UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

SPECIALIZAREA: INGINERIE MANAGERIALA

MARIMI FIZICE SI UNITATI DE

MASURA

DISCIPLINA: BAZELE PRELUCRARII DATELOR

CADRU DIDACTIC: Prof. univ.Cristina Berezovski

STUDENT: CACOLA (BENTA) IOANA ADRIANA

ANUL III. GRUPA BISTRITA

1
Cuprins:

1. Mărimi fizice şi unităţi de măsură ....................................................................................... 3

2. Introducerea noțiunii de mărime fizica ............................................................................... 3

3. Clasificarea mărimilor fizice ................................................................................................ 5

4. Măsura mărimilor fizice ....................................................................................................... 6

4.1 Mărimi fundamentale și secundare ................................................................................... 6

4.2 Mărimi fizice şi unităţi de măsură derivate ...................................................................... 9

5. Concluzii - Importanta Unitatilor de Masura ................................................................... 10

6. Bibliografie ........................................................................................................................... 11

2
 1. Mărimi fizice şi unităţi de măsură
Sistemul Internaţional (SI) conţine şapte unităţi fundamentale: metrul, kilogramul,
secunda, amperul, kelvinul, molul şi candela.

O mărime fizică este o proprietate a unei sÎn mişcarea unui fluid intervin entităti fizice, ca de
exemplu masa, viteza, presiunea, densitatea etc. Mărimea unei entităţi fizice poate fi mai mare sau mai
mică, poate creşte sau descreşte, de aceea, ea se determină prin măsurare, adică prin compararea ei cu o
mărime de aceeaşi natură, aleasă arbitrar şi convenţional, numită unitate de măsură. Rezultatul măsurării
este un număr real, numit valoarea numerică a acelei mărimi, care arată de câte ori este cuprinsă unitatea
de măsură în mărimea fizică respectivătări sau a unui proces ale unui sistem fizic, care
este observabilă și măsurabilă , deci exact cuantificabilă. Exemple de măsurabile
sunt: spațiul, timpul, temperatura, forța, presiunea, ș.a.m.d. Mărimea fizică are o determinare
cantitativă (valoarea numerică) și una calitativă (unitatea de măsură). Mărimea fizică este
exprimată uzual ca un produs între valoarea numerică și unitatea de măsură (descrierea
lui Maxwell).

Întrucât mărimea fizică este o observabilă și, deci, o măsurabilă, aceasta poate
fi determinată cu precizie, folosind unități de măsură. Mărimile fizice reprezintă proprietăți fizice
măsurabile ale materiei (substanță și câmp) care pot fi determinate calitativ și cantitativ.
Identificarea calitativă se face prin senzații vizuale, auditive, tactile, termice, kinestezice, etc,
oferite de simțurile umane sau prin intermediul aparatelor și instrumentelor.

Mărimile fizice pot fi fundamentale (sau nederivate, precum axiomele geometriei euclidiene)
și/sau derivate.

2. Introducerea noțiunii de mărime fizica

Sistemele fizice, transformările și interacțiunile lor se descriu cu ajutorul proprietăților pe care

le au și care pot fi puse în evidența, în mod obiectiv, prin analiza datelor experimentale. De
exemplu, corpurile au formă, culoare, masă, în mișcare au viteză, impuls, sunt acționate de forțe,
efectuează lucru mecanic etc. Deși aceste însușiri alcătuiesc proprietăți fizice, numai unora dintre
ele li se pot asocia mărimi matematice pentru a putea fi caracterizate cantitativ, în sensul că

3
operațiilor care se efectuează cu mărimi matematice, le corespund în parte sau în totalitate operații
cu proprietăți fizice. Dintre proprietățile enumerate, sunt mărimi fizice: masa, viteza, impulsul,
forța și lucrul mecanic. Sisteme fizice diferite de corpuri, cum este cazul luminii, sunt de asemenea
descrise de mărimi fizice: lungime de undă, impuls, energie etc.

Proprietățile sistemelor fizice, ale fenomenelor, interacțiunilor și transformărilor care le

însoțesc, susceptibile de a fi caracterizate prin mărimi matematice (scalari, vectori, tensori etc.), se
numesc mărimi fizice scalare, vectoriale, tensoriale etc. Caracterizarea este posibilă și univocă
dacă sunt realizate în natură anumite condiții obiective pe care experiența le poate pune în evidență.
Pornind de la mai multe proprietăți fizice ale unui sistem fizic, se ajunge la conceptul de mărime
fizică printr-o analiză sistematică a unor relații și condiții pe care trebuie să le satisfacă aceste
proprietăți. Deoarece, în final, se rețin numai acele proprietăți cărora li se pot asocia mărimi
matematice, raționamentele pe care le implică introducerea unei mărimi fizice fiind similare cu
cele prin care se introduc mărimile matematice. Întrucât vectorii și tensorii se definesc cu ajutorul
scalarilor, este suficientă definirea mărimilor scalare. Astfel, vectorul este determinat de trei
scalari, tensorul de ordinul al doilea de nouă scalari etc., și, în consecință, mărimea fizică vectorială
se definește cu ajutorul a trei mărimi scalare etc.

