STATICA

1. STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA

PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI FĂRĂ
FRECARE

1.1. Aspecte teoretice

1.1.1. Punctul material liber

Rezultanta R a forţelor Fi , i  1,2,...,n care acţionează asupra unui punct material

se determină cu relaţia

R  Rx i  R y j  Rz k ,

unde:

Rx  F x ; Ry  F y ; Rz  F z .

Modulul R rezultă din relaţia

R  R x2  R y2  R z2 ,

iar cosinusurile directoare se deduc cu expresiile:

Rx Ry R
cos   ; cos   ; cos   z .
R R R
Dacă punctul material este în echilibru, atunci:

F x 0; F y  0; F z 0.

1.1.2. Punctul material supus la legături fără frecare

Potrivit cu axioma legăturilor, legăturile se înlocuiesc cu forţe de legătură.

Astfel, suprafaţa de ecuaţie f  x, y, z   0 se înlocuieşte cu reacţiunea normală
8
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

 f f f 
N    i j k,
x y  z 

iar curba de ecuaţii f 1  x, y, z   0 , f 2  x, y, z   0 se înlocuieşte cu reacţiunea normală

  f1  f 2    f1  f 2    f1  f2 
N   1  2 i   1  2  j   1  2 k .
 x x   y y   z  z 

Necunoscutele care intervin în problemele de echilibrul punctului material supus la

legături fără frecare se obţin din ecuaţiile de echilibru:

F x 0; F y  0; F z 0.

1.2. Probleme rezolvate

1.2.1. Forţele F1 , F2 , F3 acţionează asupra punctului material liber O . Ştiind că:

 
F1  5 P ; F2  2 P , F3  4 P 2 ,   ,   , x A  4 , y A  3 , să se determine
6 4
rezultanta R (fig. 1.1).
Soluţie. Expresia vectorului OA este

OA  x A  xO i   y A  yO  j (i)

care, în cazul nostru, devine

OA  4i  3 j . (ii)

Deducem că forţa F1 se scrie

A1  x1 , y1 , z1 
y
A x A , y A  F1 An xn , y n , z n 
F2 Fn

 F1 M  x0 , y 0 , z 0 
O x
Fi
F3 
Ai  xi , yi , z i 
Fig. 1.2.1. Fig. 1.2.2.
9
 STATICA

OA
F1  F1 (iii)
OA

sau
4i  3 j
F1  5P  P4i  3 j  . (iv)
5
Componentele rezultantei pe axele de coordonate sunt date de expresiile:
R x  F1x  F2 x  F3 x ; R y  F1 y  F2 y  F3 y , (v)

unde:

F1x  4 P ; F2 x   F2 cos    P 3 ; F3 x   F3 sin   4 P ;

(vi)
F1 y  3P ; F2 y   F2 sin   P ; F3 y   F3 cos   4 P .

Rezultă în final

R   Pi 3 . (vii)

1.2.2. Asupra punctului material M x, y, z  acţionează forţele F i , Fi  k i MAi ,

Ai  xi , yi , z i  i  1,2,...,n . Cunoscând coordonatele xi , yi , z i  şi constantele k i
i  1, 2, ..., n  , să se determine poziţia de echilibru a punctului M (fig. 1.2.2).
Soluţie. Să notăm cu M 0 x 0 , y 0 , z 0  poziţia de echilibru căutată. Faptul că punctul
material se află în echilibru în M 0 se transcrie prin condiţia ca rezultanta forţelor ce
acţionează asupra sa să fie nulă, adică
R 0. (i)
Condiţia (i) devine în cazul nostru
n

k M
i 1
i 0 Ai 0. (ii)

Pe de altă parte, pentru un i arbitrar avem

M 0 Ai  xi  x0 i   y i  y 0  j   z i  z 0 k . (iii)

Relaţia (ii) se scrie sub forma echivalentă

 k x 
n

i i  x 0 i   y i  y 0  j  z i  z 0 k  0 (iv)
i 1

sau:

