Te aoe _ NSTITUTUL, DE CA aoe ‘4 peer aatret ee eee a Cun 5 Profesor Ing: A-Caracostea ~ Asistent Ing A.Petrugc Asistent ng Ghlie + STATICA CONSTRUCTIILOR EXEMPLE $I PROBLEME SISTEME STATIC DETERMINATE %. 1957. es ) : = iirotrnrn INSTINUTULU! DE CAT FERATE tie) eonPREFATA ees In) “pregitires Anginerului constructor, 0 importanté rimgrdield o are formaros gtndirii gi sinjului static. Un ingt er constructor trebuie of fic ta misur& nu mumai sé calculese quod corect modul cum se distribuic forjele exterioare in ele- — atele umei constructii, ci trebuie c& ajungi oh simtA, si in~ i takescd ecest lucru; un inginer constructor trebuie af fie in | prinot rind un bun stavicean. : Formares gindirii gi cimjului static cere fnek, pe eis © perfect® Insugire a nojiuniler fundawentale gi meto~ eurente de calcul, iar. pe de alta, ofectuarea unui mare de exerci{ii gi probleme, Nusai lucMind singur un numir “ett Mai Bere gi mai variat dc probleme, se poate obtine indemine- Pisciplinele care tn primui rind formeash gindirea 91 sput static sint mecanice, registenja materialelor Bo Sala eri de problous, pentru statisa construsjiiior mu se dispune Aneh Gecit de puyine curouri $1 de nici © ovlegere de probleme. Pentru a renedia acest iver ined éf2 1948 am luat iniflativa 4m 1951, Smpreund cu inginerwl A.Petrugou, am tradus si fat la Institutul de Gonstruc$id eulegerea de probleme ‘statica Constructiilor, alostuith gud oe prof,I.M. ici, Aceast’ lucrare este epuizatt de Pentru remedievea lipsei unei fase | ae ‘Problems de ice construetiilor, lips’ adine simtit& de studentii facul tt- ‘hoastre de constructil, tmpreuni cu asistontil med ing. A. trugcu $1 Gh.Ilie, am inceput tnck de acum eftive ant sh em gi sk redactin materialul necesar ned eulegers. complete probleme de statica constructiilor, Conform desvolt&rii cursu- it de ‘Station Construc}iilor, lucraretva cuprinde doud volume — - Vol,I : Sisteme stati determina’ Vol: II: Bistene Btatic BedetorinateBs Pi amparyit pe capitole, corespmzator _-programei analitice oficiale pentru facult&tile de construc}ii. ‘La Snceputul fieckrui capitol s-a introdus o scurth recapi tulare ‘@lementelor teoretice necesare gi o schit& a modului de re— solvare a problemelor. In mod deosebit s-a insistat asupra aces~ tei pirti la grinda dreapta, cunsiderind c& fntelegerea notiu-_ nilor fundamentale se face in special pe grinda dreapti. In fie- eare capitol eu fost introduse la inceput o serie de probleme le, trecind apoi la probleme din ce fn ce mai complicate, aceasta pentru ca lucrarea s& poat& folosi si studentilor de la jursurile firk frecvent&. In scopul 1hmririi mersului caleule— Jor, 1a unele probleme s-au indicat detailat mersul calculelor, tab la altele s-au dat numai remltatele. Alegerea, discutarea si clasarea problemelor s-a fhcut tn comun de citre tot1 autorii. Prelucrarea detailaté a | problemelor din cap. II,III,IV,V,VI,VII,VIIT,1X, s-a fdcut de "ing. 4,Petrugcu, iar a celor din cap.1,X gi o parte din cap.IT si S ‘III de ing. Gh.Tlie. Menuserisul lucrérii a fost visut de prof.ing. 0.0. “Meodoresou, prof,ing.Marius Petrescu gi lector ing. M. Soare, ( (de la catedra de rezistenti a Institutului de Cai Ferate din Buc, _ Acegtia ne~au dat unele sugestii preticase de care am }inut seams ‘Je alcttuiree lucririi si pentru care le aducem gi aici miltu- mirile noastre. Aducem de asemenea multumiri conducerii Insti- ‘tutului de C&i Ferate i fn special tov.Prorector conf. ing. Hila Virgil care ne~a dat tot sprijinul tn eg acestei iu- erfri. Iucrarea fiind prima culegere romineasck dé probleme de Statica constructiilor, este de agteptat si aib& unele Lipsuri. ” De aceea, rug&m cititorii si ne semaleze toate observatiile tor, pentru a {ine seama de ele la o viitoare edifie. Bucuresti, martie 1957.- of, ing. A. CaracosteaCapitolul 1 REAZEME SI REACPIONI 1.1. Reazeme Mavositivele de legsturh dintre elenentele a@ constrac- Se mumesc reaceme. Prin reazeme ce transmit fortele de lech- de la ua element de construcyie la eltul. Pentru caloulul structiilor, trebaie cunoscute in preaiabil elenentele meca: mice ale rearemelor, adici fortele sau cuplele ce le pot fnloeut . jcestea depind de natura legiturii, adic de migc&rile pe care impiedick legitura. Dap sumtirai de migctri simple pe care le impiedicg, ‘Feasemele plane se olasi fica in: t . 4) Heazeme Simple sau reaveme mobile care fmpiedics o Singur migcare distinct 91 anume: migcarea de translatie nor. eli pe tangenta la curba de rezemare in punctul ei de contact gaibe, mumit teoretic de reazem. E Un reagem simplu suprimi un singur grad de libertate al unei geibe. Reactiunea corespunz%toare unui Tea2en Simplu este a5 @ forth treeina prin punctul teoretic de contact i normala~pe .tangenta 1s curbs de resenare Sn _acest punct. ae Reactiunes unui reazen sinplu are o Singurs necunoscuss ‘1 anume yaloarce sau mirinea ei ; oa o legiturs bilate- . Reazerm) simplu este considera - rala. : Reazeme tixe suu reazeme articulate care impiedicn orice migcare de translajie; ele permit numai migeari de rotafie in Jerul puntotetnt teoretic de remem. Un reasem fix euprin’ fous “grade de 1tbertate. El e deci echi valent ou dou reazeue simple. Benotiunea corespunzitoare unui reazen fix este o forya 2 “care trece prin punctul teoretic al articuletiel. Necunoscutele oe eotel forje sirt directia 1 mirimea ei. Gs_clenonte necunce- uite gle reectiunii unui regcem fix se isa componentele ei su eo ie11 in general ortog: 3 " —¢) Menzome tncaatrate sai tenable Gace Reactiunes. anct incastriri este o forth de pozitie, di- ‘Eectie, sens ¢i mirime necunosoute, situaté fn planul gaibel. jedueerea acestei forte in punctul-teoretic de Incastrare (cen spelenty ints st scctiunit de tnoastrare) se face cu 0 fort! " Sehipolenté 51 yn cuplu de moment egal cu momentul fc a : ‘orgei 2 f Ge acest punet. z " oe E: nvele aecunosoute ale uneid fncastrari sint Sse —Omponentele fortes reactiune dup’ dows Sixeotii of cuplul ei fats de cantryi de tnoas: es érare. ss Steucturiie pot #4 alcatuite dintto sf 2 pita mai multe gaibe articulate intre ele in oie Tal aie see = Tormeze un singur cisten plan, geometric nedeformabi). - In acest capitol se trateas’ probleme de determinarea _ Feaptiunilor gaibelor static determinate gi a corpurilor plane | Static determnate formate ain mai multe gaibs. is 4.2. Determinarea reactiunilor gaibelor static determinate Determinarea reactiunilor este operatia care consta in aflerea elementelor mecanice echivalente reazemelor. Operatic Se face fn douk etape: a liberarea gaibei de legituri, adick inlocuirea fiect.- rei legituri prin elementele mecanice corespunzétoare ed; = Goterminaréa necuncecutelor acestor elemente mecanice ({mArimile si directiile toryelor i ouplelor ce fnlocuesc rea— genele). 5 Saibele fiind fn echilibru, sarcinile exterioare ounos- cute (fortele active) gi reactiunile necunosoute (fortele pa- aive) formeaz un sistem de forte in echilibru. Pes Nunarul de Llegaturi simple pentru fixerea unei qaibo in _ plenul ei find egal cu numarul de ecuafii de echilibru static 4m plan, gi snume trei, rezulta: wie es = © gaib4 legate In plen prin mai pubin de tret tear simple mi aste fixd; echilibrul ej m este asigurat pentru ori- ce sistem de sarcini care ar putea-o actiona; = © gatbS legata prin mai mult de trei legéturd are uneoarece, pe baza Static, sint posibile o infinitate de 0 gaiba legat% prin trei ‘legiturs simple neparaleie urente este fixata 91 static determinaty. Mirile wnei asemenea gaibe se pot realize: Prin trei reazeme simple care si nu fie paralele, or normale s& nu fie concurente intr-un punct. * 2) Printr—un veasen fix (artioulajie) si un reazem mo- prin articulatie, 3. Printr-o incastrarg. eetii cunoscute gi a : - in cazl a trei reazomc simple, up trei direcyii oun ettuate fn acelas! pian (normale © la cele trei plane Tegultantet iunii de fncastrare. é ___.Componentele sistemuiui ie Sercint -0¢ acti oneast gaiba “Sle Gout seu tres Sirectis reprecinté eotiunen Ptotemilui Reeoiuniie stint egale gl direct fectuarea acestei Operatii sint: ° ‘om Pentru simpliticar, dau momentele, numite ¢ proiectie). ea calculelor, pencteje fati de care araree calculelor, ‘n Componente parale- + In general, axa abeciselor se.lor reactiunilor. Cele trei ecuatii de echilibru static ce se pot serie eint: : = doug ecuajii de proiectic fayé ae cele dou axe gi 0 ecuatie de momente fati de un punct oarecare Gin plana) gaited EX +0; 2¥=0; =m-0 ~ © ecuatie de proiectie pe o dreapt& oarecare (A) gi dout ecuatif de momente fats de dous puncte ce mi sint situate pe acelasi normali 1a A: EZ (A) = 0 EM, 20; 2M, =.0 ~ trei ecuatii de momente fats de tret puncte care mu sint situate pe o acciasi dreapta: =My = 0; My 2 0; =My =e Initial, la scrierea ecuatiilor de echilibru, sensul componentelor reactiunilor se alege arbitrar. Dac& dup& rezol. varea eCuiajiilor, remlti pentru aceste componente semmul plus sensul ales initial este cel just. In cazul unui rezultat ne~ gativ, sensul e invers celui ales iniziel., fy, Metode depleséralor virtuale const tn a determing cos ponentele reacftiunilor din ecustii de lueru eanic virtual stabilite pe baza principiuiui deplas#rilor virtuale care se luerarilor mecamice virtu rile sal (0 deplasere virtuala este 0 deplasere infinit mica, sieasd arbitrar gi independents de migearse Pe care foryele aetive ar imprima-o corpului. tn locul unei legituri suprimate, S¢ introduce reacti' ¢ necuncecuth gi se au gaibel o deplasarte virtuala compatibils eu restul logtturilor raémase, astfel ca singura necunoseuts ce intré in ecuatjia de Iuere mecantc 8a 4. Pentru a putea serie ecuatiile de lucrul mes Je a giei proiectiile Jeplssiriier | (= nen corespunzétoar reac}iunea céutat: canid, problema se reduceplicatie @ sarcinilor pe directia lor, s 4 dich. Determinarea pe cale grafick a reac- inilor unei gaibe static deterninat& const& in a deseompune atic © forst de pozitie, mirime gi directie cunoscute (remul- ae emmlui de sarcini ce actioneaz& gaibe), dup% douké san ‘irectii eunoscute din planul gaibei. Aceste directii sint erminate de suporturile celor trei legituri simple care {n- Determinarea rezultantei sistemului de sarcini gi aes- nerea scestei rezultante dup directiile date se face ou forul poligonului fortelor si ‘el poligomlui funicular. in cagul uni a unuie mobil (fig.I-1 ) seu a tied renzeme mobile, Figura 1,1 recyiile resctiunilor eint determinate; m&rimea gi senyul lo= gulté direct din conditia de Snchidere a poligonului fortelor. 