn problema 221
Vy = 9,766 pols Vy = 0,333 pols E, = 0,577
B= O- Wy; Magy * 910644 pol”
Qe 2.1. S& se construiasci diagramele ¥, T, pen—
tru o grind’ simplu rezemats,
inc&reat& cu sarcini uniform
distribuite, partial.
R&spuns: 1 traseze diagrameje .f pentru grin-
(eptisimetric. cu Sarcink uniform dietritvitd, partial.
= = Be ce
Bee ty pent)
w= Pose)
i 2
;@ m= Bese - 1) (ose) eB
(xq = 2)?
7 Mex =. *-P 3
Aplicatie numeric’:
c= 2m ps4 t/m
#3 8, =; = -6 +
Eos 6 ts: “esx = +10,50
n
io = 225 =.
©Erearea cu o sarcind triunghiv-
Jers, repsrtiseté partial.
R&spuns
aa- s mabye ee
Po?
= — 2 Ga PB). + 58a '-0)?
ba
>
Rae Sri act esx, G-.s)
2. ° .
Panctul de aplicetie al
= 0 de unde remnta
ne
@ciiea caz, pentru ca M,.. si fie tn dreptul
we trebuiec ca
=a; 7p + rat) Lap
rea dela dreapta:
Be. pa? 2
eto < 2 2 - care © nat
L 2
decit 2 .
Dack a <$ M,_ are loc in dreptul fortei concsntratl
P, fn acelengi conditii ca gi cind a > 4, adicu
2 2
rn . Pa
P>3e 8 Mage *
aS oe 4 2
2 cae St
My jp = Pipe < FB, bd - fiina aoe intre
reais
Aplicatie mumericy
1+ 6m; a= 4.m; d= 2m
p= 2t/ml
2.
a) Px pieeiis),
VWe6ts Wye at
2
2.6
m= Mi = 38 = 9 tm
a, 9 R&spuns
6.4 + 2.3.3,5 + 8 ain 609.1 |
= 8,65
v, = 6:2 2.3.2,5 + 8 sin 60°.5
iB é
= 10,30
H, = 8/sin 30° = 4 t
Se observi fn diagrama 7
c& dreptele care reprezint&
@iagrama pe intervalul fnc&rcat
cu sarcina uniform distribuits,
=
nt paralele: 1° 2° i] 2" 3°,
intrucit au acelag coeficient
anghiular care e toomai incar-
ea.
Diegrama M in sectiunea
2- admite dont tangente di-
deoarece coeficientul
Gegtiular cere e tocmel forja
Secpiarii - mo au acceagi | Bestrs grinds simplu rezematé din figu:
Sercint uniform distribuiti p gi ou o
[ 2, S& se determine raportul dintre p gi P
($8 fie fn Greptul sarcinii concentrat:
Rezolvare
ueBt Rs yee
Momentul tncovoetor e
maxim fn sectiunea in care
forga téietoare schimb’ de
semn.
Se disting dows cazuri:
1) Vy, - pa-P > 0 - forte
tidetoare se anuleazt pé
intervalul 1 - 3;
2) V,- pa-P 0 - forza
tiietoare se amuleazt in
é@reptul sarcinii P.
: Pentru ca sé se anuleti
In dreptul sarcinii P -
U mee
u
+P pa-r intre sectiurile 1 ¢i X. De exenplu
, =$20+5 20-33.
2, ——
en ET
Probless 2.6f- Sf se trasese diegramele M, 7 1a 0 art
simplu rezemat® GmeSrcetS cu co sercink uniform distribuita ei
cu momentels incorcetcere ¥, si N, la capete.
Ruspuns
% =
2
1 as
a ee ees
©
@® Se observ ci un moment
negativ aplicat fn sectiun
de pe reazem, inoarct reagi
respectiv 1 descarct reag
opus.
Hor - pa = FR - 4B)
1
Es
2
r 1? (m2 1-24
ms, L(y -elt eee 4 afore [3 i
pope ees [un -es] BE [er rec - 128]
2
i 2 5 + 0,060 pl
Pentran 5-5 iz:
pi? = 0,062 pi® @eteis siepla resemsts iw ticati
pea mm moment MH , se cere:
< WF pentra un caz oare-
Sacmentalui M , astfel incit
@ @& St se traseze diagramele M,T
Bezolvare
= - 7
2
8
B¥,-<- 5
a2
v2 - 2 ate Vb
ctiunea’ in care T = 0,
) Ses = marin absolut.