10
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

n n n


i 1
k i xi  x 0   0 ; 
i 1
k i  yi  y0   0 ;  k z
i 1
i i  z0   0 . (v)

Din relaţiile (v) deducem poziţia de echilibru:

n n n


i 1
k i xi 
i 1
ki yi k z
i 1
i i
x0  n
; y0  n
; z0  n
. (vi)
k
i 1
i k
i 1
i k
i 1
i

1.2.3. De un inel A este prinsă greutatea G şi două fire care sunt trecute respectiv
peste scripeţii de dimensiuni neglijabile situaţi în punctele B , C , la capetele firelor
atârnând greutăţile P , Q . Să se determine greutăţile P , Q astfel încât inelul A să fie în
echilibru în poziţia dată (fig. 1.2.3).
Soluţie. Alegând sistemul de axe din figură, cu axa Ox orizontală şi axa Oy
verticală, orientată în sens opus lui G , condiţia de echilibru R  0 , proiectată pe axe,
conduce la sistemul:
P sin   G  0 ; Q  P cos   0 , (i)
de unde rezultă imediat:
G
P ; Q  P cos   G ctg  . (ii)
sin 
1.2.4. Pe un semicerc de rază R şi diametru AB se află un inel M de greutate
neglijabilă. Prin inel este trecut un fir care are un capăt fixat în A şi care este trecut peste
un scripete de dimensiuni neglijabile fixat în B , la celălat capăt al firului fiind prinsă
greutatea Q . Să se determine poziţia de echilibru şi reacţiunea normală (fig. 1.2.4.).

y
B y
M
x
 AO C
x 
P B
A O

Q Q
G

Fig. 1.2.3. Fig. 1.2.4.

11
 STATICA
Soluţie. Deoarece triunghiurile AOM şi MOB sunt isoscele, rezultă că măsurile
  
unghiurilor MAO şi MBO sunt , respectiv  .
2 2 2
Referindu-ne la sistemul de axe Mxy din figura 1.2.4, având axa Mx orizontală şi
axa My verticală, ecuaţiile de echilibru ale inelului M se scriu:

   
Q sin  Q cos  N cos   0 ;  Q cos  Q sin  N sin   0 , (i)
2 2 2 2
de unde deducem:
 
cos  sin
tg   2 2 .
(ii)
 
cos  sin
2 2
1 t

 2t 1 t 2
1 t 2
Notând tg  t , obţinem ecuaţia algebrică  , care, după
2 1 t 2 1 t

1 t2 1 t2
câteva calcule elementare, ne conduce la t  12  0 , cu solutia dublă t  1 . Rezultă

 
tg  1 , de unde   . (iii)
2 2
Din a doua ecuaţie (i) deducem reacţiunea normală ca fiind
 
cos  sin
2 2 Q 2 . (iv)
N Q
sin 
1
1.2.5. Pe curba de ecuaţie y  a  4a 2  x 2 se află un punct material M de
2
Q
greutate Q . Asupra punctului material mai acţionează forţa P  . Să se determine poziţia
2
de echilibru şi reacţiunea normală (fig. 1.2.5).
Soluţie. Fie M x, y  poziţia de echilibru şi N reacţiunea normală. Condiţia
vectorială de echilibru,
P  Q  N , (i)

impune că suma P  Q trebuie să se afle pe direcţia normalei la curbă. Pe de altă parte

Q
P Q  i  Qj . (ii)
2

12
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

y z
M
C D
F2
F1
M P
x O
B y
O A
Q x

Fig. 1.2.5. Fig. 1.2.6.

O direcţie tangentă la curbă este dată de  x' t , y ' t  , unde xt , yt  este o
parametrizare a curbei. Considerând parametrizarea evidentă a acesteia, x (t )  t ,
1
y (t )  a  4a 2  t 2 , rezultă:
2

t
x (t )  1 ; y (t )  . (iii)
2 4a 2  t 2

 
Din condiţia P  Q    0 , se deduce

Q   t 
 i  Qj    i  j  0 (iv)
2   2 4a 2  t 2 


şi apoi, după calcule elementare, t  a 2 .