1.4. Determinarea reactiumilor sistemelor de garbe Se munegte sistes de gaibe cau lant de gaite un corp an geometric nedeformabil, format dintr-un numgr 2erecare de ee rigide legate intre ele. Leciturile intre gaibéle siste- ui gi mediul inconjurstor, presupus fix (tereuvl), pot fiz n reasem simplu mobil, © beri dublu artiemlatt, o articulafie, fou bare dublu articulate ( articulajie imaginard) Incastrate | va ma trei bare articulate neparelele (incastrare imaginar&). Problema care se pune este si se determine foryele de | legéturt ale sietemalui qu tevenul (reacjiunile sistemlui) of fortele de legituri dintre grivele ce aleituiesc sistemul cind “nsapra Iut-lucreagti 0 serie 4¢ sarcint. Numiirul de forse de iesMtur& necunoscute este de unu ‘pentru reazemul simplu yi bere dublu articulat, dows pentru artinvlatie gi trei pevtru inenstrare. Dact 1a o urticuletie “geald, sint legate mai must de dou gaibe, numérul de forye de legiturs necunoscute este gal cu de dod ori numaral getbelor minus dcut n= 2 (8-1) (0 articulatie care leagd s gaibe se mi-=a megte artioulajic de ordimi s). “Sumdrul de grade de lidertate, ca apt numarul de ecuatii ée echilitru static, ce se Peate sorie pentru fiecare gsiba o sistemului fn perte este de trei. Deci, dack s ret tan} cinematic (geometric deformabil) 3s = rt sisten fix statio determinat 3s < ret sistem fix static nedeterminat Determinarea reactiunilor gi fortelor de leguturi dinty gaibele sistemului se face pe basa a dou condifii: = Sistemil de gaibe in ansamblul Jui trebuie 24 fie tn) echilibru, deci Sarcinile ce-1 actioneast gi reactiunile din Teazeme trebute 2% forméze un sistem de forte in echilibru; = fiecare saib& a sistemlui, izolath din sistem, tre- tule s& fie gi ea in echilibru, deci sarcinile ce o actioneags, Smpreun’ cu foryele de legituré cu alte guibe 91 cu reactiunile Gin reazencle ei, trebuie s& formeze un sistem de forye in echilibru, Determinarea reactiunilor ei forjelor de legiturd ze poate face pe une din cele trei c&i gi amume: analitic, prin @eplas#ri virtuale si grafic. a. Metoda analitic&. Metoda analitic’ const’ tn a obfi- né, pe basa ecuatiilor de echilibru static, un sistem de ecua- 44 algebrice in care intri ca necunoscute reactiunile sistemu- lui ‘gi forjele de leg&turs dintre gaibe, oare, rezolvat, ne 4a necunoscutele chutate. Se desfac legiturile sistemului gi, in ocul lor, se introduc toryele ae legstura, respectiv componen= tele corespunzitoare lor, ca perechi de forje egale ei de sens contrar pe cele douk gaibe desficute. Soriind ecuafiile statice de echilibru pentru sistem “ fnsansamblul sku si pentru fiecare saibl in parte, izolaté din ® Sistem, dup ce s-au introdus forjele de legiiturd ale legéturi~ Jor suprimate, se objine un sistem de 3n ecuatii cu 3n necu- noscute care, rezolvat, ne d& reactiunile 9i foryele de legi- turk dintre gaibe. Se pot serie in total mumai 3s ecuajii de @cbilibru istincte (s — nuzXrul (@ibelor sistemlui), De cele mai muite ori sistemul de ecuatil se poate simces ajbe, vein celelelee’ saive ieSeaaceate tet reaze- 3b. Met. ndaiiibol ssavitor virtuale. Se suprimi o legiturs trangfcrmind astfel sistemul fntr—un lany cinema~ eo. Im lovud legaturia suprinate, oe introduc perechia de for- ye de legitara necancscute. Se dé cintemalui o deplasere vir~ pic care se obtine, se determin’ necunoscute ciutata. Ge Metode grafici. Rezultante sistemilni de forge ce Ao gaitt a sistemlui sau intregil sistem 9i foryele 2 Legaturé respective (sau ponentele lox) de direc}ii cunce-— toy tretuie sk foruea® un poligon 4e forge gd un poligon, funt— a Inchis., Pe neeasts calo, se obyin forgele de legitura ne- fest © Gautate._ Capitolal 1 REACTIUNI rarest. S& se determine analitic reactiunile grinsii din figuri. i: (1x3)23, 5+5( pet ZP,b, A % 2 at = a, = 2,807 % 4 1,5° ey EB Coase = 3,728 t ig 2 5-(-2) = 5,555 tone Yerificare: Ar + Vy = 2,807 + 3,728 = 6,535 tone ZPeertical * (1% 3) +5 EE = 6,535 tone | Deci ZV =0 Froblema 1.2. S& se determine reactiunile grinzii din figura. p= 200 fy fort ~e p = 200 kg/m] & 2 kg/em.1 pita) 22-2) . = "a= 20° 2 Z 80440 TTS a OO Menai V, = 1,5 tone + 0,5x1,20(4222) + 3 ae Problema 1.5. Si se calculeze analitic reactiunile cadrului simplu rezenat din figura. =(2x6)x3414+10% Ys =(exb lz 14s ton) . = 1 tens vy, = (2x6)25 ~14+10x' atl fy = Ga dg a14 1005 4 2 9 tone: Hy = (2 x €) = 12 tone Obs. Ie cairul siaplu et Mais. qpitia Bye 5s = % +8 Figura 1.8 db F Frobloma 1.9. S& se determine, aralitie, resc}iunile Sistemului inc&roat ca in figura aldturat. ie ; ey hes ewe : um es a tes tel be ; * Pigura 1.94 ai c Regolvare: -Se imparte sistem in elementele I, II, IIT si se Celeuleast reacjiunile ca mai joo: : (7) @ ae fqn 92 foot ae bar G6 Vy SEGES « 28,8 © [% = 15+ o litge 272EE LS g,2 ae.~via Yo = tues 18 + 2056+4x8*14-15 26. ogg + jg = aimee 6 + 20x6- 45852415 X18 | 75 ¢ = 68,0 x'6 + 19,2 x 12+4x5% + iy x pes OR 2G E12 x HEH READS 985 Hy = Hy = 9,35 tone a e Problema 1.10. Si se determine reactiunile sietemlui ain figur&, pe cele grafict. OAs erhitran) Pigura 1.10 a Ke Rezolvare: Se construiesc poligoanele’ ce torte $1 pelagenwa funs- sxgora 1.10 b oular. i Intersectiile e gi d ale teturilor (1) gi (2) cu liniile de aojiune R, gi Ry (cunoseute), eetermns linta s, deci valo- rile R, ef 23. a scara (P) 1a care 6-a efectuat epura se mAsoaré Ry 27t i Ra 22% auind gireetiile si sensurile din epurd x R, = lay ty ozs Ca verificare, enalitic| si efortul Hin ¢ Fantul Di, folosind | ealeulul grafic. = 9C kg Se consideré corpul CEB. sub ac— qiunea foryelor R, Ry, H trebuie ef se giseasok Sn cohtli— bru, sau cele 3 forte vor trece prin punctul K. Se construeste Pisure 1.37 3 poligonul fortelor: (2), se ia arbitrar polv] 0. Se cons- | te poligeml funicular (i), (2) tei IneSt lature (2) tress vrin’K. este eondizii linta s (ie incht= Gere} cete determinati. , Se opereags dup prowedenl ou noscut In poligonml (F) yi ce cada perte regultateie indicate, “0 Result: 3 60 ke : 5 30 kg Figura 7.17 b Ho = 18 kg Eroblema 1.12. SH se determine reactiunile din reazens _ ye cale gr, tlea.Pigura 1.12 b Se duce poligom funicular astfe) incit raza P 5 2% treacd prin articulatia A. Linia de actiune a lui Ry deter- mini pe raza 1 punctvl K. Rezuith linia de Inchidere s-s. Ducind s-s in poligoml (#7), cunosefnd linia de actiune a lui Ry y Feaulte R,xi Ry in mBrime si directic Broblema 1.13. 5i se determine reactiunile siotemalui din figuré pe cale grafica. Figura 1.13 a Figura 1.13 b Eezolyare: Se construegte poligonul fortelor (F) eflindu-se rewult anta R. Se ia erbitrar polul 0, ge traseash Poligonal funicular abed. Inte: Sectia u, 4 laturilor extreme Fe DEW, (Sy) aa bol tia reuitantei R pe grindx, In panetul K se deecomnu ctille RB 54 EX. (ves oligonul (#} ‘ ; ne R duphse calculeze grafic reactiunile grin- gii cu eibrele ODP 94 reactiunile grinzii © Pigura 114 b Figura 1.14 a Rezolvare: Intersectiile liniilor de actiune BO si ZB ou linia de actiune e fortei P determin’ punctele K,, respectiv Ky. Ca urmare se poste preciza linia de actiune a lui R,, la fel linia R,. Construind in contimere poligoml fortelor (F) g4 f&- eind descompuneres fortelor (forta P) dup airectiile ce se fn- tilnese in K, respectiv K,, se objin mivimea gi sensul reactiu- nilor Ryo, R, respectiv Ryp, Rg. Probl S& se ermine eforturile in ba-- rele 1 gi 2 gf reactiunea din reazemil ’. j x ~ ‘Figura 1.15 a Piguta 1.15 b Qbs. Ge obligt poligomul funicular s& treack prin panctal B (eu lature 1).Sap Figura 1.16 8 Regolvere:Cu forjele 2P, P, P se construegte un poligon [vest (FP). Se alege srbitrar polul 0. Se duc razele (1), (2), (3), (4), Se duce poligonul funicular a, b, c, astfel incit raza ‘Dolers (1) 03 treact prin articuletia 4. (Intructt linia de ac— $iune R, este necunoscuts). Fueind ca poligomul s& tresct prin. A, [se poate duce linia de fnchidere a poligonwlui funicular s-s. (Se observa ci trece prin F, intersectia razei (4) ou-linia de actiune a lui N5, gi prin A care indeplinegte conditia de inter- seejie a razei prime (1) cu linta de actiune R,). Pireojiile ce tree prin K dau R, gi Ny ps poligonal P. mtu a afla N, gi Ny se face o otmpla descompunere a fortei Nz. | _—- Eroblema 1.17. S& ce determine reao}iunile din articu- Natit pe cale grafica. Figura 1.16 b @ Ra? +f picura 1.17 bsot AD Teinctrcat sci libral stabileste ye linia artowlaytilor “Gnett se poate deternina ugor punetul ¥ conmecingé Ry si Ro: Figura 1.17.0, hes, 4.38. SE se giseasck pe cale graficd toate reac~ fiunile ce se nose fn legiturile sietemilui static de mai jos. j Figura 1.18 a Figura 7.18 4 Rezolvare: + Se pleded dele corpr1 I. In punotul K, se face descon- punerea lui F fA R, gi RB, (vest poligomul (F), tigura abe). Ta Kp se face Gescompuneres lui R, (ca acjiune) in componentele Hy gi XN; (vert fig.cbd). i ne | In K, se face descoxpunerea lut Hy (ca sctiune asupre corpului II), in Ry gi By (vest fig.abe). pea”: Reas}éunes fn B rerult& din compunerea ¥, qui, (vezi fig.edc). ‘Problema 1 Sa se givenscd pe cale graficd reseyiu- ‘gringii cu console gi articulajii ortteta in figure elitv- Articulatie E se realizeaz& prin dout bare concurente , punct ce devine articulatie virtuala intre grinsile TH Figure 1.19 @ Yi\e Rerolvare: Se pleacd din Greapta dela grinda RF. a é: Punctul K, a direc}iile de descom- punere (linjile de actiune) pentru grinde : Pe YF. Resulta Ry gi Ry. Pleura 1.19 b 7 ; Ry S¢ introduce ca sctiune asupra linifle de aoyiune pentru Ry | grinzii CDE. In K, se fntflne gi Ry. v R, se introduce ca aotiune aturreterinzii ABE si impreu- © n& cu forys Q 4K R. In K, sfnt coneurente liniile de acyiune Ry gi By. In poligom (F) se miscer4 la scara respectiva reac~ fitmile tntregii grinzi avind. sensurile figurate in epura.» i‘ : s Figara 1.20 Rezclvare: Din considerente de simetrie V, = V,. Toate reactiunile eint verticale. 