Definirea scalarilor și în particular a numerelor reale, care interesează în special în teoria

mărimilor macroscopice, se face în cadrul teoriei mulțimilor (respectiv teoriei structurilor
algebrice), pornind de la existența unor relații și proprietăți matematice. Prin aplicarea
raționamentelor teoriei structurilor algebrice, se selectează din mulțimea proprietăților fizice, acele
proprietăți care pot fi puse în corespondență cu mulțimea numerelor reale sau cu o submulțime a
acesteia. Numai proprietățile fizice care satisfac această condiție la care se adaugă și indicarea
unităților și procedeele de măsură, devin mărimi fizice.

Pentru introducerea sistematică a mărimilor fizice într-un domeniu, este nevoie de cunoașterea
speciilor de proprietăți fizice și relațiile pe care acestea le satisfac. Analiza sistemică a mărimilor
fizice cercetează existența speciilor distincte precum și relațiile și operațiile care există definite pe
aceste mulțimi sau între aceste mulțimi și mulțimea numerelor reale. Introducerea și definirea
riguroasă a mărimilor fizice este intrinsec legată de apartenența unei proprietăți la o specie și de
relațiile și operațiile definite pe acestea. Prin specii de proprietăți fizice se înțelege mulțimea

4
tuturor acelor proprietăți care satisfac cel puțin o relație sau pe care se poate defini o operație. Se
pot distinge câteva specii de bază, după cum urmează:

• Specii de proprietăți fizice echivalente sunt acele proprietăți pentru care există o relație de
echivalență definită pe mulțimea obiectelor ca o aplicație binară cu proprietatea că este
reflexivă, simetrică și tranzitivă.
• Specii de proprietăți fizice ordonabile
• Specii de proprietăți fizice ordonabile și extensibile

3. Clasificarea mărimilor fizice

Mărimile fizice se clasifică, după cum urmează:

• din punct de vedere al introducerii într-o teorie a unui domeniu al fizicii, în mărimi primitive
și derivate. Mărimile primitive sunt mărimi care nu sunt introduse într-o teorie pe baza altor
mărimi; cele derivate sunt mărimi care se introduc într-un domeniu de cercetare cu ajutorul
altor mărimi de referință. Calitatea de primitivă sau derivată este în parte relativă și depinde
de procedura de prezentare a domeniului studiat. Numărul primitivelor este același în cadrul
unei teorii.
• după modul în care intervin în caracterizarea stărilor unui sistem fizic, în mărimi de stare,
accesorii și de interacțiune. Orice proces din natură reprezintă o mulțime de evenimente care
în raport cu un eveniment de referință fixat, sunt simultane sau se succed. Orice eveniment are
o cauză care îl determină; evenimentele susceptibile de a constitui cauze se numesc evenimente
de stare, iar speciile care le caracterizează proprietatea de stare se numesc mărimi de stare.
Totalitatea evenimentelor de stare, determinate la un moment dat, alcătuiește starea sistemului
fizic în momentul respectiv. Un eveniment respectiv specie de mărime fizică ce nu intervine
în starea unui sistem fizic se numește eveniment accesoriu, respectiv mărime accesorie.
Mărimile fizice care descriu interacțiunile dintre sistemele fizice se numesc mărimi de
interacțiune.
• din punct de vedere al sistemului de unități, în mărimi fundamentale și secundare
• din punct de vedere al localizării în spațiu, în mărimi globale și locale

5
• după existența sau lipsa legii de compoziție internă de tip aditiv în caracterizarea structurii lor
algebrice, în mărimi extensive și intensive

4. Măsura mărimilor fizice

4.1 Mărimi fundamentale și secundare
Cum orice construcție abstractă nu poate opera în absența unor axiome, la fel nici sistemul
de mărimi fizice nu poate opera în absența unor mărimi fizice de bază, mărimi ce se numesc mărimi
fizice fundamentale.

Mărimile fizice fundamentale şi unităţile de măsură sunt:

Lungimea

Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o
secundă.

Simbolul mărimii: l
Unitatea de măsură: metru
Simbolul unităţii: m

Masa

Kilogramul este masa prototipului internațional al kilogramului confecționat dintr-un aliaj de

platină și iridiu (90 % - 10 %) și care se păstreaza la Biroul Internațional de Măsuri și
Greutăți (BIPM) de la Sèvres - Franța.

Simbolul mărimii: m
Unitatea de măsură: kilogram
Simbolul unităţii: kg

Timpul

Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiației care corespunde tranziției între două
nivele de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la temperatura de 0 K.

6
Simbolul mărimii: t
Unitatea de măsură: secundă
Simbolul unităţii: s

Intensitatea curentului electric

Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare
paralele, rectilinii, cu lungimea infinită și cu secțiunea circulară neglijabilă, așezate în vid, la o
distanță de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forță de 2×10−7 N pe o
lungime de 1 metru de conductor.