Rezultă poziţia de echilibru:

 2 
x  a 2 ; y  a1  . (v)
 2 


Reacţiunea normală este

Q Q
N  i  Qj , unde N  5. (vi)
2 2
1.2.6. Pe o tijă fixă CD paralelă cu axa Oy a sistemului de referinţă Oxyz se află
un inel M asupra căruia acţionează forţele F1 , F2 ( F1  k MA , F2  k MB ). Cunoscând
constanta k şi ştiind că OA  OC  l , OB  2l , să se determine poziţia de echilibru
 y  CM  şi reacţiunea normală (fig. 1.2.6).
13
 STATICA
Soluţie. Punctele A , B , M au respectiv coordonatele Al ,0,0 , B0,2l ,0  şi
M 0, y,l  . Vectorii MA şi MB se scriu respectiv:

MA   x A  x M i   y A  y M  j  z A  z M k ;
(i)
MB  x B  x M i   y B  y M  j   z B  z M k ,

de unde:

MA  li  yj  lk ; MB  2l  y  j  lk . (ii)

Reacţiunea normală N va avea componente numai pe axele Ox şi Oz şi se va scrie:

N  N xi  N z k . (iii)

Condiţiile de echilibru pe cele trei axe se scriu sub forma:

F1x  F2 x  N x  0 ; F1 y  F2 y  0 ; F1z  F2 z  N z  0 , (iv)

de unde rezultă:
kl  N x  0 ;  ky  2l  y k  0 ;  kl  kl  N z  0 . (v)

Sistemul (v) are soluţia yl, N x  kl , N z  2kl . Deducem CM  l ,

N  kl (i  2k ) .
1.2.7. Un inel M de greutate Q , situat pe o curbă C  , este acţionat de forţa de
modul constant P ce trece prin O . Să se determine curba C  , care trece prin punctul
A0, y 0  , astfel încât echilibrul să aibă loc în orice punct al curbei (fig. 1.2.7).
Soluţie. Fie x  xt  , y  y t 
ecuaţiile parametrice ale curbei C  .
O y
Greutatea Q are expresia Q  Qi , iar forţa
P C  P expresia P  Pu , unde u este versorul
M
MO  xi  yj
direcţiei MO , u  .
MO x2  y2
xi  yj
Q Rezultă P  P . Condiţia de
x x2  y2
echilibru este
Fig. 1.2.7.

N Q P .  (i)

Ţinând cont că echilibrul este fără frecare, deducem că N este perpendiculară pe

tangenta la curbă. Un vector tangent la curba C  este   xi  y j . Din N  , ţinând cont
de (I) şi de expresia lui P , obţinem
14
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

 
 x  y
 Q  P  x  P y  0 . (ii)
 x  y2
2
 x  y2
2

dx
(Punctul superior semnifică derivata în raport cu parametrul t , x  etc.)
dt
xx  yy
Relaţia (ii) poate fi scrisă echivalent Qx  P , care integrată ne conduce la
x2  y2

Qx  P x 2  y 2  K , unde K este o constantă de integrare ce rezultă din condiţia ca

punctul de coordonate 0, y0  să se afle pe curba C  . Deducem K   Py 0 . Curba C  va
 
avea ecuaţia Qx  Py 0 2  P 2 x 2  y 2 sau, echivalent,

P 2
  PQy
 Q 2  x  2 0 2
P Q

  P2 y2 

P 4 y 02
P2  Q2
. (iii)
 

2
 PQy 0 
x 
 P 2  Q 2  y2
Dacă P  Q , curba C  este elipsa    1 . Dacă
2 2
 P 2 y0   Py 0 
   
 P2  Q2   
   P2  Q2
 
2
 PQy 0 
x 
 Q 2  P 2  y2

P  Q curba C  este hiperbola 2
 2
 1 , iar dacă P  Q
 P 2 y0   Py 0 
   
Q P 
2 2  
   Q2  P2
 
curba C  este parabola y 2  2 xy 0  y 02 .
Dacă y 0  0 , relaţia (iii) devine acum

Q 2

 P2 x2  P2 y2  0 . (iv)

Dacă Q  P ecuaţia (iv) se scrie  Q 2  P 2 x  Py  Q 2  P 2 x  Py   0 şi

  
defineşte două drepte concurente ce trec prin origine; dacă Q  P relaţia (iv) scrisă în
 
forma P 2  Q 2 x 2  P 2 y 2  0 arată că curba C  se reduce la un singur punct, originea;
dacă Q  P obţinem ecuaţia P 2 y 2  0 care defineşte axa Ox .