Feo = %y - PX = 0
ae
P atie numeri ck
2 t/ml; a =4 n;
6 tm
¥, = 5s
Be gc 6 ta traseze diagranele M, T la crind
@in figure cu Enesrearile date.
RAspuns
% [4x4 +2x2 -3.5 - 5
#0y4.5.2,5 + 1.2.445+4-5]
$ [4.42.3 -3.2 -3.4
+ 0)4.5.2,5 41.2.1-3-445 |
=5 -(1 + 0,4).1 = 3,6
Pyar = 3-6-4 = -0,4 t;
Tap 2-074 - 144.7 =-1,8
Trap 20,8 - 22 -1,2 ¢
Figura 2.49
T. at
Bye = 1 + 0,4
5%
+
= Mec 2 14-35 -1,6 +
Mig 2 403 te: Mian = 193, tm; si >, ventru ca valoarea
@rincii 94 fie mil. s# se
Rezolvare
Din suprapunerea diagra—
melor de momente in cele
@cai ipoteze de incurcare,
eonsiderate separat, rezults
a8 Problema 2.51. SE se traseze diagramele W si T pentru
grinda fncircaté nesimetrix
Rezolvare
2
Pot Mac a
oe st tar =
Pontes Sarcini verticale, grinda este simetrict gi
Gnokremt® emtaeimetric. =n consecint&i diagrama T este simetrica®
gi diegrems — axtisimctrics. @iegremele de
jp 2 © erindé simplu
Rezolvare
Pentru determinarea
reactiunilor, se proce-
deazi fin modul urm&tor.
La 0 scar& adoptata
pentru forte se cons-
truegte poligoml for-
felor P,, Py, Ps gi cu
un pol arbitrer ales,
se construegte poligo—
nul funicular 0-1-2-3-
pentru sistemul de for-
fe dat. Fortele date
{mpreun& ou reactiunile
Tormeaz&i sistemul de
forte exterioare -
aplicat pe grinds.
Acest sistem de for-
te exterioare este un
sistem de forte in echi-
litru, din cere cauzé
rezultanta este guli si
momentul fn raport cu
orice punct din plan
de asemenea trebuie s&
fie mi: R= 0; M= 0.
Grafic acest lucru
se exprim& prin aceea
©& poligonul fortelor
@xtericare este un no
iigen fmchis iar poli-
gemnl famicoler este Duie si fie pe aceeasi directie, adick st-coincida.
Pentru sistemul de forje extericare prima laturti de po-
Jigon funicular - care sprijind pe reactiunea V, este AB, tar
ultima letura de poligon funicular este latura care sprijini pe
V3 - latura care trebuie = fie tot AB. Practic, dup ce am
construit poligonul ee si poligomul funicular pentru sis-
temul de sarcini dat, $n poligoml funicular linia de
fnchidere care e 4 @e punctele in care prima si ultin
laturé de poligon qf inctrcirilor, adic& laturile 0 ¢:
3, intersecteazt direc dunilor din reazemele din A gi
In poligonul fortelor - @ se duce o paralelt la dreap
ta de fnchidere AB, o rezultanta R fntr-un pune
oarecare e. Segmentul +7, — fiecare misurate la
seara fortelor.
Pentru dete:
M gi a fortelor t&ieto
gomul fortelor gi pold,
nul fortelor se ie la a
recomandabil si se ia e
este legat direct de con
aceeasi scart la care e ri
Dupt ce s-a dus 1f
mai sus gi s-au determinat
sectiunea x;, pink ce int
nindu-se ordonata 1, care
unghiu asemenea cu triun
aseminarea triunghiurilor
ih. a
M,
#e un invervar cup
“@ Bomentelor incovoetoare
ca gi mai sus poli-
me polartH fn pla-'
ecerszele P,, P, si este
eons? funicular
© lui sint la
ee == inticat
Reeticels prin
este greu de demonstrat (dia.
din prelungirea verticaled
nului funicular gi laturile
~ Py (xy
In geneve My = HY “dintre distanta
ae poligomlui
He soligon funi-
‘Tinie de inchidere
pe forta respectiva,
@istenje poleré este
(> Scere lungimilor devine
7, se procedeazt
ele doa reactiuni se
eare ¢ linia de referin-
werticala reactiunii
Se contima’ age cum e
os
gFinda fnedrcata cu
Be F1. Fy, Py - sh se
@iegranele M, 7
Bezclvare
} Scastruieste poligonul
© un pol oarecare 0
gi se deter-
mink reactiu-
nile. Supra-
fata cupri
intre poligoau!
funicular gi
Tinie de in-
ehidere este
toenei dic-
Sere de mo
@rdonatelor se - 102 -
Problema 2.54. Pentru grinda din figura, incircats ou
ous sarcini concentrate, egale si de sens contrar, care formes Tenet
24 un cuplu, si se determine grafic diegramele ¥ gi 7. es
mone!