Simbolul mărimii: I
Unitatea de măsură: amper
Simbolul unităţii: A

Temperatura termodinamică
Kelvinul, unitate de temperatură termodinamică, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura
termodinamică a punctului triplu al apei.

Simbolul mărimii: T
Unitatea de măsură: kelvin
Simbolul unităţii: K

Cantitatea de substanţă

Molul este cantitatea de substanță a unui sistem care conține atâtea entități elementare câți atomi
există în 0,012 kilograme de carbon C12. De câte ori se întrebuințează molul, entitățile elementare
trebuie specificate, ele putând fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri
specificate de asemenea particule. Acest număr de unități elementare se numește numărul lui
Avogadro.

Simbolul mărimii: n
Unitatea de măsură: mol
Simbolul unităţii: mol

7
Intensitatea luminoasă

Simbolul mărimii: I
Unitatea de măsură: candelă.

Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcție dată, a unei surse care emite o radiație
monocromatică cu frecvența de 540×1012 hertzi și a cărei intensitate energetică, în această
direcție este de 1/683 dintr-un watt pe steradian.

Toate celelalte mărimi fizice se pot construi prin derivare (utilizând, mai ales, înmulțirea,
împărțirea și ridicarea la putere) cu ajutorul acestor mărimi fizice fundamentale. De aceea, fiind
obținute prin derivare din cele fundamentale, ele se numesc mărimi fizice derivate.

Simbolul unităţii: cd

8
4.2 Mărimi fizice şi unităţi de măsură derivate

Unitățile cu care se măsoară mărimile fundamentale se numesc unități fundamentale, iar cele cu
care se măsoară mărimile derivate se numesc unități derivate. Unitățile derivate se formează
pornind de la relația de definiție a mărimii derivate respective. Totalitatea unităților fundamentale,
precum și a celor derivate, se constituie în sisteme de unități de măsurăDin cele şapte unităţi de
măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de unităţi derivate, care pot
acoperi întreg domeniul fenomenelor fizice cunoscute.

Unităţile derivate sunt date de expresii algebrice formate

prin înmulţirea şi împărțirea unităţilor fundamentale.

Exemple de mărimi fizice derivate şi unităţi de măsură:

Aria

Simbolul mărimii: A
Unitatea de măsură: metru pătrat
Simbolul unităţii: m²

Volumul

Simbolul mărimii: V
Unitatea de măsură: metru cub
Simbolul unităţii: m³

Viteza

Simbolul mărimii: v
Unitatea de măsură: metru pe secundă
Simbolul unităţii: m/s

9
Acceleraţia

Simbolul mărimii: a
Unitatea de măsură: metru pe secundă la pătrat
Simbolul unităţii: m/s²

Densitatea

Simbolul mărimii: ρ
Unitatea de măsură: kilogram pe metru cub
Simbolul unităţii: kg/m³

Alte exemple de mărimi fizice derivate:

– unghiul plan, forţa, frecvenţa, presiunea, energia, lucrul mecanic;

– puterea, sarcina electrică, tensiunea, capacitatea electrică, rezistenţa electrică;
– inductanţa, inducţia magnetică, fluxul luminos, momentul forţei;
– tensiunea superficială, viteza unghiulară, capacitatea termică, câmpul electric;
– inducţia electrică, permitivitatea, permeabilitatea etc.

5. Concluzii - Importanta Unitatilor de Masura

Numarul unitatilor de masura cunoscute si folosite pana in prezent este de ordinul miilor, mai
ales daca se iau in consideratie multiplii si submultiplii acestora. Unele dintre ele se folosesc cu
precadere in anumite zone geografice, iar altele - in alte zone. De exemplu, unitati de masura
precum foot, inch, mille, yard, barel, pound, ounce se folosesc in tari de cultura anglo-saxona, in
timp ce unitatile din SI, KGS, MKS s.a. se folosesc in tarile europene continentale.

In aceasta situatie de mare diversitate a unitatilor de masura este de foarte mare importanta sa
se cunoasca si sa se opereze corect cu coeficientii de transformare a rezultatelor numerice obtinute
cu unitati de masura diferite.

10
 6. Bibliografie
• International System of Units (SI)
• Remus Răduleț, Noile progrese ale științelor fizico-chimice și categoria de lege, Cercetări
filozofice, nr.1, an X., București: Editura Academiei RPR
• Mircea Oncescu, Mărimi și unități în fizică, vol I, Editura Tehnică, București, 1955
• Radu Grigorovici, Mircea Oncescu, Mărimi și unități în fizică, vol II, Editura Tehnică,
București, 1958
• Csengeri Pintér, Péter (1997). Mennyiségek, Mértékegységek (Mărimi fizice, unități de
măsură). Budapest: Műszaki Könyvkiadó. ISBN 963-10-7099-9.

11