15
 STATICA
1.3. Probleme propuse

1.3.1. Asupra punctului material situat în vârful O al paralelipipedului

OABCDEGH ( OA  OC  2l , OH  l ), acţionează forţele F1 , F2 , F3 situate pe
direcţiile OG , OB , CE , având modulele F1  P 5 , F2  3P , F3  P 2 . Să se
determine rezultanta R (fig. 1.3.1).

Răspuns. R  P 5i  3 j  2k . 
1.3.2. Cunoscând intensităţile F1 , F2 ale forţelor F1 , F2 şi unghiul  , să se
determine rezultanta R , intensitatea şi unghiul pe care rezultanta îl face cu axa Ox .
Aplicaţie F1  F2  F (fig. 1.3.2.).

Răspuns. R  F1  F2 cos  i  F2 sin  j ; R  F12  F22  2 F1 F2 cos  ;

F1  F2 cos 
  arccos . Numeric R  F 1  cos  i  F sin  j ;
F12  F22  2 F1 F2 cos 
  
R  2 F cos  ;   .
2 2
1.3.3. De un inel A este prinsă greutatea G şi două fire care sunt trecute peste doi
scripeţi de dimensiuni neglijabile situaţi în punctele B , C , la capetele firelor acţionând
greutăţile P , Q . Să se determine poziţia de echilibru (unghiurile  ,  ) (fig. 1.3.3).
 Q2  G2  P2 
Răspuns. Dacă P Q  G  P Q , atunci   arcsin ;

 2QG 
 P2  G2 Q2 
  arcsin  . Altfel problema nu are soluţie.

 2 PG 

z y
H D
F2

G E
F2 y 
F1 F1 x
O C
O
F3
A B
x

Fig. 1.3.1. Fig. 1.3.2.

16
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

B C
O

 A R
F
P Q M

G
P

Fig. 1.3.3. Fig. 1.3.4.

1.3.4. Pe un cerc de sârmă de rază R se află un inel M de greutate P . Asupra
inelului acţionează şi forţa orizontală F . Să se determine poziţia de echilibru (unghiul  ) şi
reacţiunea normală N . Aplicaţie P  F (fig. 1.3.4.).
P 
Răspuns.   arctg  ; N  P 2  F 2 . Numeric   ; N  P 2 .
F
  4
1.3.5. Pe un semicerc de sârmă de rază R se află un inel M de greutate Q . De inel
este prins un fir care este trecut peste un scripete de dimensiuni neglijabile situat în punctul
A . Să se determine unghiul  şi reacţiunea normală în poziţia de echilibru. Aplicaţie
Q  P 3 (fig. 1.3.5).
 P  P 2  8Q 2 
 
Răspuns.   2 arccos  , pentru Q  P , altfel problema nu are
 4Q
 

8Q 2  2 P 2  2 P P 2  8Q 2 
soluţie; N  Q . Numeric   ; N  P.
P  P  8Q 2 2 3

O A


R
 P
M
M
Q P 
Q
Fig. 1.3.5. Fig. 1.3.6.
1.3.6. Pe o tijă înclinată cu unghiul  faţă de direcţia orizontală, se află un inel de
greutate Q . De inel este prins un fir, situat în acelaşi plan vertical cu tija, trecut peste un

17
 STATICA
scripete de dimensiuni neglijabile situat în punctul A , la capătul firului acţionând greutatea
P . Dacă firul face cu tija unghiul  să se determine forţa P şi reacţiunea normală N .
 