Regclvare
cu un pol arbitrer
alts se construeste poli,
gonul funicular al tne
SSrilor ale cari laturi
@int 0-1 -2°. 80 duce
Bisis de inchidere a’B*
2 © paralelx 1a aceasta
polul 0, care dete
= poliganul foryeq
lor punctul
care e orted
nea reacyii
x
i
Reaeyiune
Yar Fyt Fo
vg trevuse
formese un
Bigon de foi
Eackis, decd
produc momente incovoets
Diagrams T se 1
Scara pentru 1
de fag8 § om reprozinta ‘== = factor constant 10".
Getic diagramele M, T, ¥
(eS sistem de sarcini
@= construegte un poligcn
Sst gi ce determing re-
©. Se prelungegte
Pessemutui mobil tn
@ele trei forte care se
so linic de referinjs, ape cus © arstat in egsle gi se con
feryele concentrate
fn centrele de
desist dn feoepanou.
eoncentrate aint:
: Po = 0,75 ts
i t,25 ts P, = 1,75 th
Pe = 2,25 ty
Pg + 2,75 ty
Py = 3525 ty
Bg = 3,75 t.
Se cons-
truieste po-
Aigonul fo-
micular, s
determing
Feactiunile
¥, si Vy
recur gi
Giagramele
Pinu -
pentru sar-
Siaile concentrate.
_*BEm mceste dicgraze
Wetabile sami valoriie
‘@ paccurilor,
J Bint aceleasi tie ci
ge aplied distri-
| =< 0 aplict con- Eroblems 2.57. SH se traseze diagrancle MsiT, pentru
grinda inckreat& entisinetric, cu o saroini uniform distri but’
partial.
reaewne
‘
es
Se imparte sarcii
@ wniform distribu
in loturi mici la
cari se face
matia o& forta se
aplic&’ in centrul
greutate.
Problema
s-a redus deci la
e-0esul sarcinilor
concentrate.
2
wotn
2
t
:
I
| Zroblema 2.55. S& se determine grafic, diagramele M si
‘grinds simple resemstS, Smckrceté co um zcment s
Besclvare
Se etebilesc in primul rind
gelrile gi Gictanja polars.
T= carci nostru s-au adoptat:
Ge Demgint - 1 on - 2
| feye -1cm-2t
, Romente - 1 om - 10 ta
cu distanta polara
Hs 5 t.
Avind in vedere
o& reazemul simplu
— este orientat dupk
vertical&, reactiu-
nile vor fi verti-
cale.
Ze scest scop la distanta H
@e polul 0 duce o verti-
ebE. Se duce dreapta oa in
Pettere) fortelor. aceasta
sete pris gi ultima resi po
‘Ger pentra sistemul de forte
@Grimile, dar se cunosc di-
Papmea=& un poligon inchis,
celeilalte.
werticale ce trece prin rea-
De rere 20; inc” se reporteazé
we Guce o parslelé 0"B’ la
‘B® find linia de inchi-
perelels prin 0 la li-
feryelor punctul
eek
(Gupt ome © eritet fn fi- - 108 -
Sh se traseze diagramele M, T la o
Zzoblews 2.59.
Rezolvare
Sc&rile adoptate sint:
PE. lungimt 1 on 1 9
5 forge 7 om. 44
" momente 1 om _ 5 tm
Pistanja polaré Hw 5 + = 110 -
Problema 2.61. Dindu-se diagrama de momente ino,
re care e parabolu de gradul II la o grind& simplu rexemata,
se deduct diagrama de forte thietoare 9i fnckrcar
ol
af, Datorit& faptului cH m
® 4ul veriagt parabolic, re:
| c& forts téietoare variazi
nier, deci grinds este 1
ta ou o sarcind uniform aii
sripuith.
