Lucrul mecanic

Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre

componenta forței  care acționează asupra unui corp în
direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs. E o
mărime ce caracterizează schimbarea stării dinamice a sistemului. Lucrul
mecanic este o mărime fizică derivată, scalară, extensivă în raport cu drumul,
având caracter de mărime de transformare legată de variația mărimii de
stare energie.
Analitic, lucrul mecanic elementar efectuat pentru un
druminfinitezimal  se definește ca produsul scalar al forței și deplasării
(drumului infinitezimal): .
În general, lucrul mecanic nu admite diferențială totală exactă decât în
anumite cazuri speciale cum ar fi mișcarea sub acțiunea forțelor conservative.

Terminologie
Termenul de lucru (în franceză travail) al unei forțe a fost utilizat pentru
prima oară într-un articol din 1826 al matematicianului și inginerului
mecanic francez Gaspard-Gustave Coriolis și apoi în cartea Du calcul de
l'effet des machines din 1829 a aceluiași autor.
Înainte de denumirea dată de Coriolis, Carnot se referea la acest concept
cu numele putere motrice în lucrarea sa din 1824 Despre puterea motrice a
focului (Sur la puissance motrice du feu).
Denumirea de lucru mecanic a fost introdusă de Jean-Victor
Poncelet.

Variația energiei unui sistem

Efectuarea unui lucru mecanic asupra unui (respectiv, de către un) sistem
fizic duce la modificarea energiei sistemului cu o cantitate egală cu lucrul

1
mecanic efectuat asupra sistemului (respectiv, de către sistem). Așadar, lucrul
mecanic este o formă a schimbului de energie între un sistem și lumea
înconjurătoare. 

Definirea matematică generală

Lucrul mecanic alunei forțe necoliniare cu deplasarea .

Pentru o forță constantă  care își deplasează punctul de aplicație după un

segment de dreaptă , lucrul mecanic efectuat L este egal cu produsul scalar:

unde α este unghiul dintre direcția forței și direcția de deplasare. Lucrul

mecanic este pozitiv dacă punctul de aplicație se deplasează în același sens cu
forța (α<90°), negativ dacă punctul de aplicație se deplasează în sens invers
forței (α>90°) și nul dacă punctul de aplicație este fix sau se deplasează
perpendicular pe direcția forței (α=90°).

În cazul general, lucrul mecanic este definit ca o integrală curbilinie: 

unde  este vectorul de poziție al punctului de aplicație al forței,

iar P1 și P2 sunt pozițiile inițială și finală ale deplasării.

Folosind exprimarea analitică a vectorilor  și  în funcție de proiecțiile

vectorilor pe axele unui sistem cartezian Oxyz:

2
expresia (3.2) devine:

În funcție de viteza   expresia lucrului mecanic elementar este:

Proprietăți
a) este o mărime scalară având ca unitate de măsură în sistemul
internațional SI joule-ul (J), iar în sistemul MKfS (sistemul tehnic de unități)
kilogram-forță - metrul (kgf.m);

b) este pozitiv când   și poartă în acest caz

numele de lucru mecanic motor

c) este negativ când   și poartă în acest

caz numele de lucru mecanic rezistent

d) este nul când 

e) dacă deplasarea   este compusă din n deplasări elementare:

atunci:

Deci: lucrul mecanic elementar corespunzător unei deplasări compuse

este egal cu suma lucrurilor mecanice elementare aferente deplasărilor
componente;
f) dacă forța F reprezintă rezultanta unică a unui sistem de forțe:

atunci lucrul mecanic este:

3
 Adică, lucrul mecanic elementar corespunzător rezultantei unui sistem de
forțe este egal cu suma algebrică a lucrurilor mecanice elementare ale forțelor
componente.

Lucrul mecanic în cazul forțelor conservative

În cazul în care forța F este conservativă, expresia acesteia este:

unde   este funcția de forță.

Funcția de forță este o funcție scalară de coordonatele punctului, cu

ajutorul căreia se pot determina componentele forței astfel:

Pentru a exista o funcție de forță trebuie îndeplinite condițiile lui Cauchy,

care sunt :
Lucrul mecanic elementar este:

Lucrul mecanic total este:

unde   și   sunt funcțiile de forță
corespunzătoare pozițiilor inițială și finală.

Rezultă că: lucrul mecanic total în cazul unei forțe conservative depinde

numai de pozițiile inițială și finală ale punctului, fiind independent de forma
traiectoriei. În locul funcției U, se poate considera funcția V, numită și funcție

4
Potențial și definită prin relația:  V=-U  În acest caz, lucrul mecanic
elementar are expresia dL=-dV
Funcția de forță U și funcția potențial V nu pot fi determinate decât cu
aproximația unei constante.
Dacă un punct material este acționat simultan de un sistem de forțe
conservative   care derivă din funcțiile de forță 

 astfel încât

PUTEREA MECANICA

Puterea în fizică este mărimea fizică scalară ce caracterizează schimbul

de energie în unitatea de timp.[1]

Definiție
Definiția clasică a puterii se bazează pe puterea mecanică unde:
P este puterea
L este 
t este timpul.
Unitatea de măsură pentru putere în SI este wattul:

Tipuri de putere

5
  după natură

mecanică

 termică (calorică, frigorifică)
 electrică
 sonoră
 luminoasă
 după durata efectuării

 instantanee
 medie
Puterea instantanee este derivata energiei schimbate (în relația

următoare sub forma lucrului mecanic) în funcție de timp:

Pentru un interval de timp Δt puterea medie este energia schimbată (în

relația următoare sub forma lucrului mecanic) în intervalul de timp:

Randamentul planului inclinat

Randamentul unui dispozitiv reprezintă raportul dintre lucrul mecanic

util (Lutil) efectuat de dispozitiv și lucrul mecanic consumat (Lconsumat) pentru
funcționarea acestuia, sau raportul dintre puterea utilă (Putilă) și puterea
consumată (Pconsumată).

Randamentul se noteaza cu litera greceasca eta, ղ si se obtine prin formula:

Observație

6
a) Randamentul nu are unitate de măsură, deoarece reprezintă raportul
dintre două mărimi fizice identice. Spunem că randamentul este o mărime
fizică adimensională.
b) Valoarea randamentului este pozitivă și subunitară, adică mai mică decât 1.
c) Randamentul se exprimă sub formă de procente ( % ).
Randamentul planului înclinat este egal cu raportul dintre lucrul mecanic
efectuat pentru ridicarea uniformă a unui corp pe verticală (Lutil) și lucrul
mecanic utilizat pentru urcarea uniformă a corpului pe planul înclinat (Lconsum

Corpul urcă uniform pe planul înclinat atunci când :

| F | = | Gt + Ff |
Gt = G ∙ h/l = G ∙ sin α
| Ff | = μ ∙ | N | = μ ∙ | Gn | = μG ∙ cosα
7
| F | = | Gt + Ff | = | G ∙ sinα + μ ∙ G ∙ cosα | = m ∙ g ∙ (sinα + μ ∙ cosα)
Lc = Gt + Ff = m ∙ g ∙ l (sinα + μ ∙ cosα)
Lu = G ∙ h = m ∙ g ∙ h

Deoarece sinα = h/l, rezultă:

Dacă simplificăm prin sinα, obținem formula randamentului unui plan

înclinat:

Randamentul unui dispozitiv se mai poate exprima și prin raportul dintre

puterea utilă (Pu) și puterea consumată (Pc):

Dacă notăm puterea pierdută cu Pp și scriem bilanțul puterilor:

Pc = Pu + Pp

Înlocuind în formula randamentului obținem :