Aplicaţie   ,   (fig. 1.3.6).
4 6
sin  cos    2 6 2
Răspuns. P  Q ; N Q . Numeric P  Q ; N .
cos  cos  3 2 3

A
R  M O


Fig. 1.3.7. Fig. 1.3.8.

1.3.7. Un inel de greutate Q se află pe un cerc de sârmă de rază R . Inelul este
suspendat de un fir de lungime R , cu celălalt capăt fixat în punctul A situat pe prelungirea
unui diametru al cercului, la distanţa OA  l de centrul O . Să se determine poziţia de
echilibru, forţa T din fir şi reacţiunea normală. Aplicaţie l  R 2 (fig. 1.3.7).
l R R  2
Răspuns.   arccos ; T  Q ; N  Q . Numeric   ; T  N  Q .
2R l l 4 2
1.3.8. Pe un cerc de rază R se află un inel prin care este trecut un fir, un capăt al
firului fiind fixat în punctul A OA  d  , iar la celălalt capăt fiind fixat corpul de greutate
P . Să se determine poziţia de echilibru şi reacţiunea normală. Aplicaţie d  R 3 (fig.
1.12).
 R  R 2  8d 2 
Răspuns.   arccos  ; N  2P sin  . Numeric    ; N  P .
 4d  6
 
1.3.9. Pe un cerc de rază R cu centrul în punctul O , originea sistemului de axe
Oxy , se află un inel M de greutate Q . Asupra inelului acţionează şi forţa F  k MA ,
punctul A având coordonatele 4 R,4 R  . Dacă Q  kR , să se determine poziţiile de
echilibru (fig. 1.3.9).
4 3 
Răspuns. Avem două poziţii de echilibru de coordonate  R, R  , respectiv
5 5 
 4 3 
  R, R  .
 5 5 

18
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

A4 R, 4 R 

y
F A
O 

M M

x Q
2Q
O Q

Fig. 1.3.9. Fig. 1.3.10.

1.3.10. Pe un cerc de rază R se află un inel de care este prinsă greutatea 2Q . De
inel este prins un alt fir care este trecut peste un scripete de dimensiuni neglijabile situat în
planul figurii în punctul A , astfel încât OA  2 R , la celălalt capăt al firului fiind atârnată
greutatea Q . Să se determine poziţia de echilibru şi reacţiunea normală (fig. 1.3.10).

Răspuns.   ; N Q 3.
3
1.3.11. De un inel B este prins un fir fixat în celălalt capăt în A , o greutate Q şi un
alt fir trecut peste un scripete de dimensiuni neglijabile situat în punctul C , astfel încât
AB  AC  l , la celălalt capăt al firului fiind atârnată greutatea P . Să se determine poziţia
de echilibru şi forţa din firul AB . Aplicaţie Q  P 3 (fig. 1.3.11).

P  P 2  8Q 2 sin
Răspuns.   2 arccos ;TP 2 . Numeric    ; T  P .
4Q cos  3

A C
 A B

d2
B d1 P
P M
x
Q l B
A
Fig. 1.3.11.
Fig. 1.3.12.

19
 STATICA

A B C
  
 B 
2
A
M Q
Q  P
P
D E

Fig. 1.3.13. Fig. 1.3.14.

1.3.12. Pe o tijă orizontală se află un inel M . Prin inel este trecut un fir care are un
capăt fixat în punctul A situat la distanţa d1 de tijă. Firul este trecut peste un scripete de
dimensiuni neglijabile situat la distanţa d 2 de tijă, la celălalt capăt al firului fiind atârnată
greutatea P . Să se determine poziţia de echilibru (distanţa AM  x ) şi reacţiunea
l
normală, ştiind că distanţa AB   l . Aplicaţie d1  d 2  (fig. 1.3.12).
2
d1  d 2 d1 l
Răspuns. N  2 P ; xl . Numeric x  d1  d 2  ;
l 2  d  d 2 d1  d 2 2
1 2