2¥, + Vy = SP Izolind reazeml B, noting cu 5 oforturile din barele €e vin in ecest reaze= yi ficind o procc}ie pe vertical’ re- zulte 3: 2eey., Picind sectiunee I - I gi scriind ecuatia de womente in report cu nodul central de sus, rezviti ¥, a M205 €- Fzd- Pas. «0 = Pa Ne @inind seama de ecuayia de proec}ii pe verticalz, rezulta: wees age V2 Vy = 3 Vp = igCapitolul II GRINZI DREPTS STATIC DETERMINATE 2.1. Genoralititi, Definitii. Bforturi. Gonventii de semne. Se numogte grindi un element de constructie care are walt mai mare decit celelalte dous dimensiuni gi in citerea dominant& este incovoieres. Grinzile a ctor lo Greapt& se numesc grinzi drepte. In calcul, grinzile Deck sercinile acjioneazt direct pe grind’, avem grinzi @irect; iar dact actioneast indirect, prin intermediul Secundare, grinzi actionate indirect. Problezs care se siudiazt in acest capitol consté fn de- eforturilor in orice secjiune transversal’ a unei Grepte produsk de actiunea sarcinilor exterivare. Seo- transversal este crice secjiune normal& pe axa grinzli; ransvercalt! oarecare a ei e definitt de abscisa ei § OFigine axelor, origine care coincide de obicei cu unul Hin capetele grinzii. ») Eforturi in sectiune. Prin eforturi intr-o sectiune je inyeles componentele, dupt axa bared gi din planul sectiunii, eis forjei gi euplului, aplicate pe una din fejele secjiunii gi eare reprezint&é actiunea reciproct dintre céle dou’ tronsoane aie grinzii tuiet& de sectiune. avem gase componente gi anume: moment, ain care una dupa ten. rasucire - gi Pentru cazul general spatial, trei componente ale vectorului- senta la axa bared ~ niomental de eS A dou& fa planal sectiunii - momentele fngoveietoa- inpé cous axe din plarul sectiunii - apoi tret componente ale vectcrutui-~forta, din care una dup tangent pa exiul - 94 doux din planut seogiunii — pA dows axe din plami Sectiunii (FigT.1). a Ja axa barei- fortele tuietoa-ote Dac& toate sercinile se 5 iniv-un plan care contine att exa -“grinzii cit gi une din axele principa le de inertie ale sectiunii ei trans- 14 devine o versale, problema spazi ang. Momentul de ri Bforsurile se reduc tn ucire yuh NS acest caz 1a tred conponente distinote qi amume: N, 1, W (tig.i1.2). In functie de sarcini gi reacyiuni, _-+" eforturile intr-o sectiune se definsse ~ Torta axiali N este suma alge- brick 2 projectiilor pe tangents la axe gringii in sectiune a tuturor for~ ty. telor exterioare, inclusiv reactiunile Mgura II.2 ee lucreazti pe tronsomil de grind si~ tuat de acei: » a sectiunii considerst - Porte tiietoare T este suma slgebric& roiecyiilor Re normale 1a tangenta 1a axe barei in sectiune e tuturor forte Jor exterioare, inclusiy reactiunile, ce lucreazi pe tronsonul de grindé situat de eceiasi parte » sectiumit. - Komentul Snsovoietor M este suma elgevrick’ a moments— Jor fati de centrul de greutate sl secyiuaii, a tuturor fortelor © exteriosre, inciusiv reac\yiunile, care ectionessi usupra _tronso- ului_de grinds situat de aceiagi parte a sectiunii considerais. e. Semnul eforturilor in sectiune.Semmul celor tret mij imi statice de mai sus se stabilegte pe baza uruktcarel conver- $ii de semne: - efortul axiel este considerat pozitiv cind esate efort “de fntindere; in acest caz, ol este dirijat dapt normals oxte- rioard a secfiunii; ) ~ forga thietoare este considerata pouitiva eind, lu- erind ve fata unei secjiuni ce limiteaz&’ un tronson Je grindé, produce, faji de orice punct din interiorul accstula, un moment care tinde 3 roteascH tronsonul in sensul migectrii scelor de cous; ~ momentul fncovoietor este considerat pozitiv cind pro- duce intindere pe una din fejele grinzii, aleast arbitrar. Par- tea presupust intined se fixeazd ini{4al pentru fiecare grindd | an bari a unei structuri (de obicei pe schit’ es se araté prin ui saneSere XM = 25 - : tate). Pentru grinzi orizontale sen putin inclinate, S intins& se considera fibra inferioars a grinzii. Semnul eforturilor se poete stabili yi in functie de jens Se porcurs, ales arbitrer pentru fiecure bard, repre- et printr-o sAgeaté ayezati de parten fibrei intinse de mo- ele pozitive. In acest caz. pentru.un observator agesat in fel incft s4 parcurg’ bara Sn sensul sagetii, de la stinga | éreapta, fata secjiunil in sensul de parcurs - numita fata Hin dreapta - are eforturile pozitive cu sensurile arttate in ig-it.3- In fig, 11,3 6 si b sint aratate sencu rile pozitive gi negative ale nobentelor pene t tia 08 4 rizontala gi une verticala; ier in fig.1T.3 c, eforturiie pozitive ce lucreaz& pe cele douk fefe ele unui tronson 3 intr-o grind’ orizontal% a. Banotii si divgrane de eforts rea vnei gringi, supuss unui ¥, T, NM in langul ei, valorile maxime ele 2cestor eforturi gi sectiunile in care se produc aceste valori. Acestea ce objin din expreriile analitice a Gantitiyijor N, 1, % in functie de pozitia sectiunis deterni— naté prin abscisa sa, adic din functiile: : entry dimen: na- i fixe date, inte- Rea) = eps T= r(x); w= t6fx) Reprezentarea grafict a acestér funcfii dea diagranele de eforturi. Fe diagranele de eforturi, eforturile tn sectinne s@ Faporteazt astfel: = Torta axiala si forja taictoare pozitive deasupra liniei de referinya; = Gomentul incovoietor pozitiv de partea fibrei inti a grinzii : 2.2. Relatii diterentiale la grinzi arepte In construc}ia diagramelor de eforturi, aint extren do- 26 - - 4iile de uclilibru ele unui tronson de grind de lungime dx: (01g.2.4) ip ar 3 a (2.2) GP pps (2.3) . Py 2 aed ie ee Ly: s ae +5) SB Ss oo, (2.4) =e (205), ee + In aceste relayii, N, 7, M, sint) Pes, foncyiile ce reprezint# variatia Pigurali4 eforturilor tn lungul erinzii, py - functia sarcinei normale repartizath in lungul grinzit, py - functia sarcinld tangenjiale (paralelS eu exe grinuii) reperti= gate in langul grinzii, m - functia momentulai sarcing, reparti. gat $n lungul gringii. Dect sarcinile py, py 71 momentele m sint ccntiime, fun fille N, 7 gi M efnt gi ele continue. O sarcini concentratt, acm ionind htr-o sectiune pe grind’, produce fn aces seojiune un seit in diagramcle N gi T gi o schimbare brusc% a incliniril tangantei in diagrema ¥. Un cuplu concentrat produce un salt in are actioneazt. @iggrama M in sevgiunea in x Relatiile diferenjiale de mai sus areta c&, intre funé~ fia momentvlui tncovoietor, a foryei téietoare gi & fnctresrit ~ aceasta luaté cu cemn schimbat - exist? aceeagi legtturs ca tntre functia primitiva, derivate ai de ordiml intii gi derivaq tia ef de ordirul al doilea. De aici rezulta: 4, Wartmea fncdrcdrii normale contimui Inte-e sactiune earecaro a unei griuei drepte reprezinté coeficientul unghialar antu) la curbe forjelor tiietosre in al tangentei geometrice (x aca acetinne a grinzii. 2, Wirimen forjei tiletcare intr-o sectiune a grinsdt 0 jular el tungentel drepte reprezinta valoarsa geometrice la curbe moaentelor 3. Pe orice portiune de srindé drearté. funciia torgel de un grad superior funcyied énotrcarii, tar fund oietor este cu un grad mai mare deceit func~ grade mai mure ca functia Ineur {neovoletoare in acea secyiane. thietoare este fia momentulvi incov jin fortel thietoare gi cu doud esrii. 4. Pe segmentele unei srinsi drepte cu forys taieteare pocttiva, momentul incovotetor cregts. iar pe sesmentele ae griuda unde forta taletoace ete negativd, monentul inoovorel: scade,gi minin. 6. In toate secyiunile unsi grinzi drepte unde forja ti- oare este meximi sau minimi, parta vei momentelor are va- extreme, meximé seu minis. 7. In wectiunile in care funcjia “ncirclrii ce anuleazt Schimbind de semn, curba forjelor t&ictoere are un maxim sau un nim, iar curbe momentelor - un ptncv 4 inflexiune. 