Saeltul din A, implicd un
@ ent W,4 saltul din 2 ~
c& un moment ML, » Salturi
fiind positive, inseamn of
momentele sint orientate im
sensul orer.
Paptul c& cele dous t
le diagrama de momente sint
serex forzi concentrata. 4
Broblema 2.62
‘ - «BE Be traseze diagranel
4 B pentru consdla tin
Gmekreeaté ou sarcini eee 2
meee aes ate =
| -Peoblene 2.65. SE se construinasch disgramele M, T
‘ru console imirestS cu sarcini parjial distribuite, de se:
Rezolvere
Vee at pala + dy
24120 Mp = tex - 6
7,20 T= +pa
Ty spa Ts 4 = lab
2
My t - PR 5 My5= -pal
Hy = -pa(d + a
Myo = -pa(e + 3) + p(x
anid Figure 2.65 M, = -yaa + bd)
Probicua 2.66. Si se traseze diagramele M, T pentru)
@omsela inchroaté parjial cu o sarcind distribuit’ triunght
Regolvare
vaca We a 22
Pe ean Bee
2
yg 225 -Spe
a
T, = OF T= - B
x. 0; ©.
eee
2 ‘
Mig 7 TE = |
my
My = - (21 +d) Bepresia intensi-
futr-o secyiune
*¥, 7 pentru
Peeclics.
Sepresia intensitsyii
sectiune carecare
ae 4is-25]. ak -
WE es[.-<] = 114 -
Probleme 2.69. Sk se traseze diagranele M,
grind& incastraté, inclrcat& pe o Tati cu 0 sarcind uniform
@istribuits, pe alté fayé cu o sarcin’ distribuita liniar.
no Resolzars
a
Eepeesia forget tutetoars
2+ -3Rt* - 3 Es
Po x2
Bee - 2 Pt
i- + - 4g Po)
Tilao
$2. F - 20, 3)
see +125 -
erientats o
gee pe in-
gi pe
se anu-
Expresia momentului {1
Ho --40. es a i i
pe de o parte de
be cu impingerea apei, pe
parte cu fuping
Gi. SK se traseze dia- - 116 -
Porja téietoare are un maxim in sectiunee in care si
anuleazi derivate intfiia, sau fn cere Py = °
M5: 1x-61 = 0; x*%
1
feet era sd
Expresia fortei t&ietoare se anuleazt pentru x, = 0,
giz, = 0,79 1. Admitem a doua riddoins, deoarece prima m ¢
cuprins& pe intervalul 2-3. In sectiunea 1/3 in diagrama T
un punct de inflexiune.
Expresia momentului incovoetor este}
z $
mp > {20 - | Hrd 714E--tr?s?
¥=0 My =0
1 4 2 2
e235 My = - 7Ry Pol = -0,00617 pol’
s $4
yee t fu eems | Ele g?_6res]t
2
pepe ats es [eet 3 s+]
1 4 2 2
ee} My = - qhp Pol” = -0,0062 9,1
Soa My = - 7p Pol? = -0,0186 Pate
Mage = -0,0344 Pol?
Pe intervalul 1— + , concavitates este orientatt!
tm sus, ier pentru rest - fn jos opre y > 0
Te sectiunea 3 = in dtagrame M - exist% un punct
de inflexiune. Obs. Relatia diferenyials
tre M gi T demonstrat pent:
wal sarcinilor normale pe
@ Finsli mo este valabils, ao
eci inckro&rile sint momente
mu forte normale pe axa eri:
In acest cas relatia difer
field dintre momentul m -
gi momentul incovoetor M este
Zea
Pentru consola:
figuras, inckrcatt
rect, of
@iegramele M.T.
Rezultatele
date pe diagrams,
inii punctate s-
@) *raset dtagramete
ipoteze transnite;
directe.
V, * 26
‘, = 62 tm P, P,
Pp beds ds ded
12 ee 1a }
@ + DS POA 4B Py iE
I
a2 1 j
Oli ae Po* ZS PA +E RA + r
mee. | |
a | Ca verificare
Fal cael | : i]
i Po +P, $2, tReet le I
| | ° 1 2 Ole t
| 1
Pa ut
= | | Reducerea o facem din
i % | @_ @reapta:
|
1 1
T55t * 15 Pod * 5g Pot
Trot > Gy + 4g) pd =
Figura 2.76 need. iva
Tost + (75 + $5) Py A = ot pl
— 19% +2 Ph
Meek.) 1 i. Pol!
i. 3a Pols § * - Tee"
Pol?
hh - fae: - 78, - iv d+ abe 2 ‘Fo gi Moose tracat cu linti tntrerupte
] fu caral transmiterii directe. Ezobleme 2.72. 5K se 1
‘Sese diagramele M, 7, WN 1:
finda fn consol’, inctre
eu diferite sarcini, folo
caiculul analitic.
