44 Mecanică

II. STATICA SOLIDULUI RIGID (RIGIDULUI)

4. OPERAłII CU VECTORI ALUNECĂTORI (FORłE)

4.1 ConsideraŃii generale

Se consideră un solid rigid (rigid) acŃionat de două forŃe coliniare F1 şi

F2 , de sensuri opuse, având aceeaşi dreaptă suport ∆, aplicate în punctele A şi
B, (fig. 4.1).

Dacă solidul rigid este deformabil, atunci efectul celor două forŃe se
manifestă prin deformare, adică prin alungirea segmentului AB.

Dacă solidul rigid este nedeformabil, atunci oricât de mari ar fi forŃele
F1 şi F2 , care acŃionează asupra lui, lungimea segmentul AB va
rămâne aceeaşi (constantă). Solid rigid = corp solid nedeformabil.
(fig. 4.1).

F1 F2

Figura 4.1

ForŃele care acŃionează asupra unui solid rigid sunt vectori alunecători.
Vectorul alunecător este un vector care alunecă pe dreapta sa suport.
O mulŃime de vectori alunecători constituie un sistem de vectori
alunecători.
Se consideră un solid rigid acŃionat în punctul A de o forŃă F , (fig. 4.2a),
pe direcŃia ∆. Se pune problema de a determina efectul echivalent al forŃei F
într-un punct B de pe dreapta suport ∆. În punctul B se introduce o pereche de
forŃe F , − F , (fig. 4.2b), care nu modifică cu nimic starea sistemului.
 4. OperaŃii cu vectori alunecători 45

−F
F

Figura 4.2

Dar, conform cu proprietatea care spune că două forŃe egale în modul şi

de sens opus, care acŃionează pe acelaşi suport se află în echilibru, forŃa F , din
punctul A se echilibrează cu forŃa − F din punctul B, astfel încât rămâne numai
acŃiunea forŃei aplicată punctului B, (fig. 4.2c).
În concluzie, orice forŃă poate fi deplasată oriunde de-a lungul dreptei
sale suport, păstrându-i-se neschimbate modulul şi sensul şi având acelaşi efect
asupra rigidului.

4.2 Momentul unei forŃe în raport cu un punct

Se defineşte ca moment al forŃei F în raport cu punctul O, (fig. 4.3)

produsul vectorial dintre vectorul de poziŃie r al punctului de aplicaŃie A al
forŃei ( r = OA ) şi vectorul F a cărui expresie este:

()
MO F = r × F (4.1)

Momentul M O ( F ) este un vector legat, aplicat în punctul O, (fig. 4.3)

având următoarele caracteristici:
- direcŃia ⊥ pe planul determinat de r şi F ;
- sensul dat de sensul de înşurubare al burghiului drept, (fig. 4.3);
- modul: M O (F ) = F ⋅ d ; unde: d – distanŃa de la punctul O la suportul
(∆) al vectorului F , d = OA ⋅ sin α se mai numeşte şi braŃul forŃei.
46 Mecanică

MO

F
r

MO

r
F

Figura 4.3

() ( )
M o F = r ⋅ F ⋅ sin r , F = r sin α ⋅ F = d ⋅ F (4.2)

ProprietăŃi ale momentului forŃei în raport cu un punct:

()
a. M O F = 0 daca O ∈ (∆ )

b. Dacă F alunecă pe suport momentul forŃei nu se modifică, ( fig. 4.4 )

DemonstraŃie:

()
MO F = r × F (4.3)

′
() ( )
M O F = r ′ × F = r + AB × F = r × F + AB × F = M O F () (4.4)
 4. OperaŃii cu vectori alunecători 47

deorece: AB × F = 0 (produsul vectorial a doi vectori coliniari este egal cu

zero).

MO

F
r′

r F

Figura 4.4

c. Expresia analitică a M O ( F ) raportat la un sistem de axe Oxyz este:

i j k
()
M O F = r × F = x y z = i(yZ − zY ) + j(zX − Zx ) + k (xY − yX ) (4.5)
X Y Z

Ńinând cont că: r = x ⋅ i + y ⋅ j + z ⋅ k şi F = X ⋅ i + Y ⋅ j + Z ⋅ k obŃinând:

()
MO F = Mx i + My j + Mz k (4.6)

unde:
M x = yZ − zY
M y = zX − Zx (4.7)
M z = xY − yX

Modulul vectorului M O ( F ) este dat de relaŃia:

M O ( F ) = M 2x + M 2y + M 2z (4.8)
48 Mecanică

d. Deoarece M O ( F ) ⊥ F ⇒ M O ( F ) ⋅ F = 0 (produsul scalar a doi vectori

perpendiculari este egal cu zero).

4.3 Momentul unei forŃe în raport cu o axă

Prin definiŃie, momentul unei forŃe în raport cu o axă este proiecŃia pe axă
a momentului forŃei în raport cu un punct oarecare de pe axă (fig. 4.5).

M ∆ = pr∆ M O F() (4.9)

MO

F
r

Figura 4.5

ObservaŃie
Momentul unei forŃe în raport cu o axă M∆ este un scalar.

M ∆ (F ) = M O (F ) ⋅ cos θ (4.10)

ProprietăŃile momentului forŃei în raport cu o axă:

a. Momentul unei forŃe în raport cu o axă este nul (M∆ = 0) atunci când forŃa
este paralelă cu axa sau intersectează axa.
 4. OperaŃii cu vectori alunecători 49

b. Momentul unei forŃe în raport cu o axă M∆ nu se modifică dacă forŃa

alunecă pe suportul său, [se demonstrează ca la M O ( F ) ].
c. Momentul unei forŃe în raport cu o axă M∆ nu se modifică dacă se
schimbă poziŃia polului pe axă.