8. Pe toate porjiunile unei c drepte supuse 1s fn chi pozitive - @irijate in jos fats a¢ sensul de parcurs — mrba forjelor t&ietosre scade gi $ 9. Dack incurearea creste odati cu cregterea absciced lspre dreapta fn sensul de parcurs ctinga-dreapte), curbura Jfancyiéi forfelor tBistoare ers concavitates dirijaté spre ai- forgelcr t#ietoare (conce- tate in sus), iar deck incdrcarea descreste odati cu orcgterea cisei, curbura careei fortelor téictcare are concavitetea in ers. } 40. Dack fune}ia Snck2cérii este poritivd (fncdrcdrile Hrijate in jos), atumci carta somentelor are concavitatea ‘burii in sens invers semsului pozitiv al axei ordonatelor mntru monente. Invers, wei inckrcéri negative, fi corespunde D curb% de momente cu comeevitates spre sensul pozitiv al axei gomentelor. a 11. Porfele concentrate te intr-o sec}iune a ei, produc @iagrama de forye tu- jetoare, egal: cu valosres Bar, si bari brugte ale fnclink- i tangentei (pantei) le carte de ronente. ; 12. Momentele @xtericare concentrate, aplicate intr-o eyiune a unei gringi, produc fn acca secjiune, fn diagrava e momente, salturi egele em weloerea lor in acea secyiune. ; 13. Tangontele Ia eurba momentelor fncovoietoare duse in dou secjiuni x; gi x5, ele unei crinzi ¢repte, se inter- Becteazi pe rezultanta eistemmlui ¢e sarcini ce actioneact grin- 42 {ntre acele sectiunt. 7 14. Portiunes Gm @imerana de momente inoovoletoare 2 nei grinzi érepte, cuprimse intre dows linii ale ct gi linia ie inchidere corespunzites=s, sepresintS diagrama de momente a ef grinzi cimplu rezemete Ze carete. avind deschiderea egalad axa grinzii, aplicas ‘ 3 es ‘distente dintre acele puncte inc&reat ‘la fel 15. Pentry grinai simetrice gi simetric tnoarcate, dio | grama de monente ineovoietoare gi eforturi axiele cate simetrack, der diagrama de forte t&ieteare - esinatrick Tentru grinzi si- metrice, antisimetric inctrcate, diagremele % gi N sint antiet— | - metrice, iar diagrama T este simetrica. Relatiile diferentiole de mai sus permit si se determine "gi variatia valorilor eforturilor intre donk secjiuni ale unei grinzi diepte. : Din relatiile diverenjiale, prin integrare fntre dous sectiuni ale grinzii, $inind seama 9i de sarcinile concentrate, real is: ‘ - variatia forjei t&letosre fatre douk sectiunt ste ‘anei grinzi drepte este egalé cu aria Gisgramel de inckroare cuprinss fntre cele dou sec}iuni, le care se adaugi sume elge- brick a forfelor concentrate ce ac{ioneagé norsiel pe axe eringis | " fntre aceleazi secyiuni: @ monontuiui incovetetor iatre ria forted ale une re se adouss suse alee~ (prinsi intre cole dowk secfinal, 1a 6 prick a momentslor concent: yionenzk grinds ‘ates - sechinni:obi lire fonts sfortului B, 7, H pentru o grinds tick consta in a stabili analitic, pe ecustiilor de echilivra static, aplicate unui tronson din fanctiile B = f(x), = f,{x) gi M = f(x). Dups Getermjnares reac$iunilor, 1uind crizina axelor amul din capetele g-inci wee grinds de la origina relor in sensul pozitiy serie pentru fiecare poryiune de bert dintr 4 sarcini A yes Gee meentrate ef pentru fiecare portinne ve care p varical Cup tintin Panunita lege, funeyiize eforturiicr eriitate mai sus, Qs t= § 2.14. Reprezentarea era~ se par exei x (sensul de parcura eles) gi jane gi de convensia = Fic’ © ecestor funcyii GE tiegranele ciutate. . Galeulal analitic este satt ugurat, dack atit sarcinile fete 3! resessuniie Se Sescecen dup: aoun airectii gi ‘ante: Ss 6rineil ox gi norasta se eé oy, origins fiind Iuaté tn unr} fin capetele grinsit. Metode deplasérilor virtuale consta tn a introduce fn Sectiunea considerats Pé.cele dead rey. Sunescute din seojiune care restabilese echilibrul, fieéureia din cele dows segmente formate prix sectionerea grinzii. Fiecare din cele aout segme: ee Shes j@ ele ei, eforturtle ne- ‘ i fe grind% fiind in ecni- Aibru sub ectiunea eercinilor, resctiurilor si perechilor de eforturi necunosoute introduse fn secjiunea m, 22 poate aplica Sisterm)ui prineipiul Gsplasirilor virtusle. Dind.grinsii 0 as- Pplasare virtuels compatitild cu legiturile ramnee ge€evficute _in aga fel fne?t numai unul din cele trei efortur: din sectiune f anume efortul care ae interesees% - st proiock lueru uecanic, Se objine o ecuatie de lucru mecanic din care remlt& fancpia céutatd a efortulni, : Serierea ecuajiilor se ugureast gi aici, daca fortele Se descom-in $n componente orizontale gi verticale. dievoda prachots se bazeaza pe determinares grafics a | terul poligomaladar pe o dreapté para- Geltiplicgat cu distarja po- fex8 Se acel panct. In con- secintd, cu de forje ourecare gi al ncli- Gntii rezultunta sercinilor ce Se itenceee pe Bea. Heo gio gi pordtie. Descompu— nind aceast® rez Sele trei legituri simple ale grind zii, se objin Ge Feacpiunilo: dunk aceste dircoyit cgale gi direct @@ Feechiunile. Rforturile intr-o sectiun e ob$in sflina recoltanta for;elor, inclusiv reacyiunile ce actioneazi grinda de o singurti parte a secjiunii considerate gi redueind aceasta recultanté la certrul de greutate ol eectiunit. Componente ei dup& axa berei in sectiune este forts axiala, ecn ponenta dup&i normele la axa barei - forte t&ietoere, iar mome: tul ei in raport cu centrul de greutate al sectiunii - nomentul incovoietor in secjiune. Stabilirea semnelor se face conform celor de la § 2.1c. 2.4. Gringi drepte simplu rezemate si grinzi incastpate a. Grinzi_simplu rezemate. Gringile simplu rezezate au un reazem fix (articulat) gi unul mobil, parelel cu axa grinzii. Pentru sarcini normale ye axa arinzii, reactiusile sint si ele normale pe ax. Sarcint: inclinate faj& de ax& se descompun Sn componente normale pe axt gi aut Adrectia axei. In cele de mei jos, vom considera numai influente componentelor normale pe 2x8, singurele care dau f tntre laturile 2e1a cu forte covolere in grinzi. In camul unor SncErcSri complexe, pentru ugurinyh, reat yiunile, foryele téietoare gi momentele tncovcletoare se celeu- least separat pentra sarcinile concentrate, sercinile repertia te gi cuple, dup care se suprapur. efectele produse de toate aceste influenje, calzulete separst- a cazwl forgelor concentrate, celculul se ponte face le forya la forgs pe bee formilei de reccrenti (fig.I1.5). (2.8) Kea = unde S; of Ty sint ae : fn eectiunea i (nfinit vecn 1a @reapte: Fast ~ momentul gi torye taietoar= t= = istinge forjet 27In camul sarciniler repar~ ticate sau complexe, calevlul foryelor taietoare gi al mer weiGe imcovoretoare, de la fiune la cectiune, se face pe ase relajiilor (2.7) 31 (2.8) Considering grinda actio- metk pe rind ei separat nuray de imoarcérile dintre a gi x . apoi cele dintre x, oi B (tis 2.6) si suprapunina efectel PELa% 2, x, ale celor douk ipoteze de t cireare, expresiile fortei taic- toare gi © tomentului Incovoie Sapete urettonrele forne simple: cn. (2.10)M, «25, +35, = Sr, --# * Sy 2) “= 4x-$ unde §, ei S5 sint. momen- tele statifce ale fnctrcs- Figure 12.6 rilor ce ac}jicneazt pe mdi de la reacemal A la sec{iunea x,, reerectiy do la eec- anea x la reazemul B, fn raport cu reavenul A, respectiv & b. Grinzd Sneastrate. Consote. Reacjiunile se objin desfacind tncastrarea, introducina B locul ei ci. mecanice ccrespunz&toare - 0 tortk nor= S pe axi, una dup& axa barei gi un monent - trata‘e cu sen. tile positive, gi scriind cele trei ecuajli de neil. ente. Constructia diagranelor Je uri formate din grinzi eptc static determinate sc face dupa urmitoarca schemé: Orgsnizeree caloulul nai drepte seu str:er seonetrice yi 2 sarcirilor. . ts cosponente normale pe axele barelor ore ‘Stabilires fe Schiga structurii a sersului de par- eurs al bareler of Sisgrenelor de frcarcare. (%- Esicutul rencyiunilor. 4. Galouinl crdonetelom dingremelor 7 $i M fn punctele Geracteristice ele terelor (punctele de reazem, de echiubare a {meBreBrii seu de schinbare a Snclinérti azelor barelor). Se. porneste de la curktul fiectrei bere fn sensul de paroura, uti- linind relayiiie diferenjiate. Caleulul valerilor caracteristice Se, face intr—un tablou. 5. Trasarea @ingremelor T gi k, wtiiizind relatiile di- forenpiaie gi yinind sears ¢e convenyia de reprez stare a efor— durilor normale gi forjelor téietoare deasupre liniei de refe~ vinjd, momentele incovoietoare de partea fitrei intinse. Pe dia— grame se fixenzh semnele eforturilor pe taza convenjiei de semne efnisd. 2.5. Grinzi simplu rezezete eu console - 0 grind simplu rezemata ce console este o grinds care Geptigegte cele dovd reazene ale ai. Partea 4+ grindé care deps— gegie reazemul se nusegte conscld. Consclele pot 2i.de o sin- r& parte sau de embele pirti ale grinziler. Reactiunile se obyin din ecuayid de momente faye de reagemo. Eforturils intr-o secyiune se pot obyine pe baza defi- nifiilor lor, porning de is unul din cepetele eringii. Metota generalk de tratere e grinzilor oy conscle conSt& inss tn = considera ceperet consoléle gi a le trata ca erimgi fnmeattrate tn reazeme (vezi $ 2.45}, apoi a introduce influengs ler esupra grincii sirplu rezemate printr-un moment gio for;s, egele cu momenval si fcrje din facastrare, eplicate ps fiscare din reesensle ei (fig.1i.7). Daca M, si & SEM Soeecteie presupise poritive, iar R. R. nd le sare: 7 $i Rp reactiunile pre Be Peecem © ci 2 de sarcinile se actioneaza conssic . prin suprapenerea efe r Qu re eae st) : = es semataass S Reactiunile: © ¥,=R, + v9 - (2.14) ° ° = Bo + V3 + unde V? gi V9 sint reactiunile ca grinds simplu rezemat’ tn 1, respectiv. 