N P 2.
1.3.13. Pe un inel M , de care atârnă greutatea P , este trecut un fir care are un capăt
fixat în punctul A şi care este trecut peste un scripete de dimensiuni neglijabile situat în
punctul B , la celălalt capăt al firului fiind atârnată greutatea Q . Să se determine unghiurile
 ,  în poziţia de echilibru (fig. 1.3.13).
 P 
Răspuns.     arccos  , cu P  2Q .
 2Q 
1.3.14. Pe două tije CD , DE concurente şi perpendiculare (tija CD fiind înclinată
cu unghiul  faţă de planul orizontal) se află inelele A , B de greutăţi P , Q care sunt
legate între ele cu un fir. Să se determine poziţia de echilibru (unghiul  ), forţa din fir şi
reacţiunile normale (fig. 1.3.14).
P 
Răspuns.   arctg tg   ; T  P 2 sin 2   Q 2 cos 2  ; N A  P  Q  cos  ;
Q 
N B  P  Q sin  .
1.3.15. Pe o tijă AC situată în planul Oxz al sistemului de referinţă Oxyz

OA  OC  l  se află inelul M de greutate Q  k l . Asupra inelului acţionează forţa

3
F  k MB OB  l  . Cunoscând constanta k , să se determine poziţia de echilibru (distanţa
CM ) şi reacţiunea normală (fig. 1.3.15).

20
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

z
C B
F1
M A
D
F
M P  F2

O B y
A Q
Q

x
C
Fig. 1.3.15. Fig. 1.3.16.
2
Răspuns. CM  l 2 ; N 
3
kl
3

2i  3 j  2k . 
1.3.16. Pe un plan P  înclinat cu unghiul  faţă de un plan orizontal se află un
punct material M de greutate Q asupra căruia acţionează forţele F1  k1 MA ,
F2  k 2 MB , punctele A , B formând un segment de dreaptă orizontal de lungime 2l .
Cunoscând constantele k1 , k 2 şi alegând un sistem de coordonate cu originea O la
mijlocul segmentului AB , cu axa Oy pe acest segment şi cu axa Oz perpendiculară pe
planul P  , să se determine poziţia de echilibru şi reacţiunea normală. Aplicaţie

k1  k 2  k ,   (fig. 1.3.16).
4
Q sin  l k  k 2  Q 2
Răspuns. x  ; y 1 ; N  Q cos  k . Numeric x  ; y  0;
k1  k 2 k1  k 2 4k
Q 2
N  k.
2
A

h
O y
2
F3
F
M C  y
F1 F2
h

2
Q
x B b b C
2 2
x
Fig. 1.3.17.
Fig. 1.3.18.
21
 STATICA
1.3.17. Un inel M de greutate Q , situat pe o curbă C  este acţionat de forţa F ,
astfel încât F  k OM . Să se determine curba C  , care trece prin punctul 0, y0  , astfel
încât echilibrul să aibă loc în orice punct al curbei (fig. 1.3.17).
2 2
 Q Q
Răspuns. Cercul  x    y 2  y 02  2 .
 k  k
1.3.18. Un punct M de masă m1 situat în planul unui triunghi isoscel ABC este
atras după legea lui Newton de trei mase egale m , care se găsesc în vârfurile triunghiului.
Să se determine relaţia care există între baza b şi înălţimea h a triunghiului, ştiind că
punctul se găseşte în echilibru la mijlocul înălţimii h a triunghiului (fig. 1.3.18).
Răspuns. b  h 3 4  1  0,76h .
1.3.19. Un punct material M , de greutate G , poate aluneca fără frecare pe
ipotenuza unui triunghi dreptunghic OAB , fiind atras de vârful O cu o forţă invers
proporţională cu pătratul distanţei dintre cele două puncte (coeficient de proporţionalitate
k ). Să se determine mărimea coeficientului k pentru care punctul se găseşte în echilibru la
jumătatea ipotenuzei M şi valoarea reacţiunii în acel moment, ştiind că triunghiul OAB şi
punctul M se găsesc într-un plan vertical (fig. 1.3.19).
y  3 
C  l ,l
 2 
y 
l
A
F3
N
h M
F F1 F2
M