Pigura 2.79
Rezolvare:
Vy sth ty My + O48
Sy oe ts Tor © %
264
Ts =
“44 t
My =O MS = -8 tm
Megy = —32 tas” Mya,
&, = 64 ta traseze Giagramele ¥, T, N lo
din figuré, Snckreat& cu sarcini concentrate.
Se va folosi caleulul grafic.
2 Rezolvare
Se construegte
paligonul forjelor.
Se proecteazt pe
morsala la grinds.
aeeste componente
Gan forte tiietoare
gi monente fncovo-
detoare. In A se
Fidict V, norzal
Pe grind gi se re-
porteac grafic ve-
losrea fortei in
fiecere sectiune.
Ca componentele pe
mormalE, se comstruegte ou un
Pel ©, poligomal funicular al
(m Seeetor componente.
Be Segmental misurat pe direc-
$42 aeestce componente - intercep-
‘tat iatre prime 9i ultina latura
Ge poligem fumicular, citit la
Scare lungimtlor si sultiplicat
ou distenga polar’ H, citits 1a
scare for$eler, reprezints toc
Se8rt etoptate:
Tangimt toe _-ie :
Ferre 1 em-—2+¢ =
- 124 -
(Peobless 2.63. Pentru consola incireatt cu si
concentrate, si se determine grafic diagramele M gi T.
Figura 2.81
uum poligon de forte gi poligoml
Feachiunea V,, gi apoi se construi
Gels wirfal consolei gi insumind forteli
@epriast cntre lstura 0 gi poligoml
mamexte.
(ebaptete sict cele indicate, iar scara
‘Beeepie Ge tistanye polars. sint:
> 1.25%
= 1,75 t
= 2,25 %
2,75
3,25 1 om ~ 0,5
1om-1tm
Momente 1 cm = 1,25 VBeement ei. intercep-
Giese fete ieturile extre.
Peligon funicular re-
welorile momentelor
in cazul trans-
treet extretoarclor avon
eemeee Si f= cam transni_
@ ietirecte. unin
eee. 2°. 5°, 4°) 93 3 | Beoblems 2.85. ba grinda ineastraté din figurt,
Catt cu sercini transmise iniirect, si se determine disgr:
ae
Rezolvare
Toate valorile se citeso
pe desen
Sctri: Lungimi 1 om - 2
Porte 1 cm - 10
Momente 1com - 100 lungime > 8B
ntru ca momentul maxim in cimp s& egal co
reazen in velosre absolut. SB se traseze diagramele M gi T.
r Besclvere
4-3-2
bel Ps]
p (ees) 2s ve eee 130
Problema 2.88. Pentru grinda cu console tnotrcatt cu
‘4 forje P dispuse antisimetric, -* se traseze diagramele T gi
Rezolvare
Ny
Vg = 2P
[Fuax | * ?
Pax | = +
Obs. Inc&rearea fiind
antisimetrict, disgrama
de forte thietoare T
va fi simetrict.
Diagrama de forte tut:
toare fiind antisimetric
va resulta diagrama de
momente M , antisimet:
= 2P,
+ ae
oh
08 30% 2.5
+
Muax = 2193 x1 = 2,9
Myax 7 -P3in 30°x2 =
Figura 2.89 Figura 2.90 b
c) Caz particular b= oc 1
= —— « 0,354 1.
e 3 354
ye
Se 48 0 grinds cu consol’ tnekroatt
2B, cu dowk sarcini distribuite lini,
Vy = 2 233.6 tone
=-3t
243
Myx 7 - Ba $s = 4
Se cere pentru grinda eu consolé 4;
Mettore distribuit, pozitia reacemlui B res
ungimes consclei 91 deschiderea grinzii
condijia 2
Max 7 - %P (3) = -
Poax | = 2
Figura 2.94 4
3) 9 = 0,426.2 | Mya, | +0,0836 pl? oan |a.,| = 0,5:
‘ : be
Resulta: = 0,35 Bee = ("max | = 7