2. Porta t&ietoare fn eec- fiunea x, se serie: E = eee — Mo (2.12) rem-t TY, este forga tiietoare tn secyiunea X,» produst de sar- © ce acjioneazk grinda simplu rezenat’ intre cele dout e ale ei. Monentul tneovoister tn sectiunes x, so scrie: (215) hey ME em, E+ MZ, este momentul fncovedetar in sectiunea X_r Produs de cin ce actioneaz& grinda rezemat& intre reazencle ei. Diagrama de momente Se Obyine prin suprapunerea efecte- jonstruind intii diagrama MO pentru grinda simplu rezematy console, actionata’ de sarcinfle exterioare, peste care se pun cele dou diagrame ale momentelor din reazemele 1, res- Ev 2, date de sarcinile ce ae¢ioneaz% consolele. Dac& sarcinile de pe console Sint pozitive, momentele onsol sint negative, iar pe grinds, intre reazeme, diagra— momente poate fi numai megetivé sex poste aves zone ne~ e gi positive in functie de raportul mirimii sarcinilor console ei dintre reazene.Grinzile cu compole gi articulajii sint grinzi drepte static determinate, geometric strict indeformabile, rezemate mai mult de dou% reazene. Ele sint alcituite dintr-o. succesi de-grinzi drepte static determinate - (grinzi cu console, grii zi simplu rezemate, grinzi fncastrate numai la capete) - legat fntre ele prin articulatii in aga fel incit ansamblul sé fie static determinat gi geometric indeformabil. Grinzile cu console gi articuletii se objin din grinzi contime pe n reazeme, prin introducerea unui numir de articu- letii intermediare fn age fel plasate, incSt grinda remltat& ak fle geometric strict nedeformabilA gi static determinata. 0 grinds dreapts pe n reazeme, din care unul fix gi n-1 mobile, este de n-2 ori static nedetrminat&’. Prin introducerea unui mu: mir de articula{jii intermediare, egel cu numrul reazemelor in termediare, se .obtjin n-2 ecuatii suplimentare, care fac grinda static determinata. : Pentru ca cisteml remultat s& fie static determinat, trebuie ca fiecare tronson objimut prin introducerea articula- fillor s& m ais mai mit de trei legsturi simple 1a reazemel: sale. Pentru ca sistemul si fie si geometric strict indeforma- bil, treduie ca, fn deschiderile extreme, sé nu avem mai mult de o articulatie, dact reazemele de cap sint articulate, gi in cele mijlocii mai mult de dous articulagii. In cazul umui reazem extrem incastrat apere o necunos— cuts suplimenter& pentru inl&turerea c&reia e necesari o arti- culatie suplimenteri. In acest oez in deschiderile extreme in- castrate la cap pot fi gi dou% articulatii. : Din lanyal @e erinzi rezuitate prin introducerea erti- Souleyiiler, eeeies sissi= -esenate 1a capetele lor se numesc ‘rinet inAenemfemte. selelelt< grinci cu console sau grinzi purtitoare. Mig.11.8 arett gringile cu console g articulatii static de. terminate care rezulti @intr-o -grind& pe gas Teazeme. Sistemcle ce: mai indicate sint ace *~ plea cu 6 grinds indep Figure IZ.8Ee aG até din dou in douk deschideri (fig.II.6b). siste- -II.7 4 cu © srticulayie in fiecare deschidere, tre- tat, devarece, prin @istrugerea unei griizi sau articu- g sisteml igi plerde stabilitaten. Grinzile cu console gi articulajii au avantajul grinzi- , Geoarece, prin agezarea convenabil& a ar*iculaii- mntele negative de pe reazeme gi cele positive din cimp egala, rezultind astfel economie de material. Ele elimink dezavantajele grinzilor continue, gi anume Poritiile efticulatiiior depind ae reportul dorit dintre Al tele in desehider: gi cele de pe reazeme. In constructiile 2 ele pe reazeme se aleg ceva mai mari ca , decarece, prin introducerea vutelor sau in- . printr-o cheltuialA mick de material, se @e a lua moment a reazemelor. tick. Dupt stabilirea pozitied articule- jer gi a inc&rcrilor, se calculeazi reacyiu- eforturile im grinzile independente ca la § 2.4. Grin- console se ealculeszs ca la § 2.6, dupa ce in articvla- le la capetele consolelor s-au aplicat, ca sarcini concen- acjiunile grinzilor simplu rezenate susjimte de accle e b, Metoda grafick. Cu aceiagi diotanyé polars H, se cons- c, unul sub altul - fortele verticale pe aceiagi verticala - pun poligon de forte pentru fiecare deschidere a grinzii con- |. CorespunzAtor fieckrui poligon de forte, se construiegte “an poligon funicular pentru fiecare deschidere, in aga fel prima gi ultima laturé a poligoanelor funiculare din douA ideri vecine s% se intilneasc& pe verticala Treazemlui co- Pentru deschiderile cu articulajii, liniile de fncnidere prin articulatii gi, prin reaz le articulate de cap. letermind pe reazeme mirimile mcmentelor negative. Pentru iderile fara articulajii, liniile de inchidere se obgin fi punectele ce determin&, pe verticalele reazemelor vecine, intele negative. Parglelele duse fn ficcare poligon a fortelor niile de fnchidere determink mirimile reacjiunilor pe rea- » peoduse de incireirile de pe fiecare cimp al grinzii. g.11.9 arat® construcyia diagramei de momente la o grind’ ouFigure I1.9 trei deschideri. Diegrama forjelor thietoare in fiecare deschidere, se poate construi imediat ce reactiunile sint cunoscute. Diagrama momentelor este determinat& de poligoenele niculare gi de liniile lor de inchidere. Momemtul intr-o sec- fiune e dat de segmentul vertical cuprins intre poligoml funi cular gi linia de inchidere, misurat le seara lungimilor, multi plicat cu distanta polaré H, misurat& la scare fortelor. 2.7. GYingi eu reazeme tnclinste. Grinzi inclinate a) Grinsi cu reazemul mobil inclinat Portele inclinate fat& de axa grinzii se descompun tn componente normale gi componente dup ari. Componentele dup’ sxe eringii influenjeaci numai Giagrams de eforturi axiale. Rezult&: le grinzi @repte avind reazem1 mobil fnclinet sunuse la forge normale pe axa lor, componentele verticale ale reac}iunilor gi diagramele de forye taietoare si momente inco- voietoare sint aceleasi ca le o grindé simplu rezemat% de ace- iegi deschidere i la fel rezemati; epare in pius.o foryi=r - Gomstants pe tosté grinda, egali cu produsul componentei @im reasemal fnclinat prin tangenta unghiului de fn- f © al rearsemlui ©) Srinsi Snclinste. Grinzile inclinate, cu reazem mo- met fa38 de axe lor, supuse la sarcini oarecare, se @s mai sus. Pentru usurinji, sarcinile se descompun te mormale si componente dup axa grinzii. Be erincile inclinate. simplu rezemate, supuse la sar- eSticale (fic-IT_10)_ reacyiunile 1 momentele tncovoie- Sint werticele gi aceleasi ca 1a 0 grind& orizontalé sim- BS. avind ca deschidere proiectia grinzii fnclinate Suetreatt la fel eu aceasta (fig.II.10 b). Nomentele Sneovoietoare din Secjiunile cu aceiagi abscisi, nor- 4-2 a mala pe directia comn& a sarcini- aS ier,.sint aceleagi 1a cele dout f @=inzi (fnclinata gi orizontala). is Porte t&ietoare in sectiunea ‘ x, in grinda inclinat& este data de relajia: a2 9 (2-14) 1, = 12, cosa Figura IT.10 Zorjs exialé in sectiunea x, @ grinzii fnclinate este: (2.15) = m sin « a. este forta téietoare in secfiunea x, a grinzii echi- ente resultaté din proiecjia grinzii fnclinate pe orizontala: a - este unghiul grinzii finclinate fata de orizontals. Pentru grinzi inclinate, simplu rezemate, supuse la ini uniform repartizate, normale pe axa lor, reacfiunile momentele incovoietoare se pot calcula pentru deschiderea reals (distanja orizontal& Gintre reacyiunile verticale) incarcarea: (2.16) nee cos?a 2.9. Sarcini transmise indirect. In camil actiunii indi- @ a sarcinilor, grinzile secundare se considerd simplu reze-aoe mate pe grinda principal’ fn dreptul nodurilor. Sarcinile ce. actioneaz’ pe panourile grinzilor secundare se transmit grinzi- lor principale sub formk de reactiunj concentrate in dreptul no- @urilor. Aplicind reacjiunile grinzilor secundare pe noduri ca forte concentrate pe grinda principald, aceasta se calculeazt ca orice grindi supusX la for$e concentrate; intre dout noduri, | forte titetoare este constant iar disgrama de momente variasa Ainiar. ‘ Dac nodurile extreme coincid cu extremiti}ile grinzii principale, results: - reactiunile grinzii principale sint aceleagi ca in ca- mul ac{iunii directe a sarcinilor} - momentele fncovoietoare fn dreptul nodurilor sint aceleagi ca in caml ac{iunii directe a sarcinilor; intre aout noduri momentele fncovoietoare variazt liniar; diagramele de eforturi M gi T ale erinzii principale se objin scizind din dia- grama de eforturi ale grinzilor secundare. Constructia grafict @ diagramelor de eforturi este fn fig.II.11.-3- Problems 2.1. SA se traseze diagramele M.T.N... cin d; a + Ee? sina; Nyy = -Hy =-Poos a Hz = 0 Cae partiouler:a= 30° a + }ao — Problema 2.2. Si se traseze diagranele M.T. ee B&spans: Ye zh + 2c] ; Vy E[v+ 2a] 2% + El? + 2] a= 7 Ce!)t Tent “V3 Flvr2a] a, = $2 (w+ 20)5 My = Flv + 2 M, > My @ack 22m + 20) > FS (v + 22) @e unde rezult& condizia simpl& ayc, care de altfel este evi- denta. Ca un caz particular se poate lua: Ppaieeag s > c Ruispuns:= $1 - G8ce traseze 4icgramele ¥.75 c ; constraiages diavramede M.T.N. Raspuns 4 Va + 205P, + 2P, + 4P,) 1 Vg = gfky + 22, + 3B) (-P, + ap, + Ps) (-P ‘ -2P, + P5) = [3P, 7% a +5] 3 My = [Py + 2+ Ps) g wy LP, + 22 +375] Te Aplicatie numerics: P, = 10° Py = 5%; Py = ts 4 = 10m = 12 t3 Vy = 11% B = 412%} T)5 = 428; Types =3'% ee = 30 tm; My = 35 tay My = 27,5 ¢ S& se traseze diagramele M.7. spent Réspuns: V,- 4 (3P;- 2P, + Pz) 1 Vy = 7 (P, ~ 2Pp + 3P5) Ta = Xe © 4 Tig = 7 (-P, - 2Py + PS) 1 Te5 = 7 (-Py + 2P2 + Ps) eae = oie My = (GP, - 272 +5) dp Mm, = (P, - +P) F Ms = (2, - 2p, + 3P,) 4Peet; 7, -%ts r+ ct GNSS Ws 445% Zio = -13,5%: Tp5 = 410,5 t; Toy = 44,5¢ om: Ms - Ste; My = 14 tm Se traseze diagromeie Mef la o grinds BSS cu n sercini Concentrate ‘egale. age- Sears 2 exinziz in (n+ 1) péPyi ovale Raspuns: aay = Vy 32 Ty (i91) * V~ ip e = P(Pp 2h) Mp = Vito - EGot)a spi Mets 3 RB Muay OF0 loc pti eg n(n + 2 Max = Pl ata 4a Prot: ES. “extra o erifda cu deschiderea 1 : 30m, Gncireat eu an convoi fix de sarcini, n& ce traseze diagramele wAP. Rezolvere rmitoares rel Un sistea de forye o> vduce im raport cu an purct A, i rezolvareu acester problems te aplicd mecanicé. urenta - canoseuta la ¢ resulta R, gi un morent M, in repert cu un alt Jtant’ #5 si le B, acelag sister se reducc Ja M, : MW, - 2. in care ¢ c cistama dela considera Tm erm problemei de mai 3 tal tutarcr forzelor su forta By este ou toate fortele tuate la stings foryoi P, in repord TH. » nonental for = for fa care s-2 notet cu M,, m report cu forya i, res gi ou 0, 4ele Incevoiet ca din tablow, pentru re in fiecare secyiune @ nu f3 axpugi 1s calle!7 es to Wao ee Ses ees — 40 ses Lest ae 1b Sage Fouayie de aoneate 4 gi al reacgiunit’ 7 1- Wy=0 : R.5+ £45-3, 2 ; 5 Rees Bye 2 ers0 + 220. ws (5-92) Es eo = 114,7% suajia de momente fa report ew A - Vy. € ° 5 pel + MW, = 0 Wy = My, + Ry5.8, ya « 2780.4 220,97 _ , 94 ee all (4-1)-4 Tog = 114,7 - RZ = 114,7 - 130 = ~15,3 t Bxpresia momentului fncovotetor im creptul unei forye 4 Mire Meat ae et By 2 Mg + Tg_g:¢g_g9 7 981,5 - 39:5.7,5 = 936 + Mz = 905 toProblema 2.9. Diagrema de aomente fncovoietoare ale nei grinzi este furmata din tre: segmente de dreapté aga eum e ardtat in figuré. S& se deduch diagrana de forge taieteare gi ingdrearile. Rgspuns. Momentul prezintd o variatie linker’ cu doud va- Lori maxime (una po zitiva gi una nega- tiva). De aci rezul +8 cA forta taietoa re este constants pi cele trei intervaley gnulindu-se fn pone tele in care M ars valori extreme. Tot: odaté se poate dedu e semnul forjel ca: taietoare. Schema de Inc&r- care 8 grinzii cons din doud forte con- centrate, una orien tatti de sus in jos alte invers.