O b B x
 l  O l  x
A  ,0  B ,0 
 2  2 
Fig. 1.3.19. Fig. 1.3.20.
b h 4k
Indicaţie. Se găseşte că cos   , sin   . Forţa F are expresia F  2 , iar
l l l
ecuaţiile scalare de echilibru se scriu sub forma următoare:

 F cos   N sin   0 ; N cos   F sin   G  0 . (i)

Se obţine sistemul:

4k 4k
 2
cos   N sin   0 ; N cos   sin   G  0 , (ii)
l l2

22
 STATICA PUNCTULUI MATERIAL LIBER. STATICA PUNCTULUI MATERIAL SUPUS LA LEGĂTURI
FĂRĂ FRECARE

Gh 2 Gbl
de unde rezultă soluţia k  , N , cu condiţia b  h (deoarece

4b h 2 2
 b  h2
2

N  0 ).
1.3.20. Punctul material M aflat într-un plan orizontal fără frecare este atras de
punctele A , B şi C din plan (vârfurile unui triunghi echilateral de latură l ). Forţele de
atracţie sunt proporţionale cu distanţele de la M la A , B şi C , coeficienţii de
proporţionalitate fiind k1 , k 2 şi k 3 . Faţă de sistemul de referinţă dat, să se determine
poziţia de echilibru a punctului M . Aplicaţie k1  k 2  k 3 (fig. 1.3.20).
k 2  k1 l k3 l 3 l 3
Răspuns. x  ; y . Numeric x  0 ; y 
k1  k 2  k 3 2 k1  k 2  k 3 2 6
(centrul de greutate al triunghiului ABC ).
1.3.21. Punctul material M de greutate Q se găseşte pe elipsoidul de ecuaţie
x2 y2 z2
   1 . Să se determine poziţiile de echilibru şi reacţiunea normală.
a2 b2 c2
Răspuns. x  0 , y  0 , z  c , N  Q  Qk .
1.3.22. Punctul material M de greutate Q se găseşte pe suprafaţa de ecuaţie
x2 y2
  c 2 z  0 . Să se determine poziţiile de echilibru şi reacţiunea normală.
a2 b2
Răspuns. x  0 , y  0 , z  0 , N  Q  Qk .
1.3.23. Punctul material M de greutate Q şi acţionat de forţa orizontală P se
x2 y2
găseşte pe elipsa de ecuaţie   1 . Să se determine poziţiile de echilibru. Aplicaţie
a2 b2
pentru P  Q (fig. 1.3.23).
Pb 2 Qa 2
Răspuns. y ; x . Numeric
P 2b 2  Q 2 a 2 P 2b 2  Q 2 a 2
b2 a2
y ; x .
b2  a2 b2  a2
z z

M M
O O Q
Q y y
x x

Fig. 1.3.21. Fig. 1.3.22.

23
 STATICA

y
O
P 
M P
O M
A
Q x
Q

Fig. 1.3.23. Fig. 1.3.24.

1.3.24. Punctul material M de greutate Q este suspendat de firul OM de lungime
l . Punctul mai este acţionat şi de forţa P a cărei expresie este P   MA2 , unde  este o
constantă dată. Să se determine poziţiile de echilibru (unghiul  ) (fig. 1.3.24).
l 2
Răspuns. Pentru Q , există două poziţii de echilibru:   0 şi
2
1  2Q  l 2
  arcsin 2  ; pentru Q  , o singură poziţie de echilibru,   0 .
2  l  2
1.3.25. Punctul material M de
y greutate Q alunecă fără frecare pe cercul de

P ecuaţie x 2  y 2  R 2 . El este acţionat şi de

M forţa P a cărei intensitate este direct
O proporţională cu distanţa de la punct la axa
Q x Oy , coeficientul de proporţionalitate fiind
k . Se cer a fi determinate poziţiile de
echilibru ale punctului material, precum şi
reacţiunea normală în fiecare caz (fig.
Fig. 1.3.25. 1.3.25).
R2k 2  Q2 Q
Răspuns. x  0 , y  R , N  Q ; x   , y , N  Rk .
k k

24