4.4 Cuplu de forŃe

Cuplul de forŃe reprezintă un ansamblu de două forŃe paralele, egale în

modul, de sensuri contrare pe suporturi diferite, (fig. 4.6).

−F

Figura 4.6

Se observă că: R = F + ( − F ) = 0 , rămânând numai efectul de rotire al

cuplului.
ProprietăŃile cuplurilor:

Suma momentelor forŃelor cuplului în raport cu punctul O este momentul
cuplului şi nu depinde de punctul O ales, (fig. 4.7).

MO
F
rA

rB
−F

Figura 4.7
50 Mecanică

M O = BA × F (4.11)

( )
M O = rA × F + rB × ( − F ) = rA − rB × F = BA × F (4.12)

Suma proiecŃiilor forŃelor unui cuplu pe orice axă este nulă.

ProprietăŃile momentului cuplului M O , (fig. 4.7):
- M O este un vector liber, nu depinde de punctul O şi este acelaşi în
orice punct;
- direcŃie ⊥ pe planul format de cele 2 forŃe;
- modul: M O = F ⋅ d unde: d – distanŃa dintre cele 2 forŃe ⊥ pe
suport:

( )
M O = BA ⋅ F ⋅ sin BA , F = F ⋅ BA ⋅ sin α = F ⋅ d (4.13)

- sensul de înşurubare al burghiului drept, (fig. 4.8).

M
Figura 4.8

4.5 AplicaŃii

AplicaŃia 4.1 Se consideră forŃa F ( −3,0,−4) (N) aplicată într-un punct A al

unui paralelipiped de laturi 1,2,1 (m), (fig. 4.9).
Se cere să se determine:
a. momentul forŃei F în raport cu originea O a sistemului de axe Oxyz;
b. momentul forŃei F în raport cu axele de coordonate.
 4. OperaŃii cu vectori alunecători 51

Rezolvare
a. Expresiile vectoriale ale lui r şi F sunt:

r = i + 2 j + k şi

F = −3 i − 4k

M O (F )

z
1

-8
A
F
r
O
1 1 B y

2
x

Figura 4.9

Momentul forŃei in raport cu punctul O se calculează cu expresia:

i j k
()
M O F = r × F = 1 2 1 = i ⋅ (− 8 ) + j ⋅ (− 3 + 4 ) + k ⋅ 6
−3 0 −4
Deci:

()
M O F = −8i + j + 6k reprezentat în figura 4.9.

ObservaŃie
Pentru reprezentarea lungimilor (m), a forŃei (N) şi a momentului forŃei
(Nm) s-au folosit diferite scări de reprezentare.
()
Momentul forŃei M O F este perpendicular pe planul determinat de r şi
F.
52 Mecanică

Verificare:

M O ( F ) ⋅ F = −8 ⋅ ( − 3 ) + 1 ⋅ 0 + 6 ⋅ ( −4 ) = 0
(produsul scalar a doi vectori perpendiculari este egal cu zero)

Unghiurile pe care le face vectorul moment cu axele de coordonate sunt:

M Ox −8 −8
cos( M O , i ) = = = = −0,8
MO (− 8)2
+ 12 + 6 2 10

M Oy 1 1
cos( M O , j) = = = = 0,1
MO (− 8 ) 2
+ 12 + 6 2 10

M Oz 6 6
cos( M O , k ) = = = = 0,6
MO (− 8 ) 2
+ 12 + 6 2 10

()
b. Componentele vectorului moment M O F pe axele de coordonate sunt:
M Ox = −8;
M Oy = 1;
M Oz = 6

AplicaŃia 4.2 ForŃa F1 a unui cuplu este aplicată în punctul A 1 ( 5,3,10) .

ProiecŃiile acestei forŃe pe axele de coodonate sunt X1=12, Y1=-8, Z1=0. Adoua
forŃă este aplicată în punctul A 2 (4,4,10) . Coordonatele punctelor sunt date în
metri, iar proiecŃiile forŃei în newtoni.
Se cer:
a. mărimea vectorului moment al cuplului;
b. unghiurile pe care le formează vectorul moment cu axele de coordonate.

Rezolvare
a. Momentul cuplului se calculează cu relaŃia:

M = A 2 A 1 × F1

Expresia forŃei F1 este:

F1 = 12i − 8 j
 4. OperaŃii cu vectori alunecători 53

Expresia vectorului de poziŃie A 2 A 1 este:

A 2 A1 = i − j

i j k
M = A 2 A 1 × F1 = 1 − 1 0 = i ⋅ 0 + j ⋅ 0 + k ⋅ (− 8 + 12 ) = 4k
12 − 8 0

Deci proiecŃiile vectorului moment al cuplului sunt:

Mx=0, My=0, Mz=4.

b. Unghiurile pe care le formează vectorul moment cu axele de coordonate

se calculează astfel:

Mx 0 0 π
cos( M , i ) = cos α = = = = 0 α =
M 02 + 02 + 42 4 2

My 0 0 π
cos( M , j) = cos β = = = =0 β=
M 2
0 +0 +4 2 2
4 2

Mz 4 4
cos( M , k ) = cos γ = = = =1 γ=0
M 02 + 02 + 42 4