(moment negativ). Datorits antisime Giagramei remlta cH fortele P sint egale gi de sens contrar. Figura 2.9 Vaioarea forted B se @e@uce as Mo = Me c Pe intervalul GBa7 mer al problemei 2.11. b=zl-2a b =~ BG 2 ~ = 26) are a: pl.a 225 in Figura 2.10 Aplicatie numerica: P=2t/m; b= a i - 3S Pentru sarcina simetric, unifor= 4i Hicienjii x, PB gi t> pentra\ Porys taletoare se enulent fn secyiunea , 2 sar prarey (rs ° fn secyiunea xz = 3 + 2 (sx areptul centrului de greutal al inedrotrii ee i. Primul termen represint& monentul incovoetor (fn drepti eercinii) in grinda simplu recensté de deschidere 1, *n ipoteas ca ar fi inckreat’ eu o sarcin& concentrath R = pb. Al doilea termen reprezinti cantitatea cu care trebuic corectath 41agrama M, in cagul cind sarcina este uniform distribuité pe porjiunea bf ike euigie ye Guene Ceereinen ene nee en mk ing terveln) 1-2 vorjiumce de diusrant ée coments Srcovoletoare, ou prins’ intre dreapta «2 jt parazala, este ider tick eu diegrare ovcistuare Ye © Gednas Siimeda rezenats fe Aeschi- ae momente(Se Sercine unifore repartizati p. @=25; b=3m c= Im 2=6n; p= 2 t/nl NSE Se fessor] Giegrancle M, 7 la o grind& Gaifors dictribuite parjial. Bispans: V, = Vy = pb Hentra sarcini verticale, H,= 0; Sista este simetrict sub report + elestic, rezemiri gi 4. Diagrama T este anti- Simetrict, diagrama M - sinetrica. Figura 2.12- Myo = pbx = F(x - a)? egxebta Falorile pentru nex? Msi a pentrpy diferite raporturi MB, a gilsint date fn tabloul ce urmeat. pb Va e Vy e splaysSS es [aoe pepe ies ema 10,0555 | 0,0400 | 0,0500 |o '0,0417 | 0,0500 | 0,0625 I ea a 13,0150 [0,0276 |0, bees oai6 0 i= 12% f =%-3gn = oy #10= 12% =: 4,-n? = 0,03. 4.107 = 12 tm x. m= «, pi? = 0,075. 4. 10° = 30 tm. «estes 2.02. SH se traseze diagranele M, 7 la grinda u rezemat&, fncSreat& cy o sercins triunghivlara. Rezolvare: Diegrama T, pe intervalul A, este o parabol& de gradul 2, cu concavitatea in jos, derivate/y"< 0 T se amleazd in sectiunea S-anotat $ sa gt $-5 alul A-1 este [(3 = 2a) a2_ ac2 1 Moos = SP, So- BP! a * 4 ; Ps i Zo Po i+; =.-¢ <= |: 2% pestrs ¥,. Vy, 7), M, 91 Mig, Sint trecute in Jos, pentru diferite valori «,. 2 So4q- 2 of Nis 9 | ans | a166 \ 0,100 \a105 | 4106 | 4187 | at 4053 \g0e7 | asco \awe \ate7 \g2w |4337 | asv2 | ovo | ase |o497 | qos \as07 |g 577 gas19 | govré| aov7 | qouou| gous | goHee | a 42330 | 90453| aaboa| 40675 2 [20604 Monon Akay loon |ganse | aez5e Caz partiewar = 1 - cazul tratat tn problema 221 Vy = 9,766 pols Vy = 0,333 pols E, = 0,577 B= O- Wy; Magy * 910644 pol” Qe 2.1. S& se construiasci diagramele ¥, T, pen— tru o grind’ simplu rezemats, inc&reat& cu sarcini uniform distribuite, partial. R&spuns:1 traseze diagrameje .f pentru grin- (eptisimetric. cu Sarcink uniform dietritvitd, partial. = = Be ce Bee ty pent) w= Pose) i 2 ;@ m= Bese - 1) (ose) eB (xq = 2)? 7 Mex =. *-P 3 Aplicatie numeric’: c= 2m ps4 t/m #3 8, =; = -6 + Eos 6 ts: “esx = +10,50 n io = 225 =. ©Erearea cu o sarcind triunghiv- Jers, repsrtiseté partial. R&spuns aa- s mabye ee Po? = — 2 Ga PB). + 58a '-0)? ba > Rae Sri actesx, G-.s) 2. ° . Panctul de aplicetie al = 0 de unde remnta ne @ciiea caz, pentru ca M,.. si fie tn dreptul we trebuiec ca =a; 7p + rat) Lap rea dela dreapta: Be. pa? 2 eto < 2 2 - care © nat L 2 decit 2 . Dack a <$ M,_ are loc in dreptul fortei concsntratl P, fn acelengi conditii ca gi cind a > 4, adicu 2 2 rn . Pa P>3e 8 Mage * aS oe 4 2 2 cae St My jp = Pipe < FB, bd - fiina aoe intre reais Aplicatie mumericy 1+ 6m; a= 4.m; d= 2m p= 2t/ml 2. a) Px pieeiis), VWe6ts Wye at 2 2.6 m= Mi = 38 = 9 tm a, 9R&spuns 6.4 + 2.3.3,5 + 8 ain 609.1 | = 8,65 v, = 6:2 2.3.2,5 + 8 sin 60°.5 iB é = 10,30 H, = 8/sin 30° = 4 t Se observi fn diagrama 7 c& dreptele care reprezint& @iagrama pe intervalul fnc&rcat cu sarcina uniform distribuits, = nt paralele: 1° 2° i] 2" 3°, intrucit au acelag coeficient anghiular care e toomai incar- ea. Diegrama M in sectiunea 2- admite dont tangente di- deoarece coeficientul Gegtiular cere e tocmel forja Secpiarii - mo au acceagi| Bestrs grinds simplu rezematé din figu: Sercint uniform distribuiti p gi ou o [ 2, S& se determine raportul dintre p gi P ($8 fie fn Greptul sarcinii concentrat: Rezolvare ueBt Rs yee Momentul tncovoetor e maxim fn sectiunea in care forga téietoare schimb’ de semn. Se disting dows cazuri: 1) Vy, - pa-P > 0 - forte tidetoare se anuleazt pé intervalul 1 - 3; 2) V,- pa-P 0 - forza tiietoare se amuleazt in é@reptul sarcinii P. : Pentru ca sé se anuleti In dreptul sarcinii P - U mee u +P pa-r intre sectiurile 1 ¢i X. De exenplu , =$20+5 20-33. 2,—— en ET Probless 2.6f- Sf se trasese diegramele M, 7 1a 0 art simplu rezemat® GmeSrcetS cu co sercink uniform distribuita ei cu momentels incorcetcere ¥, si N, la capete. Ruspuns % = 2 1 as a ee ees © @® Se observ ci un moment negativ aplicat fn sectiun de pe reazem, inoarct reagi respectiv 1 descarct reag opus. Hor - pa = FR - 4B) 1 Es 2 r 1? (m2 1-24 ms, L(y -elt eee 4 afore [3 i pope ees [un -es] BE [er rec - 128] 2 i 2 5 + 0,060 pl Pentran 5-5 iz: pi? = 0,062 pi®@eteis siepla resemsts iw ticati pea mm moment MH , se cere: < WF pentra un caz oare- Sacmentalui M , astfel incit @ @& St se traseze diagramele M,T Bezolvare = - 7 2 8 B¥,-<- 5 a2 v2 - 2 ate Vb ctiunea’ in care T = 0, ) Ses = marin absolut. Feo = %y - PX = 0 ae P atie numeri ck 2 t/ml; a =4 n; 6 tm ¥, = 5s Be gc 6 tatraseze diagranele M, T la crind @in figure cu Enesrearile date. RAspuns % [4x4 +2x2 -3.5 - 5 #0y4.5.2,5 + 1.2.445+4-5] $ [4.42.3 -3.2 -3.4 + 0)4.5.2,5 41.2.1-3-445 | =5 -(1 + 0,4).1 = 3,6 Pyar = 3-6-4 = -0,4 t; Tap 2-074 - 144.7 =-1,8 Trap 20,8 - 22 -1,2 ¢ Figura 2.49 T. at Bye = 1 + 0,4 5% + = Mec 2 14-35 -1,6 + Mig 2 403 te: Mian = 193, tm;si >, ventru ca valoarea @rincii 94 fie mil. s# se Rezolvare Din suprapunerea diagra— melor de momente in cele @cai ipoteze de incurcare, eonsiderate separat, rezults a8Problema 2.51. SE se traseze diagramele W si T pentru grinda fncircaté nesimetrix Rezolvare 2 Pot Mac a oe st tar = Pontes Sarcini verticale, grinda este simetrict gi Gnokremt® emtaeimetric. =n consecint&i diagrama T este simetrica® gi diegrems — axtisimctrics.@iegremele de jp 2 © erindé simplu Rezolvare Pentru determinarea reactiunilor, se proce- deazi fin modul urm&tor. La 0 scar& adoptata pentru forte se cons- truegte poligoml for- felor P,, Py, Ps gi cu un pol arbitrer ales, se construegte poligo— nul funicular 0-1-2-3- pentru sistemul de for- fe dat. Fortele date {mpreun& ou reactiunile Tormeaz&i sistemul de forte exterioare - aplicat pe grinds. Acest sistem de for- te exterioare este un sistem de forte in echi- litru, din cere cauzé rezultanta este guli si momentul fn raport cu orice punct din plan de asemenea trebuie s& fie mi: R= 0; M= 0. Grafic acest lucru se exprim& prin aceea ©& poligonul fortelor @xtericare este un no iigen fmchis iar poli- gemnl famicoler esteDuie si fie pe aceeasi directie, adick st-coincida. Pentru sistemul de forje extericare prima laturti de po- Jigon funicular - care sprijind pe reactiunea V, este AB, tar ultima letura de poligon funicular este latura care sprijini pe V3 - latura care trebuie = fie tot AB. Practic, dup ce am construit poligonul ee si poligomul funicular pentru sis- temul de sarcini dat, $n poligoml funicular linia de fnchidere care e 4 @e punctele in care prima si ultin laturé de poligon qf inctrcirilor, adic& laturile 0 ¢: 3, intersecteazt direc dunilor din reazemele din A gi In poligonul fortelor - @ se duce o paralelt la dreap ta de fnchidere AB, o rezultanta R fntr-un pune oarecare e. Segmentul +7, — fiecare misurate la seara fortelor. Pentru dete: M gi a fortelor t&ieto gomul fortelor gi pold, nul fortelor se ie la a recomandabil si se ia e este legat direct de con aceeasi scart la care e ri Dupt ce s-a dus 1f mai sus gi s-au determinat sectiunea x;, pink ce int nindu-se ordonata 1, care unghiu asemenea cu triun aseminarea triunghiurilor ih. a M, #e un invervar cup “@ Bomentelor incovoetoare ca gi mai sus poli- me polartH fn pla-' ecerszele P,, P, si este eons? funicular © lui sint la ee == inticat Reeticels prin este greu de demonstrat (dia. din prelungirea verticaled nului funicular gi laturile ~ Py (xy In geneve My = HY“dintre distanta ae poligomlui He soligon funi- ‘Tinie de inchidere pe forta respectiva, @istenje poleré este (> Scere lungimilor devine 7, se procedeazt ele doa reactiuni se eare ¢ linia de referin- werticala reactiunii Se contima’ age cum e os gFinda fnedrcata cu Be F1. Fy, Py - sh se @iegranele M, 7 Bezclvare } Scastruieste poligonul © un pol oarecare 0 gi se deter- mink reactiu- nile. Supra- fata cupri intre poligoau! funicular gi Tinie de in- ehidere este toenei dic- Sere de mo @rdonatelor se- 102 - Problema 2.54. Pentru grinda din figura, incircats ou ous sarcini concentrate, egale si de sens contrar, care formes Tenet 24 un cuplu, si se determine grafic diegramele ¥ gi 7. es mone! Regclvare cu un pol arbitrer alts se construeste poli, gonul funicular al tne SSrilor ale cari laturi @int 0-1 -2°. 80 duce Bisis de inchidere a’B* 2 © paralelx 1a aceasta polul 0, care dete = poliganul foryeq lor punctul care e orted nea reacyii x i Reaeyiune Yar Fyt Fo vg trevuse formese un Bigon de foi Eackis, decd produc momente incovoets Diagrams T se 1 Scara pentru 1 de fag8 § om reprozinta‘== = factor constant 10". Getic diagramele M, T, ¥ (eS sistem de sarcini @= construegte un poligcn Sst gi ce determing re- ©. Se prelungegte Pessemutui mobil tn @ele trei forte care se so linic de referinjs, ape cus © arstat inegsle gi se con feryele concentrate fn centrele de desist dn feoepanou. eoncentrate aint: : Po = 0,75 ts i t,25 ts P, = 1,75 th Pe = 2,25 ty Pg + 2,75 ty Py = 3525 ty Bg = 3,75 t. Se cons- truieste po- Aigonul fo- micular, s determing Feactiunile ¥, si Vy recur gi Giagramele Pinu - pentru sar- Siaile concentrate. _*BEm mceste dicgraze Wetabile sami valoriie ‘@ paccurilor, J Bint aceleasi tie ci ge aplied distri- | =< 0 aplict con-Eroblems 2.57. SH se traseze diagrancle MsiT, pentru grinda inckreat& entisinetric, cu o saroini uniform distri but’ partial. reaewne ‘ es Se imparte sarcii @ wniform distribu in loturi mici la cari se face matia o& forta se aplic&’ in centrul greutate. Problema s-a redus deci la e-0esul sarcinilor concentrate. 2 wotn 2 t : I |Zroblema 2.55. S& se determine grafic, diagramele M si ‘grinds simple resemstS, Smckrceté co um zcment s Besclvare Se etebilesc in primul rind gelrile gi Gictanja polars. T= carci nostru s-au adoptat: Ge Demgint - 1 on - 2 | feye -1cm-2t , Romente - 1 om - 10 ta cu distanta polara Hs 5 t. Avind in vedere o& reazemul simplu — este orientat dupk vertical&, reactiu- nile vor fi verti- cale. Ze scest scop la distanta H @e polul 0 duce o verti- ebE. Se duce dreapta oa in Pettere) fortelor. aceasta sete pris gi ultima resi po ‘Ger pentra sistemul de forte @Grimile, dar se cunosc di- Papmea=& un poligon inchis, celeilalte. werticale ce trece prin rea- De rere 20; inc” se reporteazé we Guce o parslelé 0"B’ la ‘B® find linia de inchi- perelels prin 0 la li- feryelor punctul eek (Gupt ome © eritet fn fi-- 108 - Sh se traseze diagramele M, T la o Zzoblews 2.59. Rezolvare Sc&rile adoptate sint: PE. lungimt 1 on 1 9 5 forge 7 om. 44 " momente 1 om _ 5 tm Pistanja polaré Hw 5 += 110 - Problema 2.61. Dindu-se diagrama de momente ino, re care e parabolu de gradul II la o grind& simplu rexemata, se deduct diagrama de forte thietoare 9i fnckrcar ol af, Datorit& faptului cH m ® 4ul veriagt parabolic, re: | c& forts téietoare variazi nier, deci grinds este 1 ta ou o sarcind uniform aii sripuith. Saeltul din A, implicd un @ ent W,4 saltul din 2 ~ c& un moment ML, » Salturi fiind positive, inseamn of momentele sint orientate im sensul orer. Paptul c& cele dous t le diagrama de momente sint serex forzi concentrata. 4 Broblema 2.62 ‘ - «BE Be traseze diagranel 4 B pentru consdla tin Gmekreeaté ou sarcinieee 2 meee aes ate = | -Peoblene 2.65. SE se construinasch disgramele M, T ‘ru console imirestS cu sarcini parjial distribuite, de se: Rezolvere Vee at pala + dy 24120 Mp = tex - 6 7,20 T= +pa Ty spa Ts 4 = lab 2 My t - PR 5 My5= -pal Hy = -pa(d + a Myo = -pa(e + 3) + p(x anid Figure 2.65 M, = -yaa + bd) Probicua 2.66. Si se traseze diagramele M, T pentru) @omsela inchroaté parjial cu o sarcind distribuit’ triunght Regolvare vaca We a 22 Pe ean Bee 2 yg 225 -Spe a T, = OF T= - B x. 0; ©. eee 2 ‘ Mig 7 TE = | my My = - (21 +d)Bepresia intensi- futr-o secyiune *¥, 7 pentru Peeclics. Sepresia intensitsyii sectiune carecare ae 4is-25]. ak - WE es[.-<]= 114 - Probleme 2.69. Sk se traseze diagranele M, grind& incastraté, inclrcat& pe o Tati cu 0 sarcind uniform @istribuits, pe alté fayé cu o sarcin’ distribuita liniar. no Resolzars a Eepeesia forget tutetoars 2+ -3Rt* - 3 Es Po x2 Bee - 2 Pt i- + - 4g Po) Tilao $2. F - 20, 3) see +125 - erientats o gee pe in- gi pe se anu- Expresia momentului {1 Ho --40. esa i i pe de o parte de be cu impingerea apei, pe parte cu fuping Gi. SK se traseze dia-- 116 - Porja téietoare are un maxim in sectiunee in care si anuleazi derivate intfiia, sau fn cere Py = ° M5: 1x-61 = 0; x*% 1 feet era sd Expresia fortei t&ietoare se anuleazt pentru x, = 0, giz, = 0,79 1. Admitem a doua riddoins, deoarece prima m ¢ cuprins& pe intervalul 2-3. In sectiunea 1/3 in diagrama T un punct de inflexiune. Expresia momentului incovoetor este} z $ mp > {20 - | Hrd 714E--tr?s? ¥=0 My =0 1 4 2 2 e235 My = - 7Ry Pol = -0,00617 pol’ s $4 yee t fu eems | Ele g?_6res]t 2 pepe ats es [eet 3 s+] 1 4 2 2 ee} My = - qhp Pol” = -0,0062 9,1 Soa My = - 7p Pol? = -0,0186 Pate Mage = -0,0344 Pol? Pe intervalul 1— + , concavitates este orientatt! tm sus, ier pentru rest - fn jos opre y > 0 Te sectiunea 3 = in dtagrame M - exist% un punct de inflexiune.Obs. Relatia diferenyials tre M gi T demonstrat pent: wal sarcinilor normale pe @ Finsli mo este valabils, ao eci inckro&rile sint momente mu forte normale pe axa eri: In acest cas relatia difer field dintre momentul m - gi momentul incovoetor M este Zea Pentru consola: figuras, inckrcatt rect, of @iegramele M.T. Rezultatele date pe diagrams, inii punctate s- @) *raset dtagramete ipoteze transnite; directe. V, * 26 ‘, = 62 tmP, P, Pp beds ds ded 12 ee 1a } @ + DS POA 4B Py iE I a2 1 j Oli ae Po* ZS PA +E RA + r mee. | | a | Ca verificare Fal cael | : i] i Po +P, $2, tReet le I | | ° 1 2 Ole t | 1 Pa ut = | | Reducerea o facem din i % | @_ @reapta: | 1 1 T55t * 15 Pod * 5g Pot Trot > Gy + 4g) pd = Figura 2.76 need. iva Tost + (75 + $5) Py A = ot pl — 19% +2 Ph Meek.) 1 i. Pol! i. 3a Pols § * - Tee" Pol? hh - fae: - 78, - iv d+ abe 2‘Fo gi Moose tracat cu linti tntrerupte ] fu caral transmiterii directe.Ezobleme 2.72. 5K se 1 ‘Sese diagramele M, 7, WN 1: finda fn consol’, inctre eu diferite sarcini, folo caiculul analitic. Pigura 2.79 Rezolvare: Vy sth ty My + O48 Sy oe ts Tor © % 264 Ts = “44 t My =O MS = -8 tm Megy = —32 tas” Mya, &, = 64 tatraseze Giagramele ¥, T, N lo din figuré, Snckreat& cu sarcini concentrate. Se va folosi caleulul grafic. 2 Rezolvare Se construegte paligonul forjelor. Se proecteazt pe morsala la grinds. aeeste componente Gan forte tiietoare gi monente fncovo- detoare. In A se Fidict V, norzal Pe grind gi se re- porteac grafic ve- losrea fortei in fiecere sectiune. Ca componentele pe mormalE, se comstruegte ou un Pel ©, poligomal funicular al (m Seeetor componente. Be Segmental misurat pe direc- $42 aeestce componente - intercep- ‘tat iatre prime 9i ultina latura Ge poligem fumicular, citit la Scare lungimtlor si sultiplicat ou distenga polar’ H, citits 1a scare for$eler, reprezints toc Se8rt etoptate: Tangimt toe _-ie : Ferre 1 em-—2+¢= - 124 - (Peobless 2.63. Pentru consola incireatt cu si concentrate, si se determine grafic diagramele M gi T. Figura 2.81 uum poligon de forte gi poligoml Feachiunea V,, gi apoi se construi Gels wirfal consolei gi insumind forteli @epriast cntre lstura 0 gi poligoml mamexte. (ebaptete sict cele indicate, iar scara ‘Beeepie Ge tistanye polars.sint: > 1.25% = 1,75 t = 2,25 % 2,75 3,251 om ~ 0,5 1om-1tm Momente 1 cm = 1,25VBeement ei. intercep- Giese fete ieturile extre. Peligon funicular re- welorile momentelor in cazul trans- treet extretoarclor avon eemeee Si f= cam transni_ @ ietirecte. unin eee. 2°. 5°, 4°) 933 | Beoblems 2.85. ba grinda ineastraté din figurt, Catt cu sercini transmise iniirect, si se determine disgr: ae Rezolvare Toate valorile se citeso pe desen Sctri: Lungimi 1 om - 2 Porte 1 cm - 10 Momente 1com - 100lungime > 8B ntru ca momentul maxim in cimp s& egal co reazen in velosre absolut. SB se traseze diagramele M gi T. r Besclvere 4-3-2 bel Ps] p (ees) 2s veeee 130 Problema 2.88. Pentru grinda cu console tnotrcatt cu ‘4 forje P dispuse antisimetric, -* se traseze diagramele T gi Rezolvare Ny Vg = 2P [Fuax | * ? Pax | = + Obs. Inc&rearea fiind antisimetrict, disgrama de forte thietoare T va fi simetrict. Diagrama de forte tut: toare fiind antisimetric va resulta diagrama de momente M , antisimet: = 2P, + ae oh 08 30% 2.5 + Muax = 2193 x1 = 2,9 Myax 7 -P3in 30°x2 = Figura 2.89Figura 2.90 b c) Caz particular b= oc1 = —— « 0,354 1. e 3 354 ye Se 48 0 grinds cu consol’ tnekroatt 2B, cu dowk sarcini distribuite lini, Vy = 2 233.6 tone =-3t 243 Myx 7 - Ba $s = 4 Se cere pentru grinda eu consolé 4; Mettore distribuit, pozitia reacemlui B res ungimes consclei 91 deschiderea grinzii condijia2 Max 7 - %P (3) = - Poax | = 2 Figura 2.94 4 3) 9 = 0,426.2 | Mya, | +0,0836 pl? oan |a.,| = 0,5: ‘ : be Resulta: = 0,35 Bee = ("max | = 7

S-ar putea să vă placă și

• Integrale Rezolvate

  

  Document22 pagini

  Integrale Rezolvate

  Mihaita Stroe

  86% (14)
• Aplicatii Ale Numerelor Complexe in Geometrie - 2 Carti

  

  Document153 pagini

  Aplicatii Ale Numerelor Complexe in Geometrie - 2 Carti

  onutsa933

  100% (9)
• Memento Mate PDF

  

  Document245 pagini

  Memento Mate PDF

  alex

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ghid Metodologic Pentru Predarea FIZICII - Clasa-a-VII-a PDF

  

  Document138 pagini

  Ghid Metodologic Pentru Predarea FIZICII - Clasa-a-VII-a PDF

  alex

  100% (1)
• Culegere - Matematica Igsu PDF

  

  Document126 pagini

  Culegere - Matematica Igsu PDF

  alex

  Încă nu există evaluări
• Culegere - Matematica Igsu PDF

  

  Document126 pagini

  Culegere - Matematica Igsu PDF

  alex

  Încă nu există evaluări
• Desen Tehnic

  

  Document133 pagini

  Desen Tehnic

  Irene Andreea Minea

  Încă nu există evaluări
• Mate 2

  

  Document2 pagini

  Mate 2

  alex

  Încă nu există evaluări
• Protectia IC in Contextul Parteneriatului Public-Privat

  

  Document14 pagini

  Protectia IC in Contextul Parteneriatului Public-Privat

  alex

  Încă nu există evaluări
• 000-Fizica-Sinteze-Cls-Ix-Xii - EXCEPTIONAL

  

  Document345 pagini

  000-Fizica-Sinteze-Cls-Ix-Xii - EXCEPTIONAL

  alex

  100% (1)
• Virgil Miron Patru - Culegere Fizica Clasa X - 2005

  

  Document144 pagini

  Virgil Miron Patru - Culegere Fizica Clasa X - 2005

  alex

  100% (1)
• Mecanica B5 PDF

  

  Document339 pagini

  Mecanica B5 PDF

  alex

  Încă nu există evaluări